LEGE   Nr. 8 din 29 aprilie 1971

pentru organizarea, administrarea si folosirea pajistilor, loturilor zootehnice si semincere, precum si a statiunilor comunale de monta

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 51 din 29 aprilie 1971

                           EXPUNERE DE MOTIVE

    Realizarea sarcinilor prevazute in Programul national privind dezvoltarea zootehniei si cresterea productiei animaliere pe perioada 1971 - 1975 si ridicarea economicitatii intregului patrimoniu funciar national sint strins legate de valorificarea rationala a celor 4,4 milioane hectare pajisti naturale.
    Pajistile constituie principala sursa de producere a furajelor de volum - masa verde, fin si siloz - cu valoare nutritiva ridicata si la un pret de cost scazut.
    Valorificarea superioara a potentialului de productie a pajistilor naturale necesita un cadru legislativ adecvat ale carui prevederi sa permita adoptarea de masuri menite sa contribuie la imbunatatirea si exploatarea rationala a pasunilor si finetelor naturale.
    Prevederile Decretului nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea si folosirea pasunilor, loturilor zootehnice si statiunilor de monta comunale nu corespund situatiei nou create, ca forma de organizare, conceptie in aplicarea tehnologiilor moderne de imbunatatire a pajistilor si ca surse de obtinere a fondurilor care sa asigure realizarea lucrarilor propuse.
    Pentru o mai buna reglementare a acestor probleme, s-a adoptat alaturata lege, cu un continut mai larg in ce priveste organizarea, administrarea si folosirea pajistilor, loturilor zootehnice si semincere, precum si a statiunilor comunale de monta.
    Ca o reglementare noua, in lege sint prevazute masuri pentru valorificarea tuturor pajistilor, indiferent cui apartin, nu numai a pasunilor comunale, cum stabileste Decretul nr. 303/1955.
    Aplicarea tehnologiilor moderne de imbunatatire, pe mari masive de pajisti, se asigura de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, de unitatile agricole de stat, de cooperativele agricole de productie si de ceilalti detinatori, din fondurile proprii. De asemenea, pentru lucrarile in complex, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale pot beneficia de ajutorul statului in credite bugetare si fonduri de investitii centralizate, in seminte si asistenta tehnica la intocmirea proiectelor si executia lucrarilor, pe care le vor efectua organele agricole judetene specializate.
    De asemenea, legea statorniceste dreptul crescatorilor de animale de a se constitui in asociatii de pasunat, carora le revine sarcina de a se ocupa de imbunatatirea, intretinerea si exploatarea rationala a pajistilor naturale.
    Se inlocuieste sistemul de stabilire a taxelor de pasunat de catre ministere si comitetele executive ale consiliilor populare judetene, sistem lipsit de elasticitate si care nu cointereseaza comitetele executive ale consiliilor populare comunale si pe crescatori, in gospodarirea rationala a pajistilor. Astfel, prin legea alaturata, se dispune ca taxele de pasunat sa fie stabilite, pe specii si categorii de animale, de catre comitetele executive ale consiliilor populare comunale, cu consultarea deputatilor si a crescatorilor de animale fruntasi, in limitele stabilite prin prezenta lege diferentiat dupa calitatea si productia pajistilor naturale.
    Sumele incasate din taxele de pasunat urmeaza sa fie facute venit la bugetele comunale si cheltuite exclusiv pentru intretinerea si imbunatatirea suprafetelor de pasune comunala, in conformitate cu programul tehnic si in scopul sporirii productiei. Crescatorii de animale au obligatia de a presta un anumit numar de zile la lucrarile de imbunatatire a pajistilor, diferentiat dupa numarul animalelor pe care le detin.
    Se prevede, de asemenea, ca statul sa sprijine in continuare aceasta actiune importanta cu ingrasaminte, masini, utilaje si materiale, in limita sumelor prevazute anual in bugetele locale si din fondurile de investitii centralizate, inscrise in planul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.

