LEGE LX
din 1881
Legea executionala (privind executarea imobiliara silita in Ardeal)
EXECUTIA IMOBILIARA
Consideratiuni introductive
Procedura executiei silite asupra bunurilor nemiscatoare este reglementata
in Codul de procedura civila roman in art. 492 - 593. Prin art. 13 din Legea
extinderii legislatiei civile si comerciale nr. 389 din 22 iunie 1943, se
prevede insa ca executarea silita asupra bunurilor imobile sau asupra
uzufructului, cum si masurile de asigurare asupra acestora, se face potrivit
art. 132, 135 - 213, 220 si 221 din l. ard. nr. LX din 1881 cu modificarile
aduse prin Legea LIV din 1912. In cele ce urmeaza se vor reproduce si adnota
aceste texte, insa in prealabil se impun unele precizari:
1. - In primul rand e necesar a arata, ca Legea nr. LX din 1881 n-a fost
modificata numai prin Legea LIV din 1912, ci si prin alte doua legi anterioare
si anume prin Legea nr. XLI din 1908 (novela executionala) si prin Legea nr.
VII din 1912; - de asemenea si prin Decretul-lege nr. 2772/1938, publicat in
Monitorul Oficial nr. 179 din 5 August 1938, acesta din urma completat prin
Decretul-lege nr. 273/1939, publicat in Monitorul Oficial nr. 273 din 24
noiembrie 1939.
2. - O alta chestiune de lamurit este aceea referitoare la masurile de
asigurare asupra imobilelor si uzufructului lor, despre care art. 13 din l.
ext. spune in mod explicit, ca se vor face tot potrivit art. 132, 135 - 213,
220 si 221 din Legea LX - 1881. Ori, procedura de urmat cu privire la aceste
masuri nu este cuprinsa in aceste texte, ci - cat priveste imobilele - in art.
223 - 236 (sechestru asigurator) si in art. 237 - 240 (sechestru judiciar).
Urmeaza deci in mod logic, ca si dispozitiunile cuprinse in aceste articole sa
fie considerate ca mentinute in vigoare, insa bineinteles, numai in ce priveste
procedura propriu-zisa de urmat, nu si conditiunile materiale de admisibilitate
ale acestor masuri, privitor la care urmeaza a se aplica dispozitiunile
referitoare din Codul de procedura civila roman, considerate extinse, intrucat
de vreme ce nu este contestat ca acestea se aplica la efectuarea sechestrului
asigurator si judiciar asupra bunurilor mobile, n-ar fi prin nimic justificat
ca ordonarea acestor masuri asupra imobilelor sa se faca pe baza altor
conditiuni de fond.
3. - O alta dispozitie a art. 13 din l. ext. este ca toate caile de atac
impotriva incheierilor date in cadrul executiei imobiliare, precum si termenele
in care se pot exercita, sunt cele prevazute in aceste legi locale. Ori,
dispozitiunile referitoare nu se cuprind exclusiv in articolele de mai sus, ci
sunt completate cu dispozitiunile generale cuprinse in art. 28 - 42 din l.
exec. ard., dispozitiuni de principiu, de care de asemenea va trebui sa se tina
seama la aplicatiunea legii.
4. - O precizare se impune si in ceea ce priveste limitele de valoare
cuprinse in numeroasele articole din l. exec. ard. mentinute in vigoare, unde
valoarea este aratata in coroane si in cifre corespunzatoare puterii de cumparare
a monetei din acel timp (1881). Dupa Unire insa, coroana a fost inlocuita cu
lei, iar limitele de valoare au fost in parte majorate: in ceea ce priveste
sumele minimale de scutiri la executari indreptate asupra salariilor, pensiilor
si altor indemnitati de serviciu ale angajatilor publici si particulari, inca
in anul 1917 (Ord. nr. 5051/1917 J. M.); pe urma toate limitele de valoare au
fost majorate de zece ori prin Ordonanta Cons. Dir. nr. 79 din 31 octombrie
1919, fixandu-se prin jurisprudenta I. C. de Cas. ca in materie executionala,
in Ardeal, coroana din textul initial este socotita la valoarea egala cu leul;
in fine, prin Decretul-lege nr. 376 din 18 iunie 1943 (Monitorul Oficial nr.
139), amenzile, atat cele penale cat si cele civile, au fost majorate cu de 5
ori. In consecinta, la reproducerea textelor de lege mentinute in vigoare, s-a
tinut socoteala de toate aceste majorari.
5. - In aplicarea dispozitiilor Legii executionale nr. LX - 1881,
instantele judecatoresti din Transilvania s-au folosit de mai multe traduceri
dintre care cea mai recenta este datorita valorosului jurisconsult Victor
Ancusa, care in lucrarea sa a fost preocupat de grija de a reda intelesul legii
intr-o limba literara aleasa, inlocuind expresiile locale vechi, cu termeni
juridici consacrati. In cele ce urmeaza se vor cita deci textele legii,
utilizand cu mici modificari aceasta lucrare.
6. - Este neindoielnic ca baza principala a creditului o formeaza pamantul,
privitor la care, in Transilvania, datele interesand situatia juridica sunt
tinute in evidenta, in mod autentic si la indemana oricui, in foile de carte
funduara. Prin urmare se va intelege de ce toate dispozitiunile reglementand
procedura executarii silite aplicabila in Ardeal, sunt grefate pe cele 2 regulamente
de c. f. si anume cel din 15/XII/1855 si cel din 5/II/1870.
Din aceasta stransa si intima legatura dintre executia imobiliara si
normele de c. f., rezulta ca fara cunoasterea temeinica a normelor de c. f., a
naturii juridice a acestei institutiuni si a structurii tehnice a cartilor
funduare, intelegerea dispozitiunilor cuprinse in textele ce urmeaza, este
foarte anevoioasa, daca nu imposibila.
- Extrase -
.........................................................
Art. 34
Impotriva incheierilor date in cursul executarii silite, inclusiv aceea
ordonata in baza unui act notarial, se poate declara apel, daca legea nu
exclude calea de atac.
Apelul inaintat impotriva incheierii date in cursul executarii silite de
catre judecatorie se judeca la tribunal, iar recursul facut impotriva hotararii
tribunalului, in masura in care este admisibil, se judeca de Curtea de Apel.
Impotriva incheierii de ordonare a executarii, daca aceasta s-a facut ca
urmare a unei comisii rogatorii a unei instante din strainatate, termenul de
apel este de 15 zile. In acest caz, recursul este admisibil si impotriva
hotararii tribunalului, chiar daca aceasta a confirmat incheierea primei
instante; aceleasi dispozitii se aplica referitor la hotararea pronuntata de
tribunal, in apelul impotriva incheierii privitoare la cauzele inaintate in
conditiile art. 36 al prezentei legi.
Daca legea nu dispune altfel, impotriva hotararilor date de tribunal nu mai
exista cale de atac, cu exceptia acelora prin care s-a ordonat executarea,
inclusiv executarea asiguratorie si sechestrul.
In ce priveste apelul se vor aplica dispozitiile procedurii civile.
Impotriva masurilor sau dispozitiilor adoptate de persoana delegata cu
executarea se poate face contestatie.
Art. 35
Contestatia trebuie sa fie depusa la instanta competenta sau la delegat in
termen de 8 zile de la luarea la cunostinta despre actul procedural
prejudiciabil; delegatul este dator ca in termen de 24 ore sa inainteze
instantei lucrarile cauzei, insotite de raportul sau. Contestatia se poate face
si oral, in cursul indeplinirii procedurii cauzatoare a vatamarii, in fata
delegatului, care este obligat sa o consemneze in procesul-verbal.
Instanta competenta, in conformitate cu art. 18, va judeca contestatia in
termen de 8 zile, ascultand, daca considera necesar, partile si pe delegat, iar
daca anuleaza actul atacat ca nelegal, la cererea partilor si dupa socoteala
acestora, va putea obliga pe delegat sa plateasca in termen de 15 zile
cheltuielile cauzate.
Art. 36
Pana la rezolvarea definitiva a contestatiei, cu exceptia cazului mentionat
la art. 104, nu se poate efectua licitatia, suma ce rezulta din executare nu se
poate intrebuinta pentru indestularea urmaritorului si nici ordonanta la
dispozitia sa; in cazul cand prin executare se urmareste restituirea de lucruri
fungibile sau de efecte de valoare, nu se admite decat sechestrarea obiectului
urmarit si punerea lui sub peceti, iar daca acesta nu mai exista, aplicarea sechestrului
pentru executarea prin echivalent.
Daca legea nu prevede altfel, dispozitiile alineatului precedent se aplica
in toate cazurile cand se atribuie efect suspensiv unui act de procedura, sau
cand, conform procedurii civile sau legii de fata, judecatoria suspenda
executarea pe durata procesului.
Art. 37
Apelul inaintat impotriva incheierilor are efect suspensiv numai asupra
eliberarii pretului ce rezulta din vanzarea la licitatie a bunurilor mobile, a
efectuarii licitatiei imobilelor, a cesionarii de creante poprite in favoarea
urmaritorului, a ordonantarii banilor gasiti in numerar sau a predarii catre
urmaritor a bunului si asupra executarii indreptate impotriva delegatului
obligat la despagubiri conform art. 35.
Apelul inaintat impotriva incheierii de ordonare a executarii are efect
suspensiv si asupra licitatiei mobilelor sechestrate.
Impotriva hotararii primei instante, prin care se executa o decizie data de
instanta superioara, fie ca aceasta confirma, modifica sau schimba incheierea
atacata, daca prin aceasta s-a ordonat tinerea licitatiei, cesionarea
creantelor poprite, ordonantarea de bani sau predarea bunului urmarit in
favoarea urmaritorului nu se admite apel.
Art. 38
Daca in urma contestatiei, actul procedural indeplinit de delegat se
anuleaza in tot sau in parte, acesta are drept la apel, al carui efect
suspensiv consta in aceea ca actele de executare indeplinite se mentin pana la
solutionarea acestuia.
.........................................................
Art. 132
Daca se sechestreaza un drept al urmaritului, dobandit asupra unei averi
imobile in baza unui act juridic intre vii, urmaritorul se va autoriza din
partea judecatoriei competente pentru efectuarea executiei, prin incheiere, ca
sa poata valorifica dreptul sechestrat. Documentele referitoare la dreptul
sechestrat, intrucat au fost gasite la urmarit, se elibereaza urmaritorului,
pentru a se putea valorifica dreptul.
Incheierea de mai sus ii da dreptul urmaritorului sa valorifice in favoarea
urmaritului dreptul de proprietate sau alt drept real, asa cum l-ar fi putut
valorifica urmaritul. In acest scop urmaritorul poate sa intenteze si proces in
numele sau ca reclamant. Cheltuielile si taxele stabilite pe cale
judecatoreasca in acest proces, se adauga la accesoriile creantei din procesul
de baza.
Continuarea masurilor de urmarire asupra dreptului de proprietate sau alt
drept real valorificat, se face potrivit normelor corespunzatoare.
Aceste norme se aplica in privinta procedurii si atunci cand executia se
face asupra dreptului de rascumpararea zalogului pe care l-ar avea urmaritul
referitor la un imobil.
(Art. 455 - 466 Codul de procedura civila roman, art. 137 - 138 Legea
executionala).
Note
1. - Dispozitiunile cuprinse in acest articol au fost prilejuite de faptul
ca se ivesc foarte frecvent cazuri cand datornicul este adevaratul proprietar
al unui imobil, insa neinscris in c. f. (asa numitul "proprietar
extratabular"), omitand el uneori chiar intentionat solicitarea intabularii
proprietatii in favoarea sa, pentru a se sustrage de la urmarire.
2. - Sechestrarea unui drept extratabular al urmaritului se facea sub
imperiul legii exec. ard. potrivit normelor cuprinse in art. 79, 122 si 124,
toate referitoare la poprirea creantelor urmaritului fata de terte persoane;
aceste din urma texte fiind insa abrogate si inlocuite cu acelea cuprinse in
art. 455 si urmatoarele din Codul de procedura civila roman, urmeaza ca
sechestrarea dreptului urmaritului si autorizarea creditorului de a valorifica
acest drept, - sa se faca potrivit acestor din urma prevederi.
3. - In alin. al 2-lea se vorbeste, in afara de dreptul de proprietate, si
de alt drept real, subintelegandu-se prin aceasta conform jurisprudentei:
dreptul de uzufruct ce i se cuvine urmaritului, sau vreo servitute afectata
imobilului acestuia. Nu se intelege insa o ipoteca, care fiind un drept
accesoriu legat de o creanta, se urmareste potrivit normelor referitoare la
poprire (art. 12 l. ext.), cu posibilitatea pentru urmaritor de a-si putea
intabula dreptul de subipoteca asupra ipotecii debitorului, prin interventia
agentului jud. la aut. de c. f. (art. 79 alin. 3 Legea executionala).
4. - Obtinand urmaritorul, sau in baza actelor ridicate de la urmarit, sau
in temeiul unei hotariri judecatoresti, intabularea dreptului real in favoarea
urmaritului, - va proceda mai departe la urmarirea acelui drept, conform
normelor referitoare la executarea imobiliara.
5. - Un drept real neinscris in c. f. se poate urmari conform cu aceasta
procedura si atunci daca acel drept n-a fost dobandit de urmarit, ci de
antecesorul sau, al carui mostenitor este.
EXECUTIA IMOBILIARA
Art. 135
In cazul cand executia pentru incasarea unei creante in numerar urmeaza a
se face asupra unui imobil, in cererea de executie se va determina imobilul
dupa numarul de carte funduara si daca intr-o carte funduara se cuprind mai
multe corpuri de avere, se va arata si corpul sau corpurile de avere asupra
carora se cere executia, cu referire la numerii topografici din cartea
funduara. Totodata se va arata in cererea de executie si autoritatea de carti
funduare competenta pentru efectuarea executiei.
Daca, pentru asigurarea creantei ce urmeaza a se incasa pe cale de
executie, s-a intabulat sau s-a prenotat deja anterior dreptul de ipoteca, se
va arata si aceasta imprejurare, cu referire la numarul incheierii prin care
s-a ordonat intabularea sau prenotarea.
Art. 135 este completat prin:
Legea pentru modificarea si abrogarea Legii nr. 230 din 11 iulie 1930,
pentru unificarea unor dispozitiuni referitoare la executarea silita, publicata
in Monitorul Oficial nr. 179 din 5 august 1938:
Art. 1
In cererea de executare imobiliara, creditorul este obligat sa arate
valoarea fiecaruia din imobilele ce urmareste, valoarea neputand fi mai mica
decat de zece ori veniturile din rolurile fiscale pentru imobilele urbane si de
opt ori veniturile din rolurile fiscale pentru imobilele rurale.
Comandamentul sau incheierea ordonand executarea va face mentiune de
valoarea aratata de creditor.
Decretul-lege pentru completarea art. 1 din legea din 5 august 1938,
publicat in Monitorul Oficial nr. 273 din 24 Noiembrie 1939:
ARTICOL UNIC
Se adauga dupa alin. I al art. 1 din legea publicata in Monitorul Oficial
nr. 179 din 5 august 1938, urmatoarele alineate:
"Daca imobilul urmarit consta in teren al carui numar topografic din
cartea funduara nu se poate identifica cu pozitiile din rolurile fiscale,
Primaria comunei in care se afla terenul va elibera un certificat in care va
arata valoarea locativa medie pe jugar".
"Debitorul urmarit va putea contesta acest certificat, facand dovada
ca identitatea terenului se poate face numai cu rolurile fiscale".
"Valoarea locativa medie prevazuta in certificatul Primariei
inlocuieste venitul din rol, mentionat in primul alineat al acestui
articol".
"In cazul cand imobilul urmarit consta in padure ce nu figureaza in
rolurile fiscale, valoarea acesteia se va putea stabili prin certificatul Ocolului
silvic, in raza caruia se afla padurea si care va tine seama de varsta
masivului paduros, posibilitatile de exploatare si de transport, precum si de
distanta pana la debuseul cel mai apropiat".
(Art. 136 Legea executionala, art. 13 l. ext., art. 371, 373 si 375 Codul
de procedura civila roman, art. 1 din l. nr. 2.772/1938).
Acest articol mai este completat cu dispozitiunile cuprinse in alin. 6 din
art. 13 din l. ext., in sensul urmator:
"Cererea de executare va cuprinde datele prevazute de art. 135 din
Legea executionala locala. Ea se va face in numarul de exemplare necesare
pentru a se comunica fiecarui debitor urmarit si fiecareia din instantele de c.
f. ce urmeaza a proceda la executare, in plus un exemplar pentru instanta
sesizata cu cererea. La cerere se va alatura hotarirea investita cu formula
executorie".