    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Sint considerate pajisti, in sensul legii de fata, terenurile agricole acoperite cu vegetatie ierboasa naturala ori semanata, avind destinatia de pasuni si finete.
    Art. 2
    Sint supuse regimului de organizare, administrare si folosire, stabilit prin prezenta lege, urmatoarele bunuri:
    a) pasunile (izlazurile) comunale, proprietate de stat, aflate in administrarea directa a comunelor, oraselor si municipiilor sau in folosinta cooperativelor agricole de productie;
    b) pasunile rezerva de stat din zona montana ce se repartizeaza pentru administrare comitetelor executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti sau municipale;
    c) pajistile proprietate de stat aflate in administrarea directa a intreprinderilor agricole de stat sau a altor organizatii economice de stat;
    d) pajistile proprietatea cooperativelor agricole de productie, precum si cele proprietatea altor organizatii obstesti;
    e) pajistile proprietatea persoanelor fizice;
    f) loturile semincere pentru producerea semintelor necesare imbunatatirii pajistilor si loturilor zootehnice comunale, destinate producerii de nutreturi necesare intretinerii reproducatorilor din statiunile de monta naturala.

    CAP. 2
    Administrarea pajistilor, a loturilor zootehnice si semincere

    Art. 3
    Pajistile se folosesc exclusiv pentru pasunat, pentru fineata sau pentru cultivarea plantelor de nutret, cu respectarea stricta a prevederilor din planul de organizare si imbunatatire care se elaboreaza pentru o perioada de cel putin 3 - 5 ani, precum si a celor din planurile anuale de exploatare a pasunii.
    Art. 4
    Pasunile comunale, pasunile rezerva de stat atribuite comunelor si loturilor zootehnice se administreaza de catre comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale. Gospodarirea lor se face cu consultarea crescatorilor de animale.
    Art. 5
    Crescatorii de animale, individuali si membri cooperatori, dintr-o comuna sau din comune invecinate pot sa se constituie in asociatii de pasunat care au ca obiectiv intretinerea, imbunatatirea si exploatarea pasunilor, precum si aplicarea pasunatului rational pe pasunile comunale repartizate asociatiei.
    Comitetele executive ale consiliilor populare impreuna cu asociatiile de pasunat raspund de incasarea taxelor de pasunat si de executarea lucrarilor de imbunatatire si exploatare rationala a pasunilor, prin folosirea veniturilor realizate din taxele de pasunat si alte surse, precum si prin contributia in munca a crescatorilor de animale.
    Crescatorii de animale, cu sprijinul cooperatiei de consum sau al cooperativelor agricole de productie, pot organiza stine cooperatiste, carora li se vor repartiza suprafetele de pasuni de care au nevoie, creindu-se astfel conditii pentru pasunatul rational si valorificarea superioara a produselor animaliere obtinute.
    Art. 6
    Pajistile proprietatea cooperativelor agricole de productie si cele proprietate de stat date in folosinta acestora fara termen se administreaza de consiliile de conducere ale cooperativelor respective, care raspund de executarea tuturor lucrarilor de intretinere, imbunatatire si folosire rationala, cu mijloace proprii.
    Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla modul in care cooperativele agricole de productie folosesc pajistile naturale si aplica masurile stabilite in planurile de organizare, imbunatatire si exploatare a acestora.
    Art. 7
    Pajistile aflate in administrarea directa a intreprinderilor agricole de stat si a altor unitati de stat se gospodaresc de catre consiliile de administratie ale acestora.
    Comitetele executive ale consiliilor populare vor controla modul in care intreprinderile agricole de stat si celelalte organizatii economice de stat folosesc pajistile aflate in administrarea lor si aplica masurile de imbunatatire a acestora.

    CAP. 3
    Folosirea, ingrijirea si imbunatatirea pasunilor, a loturilor zootehnice si semincere

    Art. 8
    Pe pasunile comunale si pe cele rezerva de stat administrate de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale sint indreptatite a aduce animale la pasunat: cooperativele agricole de productie, membrii cooperatori, stinele cooperatiste si locuitorii din comuna, care nu-si pot asigura pasunatul animalelor pe pasuni proprii.
    Art. 9
    Pe pasunile cooperativelor agricole de productie pasuneaza animalele proprietate obsteasca si cele ale membrilor cooperatori, precum si animalele celorlalte categorii de gospodarii ale populatiei din comuna cu acordul consiliului de conducere al cooperativelor agricole de productie.
    Art. 10
    Excedentul de pasuni aflate in administrarea comunelor, oraselor si municipiilor se repartizeaza pentru pasunat, de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene, unitatilor agricole detinatoare de efective importante de animale si crescatorilor din alte comune, care au suprafete insuficiente de pasuni.
    Excedentul de pasuni de la cooperativele agricole de productie stabilit de consiliul de conducere al cooperativei se comunica consiliului intercooperatist pentru a fi folosit de alte cooperative agricole de productie deficitare in pasuni din cadrul aceleiasi organizatii intercooperatiste.
    Excedentul de pasuni la nivelul consiliilor intercooperatiste se repartizeaza de comitetele executive ale consiliilor populare judetene.
    Art. 11
    Comitetele executive ale consiliilor populare judetene din zonele de ses si deal vor asigura conditii de transhumanta pentru turmele de ovine provenite din zonele de munte cu efective mari, potrivit programului anual stabilit de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare ale judetelor respective.
    Art. 12
    Repartizarea pasunilor pe beneficiari se face pe un numar mai mare de ani.
    Pasunile din zona alpina vor fi repartizate unitatilor agricole de stat, tinind seama de efectivele de animale cu care acestea vor pasuna in zonele respective si de incarcatura normala la pasunat in fiecare an, cooperativelor agricole de productie si celorlalti crescatori de animale.
    Comitetele executive ale consiliilor populare impreuna cu asociatiile pentru pasunat si unitatile socialiste carora li s-au repartizat pasuni vor lua masuri de imbunatatire a pajistilor din zona alpina si de organizare a pasunatului rational, spre a satisface nevoile de masa verde ale animalelor detinute de toti crescatorii.
    Art. 13
    Pasunile destelenite se vor cultiva in primii ani numai cu plante anuale de nutret, dupa care se vor reinsaminta cu ierburi perene, inscriindu-se ca pajisti semanate in toate lucrarile de evidenta funciara.
    Art. 14
    Sint obligatorii pentru toti posesorii de pajisti urmatoarele masuri tehnice:
    - curatirea si nivelarea terenului;
    - defrisarea maracinilor si lastarisurilor daunatoare;
    - fertilizarea cu ingrasaminte chimice si naturale;
    - executarea de lucrari antierozionale, de desecare si de irigare;
    - aplicarea pasunatului rational pe grupe de animale si tarlale si introducerea animalelor la pasunat numai la datele si in conditiile stabilite de organele de specialitate;
    - amenajarea si intretinerea adapatorilor, adaposturilor de pe pasuni, a gardurilor de tarlalizare si a drumurilor de acces.
    Art. 15
    Planurile anuale de intretinere, imbunatatire si folosire rationala a pasunilor comunale si proiectele pentru executarea lucrarilor agro-fito-ameliorative pe pajisti se intocmesc de catre organele agricole de specialitate si se adopta de consiliile populare comunale, orasenesti si municipale; pentru pajistile cooperativelor agricole de productie, planurile anuale de intretinere, imbunatatire si folosire se intocmesc cu sprijinul organelor de specialitate si se aproba de consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de productie.
    Toti detinatorii de pajisti sint obligati sa execute intocmai lucrarile prevazute in aceste planuri.