Note
1. - Rezulta de aici, ca ordonarea executiei poate avea loc numai in baza
unui titlu executor considerat ca atare de Codul de procedura civila roman, asa
cum s-a aratat la art. 371 Codul de procedura civila roman, adica in baza unei
hotariri judecatoresti desavarsite, sau in baza unui act autentic, investite cu
formula executorie in conformitate cu dispozitiile art. 375 Codul de procedura
civila roman, exceptie facand numai hotaririle pregatitoare, executorii prin
sine insasi, si cele pronuntate cu executie provizorie, care se executa si fara
aceasta investire. (art. 373 Codul de procedura civila roman).
2. - Art. 13 din l. ext. prevede ca cererea de executiune se va inainta
instantei care a judecat in prima instanta, aceasta fiind competenta de a
ordona executia, si nu acea care a investit hotarirea cu formula executorie, si
care ar fi, dupa normele generale, competenta.
3. - Daca cererea este admisa, se va da o ordonanta de executare, care se
va trimite, insotita de un exemplar al cererii de executare, autoritatii de c.
f. in raza careia este situat imobilul, pentru a indeplini cele prevazute de
art. 136 din l. exec. ard.
Art. 136
In cazul cand se ordona executia, instanta trimite autoritatii de carti
funduare un exemplar al cererii de executie insotita de incheierea de ordonarea
executiei, pentru a se intabula dreptul de ipoteca executionala, sau pentru a
se face inscriptiunea justificarii dreptului de ipoteca prenotat, respectiv
pentru a se nota dreptul de executie.
Autoritatea de carti funduare sesizata, intrucat nu este nici o piedica de
carte funduara, este obligata sa ordone intabularea dreptului de ipoteca
executionala, inscriptiunea justificarii dreptului de ipoteca prenotat,
respectiv notatiunea dreptului de executie.
(Art. 47 alin. 2, 142, 190 alin. 1, Legea executionala, art. 94 - 103 Reg.
c. f., 495, 496, Codul de procedura civila roman).
Note
1. - Potrivit acestui text, instanta care a admis cererea de executare, va
interveni prin ordonanta sa de executiune la autoritatea de c. f. competenta,
pentru a lua una din urmatoarele trei masuri:
a) a se intabula, pentru creanta urmarita, dreptul de ipoteca executionala;
b) a se nota justificarea dreptului de ipoteca deja prenotat;
c) a se nota dreptul de executiune.
Pentru lamurirea acestei dispozitiuni a legii, se observa urmatoarele:
In sistemul legii de exec. ard. creditorul urmaritor, prin efectuarea
executiunii contra debitorului sau atat in ceea ce priveste executiunea
mobiliara (art. 74 alin. 2), cat si cea imobiliara, - castiga un drept de gaj
asupra bunurilor urmarite, si anume: la executiuni mobiliare, prin sechestrarea
lucrurilor si consemnarea lor in procesul verbal de efectuare a executiei; iar
la executiuni imobiliare, din momentul sosirii ordonantei de executiune la
registratura autoritatii de c. f.
Acest drept de gaj ii confera creditorului urmaritor, in ceea ce priveste
indestularea lui, un drept de preferinta asupra pretului de adjudecare, asa ca
pretul se va distribui intre creditorii chirografari nu prin analogie, in
proportie cu creanta lor, cum se prevede in Codul de procedura civila roman
(art. 450, 523, 574 p. 3) si in Codul civil roman (art. 1719), ci potrivit
rangului gajului lor, care in materie de executiune imobiliara se cheama
ipoteca executionala, dobandita de creditorul urmaritor (chirografar) prin
intabulare, in baza ordonantei de executiune.
Urmeaza din toate acestea, ca pe cand legislatia romana cunoaste numai
ipoteca legala (art. 1753 Cod civil) si conventionala (art. 1769 - 1777), legea
exec. ard., mentinuta in parte in vigoare, cunoaste si ipoteca executionala,
care confera creditorului urmaritor chirografar, aceeasi preferinta de
indestulare, ca si ipoteca conventionala sau legala.
Revenind asupra celor trei masuri pe care le poate lua instanta care ordona
executarea, se observa urmatoarele:
a) Dispozitia de a se intabula ipoteca executionala, o va lua instanta
atunci cand urmaritorul este un simplu creditor chirografar, a carui creanta nu
este asigurata in c. f. a debitorului prin vreo ipoteca conventionala.
b) Masura de a se nota justificarea dreptului de ipoteca deja prenotat, - o
va lua instanta atunci cand urmaritorul nu este un simplu creditor chirografar,
ci are asigurata creanta in c. f. printr-o ipoteca ce nu este in mod definitiv
intabulata, ci numai prenotata, cu eficienta conditionata de justificarea ei,
in conformitate cu dispozitiile regulamentului de c. f. (art. 94 - 103).
Intrucat insa justificarea poate avea loc si in afara de procedura de
executiune, e bine sa se noteze in c. f. ca justificarea s-a facut pe cale
executionala, sau sa se noteze in acelasi timp si dreptul de executiune; si
aceasta pentru ca sa se obtina efectul juridic prevazut de art. 142 din aceasta
lege.
c) In caz cand urmaritorul este un creditor in favoarea caruia este
intabulat (nu numai prenotat) dreptul de ipoteca conventionala, rezultand
aceasta din aratarile lui cuprinse in cererea de ordonare a executiei,
judecatorul va dispune numai notarea dreptului executional, notare care va
avea, potrivit art. 142 din Legea executionala - efectul ca eventualele
schimbari in persoana proprietarului imobilului nu vor impiedica cursul de mai
departe al executiunii, care se va continua fata de noul proprietar fara a mai
fi nevoie de vreo hotarire judecatoreasca pronuntata in contradictor cu el.
Legea exec. ard. deci, spre deosebire de prevederile art. 514 din Codul de
procedura civila roman, care interzice dupa transcrierea comandamentului orice
instrainare, admite aceasta, insa fara a fi opozabila urmaritorului.
2. - Legea prevede ca autoritatea de c. f. procedeaza la inscrierea in c.
f. a masurilor ordonate, intrucat n-ar exista piedici de c. f. Care pot fi
aceste piedici, o arata mai amanuntit regulamentul c. f. Ca exemplu se
mentioneaza: imprejurarea ca imobilul, sau alt drept real urmarit, nu e
proprietatea datornicului; sau acel imobil nu-i trecut in c. f. indicata de urmaritor;
ori este trecut, insa este notata interdictia de vanzare si grevare, etc.
3. - Se pot ivi cazuri cand instanta chemata a ordona executiunea, ia in
ordonanta sa de executiune, concomitent, mai multe masuri din cele trei
mentionate mai sus, de exemplu ordona notarea dreptului executional pentru
creanta urmaritorului asigurata deja prin ipoteca, si intabularea ipotecii
executionale pentru cheltuieli de judecata.
4. - Faptul ca in c. f. este notata minoritatea urmaritului, nu poate,
conform jurisprudentei, constitui o piedica pentru autoritatea de c. f. de a
intabula dreptul de ipoteca executionala, daca aceasta a fost ordonata,
intrucat constatarea daca urmaritul este minor sau major, este de competenta
instantei care ordona executia.
5. - Interdictia de instrainare si grevare este piedica pentru intabularea
ipotecii numai daca s-a notat concomitent cu transferul proprietatii, si pentru
asigurarea vanzatorului (ev. donatorului) sau a tertei persoane; insa aceasta
interdictie in nici un caz nu poate impiedica intabularea ipotecii
executionale, o asemenea prohibitie neputand fi opozabila urmaritorului
(jurisprudenta constanta).
6. - In ceea ce priveste neperimarea dreptului ipotecii executionale, vezi
nota de sub art. 388 Codul de procedura civila roman.
Art. 137
Intabularea dreptului de ipoteca executionala, respectiv notatiunea
dreptului de executie, atunci cand dreptul de proprietate este numai prenotat
in favoarea urmaritului, se va ordona cu efect de drept pendinte de
justificarea prenotarii, iar daca asupra dreptului de proprietate intabulat in
favoarea urmaritului este prenotat dreptul de proprietate al altuia, cu efect
de drept pendinte de nejustificarea prenotarii.
In acest caz, urmaritorul, pe baza incheierii prin care s-a ordonat
conditionata intabulare a dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea
dreptului de executie, poate sa faca pasii necesari pentru justificarea
dreptului de proprietate prenotat in favoarea urmaritului sau pentru radierea
dreptului de proprietate prenotat impotriva urmaritului, adaugandu-se
cheltuielile care se stabilesc pe cale judecatoreasca la accesoriile procesului
de baza; iar licitatia se poate cere dupa ce hotarirea prin care se ordona
justificarea sau radierea a ramas definitiva.
Daca a fost notat in cartea funduara procesul intentat de urmaritor pentru
incasarea creantei sale intabulate sau prenotate, intabularea sau prenotarea
dreptului de proprietate in favoarea unei terte persoane, care s-ar face dupa
notarea procesului, nu poate servi drept piedica pentru notatiunea
neconditionata a dreptului de executie si efectuarea executiei.
Aceste dispozitiuni se aplica si in cazul cand dreptul de ipoteca s-a
intabulat, fara o prealabila procedura procesuala, in baza unui act executoriu
(art. 11 din Legea XXXIV - 1871, art. 111 din Legea XXXV - 1874, Legea XXV -
1878, art. 11 din statutele caselor de amanet si art. 2 din Legea XXXIX -
1879), sau daca s-a intabulat sau prenotat pe baza unei sentinte de condamnare,
sau pe baza de tranzactiune judecatoreasca, in care cazuri, intabularea sau
prenotarea dreptului de proprietate in favoarea unei terte persoane, facuta
dupa ce dreptul de ipoteca s-a inscris, de asemenea nu mai poate impiedica
notatiunea neconditionata a dreptului de executie si efectuarea executiei.
(Art. 75, 95 - 98 si 100 - 101 Regul. c. f.).
Note
1. - Dispozitiunea cuprinsa in alin. 1 al acestui articol sta in stransa
legatura cu prevederile art. 75 din Regul. c. f. care admite ca: daca dreptul
de proprietate este numai prenotat in favoarea noului proprietar, sa se poata
opera in c. f. alte intabulari sau prenotari atat contra vechiului proprietar
cu drept intabulat, cat si contra noului proprietar cu drept numai prenotat,
dar cu restrictia ca eficienta inscrierilor contra primului va fi in functie de
nejustificarea dreptului secundului, iar aceea a inscriptiunilor contra
secundului, de radierea dreptului de proprietate al primului.
Intrucat insa pentru radierea dreptului de proprietate al vechiului
proprietar, sau pentru justificarea dreptului prenotat al noului proprietar, se
cere o oarecare diligenta (art. 95 - 98, 100 - 101 Regul. c. f.), pentru care
acestia in cele mai multe cazuri n-au interes, legea executionala autoriza pe
urmaritor sa faca aceste demersuri.
2. - Cele cuprinse in alin. 3 sunt o urmare a notiunii juridice a
actiunilor ipotecare: un creditor ipotecar nu va putea urmari, chiar daca a
obtinut sentinta judecatoreasca, imobilele ipotecate, daca acestea au trecut
intre timp pe alt proprietar (Ord. din 19/IX/1860), fata de care este tinut a
intenta un nou proces; nu este impiedicat in urmarire insa daca si-a notat
procesul intentat contra debitorului sau, pe cand acesta figura inca ca
proprietar.
3. - Daca intabularea ipotecii (neexecutionale) s-a obtinut in baza
vreunuia din documentele aratate in ultimul alineat, aceasta intabulare
cuprinde in sine si efectul notarii procesului, care ramane deci de prisos.
Dintre legile mentionate aici, mai are importanta practica numai aceea a
notarilor publici (Legea nr. XXXV din 1874), care este mentinuta in vigoare.
Art. 138
Daca, in conformitate cu art. 74 din Regulamentul cartilor funduare se
intabuleaza conditionat dreptul de ipoteca executionala asupra unui imobil
trecut asupra urmaritului pe cale de succesiune sau legat, dar neintabulat inca
sau nici macar prenotat ca proprietatea sa, continuarea masurilor de executie
trebuie suspendata pana cand se intabuleaza dreptul de proprietate asupra
urmaritului. In acest scop, urmaritorul este indreptatit sa faca pasii
necesari, pe baza incheierii prin care s-a ordonat intabularea conditionata.
Cheltuielile ivite, stabilite pe cale judecatoreasca, se adauga la accesoriile
din procesul de baza.
Regulamentul cartilor funduare din 5 februarie 1870, in vigoare pe
teritoriul de aplicatiune a codului civil austriac:
Art. 74
Indata ce s-a deschis dreptul de mostenire al eredelui, creditorii sai au
dreptul sa dobandeasca asigurarea creantelor lor asupra bunurilor si creantelor
din mostenire, prin intabulatiune, desi imobilul din mostenire, nu este inca
transcris pe numele eredelui, intrucat exista celelalte conditiuni legale
referitoare; o astfel de asigurare, insa, poate fi admisa numai cu rezerva ca
sa nu vatame pretentiile de drept ce s-ar ivi la dezbaterea mostenirii, si sa
aiba efect numai de la timpul cand s-a facut predarea.
(Art. 132, 137 Legea executionala, art. 74 Regul. c. f.).
Note
1. - Confruntarea acestor doua articole lamureste pe deplin dispozitiile de
mai sus din l. exec. ard. subliniindu-se numai ca textul art. 74 din Regul. c.
f. pentru Crisana si Banat, difera intrucatva de acela din Regul. c. f. pentru
Ardeal, primul admitand intabularea numai dupa ce mostenitorul a facut
declaratia de mostenire, pe cand regulamentul ard. o admite din momentul
deschiderii succesiunii.
2. - Dispozitia referitoare la autorizarea urmaritului de a face in numele
eredelui urmarit toate diligentele in vederea valorificarii dreptului de
mostenire al acestuia, si ca urmare transcrierea dreptului in favoarea lui, -
este intru totul similara cu acea prevazuta de art. 132 si 137, mai
observandu-se ca urmaritorul poate fi pus in situatia de a actiona nu numai in
numele eredelui, ci si impotriva actelor lui; cazul cel mai frecvent este cand eredele,
pentru a frustra drepturile urmaritorului, cu rea credinta si de coniventa cu
ceilalti coerezi, renunta la mostenire, - in care caz i se recunoaste dreptul
creditorului urmaritor de a valorifica dreptul de mostenire al eredelui
urmarit, potrivit art. 84 din l. succ. ard., prin proces separat.
3. - Conform jurisprudentei, chestiunea daca un imobil poate fi considerat
trecut asupra eredelui pe cale de mostenire, desi inscrierea proprietatii
asupra acestuia n-a avut inca loc, este de caderea instantei care ordona
executia, si nu de aceea a autoritatii c. f.
Art. 139
Ordonanta de executiune se comunica atat urmaritorului cat si urmaritului;
insa daca cererea de executie se respinge, se incunostinteaza numai
urmaritorul, cu restituirea tuturor exemplarelor din cererea de executie.
Daca autoritatea rogata respinge in intregime intabularea dreptului de
ipoteca executionala, justificarea prenotarii dreptului de ipoteca, sau
notatiunea dreptului de executie, se incunostinteaza numai urmaritorul si
instanta care a adresat comisia rogatorie.
Daca se restituie ordonanta, neputandu-se face inmanarea urmaritului, se
numeste pe seama lui un curator, fara citare prin publicatiune, si se comunica
curatorului ordonanta precum si celelalte hotariri care se mai dau in cursul
executiei, pana cand urmaritul isi anunta locuinta sau se ingrijeste de
reprezentare.
(Art. 24 si 118 Legea executionala, art. 61 si 133 Regul. c. f.).
Note
1. - Este de retinut ca in cazul cand se admite cererea de executiune,
ordonanta de executiune, insotita de un exemplar al cererii, se comunica
urmaritului de catre instanta care a ordonat executarea, si nu de autoritatea
de c. f., care primeste numai un exemplar al cererii, si care comunica
urmaritului numai incheierea de ordonare a inscrierilor ordonate. Este
important acest lucru pentru motivul ca urmaritul are contra ambelor acestor
incheieri drept de apel, pentru care termenul se va calcula de la data
comunicarii fiecareia.
2. - Daca instanta competenta pentru ordonarea executiunii, respinge
cererea, ea incunostinteaza despre aceasta numai pe urmaritor, dar va dispune
in acelasi timp, pentru asigurarea rangului, notarea respingerii in c. f. (art.
132 - 133 Regul. de c. f.).
In cazul prim, daca in urma apelului urmaritorului instanta superioara
reformeaza incheierea si ordona executiunea, urmaritorul va dobandi prioritate
numai de la data sosirii incheierii instantei de apel la registratura
autoritatii de c. f.