    CAP. 4
    Venituri si cheltuieli

    Art. 16
    Veniturile pentru pasunile administrate de comitetele executive ale consiliilor populare se realizeaza din:
    - taxele de pasunat care se suporta de toti beneficiarii, in conditiile prevazute de lege;
    - taxele din valorificarea productiei de pe suprafetele de pajisti semanate si a celor cultivate cu plante de nutret;
    - sumele provenite din valorificarea materialului lemnos rezultat din exploatarea sau curatirea arboretelor de pe pajisti;
    - alte surse de venituri intimplatoare.
    Cheltuielile pentru pasunile administrate de consiliile populare se vor putea face la nivelul veniturilor incasate. In mod exceptional, de la caz la caz, la comunele care detin suprafete mari de pasuni de fertilitate redusa si pe care se executa lucrari ameliorative in complex, cheltuielile vor putea fi mai mari decit volumul incasarilor din taxe, valorificarea materialului lemnos si alte venituri de pe pasuni, acoperindu-se de la buget, in limita prevederilor ce se vor stabili anual prin bugetul de stat.
    Pentru efectuarea unui volum cit mai mare de lucrari pentru imbunatatirea si intretinerea pajistilor, fiecare crescator de animale este obligat sa execute contributia in munca in numarul de zile stabilit de comitetele executive ale consiliilor populare, orasenesti si municipale, in raport cu numarul animalelor invoite la pasunat.
    Crescatorii de animale care din motive justificate nu pot executa volumul de lucrari ce li s-a stabilit pot plati contravaloarea acestora in bani, potrivit tarifelor stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si ale municipiilor.
    Art. 17
    Taxele de pasunat pentru pasunile comunale vor fi stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale care administreaza pajistile naturale sau cultivate, cu consultarea deputatilor, a asociatiilor de pasunat si a crescatorilor de animale, diferentiat in functie de calitatea si fertilitatea pasunii, intre urmatoarele limite valabile pentru intregul sezon de pasunat:

                                         - lei pe cap de animal -
                                             minim     maxim
    - bovine si cabaline adulte               40         60
    - tineret bovin si cabalin 1 - 2 ani      20         30
    - tineret bovin si cabalin sub 1 an       10         20
    - ovine si caprine peste 1 an             10         20
    - porcine peste 6 luni                    20         25
    - tineret ovin si caprin sub 1 an          5          7
    - tineret porcin sub 6 luni                5          7

    Crescatorii de animale sint scutiti de taxele de pasunat pentru tineretul taurin si ovin, contractat si livrat pentru export.
    Pe pajistile semanate (artificiale) taxele de pasunat vor fi majorate cu 25 - 35 la suta fata de taxele stabilite de comitetele executive ale consiliilor populare pentru pajistile naturale.
    Art. 18
    Terenurile din fondul forestier, pe care, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, este permis pasunatul, se stabilesc de inspectoratele silvice si se repartizeaza pentru pasunat de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene.
    Pentru pasunatul in paduri, crescatorii de animale vor plati urmatoarele taxe de pasunat, pe intreaga perioada prevazuta pentru pasunatul in paduri:

                                  - lei pe cap de animal -
    - bovine adulte peste 2 ani              20
    - tineret bovin sub 2 ani                10
    - ovine                                   5

    Art. 19
    Crescatorii de animale care recolteaza pentru nevoile gospodariilor lor plantele de nutret de pe finetele naturale, de pe pasuni si de pe suprafetele arabile destelenite din pasuni, aflate in administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare, vor plati urmatoarele taxe:

                                                  - lei pe hectar -
    - finete naturale                                 300 - 600
    - pasuni naturale                                 100 - 300
    - lucerna si trifoi in primul an de productie
      - cu plante protectoare                            375
      - fara plante protectoare                          150
    - lucerna si trifoi vechi
      - coasa I                                          450
      - coasa a II-a si a III-a                          375
    - culturi anuale                                     525
    Pentru terenurile arabile destelenite din pasuni date crescatorilor de animale pentru a fi cultivate de catre acestia cu plante furajere - masa verde si fin - se stabileste o taxa de folosinta anuala de 300 lei pe hectar.
    Art. 20
    Fondurile necesare imbunatatirii, intretinerii si folosirii rationale a pajistilor cooperativelor agricole de productie si intreprinderilor agricole de stat se asigura astfel:
    a) la cooperativele agricole de productie, din fondurile de productie si investitii, din taxele de pasunat incasate de la membri si alti crescatori pentru animalele invoite la pasunat, din alte venituri ce se realizeaza de pe pasuni (valorificari de material lemnos, seminte furajere etc.) si din credite pe termen lung acordate de stat;
    b) la unitatile agricole de stat, din fondurile de productie si de investitii ale unitatilor.
    Sumele alocate de unitatile agricole de stat si cooperativele agricole de productie pentru imbunatatirea, intretinerea si exploatarea pajistilor vor fi cel putin la nivelul taxelor de pasunat cuvenite pentru animalele ce folosesc pasunile respective.
    Art. 21
    Fondurile de productie si de investitii, inclusiv cele imprumutate, destinate pentru finantarea actiunilor de imbunatatire si exploatare a pajistilor, vor fi evidentiate si gestionate separat de catre unitatile care au in administrare directa pajisti, precum si de unitatile bancare.
    Art. 22
    Statul sprijina actiunea de imbunatatire a pasunilor, prin repartizarea de ingrasaminte chimice, de seminte pentru insamintarea si suprainsamintarea pasunilor, de material saditor pentru infiintarea zonelor de protectie si prin asigurarea asistentei tehnice de calitate.
    Pentru asigurarea semintelor, comitetele executive ale consiliilor populare, prin unitatile lor de specialitate, vor organiza loturi semincere precum si pasuni model pe care se vor aplica toate masurile necesare obtinerii unor productii mari.
    Art. 23
    Lucrarile de interes general de combatere a eroziunii solului, desecarile si amenajarile pentru irigatii de pe pajisti inclusiv lucrarile agro-ameliorative executate in complex pe pajistile din administrarea unitatilor de stat se executa din fondurile de investitii centralizate aprobate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.
    De asemenea, se finanteaza din fondurile de investitii centralizate aprobate Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor procurarea statiilor de deshidratare si granulare a furajelor verzi, a masinilor si utilajelor, constructiile pastorale si alte lucrari de imbunatatirea pajistilor de natura investitiilor centralizate, ce se efectueaza pe pajistile administrate de consiliile populare.