In cazul al doilea insa, daca incheierea de respingere a autoritatii de c.
f. s-ar reforma, prioritatea urmaritului ia nastere - in urma notarii
respingerii - din ziua inregistrarii ordonantei de executiune.
3. - Atributiunile curatorului sunt precizate prin jurisprudenta dezvoltata
in jurul acestui articol si al art. 24 si 118 din aceasta lege, in sensul ca
acesta este tinut a incunostinta pe urmarit de actele primite si il va
reprezenta in aceasta procedura gratioasa, putand uza si de caile legale de
atac. Nu este autorizat insa a intenta procese.
Art. 140
Ambele parti au dreptul sa faca apel (recurgere), in termen de 8 zile
socotite de la comunicare, impotriva incheierii date de instanta competenta in
chestiunea ordonarii executiei, precum si impotriva incheierii data de
autoritatea de carti funduare in chestiunea inscriptiunii dreptului de ipoteca
executionala sau notatiunii dreptului de executie. La apelul (recurgerea)
indreptata impotriva incheierii de ordonarea executiei recurentul trebuie sa
anexeze exemplarul ce i s-a inmanat din cererea de executie.
In privinta incheierii de ordonarea executiei, instanta a doua hotaraste
definitiv. Insa, impotriva incheierii de a doua instanta, prin care se schimba
incheierea autoritatii de carti funduare, data in chestiunea intabularii dreptului
de ipoteca executionala, justificarii prenotarii si notatiunii dreptului de
executie, se mai poate face recurs, care se va inainta in opt zile. In privinta
efectului suspensiv al acestor apeluri (recurgeri), servesc ca directiva
dispozitiunile art. 37.
Acest articol a fost in parte modificat prin art. 40 din Legea LIV din
1912, dupa cum urmeaza:
Intrucat legea nu ar exclude calea de atac impotriva incheierilor ce se dau
in cursul procedurii de executie - intelegand aici si executia ordonata pe baza
unui act notarial public - se poate inainta apel (recurgere).
Apelurile (recurgerile) indreptate impotriva incheierilor date in cursul
executiei de judecatoriile de ocol, se judeca in a doua instanta de tribunale,
iar recursurile indreptate impotriva incheierilor date in a doua instanta,
atunci cand recursul e admisibil, se judeca de Curtea de Casatie.
(Art. 548 - 561 pr. civ. ard., art. 61 si 133 Regul. c. f., art. 37 alin.
1., Legea executionala, art. 525 - 529 Codul de procedura civila roman).
Note
1. - Conform dispozitiunilor acestor texte, este admisa calea de atac a
apelului (recurgerii) atat contra ordonantei de executiune, cat si contra
incheierii autoritatii de c. f. data asupra inscriptiunilor ordonate, primul
urmand a se introduce la instanta de ordonare a executiunii, care a facut
inmanarea ordonantei, al doilea la autoritatea de c. f.
2. - Apelul despre care se vorbeste in articolele de mai sus, este o cale
de atac sui generis, admisa numai contra incheierilor (denumita si recurgere),
care nu este echivalenta nici cu notiunea de apel, nici cu aceea de recurs, -
si este reglementata in pr. civ. ard., in art. 548 - 561; instanta a doua
judeca fondul, insa numai pe baza actelor de la dosar, in camera de consiliu,
dispunand ascultarea partilor numai in caz de necesitate.
3. - Conform celor cuprinse in articolele de mai sus, o incheiere data in
cursul procedurii executionale poate fi atacata numai odata cu apel. In mod
exceptional se admite insa ca incheierile date asupra ordonarii executiei sau
sechestrului, sa fie atacate in 2 grade. Dar aceasta dispozitie a legii a fost
modificata prin art. 79 si 81 din Legea Curtii de Casatie din 1925, care a
desfiintat apelul de gradul al doilea, dispunand ca sentintele, deciziunile si
incheierile date dupa promulgarea ei, de o a doua instanta, in orice procedura
litigioasa sau gratioasa, sunt desavarsite din momentul comunicarii si in
contra lor nu se admite alta cale de atac decat numai recursul in casare,
conform dispozitiunilor ei. Deci, odata cu abrogarea apelului - recurgere de
grad II, li s-a deschis partilor dreptul de recurs in casare.
4. - Art. 13 din l. ext., prevede ca "in materie de executie
imobiliara caile de atac impotriva incheierilor si termenele in care se pot exercita,
sunt cele prevazute in aceste legi. Apelul se va judeca de Tribunal".
Cat priveste aceasta din urma dispozitie, e de remarcat o imprecizie a ei.
Anume, tot acest articol prevede ca "executarea imobiliara se va ordona de
instanta care a judecat in prima instanta", care poate fi o judecatorie de
pace, cand apelul indreptat impotriva incheierii sale este firesc sa se judece
de Tribunal, insa poate fi si un tribunal, in care caz nu tot acesta poate fi
si instanta de apel.
5. - Alineatul 1 din art. 140 mai sus citat, prevede ca la apelul indreptat
impotriva ordonantei de executiune, recurentul trebuie sa anexeze exemplarul
cererii de executie, ce i s-a restituit. Aceasta dispozitie era justificata
prin faptul ca potrivit art. 19 din lege, instanta de ordonare a executiei -
dupa darea ordonantei - distribuia toate exemplarele cererii deodata cu
comunicarea incheierii, la dosarul ei nemairamanand nici un exemplar pe care
sa-l poata inainta in caz de apel instantei superioare. In art. 13 din l. ext. se
prevede insa ca urmaritorul trebuie sa inainteze cererea de executie in atatea
exemplare, ca unul sa ramana si la instanta, - asa ca prin aceasta dispozitia
de mai sus din art. 140 poate fi considerata ca desfiintata.
6. - Cat priveste efectul suspensiv al apelului, dispozitiuni de ordin
general privitor la aceasta cuprinde art. 37 alin. 1 din lege in sensul
urmator:
"Apelul (recurgerea) inaintat impotriva incheierilor judecatoresti,
are efect suspensiv numai asupra eliberarii pretului incasat cu ocaziunea
licitatiei mobiliare, asupra efectuarii executiei imobiliare, asupra
transferarii, asupra urmaritorului a creantelor sechestrate, asupra
ordonantarii numerarului, asupra predarii catre urmaritor a obiectului
condamnatiunii si asupra ordonarii executiei impotriva portarelului condamnat
conform art. 35".
Art. 141
Despre inaintarea apelului (recurgerii) declarat impotriva incheierii de
ordonarea executiei si despre hotarirea instantei superioare, va fi avizata
autoritatea de carti funduare.
Daca instanta a doua a anulat, desfiintat, incheierea de ordonarea
executiei, sau schimband incheierea, a respins cererea de executie, intabularea
dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii sau notatiunea
dreptului de executie, se vor radia din oficiu si, in acest scop, se avizeaza
si autoritatea competenta de carti funduare.
Daca instanta a doua reformeaza incheierea autoritatii de carti funduare,
despre aceasta se va incunostinta, in afara de parti, si instanta care a
ordonat executia.
In ce priveste incunostintarea partilor, se aplica normele generale.
Nota
Daca ordonanta de executiune, in baza careia s-a intabulat ipoteca
executionala, a fost pe urma anulata, din eroare insa s-a omis a se radia,
urmaritul poate interveni printr-o simpla cerere staruind in radiere. Intrucat
ar intenta insa proces in acest scop, actiunea lui nu va putea fi respinsa ca
inadmisibila, avand procedeul lui numai urmarea de a fi obligat la cheltuieli
de judecata.
Art. 142
Intabularea dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de
executie are efectul de drept ca, o posterioara intabulare sau prenotare a
dreptului de proprietate, nu poate impiedica continuarea urmaririi.
(Art. 47 alin. 2, 153 Legea executionala, art. 514 Codul de procedura
civila roman).
Note
1. - Este de la sine inteles ca primul si principalul efect al acestei
inscriptiuni este: dobandirea ipotecii executionale.
2. - Acest articol - spre deosebire de dispozitiile art. 514 din Codul de
procedura civila roman, - admite instrainarea imobilului si dupa intabularea
ipotecii executionale, precizand numai ca aceste instrainari nu impiedica
cursul de mai departe al executiei.
Daca dupa intabularea ipotecii sau notarea dreptului executional, a survenit
o schimbare in persoana proprietarului, cererea pentru ordonarea licitatiei se
va indrepta impotriva noului proprietar. Insa cererea este bine indreptata si
impotriva debitorului initial, in care caz noul proprietar (debitor ad rem)
poate pretinde numai sa i se comunice si lui publicatia de licitatie (art.
153).
Art. 143
Daca dreptul de proprietate asupra unei averi comune este inscris pe numele
coproprietarilor in parti nedeterminate si executia nu este indreptata pentru
incasarea unei creante care sa greveze pe toti proprietarii, autoritatea de
carti funduare, citand prin incheierea prin care se ordona intabularea
dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de executie pe toti
interesatii, tine dezbatere protocolara si dupa o eventuala procedura de
dovedire necesara, hotaraste prin sentinta asupra portiunilor de proprietate.
Daca nu se dovedeste contrariul, portiunea tuturor coproprietarilor se
considera egala, cu exceptia cand sunt inscrisi cu portiuni nedeterminate sotul
si descendentii unei persoane, in care caz jumatate din imobil se considera
proprietatea sotului, iar cealalta jumatate proprietatea descendentilor
inscrisi ca proprietari, in portiuni egale pe capete sau pe tulpini.
In acest caz, licitatia se poate cere numai dupa ce sentinta a ramas
definitiva.
Art. 143 este modificat prin art. 57 din Legea LIV - 1912, dupa cum
urmeaza:
Art. 47
Alineatul intai al art. 143 din Legea LX - 1881 se modifica in sensul ca,
autoritatea de carti funduare hotaraste prin incheiere si nu prin sentinta.
Alineatul ultim al art. 143 din Legea LX - 1881 se inlocuieste cu
urmatoarele dispozitiuni:
Partea care a suferit in cursul acestei proceduri vreun prejudiciu, isi
poate valorifica pretentiunea pe calea ordinara a legii.
In cazul acestui articol, se poate cere licitatie numai in cazul daca nu se
justifica la autoritatea de carti funduare, in termen de treizeci zile,
inaintarea procesului impotriva incheierii acestei autoritati. In caz ca se
justifica inaintarea procesului, licitatia se poate cere numai dupa ce
hotarirea prin care s-a solutionat procesul a ramas definitiva.
(Art. 2 si 3 din Legea LIV - 1912, art. 132 alin. 2, 137 alin. 2, Legea
executionala, art. 494 Codul de procedura civila roman).
Note
1. - Cazuri cand mai multe persoane sunt trecute in c. f. ca proprietari in
indiviziune cu parti nedeterminate, provin din timpul introducerii institutiei
cartilor funduare, cand (la localizare) s-au dat instructiuni in acest sens.
2. - Necesitatea de a se urma procedura pentru determinarea portiunii
fiecarui coproprietar, se iveste numai atunci cand executia tinde la incasarea
unei creante care nu greveaza pe toti copartasii si de asemenea atunci cand ii
greveaza pe toti, insa nu in mod solidar, - in care cazuri, fara stabilirea
portiunii fiecaruia, distribuirea pretului nu se poate face.
Aceeasi procedura va fi necesara si atunci cand dreptul de ipoteca
executionala al urmaritorului este precedat de o ipoteca grevand numai
portiunile unor copartasi.
3. - Incheierea prin care se stabileste potrivit art. 47 din Legea LIV din
1912 cota parte a fiecaruia, fiind data in cadrul unei proceduri gratioase,
n-are caracterul unei hotariri judecatoresti cu autoritate de lucru judecat,
ramanand deschisa partilor calea procesului de drept comun.
4. - Termenul de 30 zile se va calcula de la data comunicarii incheierii
date in ultima instanta, prin care s-au fixat portiunile.
5. - Textul prevede o dezbatere scrisa, dispozitie modificata insa prin
art. 2 si 3 din Legea LIV - 1912 dupa cum urmeaza:
"Atunci cand Legea LX - 1881 ordona procedura sumara contencioasa sau
gratioasa, se vor aplica in procedura de executie, normele stabilite in
procedura civila pentru judecatoriile de ocol. Raman insa in vigoare
dispozitiunile speciale ale Legii LX - 1881 privitoare la procesele care se
ivesc in cursul procedurii de executie, intrucat legea de fata nu ar dispune
altfel".
"In cazurile in care Legea LX - 1881 ordona procedura sumara
gratioasa, dezbatere sau dovedire, nu se admite ascultarea partilor sub
juramant si nici juramant tranzactional".
6. - Cheltuielile ivite in aceasta procedura le va suporta urmaritul.
Art. 144
Dupa ce expira 15 zile, socotite de la comunicarea cu urmaritul a
incheierii de ordonarea intabularii dreptului de ipoteca executionala sau a
notatiunii dreptului de executie, urmaritorul poate cere, printr-o cerere
inaintata autoritatii de carti funduare intr-un exemplar, sa se ordone
licitatia.
In aceasta cerere se vor arata exact imobilele cerute a fi licitate, se va
calcula creanta impreuna cu accesoriile, mai departe se vor prezenta datele
necesare pentru stabilirea pretului de strigare (art. 145) si se va prezenta
proiectul conditiunilor de licitatie.
In acest mod poate sa ceara licitatie si urmaritul.
(Art. 37 Legea executionala, art. 503 Codul de procedura civila roman).
Note
1. - Dupa expirarea termenului de 15 zile de la comunicarea catre urmarit a
incheierii autoritatii de c. f. privitor la efectuarea ordonantei de
executiune, - se poate cere ordonarea licitatiunii indiferent daca aceasta
incheiere, ordonanta de executiune, sau ambele, au fost atacate cu apel,
intrucat potrivit art. 37 din l. exec. ard. aceste cai de atac n-au efect suspensiv
asupra licitatiei, ci numai asupra distributiunii pretului (a se vedea textul
acestui articol la art. 140, nota 6).
2. - Potrivit Legii nr. 2772 din 5 August 1938 (Monitorul Oficial nr. 179),
urmaritul este obligat sa arate valoarea fiecarui imobil in cererea de ordonare
a executiei.
Art. 145
Pentru a se putea stabili pretul de strigare, trebuie sa se prezinte un
certificat eliberat de perceptie, sau daca darea se plateste in comuna, un
certificat comunal, despre darea catre Stat, la cat a fost impus in ultimul an
expirat imobilul ce urmeaza a fi licitat.
Daca impreuna cu imobilul se scoate la licitatie si dreptul regalian minor,
pentru a se putea stabili pretul de strigare, se vor prezenta si datele
referitoare conform art. 131.
Dreptul regalian minor se considera scos la licitatie impreuna cu imobilul
numai atunci, daca se arata aceasta expres in publicatiunea de licitatie.
(Decret-lege nr. 2.772/1938, art. 147, 148 alin. 2, Legea executionala).
Note
1. - Acest articol a fost modificat prin Legea nr. 2772 din 5 August 1938.
Textul acesteia este citat la art. 135.
2. - Daca imobilul este scutit de impozit, se aplica dispozitiile art. 148
alin. 2, asa cum au fost modificate prin Legea nr. 2.772/1938 si Legea nr.
273/1939).
Art. 146
Autoritatea de carti funduare, daca gaseste ca licitatia se poate ordona,
dispune prin emiterea unei publicatiuni de licitatie, iar daca gaseste ca
licitatia nu se poate ordona, printr-o incheiere de respingere, care se va
trece pe cererea de licitatie, restituind urmaritorului scriptele inaintate
conform art. 144 si aratand eventual in incheierea de respingere lipsurile care
trebuiesc completate, pentru a se putea ordona licitatia.
Art. 147
In caz ca se ordona licitatia, publicatiunea de licitatie ce se emite
trebuie sa contina urmatoarele:
a) Aratarea exacta a imobilului scos in licitatie, dupa circumscriptia
tribunalului, comuna si numarul de carte funduara;
b) Numele urmaritorului si urmaritului si aratarea in cifre a capitalului
creantei, pentru incasarea caruia e indreptata executia;
c) Pretul de strigare stabilit;
d) Locul si timpul licitatiei, cel din urma cu aratarea zilei dupa calendar
si a orei;
e) Suma garantiei ce trebuie sa depuna persoanele care vor sa cumpere;
f) Termenele de plata;
g) Mentiunea ca, conditiunile de licitatie, stabilite deodata cu emiterea
publicatiunii de licitatie, se pot vedea in orele oficiale la autoritatea de
carti funduare si la primaria comunei respective.
Daca pretul de strigare al imobilului trece de 100.000 lei, de asemenea
daca pretul de strigare este mai mic, insa imobilul e situat la sediul
autoritatii de carti funduare sau in apropierea lui, licitatia se va fixa in
localul autoritatii de carti funduare, iar pentru licitarea imobilelor situate
in alt loc, daca pretul de strigare nu trece de 100.000 lei, licitatia se va
fixa la primaria comunala respectiva. La cererea motivata a urmaritorului,
facuta prin cererea de licitatie, sau la cererea celorlalti interesati,
inaintata inainte de a se rezolvi cererea de licitatie, autoritatea de carti
funduare poate sa fixeze licitatia la fata locului si atunci cand pretul de
strigare trece de 100.000 lei.
Deodata cu emiterea publicatiunii de licitatie, licitatia se va nota in
cartea funduara.
Art. 147 este completat prin art. 21 din Legea XLI - 1908, dupa cum
urmeaza:
Art. 21
Art. 147 din Legea LX - 1881 se completeaza cu urmatoarele dispozitiuni:
Instanta stabileste suma garantiei dupa imprejurari, tinand seama si de
propunerea urmaritorului, facuta in aceasta privinta. Aceasta suma nu poate fi
mai mica decat cinci la suta si mai mare decat douazeci la suta din pretul de
strigare.
In cazul cand in sensul legii concurentul pierde garantia, este obligat sa
consemneze in depozit judecatoresc suma ce corespunde garantiei, in termen de
opt zile de la primirea somatiunii autoritatii de carti funduare.
In publicatiunea de licitatie trebuie sa se arate si ca imobilul nu se
liciteaza sub cota parte a pretului de strigare aratata in art. 26 si ca
cumparatorul este obligat sa completeze garantia conform art. 25.
(Art. 153 lit. c), Legea executionala, 504 si 506 Codul de procedura civila
roman).
Note
1. - Acest articol mai este modificat si prin art. 3 din Legea nr.
2772/1938, dupa cum urmeaza:
"Licitatia se va tine separat pentru fiecare din bunurile urmarite,
iar acolo unde sunt carti funciare, pentru fiecare din corpurile funciare.
Garantia ce concurentii vor trebui sa depuna la vanzarile imobiliare,
potrivit legilor in vigoare, va fi in numerar. Creditorii privilegiati sau
ipotecari asupra imobilului urmarit, precum si coproprietarii acestuia, sunt
dispensati de garantie.
Suma de la care incep strigarile, va fi cea fixata potrivit dispozitiunilor
art. 1, redusa cu 25%; ea va fi indicata in publicatiunea de vanzare".
2. - Art. 26 din Legea XLI - 1908 este citat la art. 170 iar art. 25 din
aceeasi lege la art. 171.
3. - Din cuprinsul art. 174 rezulta ca conditiunile de licitatie se trec
intr-un act separat, formand o anexa a publicatiei de licitatie; nu se violeaza
insa legea daca aceste conditiuni se trec in corpul publicatiunii de licitatie.
4. - Notarea ordonarii licitatiei are singurul efect ca, potrivit art. 153
lit. c) din lege, persoanele care si-au castigat drepturi posterior acestei
notari, n-au drept la comunicarea publicatiunii de licitatie; se mai face
aceasta notare si cu scopul ca foaia funduara sa oglindeasca fidel stadiul
urmaririi.
Art. 148
Alineatul intai al art. 148 este modificat prin art. 48 din Legea LIV -
1912, dupa cum urmeaza:
In lipsa unei evaluari prin experti conform art. 22 din Legea XLI - 1908,
pretul de strigare trebuie stabilit dupa pretul de evaluare al imobilului,
dovedit cu certificat oficial de dare si evaluare.
Urmeaza alineatul 2 din art. 148:
Pentru a se putea stabili pretul de strigare al unui imobil scutit de
impozit, urmaritorul este obligat sa anexeze la cererea de licitatie (art.
144), daca imobilul este situat la sediul autoritatii de carti funduare, cartea
de evaluare eliberata de oricare dintre pretuitorii angajati stabili ai acestei
autoritati, iar daca este situat in alta parte, cartea de evaluare eliberata de
doi membri ai respectivei primarii comunale. In acest caz, pretul de strigare
va fi pretul de evaluare. (art. 159 si 160)
Dispozitiunile art. 148 sunt completate si prin art. 22 din Legea XLI -
1908, dupa cum urmeaza:
Art. 22
Dispozitiunile art. 148 din Legea LX - 1881 se completeaza cu urmatoarele
dispozitiuni:
Urmaritorul, si in afara de cazul art. 159 din Legea LX - 1881, poate sa
ceara, inainte de emiterea publicatiunii de licitatie, ca pretul de evaluare al
imobilului sa se stabileasca, pe cheltuiala sa, pe cale de evaluare obisnuita,
prin doi experti care se vor numi din oficiu. In acest caz, publicatiunea de
licitatie se poate emite numai dupa ce s-a terminat evaluarea si ca pret de
strigare serveste pretul de evaluare.
Acest articol este azi modificat prin alineatul 3 al art. 3 din Legea
pentru modificarea si abrogarea Legii nr. 230 din 11 iulie 1930, pentru
unificarea unor dispozitiuni referitoare la executarea silita, publicata in
Monitorul Oficial nr. 179 din 5 August 1938;
Art. 3 alin. 3:
Suma de la care incep strigarile, va fi cea fixata potrivit dispozitiunilor
art. 1, redusa cu 25%; ea va fi indicata in publicatiunea de vanzare.
(Art. 149 - 152, 156 si 159 Legea executionala, Decret-lege nr. 2772/1938).
Nota
Pretul cu care se incep strigarile, este la executia imobiliara, din multe
puncte de vedere, de mare importanta; el serveste de baza la fixarea garantiei
(art. 150), termenul de licitatie este mai lung sau mai scurt dupa cifra lui
(art. 151), el determina modul de comunicare al publicatiunii de licitatie
(art. 152), acela al conscrierii accesoriilor (art. 159), si serveste drept
indicatiune daca, in caz de coproprietate, va fi supus licitatiunii intreg
imobilul, sau numai portiunea urmaritului (art. 156);
Art. 149
Pe pretul de strigare, care se va stabili conform art. 148, se liciteaza
deodata cu imobilele si accesoriile neseparabile de imobil sau separabile numai
cu deteriorarea substantei sau cu o insemnata depreciere.
Intrucat conditiunile de licitatie nu cuprind o stipulatiune contrara,
deodata cu imobilul se liciteaza si recolta neculeasa ce i se cuvine
urmaritului. Pretul de evaluare al acesteia, daca vreunul din interesati il
dovedeste cu certificat eliberat, de un pretuitor judecatoresc sau de doi
membri ai primariei (art. 148), prezentat inainte de licitatie cu 8 zile, se va
adauga de portarel la pretul de strigare cu ocaziunea licitatiei.
Prin aceasta nu se ating dispozitiunile din publicatiunea de licitatie
privitoare la garantia ce trebuie depusa.
(Art. 294 - 297 Cod civil ardelean, 483 - 515 Cod civil roman, 493, 503
Codul de procedura civila roman).
Nota
Legea are o definitie proprie pentru notiunea lucrurilor accesorii, dand
acestora un sens mai restrans decat cel cuprins in dispozitiile Codului civil
ardelean (294 - 297), si in acelea ale Codului civil roman (483 - 515),
precizeaza anume ca prin acestea se inteleg numai lucrurile care nu se pot
desparti de imobil fara o deteriorare sau o simtitoare depreciere a lui; nu se
inteleg ca atare deci, si intrucat conditiunile de licitatie nu prevad altceva,
nu vor fi supuse licitatiei: uneltele si animalele de tractiune destinate
exploatarii si fructele separate de imobil, chiar daca ar fi afectate
imobilului (samanta), ramanand ca toate acestea sa fie vandute ca bunuri
mobile.
Art. 150
Deodata cu emiterea publicatiunii de licitatie, autoritatea de carti
funduare stabileste conditiunile de licitatie - tinand seama de imobilul ce
urmeaza a fi licitat, de pretul acestuia si de proiectul prezentat de urmaritor
- in asa fel, ca pe de o parte indestularea urmaritorului sa se poata face fara
intarziere nemotivata, iar pe de alta parte sa nu se vatame nici interesele
urmaritului si ale creditorilor ipotecari si nici sa se ingreuneze concurenta
dintre cei ce vor sa cumpere.
Conditiunile de licitatie vor cuprinde in special stipulatiuni clare: la ce
intervale de timp si unde trebuie platit pretul de cumparare si ce anume
trebuie sa indeplineasca cumparatorul pentru a putea lua in posesiune imobilul
scos in licitatie si pentru a se putea face transcrierea in cartea funduara.
In conditiunile de licitatie trebuie sa se cuprinda, ca cumparatorul este
obligat sa plateasca dupa pretul de cumparare o dobanda de 6%, socotita din
ziua licitatiei, si taxele fiscale in legatura cu cumpararea. Aceste
obligatiuni cad in sarcina cumparatorului chiar daca in conditiunile de
licitatie nu se face amintire de ele.
Intrucat in conditiunile de licitatie nu se cuprind expres contrariul,
vadiul (garantia) se depune in numerar sau in efecte bune pentru cautiuni la
cursul aratat in art. 42.
Art. 150 este modificat prin art. 1 din Decretul-lege pentru stabilirea
dobanzilor si inlaturarea cametei, publicat in Monitorul Oficial nr. 102 din 5
mai 1938.
Art. 150 mai este modificat si prin alineatul 2 al art. 3 din Legea nr.
2772 publicata in Monitorul Oficial nr. 179 din 5 august 1938, cu urmatorul
text:
Garantia ce concurentii vor trebui sa depuna la vanzarile imobiliare,
potrivit legilor in vigoare, va fi in numerar. Creditorii privilegiati sau
ipotecari asupra imobilului urmarit, precum si coproprietarii acestuia, sunt
dispensati de garantie.
(Art. 177, 185 Legea executionala).
Nota
Instanta va intocmi conditiunile de licitatie luand in considerare
proiectul urmaritorului, insa totusi in mod independent, asa ca intocmirea lor
cu abatere de la propunerile urmaritorului, nu poate servi drept baza pentru o
cale de atac.
Art. 151
Pentru licitatie se fixeaza un singur termen de licitatie, daca pretul de
strigare nu trece de 40.000 lei, pentru cel putin sasezeci si cel mult nouazeci
zile, socotite din ziua urmatoare afisarii publicatiunii, iar daca pretul de
strigare trece de 40.000 lei, pentru cel putin nouazeci si cel mult una suta
douazeci zile, socotite din aceeasi zi, cu mentiunea ca, imobilul se vinde la
acest termen si sub pretul de strigare.
Note
1. - Acest articol a fost modificat prin art. 3, 4 si 5 din Legea nr.
2772/1938 dupa cum urmeaza:
Art. 3
Licitatia se va tine separat pentru fiecare din bunurile urmarite, iar
acolo unde sunt carti funciare, pe fiecare din corpurile funciare.
Garantia ce concurentii vor trebui sa depuna la vanzarile imobiliare,
potrivit legilor in vigoare, va fi in numerar. Creditorii privilegiati sau
ipotecari asupra imobilului urmarit, precum si coproprietarii acestuia sunt
dispensati de garantie.
Suma de la care incep strigarile, va fi cea fixata potrivit dispozitiunilor
art. 1, redusa cu 25%; ea va fi indicata in publicatiunea de vanzare.
Art. 4
Daca la primul termen fixat pentru licitatie nu s-a oferit un pret mai mare
decat cel fixat de articolul precedent, licitatia se va amana, termenul noii
licitatii nu poate fi mai scurt de 25 zile si nici mai mare de 40 zile libere
de la data noii publicatiuni.
La noul termen ce se va fixa, pretul de la care incep strigarile va fi cel
fixat de art. 3 redus cu 10%, iar daca se va oferi pretul astfel redus sau mai
mult, tribunalul va pronunta adjudecarea potrivit legilor in vigoare.
Art. 5
In cazul cand nu se va fi obtinut la al doilea termen de vanzare pretul
prevazut de art. 4, vanzarea se va amana in aceleasi conditiuni, la noul termen
adjudecarea facandu-se la pretul maxim ce se va obtine.
Cat priveste dobanzile, dispozitia referitoare de asemenea este modificata
prin Decretul-lege pentru stabilirea dobanzilor din 5 mai 1938 (Monitorul
Oficial nr. 102).
2. - In aplicatiunea acestui text, calcularea pretului de strigare se va
face ingloband pretul de strigare al tuturor imobilelor pentru care s-a fixat
licitatia.
Art. 152
Publicatiunea de licitatie se aduce la cunostinta, prin afisare la
autoritatea de carti funduare si prin circulara ei in mod reglementar pe
teritoriul comunei respective si al comunelor invecinate.
Primariei comunale, pe teritoriul careia este situat imobilul ce urmeaza a
fi licitat, i se trimite un exemplar din publicatiunea de licitatie, pentru
afisare, iar un exemplar din conditiunile de licitatie, pentru a se lua
cunostinta de ele (art. 147).
Daca pretul de strigare trece de 6.000 lei, un extras din publicatiune cu
punctele a, b, c, d si e din art. 147, se insereaza odata intr-o gazeta locala,
in lipsa ei in gazeta care apare in locul cel mai apropiat, - iar daca pretul
de strigare trece de 40.000 lei, se va insera de trei ori in gazeta oficiala.
In afara de aceasta, fiecare interesat (art. 153) poate sa ceara sa se
insereze publicatiunea de licitatie, pe cheltuiala sa, fara considerare la
pretul de strigare, si in alta gazeta sau si de mai multe ori. In acest scop,
autoritatea de carti funduare este obligata sa elibereze partii care se
prezinta un exemplar al publicatiunii de licitatie. Tardiva sau gresita
inserare a unei asemenea publicatiuni nu are nici o inraurire asupra efectului
licitatiei.
Pe exemplarul de publicatiune afisat la autoritatea de carti funduare,
seful serviciului de expeditie este obligat sa noteze ziua afisarii si sa
semneze. Acest exemplar al publicatiunii se ridica dupa expirarea termenului de
licitatie si dupa ce se noteaza ziua in care a fost ridicat, trebuie anexat la
dosar.
(Art. 167, 176, 177, 179 pct. b, si 187 Legea executionala, art. 507, 508
Codul de procedura civila roman).
Art. 152 a fost modificat prin Legea nr. XLI din 1908, insa aceasta
modificare a fost abrogata prin art. 2 din Legea nr. 2772/1938 dupa cum
urmeaza:
Creditorul este obligat sa publice intr-un ziar raspandit din tara si unul
din localitatea unde se tine licitatia, un extras al afiptului sau al
publicatiei, continand descrierea bunului scos in vanzare, numele debitorului,
instanta la care se face vanzarea, localitatea unde se va tine licitatia, daca
vanzarea se va face prin licitatie la fata locului, data si ora vanzarii si
dosarul instantei de urmarire.
Aceasta publicatie, singura obligatorie, se va face cu cinci zile mai
inainte de ziua fixata pentru licitatie.
Nota
Notarea zilei afisarii si aceea a ridicarii, pe publicatia de licitatiune,
este necesara, ca sa se poata controla respectarea termenelor prevazute de art.
15, 176 si 179, neobservarea lor constituind motiv de nulitate (art. 179 lit.
b).
Art. 153
Publicatiunea de licitatie, care totodata este a se considera incheiere de
ordonarea licitatiei, se comunica impreuna cu conditiunile de licitatie:
a) Urmaritorului;
b) Urmaritului;
c) Tuturor acelora, in favoarea carora este intabulat, conform cartii
funduare, drept de ipoteca, sau este intabulat drept de subipoteca asupra
vreunui drept de ipoteca intabulat, sau este intabulat sau prenotat, asupra imobilului
ce urmeaza a fi licitat, alt drept de carte funduara, sau a caror cerere cu un
asemenea obiect este notata cu nota marginala sau ca nedefinitiv respinsa,
intelegandu-se aici si eventualii coproprietari ai urmaritului sau alti
interesati conform cartii funduare;
d) Inspectorului de dare.
Daca in favoarea fiscului este intabulata o creanta care nu deriva din
impozite sau taxe, ci de alta natura, publicatiunea se comunica directiunii
afacerilor judiciare.
Publicatiunea de licitatie se comunica interesatilor aratati la punctele b
si c, cu omiterea citarii prin publicatiune, dupa normele de inmanare a
incheierilor introductive de instanta.
Daca, in termen de 30 zile, socotite de la afisarea publicatiunii, nu
soseste dovada de inmanare reglementara despre comunicarea publicatiunii de
licitatie cu interesatii de la b si c, autoritatea de carti funduare numeste
pentru reprezentarea interesatilor neincunostintati curator. Deodata cu numirea
de curator se va inmana, cel putin cu 15 zile inainte de termenul de licitatie,
si publicatiunea de licitatie impreuna cu conditiunile de licitatie.