    CAP. 5
    Dispozitii speciale

    Art. 24
    Crescatorii de animale vor putea folosi pasunile numai pe baza incheierii de contract si dupa plata taxei de pasunat prevazuta in acesta.
    Crescatorii de animale care nu si-au respectat in anii precedenti obligatiile decurgind din invoirea animalelor la pasunat vor fi exclusi de la folosinta pasunilor pina la indeplinirea obligatiilor respective.
    Art. 25
    Paza pajistilor si a bunurilor de pe ele se asigura de organizatiile care le au in administrare directa, in folosinta sau in proprietate.
    Proprietarii animalelor gasite pe pasuni si finete, pe loturile semincere sau pe pajistile cultivate, in cazul in care nu s-au incheiat contracte de pasunat, vor fi obligati sa plateasca daunele provocate si taxele de gloaba ce se stabilesc de catre comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale.
    Art. 26
    Suprafetele de teren cu vegetatie forestiera, dar care, potrivit legii, au destinatie de pasuni si finete naturale, vor fi transformate in pajisti, in baza unui studiu de transformare intocmit de organele silvice si a planului de imbunatatire si exploatare a pajistei, intocmit de organele agricole.
    Materialul lemnos provenit de pe aceste terenuri este supus regimului silvic de exploatare, iar veniturile realizate se folosesc pentru lucrari de imbunatatire a pasunilor si finetelor naturale.
    Art. 27
    Trupurile de pasuni acoperite cu vegetatie forestiera de productivitate ridicata, neajunsa la virsta normala de taiere, sau acelea care nu pot fi utilizate pentru pasunat din cauza conditiilor de sol si panta, pot face obiectul schimbului, in conditiile prevazute de lege, cu suprafete echivalente de terenuri pasunabile din fondul forestier.
    Suprafetele de pajisti incluse in mod nejustificat in amenajamente silvice dar care, pe baza de acte ori de folosinta, se dovedesc ca au apartinut unitatilor agricole de stat, cooperativelor agricole de productie sau comunelor, oraselor sau municipiilor, se pot scoate din amenajamentele silvice prin ordinul ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii si apelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene, predindu-se celor carora le-au apartinut, spre a fi imbunatatite si exploatate ca pajisti.
    Scoaterea din fondul forestier a terenurilor prevazute la alineatul precedent se face pe baza de documentatii intocmite de comisii alcatuite din reprezentanti ai comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si ai Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor.
    Scoaterea din fondul forestier a terenurilor ocupate cu vegetatie forestiera de mare valoare economica este interzisa.
    Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor impreuna cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene vor incheia lucrarile de inventariere a pajistilor naturale si delimitarea acestora de fondul forestier, in termen de cel mult 2 ani de la data prezentei legi.
    Art. 28
    Schimbarea destinatiei pajistilor in alta categorie de folosinta se poate face, numai in cazuri bine justificate, cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si numai prin compensare cu terenuri din alte categorii de folosinta, in asa fel ca suprafata totala a pajistilor naturale sa nu se micsoreze.
    Art. 29
    Detinatorii de pajisti care nu executa lucrarile prevazute la art. 14 vor fi sanctionati potrivit art. 25 din Legea nr. 4/1970 cu privire la organizarea productiei si a muncii in agricultura, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 79 din 10 iulie 1970.
    Art. 30
    In cazul neaplicarii masurilor de imbunatatire si exploatare a pasunilor sau la cererea adunarilor generale ale cooperativelor agricole de productie, pasunile date in folosinta acestora pot fi reluate in administrarea comitetelor executive ale consiliilor populare.
    Art. 31
    In zonele necuprinse in actiunea de insamintari artificiale, comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale organizeaza statiuni de monta naturala, in scopul asigurarii cu reproducatori de rasa necesari pentru toate speciile de animale, detinute de gospodariile individuale si ceilalti crescatori de animale.
    Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor va sprijini comitetele executive ale consiliilor populare in asigurarea statiunilor de monta cu reproducatori de rasa si, prin organele sale de specialitate, va acorda asistenta tehnica la intretinerea si exploatarea lor.
    Taxele de monta se stabilesc de comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale.
    Art. 32
    Bugetele consiliilor populare comunale, orasenesti si municipale pe anul 1971 se modifica in mod corespunzator cu influentele ce decurg din aplicarea prezentei legi, in cadrul prevederilor bugetare stabilite pentru acest an.
    Art. 33
    Pe data publicarii prezentei legi se abroga Decretul nr. 303/1955 privitor la organizarea, administrarea si folosirea pasunilor, loturilor zootehnice si statiunilor comunale de monta, prevederea referitoare la scutirea de taxe de pasunat cuprinsa in art. 7 alineatul 3 din Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 922/1963, precum si orice alte dispozitii contrare.

    Aceasta lege a fost votata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 29 aprilie 1971, cu unanimitatea voturilor celor 408 deputati prezenti la sedinta.

                               Presedintele
                         Marii Adunari Nationale,
                               STEFAN VOITEC

    In conformitate cu articolul 57 din Constitutia Republicii Socialiste Romania, semnam aceasta lege.

                               Presedintele
                            Consiliului de Stat,
                             NICOLAE CEAUSESCU