Pentru interesatii a caror domiciliu este necunoscut se poate numi curator
si inainte de incercarea inmanarii.
Curatorul numit reprezinta in cursul intregii proceduri de executie pe
interesatul, pe seama caruia a fost numit, pana cand acesta nu se ingrijeste de
reprezentare.
Intrucat nu e verosimila o coliziune de interese, acelasi curator se poate
numi si pentru mai multi interesati, insa pentru urmarit se va numi intotdeauna
curator separat, daca nu i s-a numit deja conform art. 139, si anume, daca
reprezentantul sau din proces este cunoscut si locuieste la sediul
judecatoriei, in persoana acestuia.
Interesatii se incunostinteaza despre numirea de curator prin scrisoare
recomandata, adresata la domiciliul lor si daca acesta nu s-ar cunoaste, la
comuna de care apartine imobilul ce urmeaza a fi licitat.
(Art. 152, 165, 176 - 177 si 179 Legea executionala).
Note si jurisprudente
1. - In locul inspectorului de dare, publicatia de licitatie se va comunica
Administratiei Financiare, iar in locul Directiunii afacerilor judiciare,
Contenciosului Ministerului respectiv.
2. - Dispozitiunea cuprinsa in alineatul ultim al acestui articol n-a fost
nicicand aplicata in practica, fiind numai din scapare din vedere mentinuta in
textul luat din procedura civila veche, unde isi avea rostul ei.
3. - Pentru necomunicarea publicatiunii de licitatie nu se poate cere
anularea, daca cel interesat a aflat de ordonarea licitatiei, prezentandu-se la
licitatie. (Cas. II. 973/1931).
Art. 154
Dupa ce expira 30 zile, socotite de la afisarea publicatiunii, autoritatea
de carti funduare, deodata cu eventuala numire de curator, necesara conform
articolului precedent, insarcineaza cu efectuarea licitatiei un delegat, caruia
ii preda scriptele necesare.
Pentru efectuarea licitatiilor de la sediul autoritatii de carti funduare
(art. 147), se deleaga, de regula, un judecator sau un notar public, iar pentru
tinerea licitatiilor la fata locului, se deleaga, de regula, un portarel,
respectiv se adreseaza comisiei rogatorie in scopul de a se delega portarel,
acelei judecatorii de ocol, in circumscriptia careia urmeaza a se efectua
licitatia.
(Art. 37 Legea executionala, art. 36 din Legea VII - 1886).
Nota
1. - Alineatul 2 din acest articol este in parte modificat prin art. 36 din
novela Legii notarilor publici (nr. VII din 1886) care prevede ca pentru
efectuarea actelor mai importante de urmarire (cum ar fi si licitatiile
imobilelor mai valoroase) se va delega cu precadere un notar public, si numai
in lipsa acestora un judecator, si in mod exceptional un portarel.
2. - Delegarea acestora prin comisie rogatorie de catre judecatoria pe
teritoriul careia se efectua licitatia, avea loc numai in cazul, cand aceasta
judecatorie nu era in acelasi timp si autoritate de c. f. Astazi fiind
investita fiecare judecatorie cu aceste atributiuni, delegarea prin comisie
rogatorie este exclusa.
3. - Masurile prevazute in acest articol se vor lua si daca publicatia de
licitatie a fost atacata cu apel, intrucat daca pana la ziua fixata pentru
licitatie se rezolva apelul, urmeaza a se tine licitatia.
Art. 155
Imobilele, intrucat formeaza conform legii un singur corp de avere, trebuie
scoase la licitatie deodata.
Daca insa vreun corp de avere funduara consta din mai multe parcele
inscrise sub numeri diferiti, urmaritorul este in drept sa-si formuleze prin
petitia de licitatie cererea, ca singuraticele parcele sa se liciteze separat.
Asupra acestei cereri hotaraste autoritatea de carti funduare dupa ce asculta
pe toti interesatii din cartea funduara cu domiciliul cunoscut. Impotriva
incheierii date nu are loc apel (recurgere).
Urmaritorul este obligat sa prezinte in acest caz datele aratate in art.
144 in asa fel, ca din acelea, sa se poata stabili pretul de strigare al
diferitelor parcele separat.
Mai multe corpuri de avere de carte funduara, chiar daca s-ar scoate la
licitatie in acelasi timp, de regula, nu pot fi licitate deodata. Insa, la
cererea urmaritorului motivata prin petitia de licitatie si dupa ascultarea
interesatilor din cartea funduara cu domiciliu cunoscut, autoritatea de carti
funduare poate ordona sa se liciteze deodata imobilele grevate cu aceleasi
inscriptiuni de carte funduara, daca sunt cuprinse in aceeasi carte funduara,
sau daca in natura sunt situate langa celalalt.
(Art. 51, 55, 57 Regul. c. f.).
Art. 155 este modificat prin alin. 1 al art. 3 din Decretul-lege nr.
2772/1938 dupa cum urmeaza:
Licitatia se va tine separat pentru fiecare din bunurile urmarite, iar
acolo unde sunt carti funciare, pe fiecare din corpurile funciare.
Nota
1. - Un corp de avere, sau corp tabular, consta de regula din o singura
parcela trecuta in c. f. sub un singur Nr. de ordine si un singur Nr.
topografic. Sunt cazuri insa, cand sub unul si acelasi Nr. de ordine sunt
trecute mai multe parcele, fiecare cu Nr. topografic distinct, sau de asemenea
mai multe parcele avand fiecare Nr. de ordine si Nr. topografic separat,
enumerate sub numere romane (I, II etc., nu insa sub semnul crucii +, cand
fiecare parcela formeaza un corp separat).
In aceste cazuri aceste parcele formeaza laolalta un corp tabular, ca
obiect unitar si inseparabil al drepturilor reale, urmand ca ele sa fie scoase
deodata la licitatie. De la aceasta regula face exceptie articolul de mai sus.
Jurisprudenta
2. - Faptul ca mai multe imobile au fost vandute in mod global la
licitatie, si nu separat, cum a fost prevazut in publicatiunea de licitatie, nu
poate fi motiv de anulare a licitatiei nefiind prevazut in art. 179 (Cas. II.
Dec. 450/1931).
Art. 156, 157 si 158
Modificate prin art. 24 din Legea XLI - 1908, dupa cum urmeaza:
Art. 24
In locul art. 156 - 158 din Legea LX - 1881:
Daca, dintre mai multi coproprietari ai unui imobil, executia se face numai
pentru datoria unuia sau mai multora din ei, insa nu pentru datoria tuturora,
de regula, licitatia se ordona numai asupra portiunii celui urmarit sau celor
urmariti.
Insa, daca in termen de 15 zile, socotite de la afisarea publicatiunii de
licitatie, toti ceilalti coproprietari cer, prin petitie autentica, si totodata
avanseaza suma necesara - care cade in sarcina lor - pentru cheltuielile noii
publicatiuni, autoritatea de carti funduare ordona licitatia asupra intregului
imobil si fixand un nou termen de licitatie, emite o noua publicatiune. Aceasta
cerere nu se poate revoca.
Fiecare dintre coproprietarii care au cerut licitatia poate concura pentru
imobil. In acest scop, trebuie sa depuna din garantie numai cota proportionala
in raport cu portiunile din imobil ale celorlalti coproprietari.
Daca imobilul a fost cumparat de unul sau mai multi coproprietari,
cumparatorul nu este obligat sa achite cote din pretul de cumparare care cade
asupra portiunii sale de proprietate. Distribuirea pretului de cumparare
incasat si radierea sarcinilor se face in acest caz in asa fel ca si cand s-ar
fi scos in licitatie numai portiunile celorlalti coproprietari."
(Art. 158, 161 si 168 Legea executionala, 494 Codul de procedura civila
roman).
Art. 159
Accesoriile imobilului ce urmeaza a fi licitat, de regula, nu se conscriu
la fata locului. Urmaritorul are insa dreptul sa prezinte la cererea de
licitatie si o conscriere si evaluare a accesoriilor, facuta de un pretuitor
judecatoresc angajat stabil, sau de doi membri ai primariei comunale, in care
caz pretul de evaluare al accesoriilor se va adauga la pretul de strigare.
Iar daca din actele alaturate la cererea de licitatie ar rezulta ca, pretul
de strigare al imobilului ce urmeaza a fi licitat, care se va stabili conform
art. 148, este de cel putin 100.000 lei, precum si atunci daca urmaritorul
dovedeste cu certificat eliberat de un pretuitor angajat in mod stabil sau de
doi membri ai primariei comunale, sau in mod autentic altfel, ca pe imobilul ce
urmeaza a fi licitat este cladita o fabrica, sau moara cu aburi, sau alta
cladire avand importanta hotaritoare asupra stabilirii pretului, poate sa
ceara, ca inainte de a se ordona licitatia, sa se faca printr-un delegat o
conscriere punctuala a accesoriilor la fata locului si sa se stabileasca atat
pretul de evaluare al acestora cat si pretul de evaluare al imobilului, pe cale
de evaluare obisnuita, prin doi experti care se vor numi din oficiu. In acest
caz, licitatia se ordona dupa terminarea procedurii la fata locului si ca pret
de strigare serveste pretul de evaluare.
(Art. 149 Legea executionala, art. 503 Codul de procedura civila roman,
Decret-lege nr. 2772/1938 si 273/1939).
Nota
Aplicatiunea acestui articol se va face in lumina dispozitiunilor
Decretului-lege nr. 2772/1938, si ale aceluia de completare cu nr. 273/1939.
Art. 160
Si in afara de cazurile articolului precedent, pana cand nu s-a inaintat
cererea de licitatie, urmaritul are dreptul sa ceara autoritatii de carti
funduare - intrucat avanseaza cheltuielile care cad in sarcina sa - sa se faca
conscrierea si evaluarea accesoriilor imobilului prin doi experti numiti din
oficiu.
Daca se va face o asemenea conscriere si evaluare a accesoriilor,
procesul-verbal ce se va dresa se alatura la scripte si publicatiunea de
licitatie se emite dupa terminarea procedurii; iar ca pret de strigare va servi
pretul de evaluare.
(Art. 148, 149 si 159 Legea executionala).
A se vedea nota de la articolul precedent.
Art. 161
Daca asupra imobilului ce urmeaza a fi licitat este notata in cartea
funduara o revendicare de drept de proprietate, nerezolvita inca in mod
definitiv, si creanta urmaritorului este intabulata in cartea funduara dupa ce
a fost notata revendicarea de drept de proprietate, licitatia nu se poate
ordona pana la rezolvirea in mod definitiv a revendicarii.
Daca, in privinta revendicarii notate, procesul nu este inca in curs, la
cererea urmaritorului, revendicatorul trebuie indrumat sa inainteze procesul
intr-un termen fix, avand dreptul urmaritorul sa intervina in procesul in curs
sau in acela care se va inainta.
Iar daca creanta urmaritorului are inscriptie in cartea funduara inainte de
notarea revendicarii, licitatia se va ordona, fara considerare la revendicare,
insa partea din pretul de cumparare, care ramane dupa indestularea pozitiilor
de sarcini, cu inscriptie dinainte de notarea revendicarii, trebuie tinuta in
depozit judecatoresc pana la rezolvirea in mod definitiv a revendicarii.
Aceste norme se vor aplica si atunci daca, asupra imobilului ce urmeaza a
fi licitat, este notat vreun proces de proprietate.
(Art. 12 din Legea LIV - 1912, art. 148 Regul. c. f.).
Note
1. - Obiectul notarii unei revendicari de drept de proprietate, despre care
vorbeste alineatul 1, l-au format pretentiunile pe care le putea formula cineva
fata de inscriptiunile operate in c. f. cu ocaziunea localizarii, notari si
revendicari de drepturi care si-au pierdut deja orice insemnatate practica.
2. - Cat priveste procesele de proprietate mentionate in alineatul ultim,
se observa ca acestea nu mai pot fi notate, ci potrivit art. 12 din Legea LIV -
1912, numai procesele de radiere prevazute de art. 148 Regul. de c. f.
Art. 162*)
Daca asupra imobilului este notat in cartea funciara, cu prioritate fata de
creanta urmaritorului, un drept de rascumparare a ipotecii, licitatia se va
ordona cu conditia ca prin aceasta sa ramana neatins acest drept.
Daca insa creanta urmaritorului este intabulata cu prioritate fata de
notarea dreptului de rascumparare a ipotecii, licitatia se va ordona fara
restrictii, iar restul ramas din pretul de cumparare, dupa indestularea
sarcinilor premergatoare notarii dreptului de rascumparare a ipotecii trebuie
consemnat in depozit judiciar, pana cand se decide asupra dreptului de
rascumparare a ipotecii, prin sentinta judecatoreasca sau tranzactie.
------------
*) Suprimat - fara actualitate.
Art. 163
Daca asupra imobilului ce urmeaza a fi licitat este inscris in cartea
funduara un drept de servitute, licitatia se ordona cu conditia, ca dreptul de
servitute sa ramana neatins.
Insa, daca asupra imobilului este intabulata o creanta inainte de
intabularea servitutii, deodata cu ordonarea licitatiei, trebuie stabilita si
suma, care se arata suficienta pentru indestularea totala a creantelor
ipotecare anterioare servitutii, si in conditiunile de licitatie se va arata si
aceea ca, intrucat imobilul s-ar vinde cu mentinerea dreptului de servitute
pentru un pret care nu ajunge suma stabilita, necesara in scopul indestularii
pozitiilor de sarcini anterioare inscriptiei servitutii din cartea funduara,
licitatia devine fara efect si imobilul se vinde din nou la termenul fixat,
fara mentinerea dreptului de servitute.
(Art. 182 si 191 Legea executionala).
Note
1. - Aici legea prevede 2 feluri de proceduri, si anume: in cazul cand
servitutea este inscrisa precedand toate ipotecile (deci nu numai pe acea a
urmaritorului), imobilul se va vinde cu mentinerea intacta a servitutii. In
cazul al doilea, cand servitutea este precedata de unele sarcini, vinderea
imobilului cu mentinerea servitutii, este in functie de faptul daca creantele
asigurate anterior se pot acoperi din pretul de adjudecare sau nu. Daca da,
imobilul se va vinde cu mentinerea servitutii. In caz negativ, adjudecarea isi
pierde efectul, procedandu-se la acelasi termen la vanzarea din nou a imobilului
si fara mentinerea servitutii.
2. - Daca imobilul se vinde fara mentinerea dreptului de servitute,
titularul acestuia are drept la desdaunare, privitor la care dreptul lui de
servitute se transforma in ipoteca in rangul servitutii (art. 191).
3. - Daca imobilul s-a vandut fara mentinerea servitutii, care n-a fost
inscrisa in c. f. dar de a carui existenta adjudecatarul a avut cunostinta,
acesta din urma este obligat - fiind de rea-credinta - sa tolereze exercitarea
pe mai departe a servitutii.
Art. 164
Daca obiectul licitatiei este o vie, la cererea urmaritorului, sau a
urmaritului, sau a oricarui interesat tabular, judecatoria competenta pentru
efectuarea executiei poate ordona a se da via in administrarea unui curator de
sechestru numit din oficiu.
Administrarea prin curator de sechestru a altor imobile se poate ordona
numai atunci cand petitionarul justifica, ca fara de aceasta imobilul ar fi
expus pana la licitatie unui pericol de depreciere.
(Art. 180, 189 pct. a, 240 Legea executionala).
Nota
Administrarea prin curator se va solicita printr-o cerere separata,
introdusa dupa ordonarea licitatiei, sau concomitent cu aceasta, si dureaza de
regula pana la darea in posesiune a imobilului (art. 180) catre adjudecatar.
Art. 165
In privinta apelului (recurgerii) ce se va inainta impotriva publicatiunii
de licitatie emisa de autoritatea de carti funduare, care este a se considera
totodata si ca incheiere de ordonarea licitatiei, precum si in privinta
efectului suspensiv al acestuia, sunt a se aplica normele generale (art. 37).
In acest apel (recurgere) se poate cere si remedierea prejudiciilor cauzate
prin dispozitiunile autoritatii de carti funduare referitoare la ordonarea
licitatiei, premergatoare sau concomitente cu emiterea publicatiunii.
Pe langa aceasta, cei interesati (art. 153) au dreptul sa faca contestatie
adresata autoritatii de carti funduare, care trebuie inaintata in 8 zile
socotite de la inmanarea publicatiunii, pentru modificarea conditiunilor de
licitatie stabilite, precum si pentru remedierea viciilor de forma savarsite
prin dispozitiunile autoritatii de carti funduare referitoare la ordonarea
licitatiei.
Asupra contestatiei hotaraste autoritatea de carti funduare in 8 zile - in
caz de nevoie dupa ascultarea celorlalti interesati - si intrucat gaseste
contestatia intemeiata, dispune in consecinta si in caz de nevoie emite o noua
publicatiune de licitatie.
Cererea pentru modificarea conditiunilor de licitatie, inaintata dupa
termenul de 8 zile, se poate lua in considerare numai atunci, daca adera la ea
toti interesatii (art. 153) prin declaratie cu semnaturi autentificate sau
luate la proces-verbal de catre autoritatea de carti funduare.
Daca se inainteaza si apel (recurgere) si contestatie, dosarul se
inainteaza instantei a doua dupa rezolvirea contestatiei, insa numai in acel
caz, daca prejudiciul reclamat nu a fost remediat in urma contestatiei.
(Art. 37, 151, 176, 178 si 179 Legea executionala).
Note
1. - Modificarea conditiunilor de licitatie se va solicita numai pe cale de
contestatie si nu prin apel.
2. - Prin dispozitiunile autoritatii de c. f. referitoare la ordonarea
licitatiunii premergatoare emiterii publicatiei de licitatie - nu se poate
intelege si ordonanta de executiune, pentru care este prevazuta alta cale de
atac, cu alt termen, ci masurile luate in timpul de la introducerea cererii de
ordonare a licitatiunii pana la emiterea publicatiunii de licitatie (vezi art.
155, 159 - 160).
3. - Intre viciile formale privitoare la ordonarea licitatiunii, nu se
inteleg si cauzele pentru care o licitatiune ar putea fi anulata (art. 179).
Art. 166
Daca, atunci cand se ordona intabularea dreptului de ipoteca executionala,
este in curs o procedura de executie silita impotriva aceluiasi urmarit si
asupra aceluiasi imobil, in scopul de a se incasa creanta altui urmaritor,
autoritatea de carti funduare, declara, prin incheierea de ordonarea
intabularii ipotecii executionale, pe urmaritorul posterior ca aderat la
urmaritorul anterior, si despre ordonarea aderarii incunostinteaza pe
urmaritor, urmarit si pe urmaritorul anterior.
(Art. 523 - 529 Codul de procedura civila roman).
Note
1. - Procedura executionala se considera in curs si atunci daca numai este
inscrisa ipoteca executionala sau dreptul executional, nefiind necesara si
introducerea cererii de licitatie.
2. - Ordonarea aderarii are efectul prevazut de art. 166 si anume: daca
creditorul anterior, la cererea caruia s-a fixat licitatia, n-ar starui in
efectuarea ei, sau licitatia, pentru un motiv oarecare, n-ar putea avea loc,
aceasta licitatie se va tine in favoarea si la cererea urmaritorului posterior.
Art. 167
Daca s-a ordonat aderarea, intrucat nu s-a emis inca publicatiune de
licitatie in favoarea urmaritorului anterior, la cererea oricarui urmaritor se
va emite o publicatiune colectiva de licitatie in scopul incasarii creantelor
urmaritorului anterior si posterior, cu aratarea ambilor urmaritori, afara de
cazul cand unul sau celalalt urmaritor anunta reglementar desistarea sa de la
executie.
Iar daca publicatiunea de licitatie a fost deja emisa in favoarea
urmaritorului anterior, autoritatea de carti funduare, deodata cu ordonarea
aderarii, emite publicatiune suplimentara, prin care ordona a se tine si in
favoarea urmaritorului posterior, licitatia ordonata in favoarea urmaritorului
anterior.
Aceasta publicatiune suplimentara se comunica numai urmaritului si se
afiseaza la autoritatea de carti funduare. Insa, pe cheltuiala sa, fiecare
parte interesata are dreptul sa insereze publicatiunea suplimentara in ziare,
in modul aratat in art. 152.
In cele 15 zile premergatoare licitatiei nu se mai poate emite publicatiune
suplimentara si daca la aceasta licitatie imobilul nu s-a vandut, la cererea
urmaritorului posterior se va emite o noua publicatiune conform art. 147 si
urmatoarele. Cu exceptia acestui caz, aderarea are efectul de drept ca, daca
licitatia ordonata in favoarea urmaritorului anterior nu se tine din orice motiv,
licitatia se tine in favoarea urmaritorului posterior aderat.
Art. 168
Terta persoana care, prin executia ce s-a facut asupra vreunui imobil, se
simte lezata in drepturile reale pe care le are asupra imobilului sau asupra
unei parti din el, in afara de cazurile anume reglementate prin art. 156, 161,
162 si 163, poate inainta, la autoritatea de carti funduare, actiune impotriva
urmaritorului, pentru stingerea in intregime sau in parte a executiei
imobiliare.
Aceasta actiune se judeca dupa normele procedurii scrise si se solutioneaza
prin sentinta. Impotriva sentintei de a doua instanta, prin care s-a aprobat
sentinta primei instante, nu are loc recurs.
Daca reclamantul justifica temeinicia dreptului sau prin actiune sau la
dezbatere, intr-un fel demn de a fi crezut, autoritatea de carti funduare poate
suspenda licitatia pana la rezolvarea in mod definitiv a actiunii, fie
neconditionat, fie conditionat de depunerea unei cautiuni (art. 42).
(Art. 89, 92 Legea executionala, art. 12 din Legea LIV - 1912).
Note
1. - Acest articol a fost modificat, in ce priveste competenta, prin art.
12 din Legea LIV - 1912, care desfiinteaza competenta autoritatii c. f. de a
judeca in cauzele contencioase, investind cu judecarea acestor procese, - potrivit
valorii si cu procedura ordinara, - instantele de drept comun.
2. - Aceasta actiune corespunde contestatiei la executare admisa de art. 92
din lege pentru terte persoane si cunoscuta in Ardeal sub denumirea de
"actiune de excindere".
3. - Cazul cel mai frecvent pentru introducerea acestei actiuni este acela
in care se ordona si efectueaza (prin inscriptiune) executiune asupra unor
imobile a caror proprietar tabular sau extratabular nu este identic cu
urmaritul.
4. - Jurisprudenta a stabilit ca nu numai tertele persoane, care sunt
lezate in drepturile lor inscrise in c. f., sunt indrituite la aceasta actiune,
ci si acele cu drepturi extratabulare, cu conditia insa ca reaua credinta a
urmaritorului sa fie evidenta.
Art. 169
In ziua licitatiei, agentul, prezentandu-se la fata locului, daca licitatia
urmeaza sa aiba loc din oficiu, o efectueaza din oficiu iar in caz contrar
numai atunci, daca urmaritorul sau urmaritul este reprezentat sau daca vreunul
din ei anunta, prin petitie scrisa sau prin declaratie data la proces-verbal,
ca nu vor sa fie reprezentati la licitatie, insa cer totusi tinerea ei.
Urmaritul nu poate lua parte la licitatie ca concurent, cu exceptia cazului
cand nu este debitor obligat personal al urmaritorului, ci este obligat sa
sufere licitarea imobilului numai pentru motivul ca dansul e proprietarul de
carte funduara.
(Art. 536, 542 Codul de procedura civila roman).
Nota
Urmaritul nu poate lua parte ca ofertant la licitatie, exceptand cazul cand
el este numai debitor ad rem. Prin analogie, si mostenitorul urmaritului poate
participa.
Art. 170
Inainte de inceperea licitatiei, agentul socoteste suma de indestulare si
accesoriile, care, daca nu s-ar achita de urmarit, citeste conditiunile de
licitatie, si invita pe cei ce vor sa liciteze, sa depuna la mana sa garantia
stabilita sau sa ii predea dovada reglementara despre consemnarea anticipata a
garantiei in depozit judecatoresc si sa semneze conditiunile de licitatie.
Dupa aceasta, licitatia se incepe cu pretul de strigare si se continua tot
timpul, pana cand se fac oferte treptate. Daca nimeni nu voieste sa ofere mai
mult, portarelul fixeaza un timp fix pentru inchiderea licitatiei, care nu
poate sa fie mai scurt decat 5 minute si mai lung de 15 minute, insa care se
poate prelungi, la cererea vreunuia din concurenti pentru o singura data, cu
inca 15 minute.
Daca se face o noua oferta, licitatia trebuie continuata si cand inceteaza
ofertele, se fixeaza un nou timp fix, conform celor de mai sus.
Pana la expirarea timpului fixat, oricine ar dori sa liciteze, poate si
intre timp sa depuna garantia si poate sa faca oferte.
Dupa expirarea timpului fixat, daca intre timp nu s-a facut nici o oferta
mai mare, imobilul se declara cumparat din partea aceluia care a oferit mai
mult si prin aceasta, licitatia se declara terminata.
Art. 170 este completat prin art. 25 din Legea XLI - 1908, dupa cum
urmeaza:
Acela, care a oferit pentru imobil un pret mai mare decat pretul de
strigare, daca nimeni nu voieste sa ofere mai mult, este obligat sa completeze
imediat garantia in raport cu suma oferita, la atatea procente cat a fost si
procentul garantiei in raport cu pretul de strigare. Daca nu indeplineste
aceasta obligatiune, oferta nu i se ia in considerare si nu mai poate lua parte
la licitatia, care trebuie continuata fara amanare.
Daca la continuarea licitatiei nu mai face nimeni nici o oferta, insa mai
inainte a licitat si altcineva, imobilul se declara cumparat din partea
acestuia, sau, daca au fost mai multi concurenti, din partea celui ce a oferit
mai mult. Daca aceasta oferta trece de pretul de strigare, trebuie aplicate
dispozitiunile alineatului precedent.
Concurentul, scutit in baza art. 21 de a depune garantie, nu este obligat
sa depuna nici suma pentru completarea ei.
(Art. 142, pct. b, 150, 171, 173, 175 si 179 pct. a, din Legea
executionala, 537, 544 Codul de procedura civila roman).
Note
1. - Participarea la licitatie fara garantie atrage dupa sine anularea
licitatiei (art. 179 litera e); de asemenea si inchiderea licitatiei fara sa fi
fost in prealabil fixat un "termen fix" (art. 179 litera f).
2. - Prin analogie cu situatia vizata de regula cuprinsa in art. 171 se
admite ca imobilul sa fie adjudecat si atunci cand s-a prezentat numai un
amator si acela a oferit pretul de strigare.
3. - Dupa terminarea licitatiei se retine numai garantia adjudecatarului,
iar cea depusa de ceilalti participanti se restituie.
Art. 171
Daca nu se ofera pretul de strigare, agentul este obligat sa-l scada
treptat pana cand se fac oferte.
Daca se face oferta, in privinta procedurii urmatoare, sunt a se respecta
dispozitiunile art. 170. Imobilul se declara cumparat din partea celui care a
oferit mai mult, chiar daca a oferit sub pretul de strigare si a luat parte
numai el singur la licitatie.
Urmaritorul, daca este prezent sau daca este reprezentat la licitatie,
poate sa ceara suspendarea licitatiei, chiar si in cursul scaderii treptate a
pretului de strigare, insa numai pana cand vreunul dintre concurenti nu a facut
oferta. In cazul unei licitatii ordonate, in favoarea mai multor urmaritori,
numai urmaritorii impreuna pot sa uzeze de acest drept.
Acest drept de suspendare nu se poate exercita atunci cand urmaritul cere
tinerea licitatiei.
Art. 171 este completat prin art. 26 din Legea XLI - 1908, dupa cum
urmeaza:
Imobilele supuse impozitului pe cladiri nu se pot vinde sub jumatate din
pretul de strigare stabilit prin publicatiunea de licitatie, iar alte imobile
sub doua treimi din pretul de strigare. Daca, in cursul scaderii treptate a
pretului de strigare, nu se face oferta nici la pretul minimal, agentul
suspenda licitatia. In privinta procedurii de mai departe se urmeaza conform
art. 176 si 177 din Legea LX - 1881, cu aplicarea corespunzatoare a art. 21, 22
si 23 de mai sus.
Art. 171 este modificat prin art. 3, 4, 5 si 6 din Legea pentru modificarea
si abrogarea Legii nr. 230 din 11 iulie 1930, pentru unificarea unor
dispozitiuni referitoare la executarea silita, publicata in Monitorul Oficial
nr. 179 din 5 august 1938:
Art. 3 alin. 3
Suma de la care incep strigarile, va fi cea fixata potrivit dispozitiunilor
art. 1 redusa cu 25%; ea va fi indicata in publicatiunea de vanzare.
Art. 4
Daca la primul termen fixat pentru licitatie nu s-a oferit un pret mai mare
decat cel fixat de articolul, precedent licitatia se va amana, termenul noii
licitatii nu poate fi mai scurt de 25 zile si nici mai lung de 40 zile libere
de la data noii publicatiuni.
La noul termen ce se va fixa, pretul de la care incep strigarile va fi cel
fixat de art. 3 redus cu 10%, iar daca se va oferi pretul astfel redus sau mai
mult, tribunalul va pronunta adjudecarea potrivit legilor in vigoare.
Art. 5
In cazul cand nu se va fi obtinut la al doilea termen de vanzare pretul
prevazut de art. 4, vanzarea se va amana in aceleasi conditiuni, la noul termen
adjudecarea facandu-se la pretul maxim ce se va obtine.
Art. 6
In legile in vigoare care admit adjudecarea bunului urmarit asupra
creditorului, in cazul cand nu s-a oferit un pret mai mare decat cel fixat prin
art. 4 de mai sus, adjudecarea nu se va putea face asupra acestuia decat pe
pretul al carui cuantum se fixeaza de acel articol.
(Art. 173 pct. f), 176 - 177, 179 litera g), Legea executionala, art. 539
Codul de procedura civila roman).
Nota
In ce priveste cuprinsul art. 21 - 23 din Legea XLI - 1908, a se vedea
notele de la art. 147 - 148 si 152.
Art. 172
Daca, la acelasi termen, urmeaza a fi separat licitate mai multe corpuri de
avere funduara sau mai multe parcele ale aceluiasi corp de avere funduara,
urmaritul are dreptul sa determine ordinea in care sa se scoata la licitatie
imobilele.
Daca urmaritul nu voieste sa uzeze de acest drept al sau, urmaritorul poate
determina ordinea in care sa se scoata la licitatie imobilele; in caz contrar
se va urma ordinea aratata in publicatiunea de licitatie si in cartea funduara.
Daca, dintre mai multe corpuri de avere, s-a vandut o parte in licitatie
pentru un astfel de pret, ca, tinand seama si de suma verosimila a creantelor
privilegiate, din pretul de cumparare al imobilelor deja vandute, se acopera
neconditionat creanta urmaritorului impreuna cu accesoriile, licitatia pe mai
departe trebuie suspendata.
Nota
Daca licitatia a fost ordonata in favoarea mai multor creditori, dintre
care s-a prezentat numai unul la licitatie, intrucat din pretul realizat
acoperirea creantei acestuia si a celor privilegiate este asigurata, licitatia
pentru celelalte parcele se va suspenda indiferent daca pretul de adjudecare
este suficient si pentru satisfacerea celorlalti urmaritori.
Art. 173
Despre licitatie se dreseaza proces-verbal, care trebuie sa cuprinda
urmatoarele:
a) Aratarea obiectului, locului si timpului licitatiei, cu referire la
incheierea de delegare si la publicatiunea de licitatie ce s-a emis;
b) Numele agentului, si a partilor prezente sau a reprezentantilor lor;
c) Calculul creantei si aratarea imprejurarii ca, conditiunile de licitatie
au fost citite;
d) Numele si locuinta celor ce vor sa liciteze;
e) Insemnarea exacta a ofertelor treptate, in asa fel, ca, dupa numele
fiecarui ofertant, sa se arate sumele ofertelor, facute de el;
f) In cazul art. 171, aratarea scadentei treptate a pretului de cumparare;
g) Oferta cea mai mare, scrisa in cifre si litere, si aratarea ca, in urma
acestei oferte mai mari, intrucat in timpul fix nu s-a facut o oferta mai mare,
obiectul licitatiei se declara cumparat din partea celui ce a oferit mai mult;
h) Mentiunea ca, s-a retinut garantia celui mai mare ofertant si ca s-a
restituit garantia celorlalti concurenti.
Concurentii care nu vor sa participe pe mai departe la licitatie,
confirmand reprimirea garantiei sau adeverintei de depunere, pot sa semneze
procesul-verbal de licitatie oricand in cursul licitatiei.
(Art. 170 - 171 Legea executionala, 543, 546 Codul de procedura civila
roman)
Art. 174
Cumparatorul, daca a licitat din incredintarea cuiva sau in tovarasie cu
cineva, este obligat sa numeasca la sfarsitul licitatiei pe mandantele sau pe
tovarasul sau de proprietate si sa semneze procesul-verbal aratandu-si aceasta
calitate.
Daca nu se face o asemenea declaratie, precum si atunci, daca, desi s-a
facut declaratie, nu se depune imediat procura speciala, data de mandantele sau
tovarasul de proprietate si legalizata in regula, sau daca nu s-a inaintat
judecatoriei in cel mult opt zile de la licitatie, se considera singurul
cumparator acela, care a facut oferta cea mai mare.
La cererea si pe cheltuiala cumparatorului, agentul este obligat sa
numeasca un curator de sechestru provizoriu, a carui misiune este sa
supravegheze pastrarea neatinsa a imobilului si accesoriilor, pana la predarea sau
punerea sub sechestru a imobilului. (Art. 542 Codul de procedura civila).
Note
1. - Alineatul 2 se aplica in sensul, ca daca mandatul nu se justifica, se
va considera mandatarul ca adjudecatar.
2. - Procura speciala inaintata dupa expirarea termenului de 8 zile - nu va
fi luata in considerare.
Art. 175
Dupa terminarea licitatiei, agentul este obligat sa inainteze autoritatii
de carti funduare, fara amanare, toate actele, procesul-verbal de licitatie,
precum si suma sau efectele depuse ca garantie.
Daca, din oricare motiv, actele nu se pot inainta fara amanare, suma sau
efectele depuse ca garantie, se inainteaza cu raport separat, la licitatiile
tinute in localitate, imediat dupa terminarea licitatiei, iar la alte
licitatii, dupa ce soseste acasa agentul.
Cheltuielile de licitatie socotite, le stabileste autoritatea de carti
funduare, dupa sosirea raportului.
Art. 176
Daca licitatia a ramas fara rezultat, agentul este obligat, pe langa
inaintarea scriptelor, sa faca in decurs de trei zile raport autoritatii de
carti funduare. In termen de sase luni, socotite din ziua licitatiei fara
rezultat, autoritatea de carti funduare fixeaza la cererea urmaritorului sau
urmaritului un nou termen de licitatie, la treizeci zile, care se aduce la
cunostinta publica in modul aratat la art. 152, cu deosebirea ca extrasul
publicatiunii se insereaza numai odata in gazeta oficiala chiar atunci, cand
pretul de strigare trece de 40.000 lei. Publicatiunea se comunica celor
interesati, conform art. 153, contra dovada de inmanare si daca dovada de
inmanare nu soseste in termen de cincisprezece zile, socotite de la afisarea
publicatiunii, se numeste curator.
Apelul (recurgerea) si contestatia, inaintate contra acestei noi
publicatiuni de licitatie, nu au efect suspensiv asupra tinerii licitatiei.
Daca nu s-a inaintat cerere pentru fixarea unui nou termen de licitatie in
termen de sase luni, socotite din ziua licitatiei ramase fara rezultat,
radierea notatiunii licitatiei, se va ordona din oficiu.
Aceste norme se aplica si atunci, cand o licitatie fixata a fost amanata
prin acordul comun al partilor. (Art. 144, 177, 179 lit. a) si b), 185 si 187
Legea executionala).
Nota
Inlauntrul termenului de 6 luni, solicitarea fixarii unei licitatiuni noi
se face printr-o simpla petitiune, si nu printr-o cerere formala, intrunind
conditiunile prevazute de art. 144 (vezi art. 177).
Art. 177
Dupa sase luni, socotite de la termenul licitatiei ramase fara rezultat,
sau amanate, ordonarea noii licitatii trebuie ceruta la autoritatea de carti
funduare conform art. 144. In acest caz se va proceda in privinta ordonarii
licitatiei si fixarii termenului de licitatie conform normelor din art. 145 si
urmatoarele, iar in privinta publicarii termenului de licitatie si
incunostintarii interesatilor, potrivit dispozitiunilor art. 152 si 153. (Art.
144, 176, 179 litera a) si b), 185 si 187 Legea executionala, art. 500 Codul de
procedura civila roman).
Nota
Dupa expirarea termenului de 6 luni, pentru fixarea unei noi licitatiuni se
poate starui numai printr-o petitie intocmita conform art. 144, iar autoritatea
de c. f. va proceda asa ca si cand licitatia anterioara nici n-ar fi fost
fixata, exceptiunile de procedura mentionate in articolul precedent
referindu-se numai la cazul cand licitatia noua s-a cerut in termen de 6 luni.
Prin dispozitiile art. 69 din l. acc. se modifica insa cuprinsul acestui
articol; a se vedea nota de sub art. 388 Codul de procedura civila roman.
Art. 178
Pentru vicii de forma survenite la efectuarea licitatiei, urmaritorul,
urmaritul, creditorii ipotecari, si coproprietarii, in cazul ca li s-a licitat
si portiunea lor, pot face in termen de opt zile, socotite de la terminarea
licitatiei, contestatie, care se va inainta direct autoritatii de carti
funduare; la rezolvirea careia se vor aplica in mod corespunzator
dispozitiunile referitoare din art. 165.
In privinta apelului (recurgerii) ce s-a declarat impotriva incheierii date
asupra contestatiei, se aplica normele generale, insa, daca autoritatea de
carti funduare anuleaza licitatia in urma contestatiei impotriva acestei
incheieri, poate sa faca apel (recurgere) si adjudecatarul. (Art. 165 si 179
Legea executionala).
Note
1. - Procesul-verbal dresat asupra efectuarii licitatiunii nu necesita
aprobarea autoritatii c. f., care din oficiu nici nu cerceteaza, daca agentul
delegat a savarsit una sau mai multe vicii prevazute de art. 179 lit. c - g,
acelea putandu-se remedia numai prin contestatie sau apel.
2. - Pentru vicii de forma savarsite cu prilejul licitatiunii se admite
numai calea de atac a contestatiunii, nu si a apelului.
Art. 179
Anularea licitatiei, efectuata asupra unor imobile, are loc numai in
urmatoarele cazuri:
a) Daca in general nu s-a inmanat publicatiunea de licitatie sau nu in timp
util, sau nu s-a inmanat in mod legal, interesatilor sau curatorilor, si in
cazurile art. 185 si 187, cumparatorului anterior (art. 153 si 176, mai departe
art. 185 si 187);
b) Daca publicatiunea primei licitatii nu a fost afisata la autoritatea de
carti funduare cu cel putin 60 zile inainte de licitatie, iar publicatiunile
licitatiilor urmatoare cu cel putin 15 zile si intrucat e necesara si o
inserare in ziare, daca publicatiunea primei licitatii n-a fost inserata,
conform art. 152, cu 15 zile inainte de licitatie, iar publicatiunile
licitatiilor urmatoare, conform art. 176, cu 8 zile inainte de licitatie;
c) Daca licitatia s-a tinut, cu toate ca in cursul procedurii de executie
s-a inaintat pe baza art. 140 si 165 in termen legal, apel (recurgere) sau
contestatie cu efect suspensiv asupra tinerii licitatiei;
d) Daca licitatia n-a fost tinuta in locul sau in timpul aratat in
publicatiunea afisata, inmanata sau inserata, sau daca nu s-a licitat imobilul
aratat in publicatiune;
e) Daca a fost admis cineva sa liciteze fara a depune garantia, sau daca,
fara motiv legal, a fost exclus de la licitatie un concurent, care s-a oferit
sa depuna garantie;
f) Daca nu s-au respectat dispozitiunile art. 170 si 171 referitor la
ofertele treptate, la stabilirea timpului fixat si la incetarea licitatiei;
g) Daca, in conformitate cu art. 171, 172 si 185, licitatia ar fi trebuit
suspendata si totusi s-a tinut.
Pe motivul ca publicatiunea de licitatie nu a fost inmanata regulat sau nu
a fost inmanata de loc, licitatia se poate anula numai atunci, cand se
inainteaza contestatie pe acest motiv de catre interesatul, care, din cauza
neregularitatii de inmanare, nu a fost incunostintat.
Pe motivul ca nu a fost numit curator, sau pe motivul ca publicatiunea de
licitatie nu a fost inmanata acestuia regulat sau de loc, anularea licitatiei
are loc numai atunci, daca face contestatie interesatul neincunostintat separat
de licitatie (art. 153).
(Art. 146, 147, 169, 170, 173 litera d) si e), 176, 185 - 186 Legea
executionala).
Note
1. - Enumerarea nulitatilor este limitativa, astfel ca pentru alte cauze
licitatia nu se poate anula.
2. - O chestiune care se pune in aplicatiunea acestui articol este de a se
sti daca mai este necesara rezolvarea contestatiei inaintate, si eventual
anularea licitatiei, atunci, cand s-a inaintat in termen legal o supraoferta
(art. 187), care si asa desfiinteaza efectul licitatiunii anterioare. Parerea generala
este ca trebuie rezolvata, intrucat supraoferta conditioneaza o licitatie
valabila. Daca licitatia se anuleaza, se va fixa o noua licitatie, neluandu-se
act de supraoferta. In caz contrar, adica daca se respinge contestatia, se va
da urmare supraofertei, fixandu-se in temeiul acesteia noua licitatie in
conditiunile art. 27 din Legea XLI - 1908.
Jurisprudenta
3. - Publicatia de licitatie nu trebuie comunicata supraofertantului. (Cas.
S. II. Dec. 514/1929).
Art. 180
Daca, in 8 zile, socotite din ziua licitatiei, nu se inainteaza
contestatie, intrucat conditiunile de licitatie nu prevad contrariul, i se
elibereaza cumparatorului certificat de cumparare, pe baza caruia, cumparatorul
poate lua in posesiune imobilul cumparat si intrucat ar fi impiedicat in
aceasta din partea urmaritului sau de catre altcineva, poate sa ceara, pentru
luarea in posesiune a imobilului, ajutorul autoritatii comunale sau
administrative.
Daca cumparatorul cere, punerea in posesiune se face prin un delegat judecatoresc
si in caz de nevoie, intrebuintand forta publica.
Daca se inainteaza contestatia, in termen de 8 zile, socotite din ziua
licitatiei, la cererea si pe cheltuiala cumparatorului, imobilele vandute se
iau sub sechestru chiar fara justificarea vreunui pericol. (Art. 182 Legea
executionala, 558 Codul de procedura civila roman).
Nota
1. - Posesiunea se preda adjudecatarului numai sub conditia ca in 15 zile
sa nu se inainteze supraoferta, in care caz el este tinut a ceda posesiunea
noului adjudecatar.
2. - Adjudecatarul pus in posesiune are drept la actiunea posesorie, desi
nu poate invoca o folosinta prealabila de 1 an.
3. - O chestiune mult discutata si rezolvata in mod diferit a fost aceea de
a sti pana cand poate cere adjudecatarul eliberarea certificatului de
cumparare? S-a admis in cele din urma, ca-l poate cere pana la data cand
incheierea de ordonarea intabularii imobilului in favoarea adjudecatarului a
ramas definitiva, in care caz fiind proprietar justificat, are actiune in revendicare.
4. - Daca licitatiunea nu se anuleaza, adjudecatarul devine proprietar din
momentul adjudecarii, asa ca dupa aceasta data nici o inscriere nu se mai poate
ordona fata de urmarit, desi in c. f. el mai figureaza ca proprietar.
5. - Certificatul de cumparare ii da drept adjudecatarului numai la
posesiune. Proprietatea si-o castiga numai prin intabulare (art. 182), care se
ordona numai daca licitatia a ramas definitiva si el a satisfacut conditiunile
de licitatie.
Art. 181
Daca imobilul licitat este inchiriat sau dat in arenda, chiriasii sau
arendasii sunt obligati - daca nu s-a stipulat contrariul in conditiunile de
licitatie - sa cedeze cumparatorului dreptul de folosinta si anume: arendasii,
dupa modalitatile din contract, la finele anului economic in care s-a tinut
licitatia, iar chiriasii, in conformitate cu normele locale si in lipsa lor,
dupa o denuntare de trei luni. Pretul locatiunii, scadent dupa ziua licitatiei,
i se cuvine cumparatorului. Drepturile pe care le-ar avea chiriasul sau
arendasul impotriva locatorului, eventual si asupra pretului de cumparare,
raman neatinse.
Chiriasul sau arendasul, daca au fost avizati despre licitatie de catre
cumparator, nu mai pot plati urmaritului pretul locatiunii ce devine scadent din
ziua licitatiei si pana la data cand a ramas definitiva, ci sunt obligati sa-l
depuna la judecatorie. (Art. 191 Legea executionala, art. 1120 c. c. a.).
Note
1. - Drepturile chiriasului si ale arendasului sunt numai de natura
personala, imbracand caracterul unor drepturi reale cu efectul de a fi
opozabile oricui, numai prin inscrierea lor in c. f. Exceptie de la aceasta
regula (art. 1120 c. c. a.) este in cazul cand imobilul se vinde prin licitatie
publica, in care caz inscriptiunea referitoare devine inoperanta.
2. - Atat chiriasul si arendasul inscris in c. f., cat si cel neinscris,
sunt tinuti - dupa expirarea preavizului - sa cedeze folosinta adjudecatarului.
Deosebirea este (in ceea ce priveste situatia lor juridica), ca in primul caz
dreptul de dezdaunare este asigurat din pretul de adjudecare in rangul
inscriptiunii (art. 191), pe cand in cazul al doilea, se poate valorifica numai
fata de urmarit personal.
Art. 182
Daca licitatia a ramas definitiva si cumparatorul a indeplinit conditiunile
de licitatie, in special a achitat pretul de cumparare, autoritatea de carti
funduare ordona din oficiu sa se intabuleze pe numele sau dreptul de
proprietate asupra imobilului.
Deodata cu intabularea dreptului de proprietate, se vor radia din oficiu
toate sarcinile intabulate sau prenotate si notatiunile, cu exceptia acelora
care raman eventual in fiinta conform art. 162 si 163, sau care s-ar prelua
conform art. 183. (Art. 180 Legea executionala, art. 558, 565 Codul de
procedura civila).
Note
1. - Acest articol admite intabularea dreptului de proprietate in favoarea
adjudecatarului dupa ce licitatia a ramas definitiva asa dar in cazul daca in
termen de 8 zile nu se ataca licitatia. Ce se intampla insa, daca intre timp,
adica in intervalul dintre termenul de 8 zile admis pentru contestatie si acel
de 15 zile prevazut pentru plus oferta (art. 187), se inainteaza o asemenea
oferta, cand imobilul este trecut deja pe numele adjudecatarului ? Este firesc
ca fara radierea acestei intabulari, nu poate fi vorba de desfiintarea primei
licitatiuni. De aceea este de recomandat sa se astepte nu numai expirarea
termenului de 8 zile al contestatiei, ci si a termenului de 15 zile pentru plus
oferta si numai apoi sa se ordone intabularea.
Jurisprudenta
2. - Conform art. 170 si 181 - 182, imobilul trece in proprietatea
cumparatorului din momentul in care licitatia a ramas definitiva, fara a se
cere intabularea lui; in aceasta situatie nu se mai poate invoca beneficiul
conversiunii pe cale de contestatie la intabulare in c. f., intrucat aceasta
operatie se face din oficiu (Cas. S. III. Dec. 273/1939).
Art. 183
Cumparatorul este liber a se invoi cu creditorii ipotecari, sa ramana
creantele acestora - intrucat ar primi indestulare din pretul de cumparare - si
pe mai departe asupra imobilului ca sarcina. Asemenea creante se considera ca
si cand s-ar fi varsat si s-ar fi ordonantat creditorilor. (Art. 182 alin. 2
Legea executionala).
Art. 184
Impozitele, care greveaza imobilul, scadente dupa ziua licitatiei si taxele
de transcriere, se vor suporta de cumparator.
Pentru alte sarcini ale urmaritului - daca conditiunile de licitatie nu
contin contrariul - cumparatorul nu raspunde.
(Ratele scadente dupa ziua licitatiei, din dijma de vie, din rascumparari
urbariale si altele asemanatoare, precum si din datoria pentru regulari de ape,
care greveaza imobilul, cad in sarcina cumparatorului, fara a fi socotite in
pretul de cumparare).
Art. 185
Daca cumparatorul nu a indeplinit in termenul fixat conditiunile de
licitatie, pe langa pierderea garantiei, care se va adauga la pretul de
cumparare ce se va incasa la o noua licitatie si care se distribuie deodata cu
acela, la cererea oricarui interesat, autoritatea de carti funduare ordona o
noua licitatie.
In acest caz, noul termen de licitatie se fixeaza de autoritatea de carti
funduare la 30 zile conform normelor din art. 176. Publicatiunea de licitatie
ce se emite in acest caz, trebuie comunicata in afara de cei aratati in art. 153
si cumparatorului anterior si anume acestuia din urma dupa normele pentru
inmanarea actelor introductive de instanta, insa cu omiterea citatiei prin
publicatiune, cu cel putin 8 zile inainte de licitatie.
Cumparatorul anterior nu poate lua parte la noua licitatie ca cumparator.
Daca, inainte de termenul noii licitatii, cumparatorul, pe langa ca achita
toate cheltuielile cauzate cu ordonarea noii licitatii, indeplineste in
intregime conditiunile de licitatie, intr-un timp, cand delegatul poate fi avizat
inainte de tinerea licitatiei, autoritatea de carti funduare este obligata sa
suspende licitatia, iar daca aceasta plata se face inainte de inceperea
licitatiei la delegat, acesta este obligat sa suspende licitatia. (Art. 179,
lit. a) si g), 187, Legea executionala, 553 - 554 Codul de procedura civila
roman).
Note
1. - Adjudecatarul in intarziere cu plata pretului va fi considerat in
intarziere si in cazul cand n-a fost somat la aceasta printr-o ordonanta
speciala; in schimb, autoritatea de c. f. nu va lua niciodata din oficiu masuri
pentru fixarea unei noi licitatiuni, ci numai la cererea vreunui interesat.
2. - Aceasta noua licitatie se cheama licitatie in regres sau relicitatie,
insa mai corect revindere in cont.
Art. 186
Daca la noua licitatie imobilul s-ar vinde pentru un pret mai mare decat
pretul de cumparare anterior diferenta in plus nu i se cuvine cumparatorului.
In caz contrar, daca imobilul s-ar vinde pentru un pret mai mic,
cumparatorul anterior este obligat sa plateasca diferenta care se iveste intre
pretul de cumparare vechi si cel nou, insa in aceasta diferenta i se socoteste
si garantia.
Pana la concurenta diferentei ce urmeaza a se plati, la cererea oricarui
interesat, chiar fara a se justifica vreun pericol, autoritatea de carti
funduare este obligata sa ordone impotriva cumparatorului executie de asigurare
si dupa ce asculta pe interesati si pe cumparatorul anterior, stabileste suma
pe care cumparatorul anterior va fi obligat sa o plateasca in termen de 15 zile
sub sanctiunea executiei.
Pe baza incheierii ce se da in aceasta privinta are loc executie silita,
insa asupra acesteia, apelul (recurgerea) ce se inainteaza, are efect
suspensiv. (Art. 556 - 557 Codul de procedura civila roman).
Note
1. - Textul legii spune ca autoritatea de c. f. va "stabili" suma
pe care cumparatorul anterior este tinut a o plati: expresie improprie,
intelegandu-se ca il va obliga sa o achite sub sanctiunea executiunii.
2. - Suma la plata careia adjudecatarul initial a fost obligat, o va achita
consemnand-o in depozit judecatoresc. In cazul insa cand pretul de adjudecare a
fost definitiv seriat, aceasta diferenta se va plati direct creditorului
respectiv, ordonandu-se in favoarea acestuia chiar si executiunea.
Art. 187
Modificat prin art. 27 din Legea XLI - 1908, dupa cum urmeaza:
Daca, in termen de 15 zile dupa licitatie, cineva - pe langa depunerea
garantiei stabilita sau in cazul art. 25 a garantiei completata - face o
oferta, care intrece oferta cumparatorului cu cel putin a zecea parte si
totodata avanseaza cheltuielile noii licitatii in raport cu cheltuielile
stabilite pentru licitatia anterioara (supraoferta), autoritatea de carti
funduare declara licitatia anterioara fara efect si ordona o noua licitatie, la
care sunt a se aplica, in privinta emiterii si inmanarii publicatiunii de
licitatie, normele din art. 176 si 185 din Legea LX - 1881 si art. 21, 22 si 23
de mai sus. Supraoferta nu se mai poate revoca.
Alineatul penultim al art. 21 trebuie aplicat in caz de supraoferta in mod
corespunzator.
Noua licitatie se tine dupa normele generale, cu deosebirea ca:
1. Supraoferta este obligatorie, si atunci daca ofertantul nu se prezinta
la licitatie;
2. Daca la licitatie nu s-a facut o oferta mai mare decat supraoferta,
imobilul se declara cumparat de catre supraofertant;
3. Cheltuielile noii licitatii este obligat sa le plateasca cumparatorul,
peste pretul de cumparare.
Toate aceste abateri trebuie aratate, in publicatiunea de licitatie.
Dintre mai multe supraoferte se ia in considerare cea mai mare.
Supraoferta este obligatorie si atunci, daca licitatia tinuta in urma ei a
fost anulata, ordonandu-se o noua licitatie.
Dupa ce s-a tinut in conformitate cu acest articol noua licitatie care a
ramas definitiva, nu se mai poate face o alta supraoferta.
(Art. 179, 185 - 186, 189 si 190 Legea executionala, 547 Codul de procedura
civila roman).
Note
1. - Daca contra licitatiei vechi s-a introdus si contestatie si supraoferta,
intai se va rezolva contestatia, si pe urma se va da curs supraofertei, a se
vedea nota nr. 2 de la art. 179 Legea executionala.
2. - Faptul ca pretul oferit este prea mic, nu va avea drept urmare
respingerea supraofertei, ci invitarea petitionarului de a completa suma in
termenul acordat in acest scop.
Art. 188
Dupa ce licitatia a ramas definitiva, autoritatea de carti funduare fixeaza
termen pentru dezbaterea de seriere din oficiu si citeaza pentru aceasta pe cei
interesati conform cartii funduare, sau curatorul numit pe seama lor in cursul
executiei si Administratia Financiara pe cea din urma cu invitatia, sa depuna,
pana la termenul fixat pentru dezbaterea de seriere, un tablou despre
impozitele catre Stat si comuna, care greveaza direct imobilul si care au
devenit scadente pana in ziua licitatiei, specificandu-se in el ziua scadentei
si accesoriile, precum si o nota despre taxele care greveaza imobilul, cu
specificarea zilei in care s-a declarat actul juridic al transferului, in fine
tablourile justificand existenta datoriilor din impozite si taxe mai vechi,
intabulate cu drept de ipoteca, cu atat mai mult ca, daca s-ar omite inaintarea
lor si daca nici nu s-ar prezenta la dezbaterea de seriere, impozitele si
taxele se inlatura cu ocaziunea distribuirii pretului.
Intrucat in cursul procedurii de executie nu s-ar fi numit curator pentru
reprezentarea creditorilor ipotecari cu domiciliu necunoscut, trebuie sa se
numeasca unul, comunicandu-se incheierea si acestuia.
Alin. 3*)
Daca rezulta din cartea funciara, ori daca instanta de carte funciara are
cunostinta ca imobilul licitat este grevat de sarcini, cum ar fi taxa asupra
viilor, rascumpararile urbariale si altele de natura similara, precum si din
datoria rezultata din lucrari de gospodarire a apelor, la dezbaterea pentru
repartizarea pretului va fi citat si proprietarul indreptatit, reprezentantul
composesoratului, sau reprezentantul societatii de gospodarire a apelor.
------------
*) Fara actualitate.
Pentru creditorii absenti sau necunoscuti nu e necesar sa se emita
publicatiuni.
Cumparatorul, daca nu a varsat intregul pret, de asemenea trebuie
incunostintat despre dezbaterea de seriere.
(Art. 578 - 579 Codul de procedura civila roman).
Acest articol este completat cu art. 27 din Legea VII - 1912 dupa cum
urmeaza:
"Daca pretul de cumparare oferit la licitatie nu este mai mare decat
cheltuielile ivite si fixate de judecatorie, pretul de vanzare trebuie
ordonantat aceluia, caruia i se cuvine, - si anume fara dezbatere seriala,
pentru acoperirea cheltuielilor amintite. Ordonantarea va avea loc insa numai
dupa expirarea termenului ramas fara rezultat, prevazut pentru introducerea
supraofertei, sau dupa ce licitatia efectuata in urma acesteia a ramas definitiva".
Nota
Autoritatea de c. f. va fixa termen pentru dezbaterea seriala dupa ce
licitatia a ramas definitiva, deci dupa 8 zile de la data ei (art. 178),
nemaiasteptand expirarea termenului de 15 zile pentru inaintarea supraofertei
(art. 187), intrucat stabilirea ordinei creditorilor nu este impiedicata
printr-o eventuala supraoferta, si nici nu devine prin ea fara obiect.
Art. 189
Din pretul de cumparare se vor achita, inainte de creditorii ipotecari,
urmatoarele pozitii privilegiate, in urmatoarea ordine:
a) Cheltuielile facute de urmaritor si in cazurile art. 166 si 167 de
urmaritori, pentru publicarea si efectuarea licitatiei imobiliare, stabilite de
judecatorie, mai departe cheltuielile de timbru ale dezbaterii de seriere, taxele
pentru dezbaterea de seriere cuvenite curatorului numit ca sa reprezinte
creditorii necunoscuti si in cazul art. 164 si 212, cheltuielile si taxele
curatorului de sechestru.
b) Acest alineat a fost modificat prin art. 317 si 318 din Decretul-lege pentru
codul de procedura fiscala, publicat in Monitorul Oficial nr. 78 din 1 aprilie
1942 dupa cum urmeaza:
Art. 317
Creantele Statului, judetelor, comunelor, si ale tuturor autoritatilor si
institutiilor publice, provenite din impozite, majorari, taxe, alte
contributiuni speciale si amenzi, au privilegiul asupra intregii averi mobile
si imobile a debitorului, dupa prevederile de mai jos.
In privinta imobilelor, privilegiul se limiteaza numai la impozite si
majorari datorate pe ultimii cinci ani, sub conditia expresa ca impozitele sau
taxele sa poarte asupra imobilului urmarit, fara a fi nevoie ca pentru aceasta
sa se indeplineasca formalitatea inscriptiei.
Anii se socotesc pe exercitii financiare.
Dupa expirarea termenului de cinci ani, privilegiul se conserva prin
inscriptia ipotecara.
Pentru toate celelalte impozite, taxe si amenzi, precum si orice alte
creante cu accesorii, privilegiul are rangul inscriptiei, iar in cazul ca nu
s-a luat inscriptie, privilegiul trece inaintea oricarui creditor chirografar.
In privinta mobilelor, privilegiul trece in toate cazurile, inaintea
oricarui creditor privilegiat, cu respectarea privilegiilor speciale.
In caz de concurenta intre autoritati, ordinea de preferinta, este: Statul,
autoritatea si institutiile publice de Stat, judetul, comuna si autoritatile si
institutiile publice, judetene si comunale.
Art. 318
Impozitul succesoral, cu majorarile respective, are privilegiul pentru
totalitatea sa, asupra tuturor imobilelor succesiunii, fara a fi nevoie ca
pentru aceasta sa se indeplineasca formalitatea transcriptiei.
Privilegiul incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii si dureaza 5
ani de la data aprobarii procesului-verbal de impunere simpla sau cu
contraventie.
In caz de partaj succesoral, privilegiul se poate restrange, cu aprobarea
Ministerului Finantelor, asupra fiecarui imobil din succesiune, in raport cu
partea de succesiune a fiecarui mostenitor.
Dupa expirarea termenului de 5 ani, privilegiul se conserva prin inscriptie
ipotecara;
c) Ratele, care in conformitate cu legile in vigoare greveaza direct
imobilul, din dijma de vie, din sumele de rascumparari urbariale sau alte
asemenea si din datorii pentru regulari de ape, care au devenit scadente
inainte de ziua licitatiei, restante pentru un timp nu mai vechi decat trei
ani.
Daca creantele de la punctul c) nu s-ar putea achita in intregime din
pretul de cumparare, se vor achita in primul rand creantele pentru regulari de
ape, iar celelalte creante vor suferi o reducere proportionala.
(Art. 156, 184, 190 - 202 Legea executionala, 1719, 1727, 1753, Codul de
procedura civila roman).
Note
1. - Prin art. 1 din l. ext. se prevede, ca legislatia civila a Vechiului
Regat, si in special Codul civil din 4/XII - 1864, se extinde si in teritoriile
de peste Carpati.
Art. 1719 din acest cod enunta principiul ca bunurile unui debitor servesc
spre asigurarea comuna a creditorilor sai, si pretul lor se imparte intre ei
prin analogie, afara de cazul, cand exista cauze legitime de preferinta, care
sunt privilegiile si ipotecile (art. 1720).
In articolul 1727 si urmatoarele sunt aratate creantele care sunt asigurate
prin privilegii, precizandu-se ca acestea pot fi generale, sau speciale,
purtand numai asupra unor obiecte, - determinandu-se rangul acestora in caz de
concurs, si in fine reglementandu-se modul de conservare al lor, adica daca
pentru a putea fi valorificate, este necesara inscriptiunea sau alta
formalitate.
De asemenea art. 1753 din acest cod cunoaste creantele asigurate cu ipoteca
legala, reglementand de asemenea modul de conservare al acestora.
Asa fiind, este neindoios ca la intocmirea procesului-verbal de seriere a
creantelor, se va tine socoteala de aceste dispozitiuni legale, care au fost
extinse si in Ardeal, conditionat bineinteles de faptul ca formalitatile
prevazute pentru valorificarea lor sa fie indeplinite. In acest caz creantele
asigurate prin aceste privilegii si ipoteci legale urmeaza sa fie satisfacute
din pretul de adjudecare, cu preferinta, in ordinea si rangul determinat de
lege.
2. - Afara de codul civil roman mai sunt si alte legi care cuprind
privilegii, cum este Legea avocatilor (art. 157 - 158), Legea contractelor de
munca (art. 71 - 72), Legea pentru asigurarea platii lucrului efectuat (art.
25) etc.
Art. 190
Dupa acoperirea creantelor privilegiate, se vor achita din pretul de
cumparare creantele creditorilor ipotecari, in rangul serial din cartea
funduara.
Creantele inscrise asupra mai multor corpuri de avere funduara, cuprinse in
cartile funduare ale aceleiasi autoritati de carti funduare, licitate deodata,
se vor trece in ordinea de indestulare cu observarea ca, intrucat distribuirea
pretului s-ar face deodata, creantele a caror acoperire totala se poate face si
pe langa o distribuire proportionala, se vor achita din pretul de cumparare
proportional. Aceasta regula se aplica si la creantele ipotecare, care greveaza
portiunile mai multor coproprietari dintr-un imobil comun.
Iar daca creanta asigurata prin ipoteca greveaza totodata si asupra altui
imobil nescos in licitatie, sau si asupra unei portiuni nelicitate dintr-un
imobil comun al altui coproprietar, din pretul de cumparare se va indestula
creditorul, dupa vointa sa, in intregime sau in parte.
Creditorii ipotecari posteriori au dreptul sa rascumpere, cu plata in
numerar, pana la distribuirea pretului, creantele creditorilor ipotecari
anteriori.
Daca mai multi creditori ipotecari voiesc sa uzeze de acest drept,
prioritatea se cuvine creditorilor in ordinea de inscriptie din cartea
funduara. Insa, creditorul ipotecar cu inscriptie posterioara, poate sa-si
valorifice dreptul de rascumparare si fata de creditorul ipotecar anterior,
daca ii rascumpara si creanta acestuia cu plata in numerar.
Creditorul ipotecar, care a rascumparat vreo creanta, intra in ce priveste
creanta rascumparata in drepturile creditorului.
Legea pentru lichidarea datoriilor agricole si urbane din 7 aprilie 1934
prevede:
Art. 16
In cazul cand, in urma adjudecarii definitive a vreunuia din bunurile unui
debitor, supus prevederilor acestui capitol, creditorii cu creante reduse, in
baza legii, ar veni in concurs cu creditorii, neintrand in prevederile legii,
sau prevazuti la capitolul III, si cand pretul adjudecarii n-ar fi suficient
pentru a acoperi suma totala a creantelor reduse si nereduse, atunci creditorii
cu creante reduse vor fi in drept sa-si valorifice la tablou, creanta lor,
pentru cuantumul ei intreg, fara a se tine seama de reducerile legale.
Daca in urma acestei distributii, s-ar atribui acestor creditori o suma
care ar intrece cuantumul creantei lor, astfel cum a fost redusa prin lege,
surplusul se va distribui intre creditorii cu creante nereduse, conform
drepturilor fiecaruia.
Dispozitiunile acestui articol se aplica si tablourilor de distributie
prevazute de art. 24 si 27 din lege, precum si la orice alta distributie de
sume provenind din urmarirea averii debitorului."
(Art. 189, 191 si 192, Legea executionala, art. 61 si 106 Regul. c. f.).
Note
1. - Creditori ipotecari in intelesul legii sunt a se considera si
creditorii chirografari avand o ipoteca executionala inscrisa, - intrucat prin
faptul ca prin art. 3 pct. 3, art. 4 si 13 din legea ext., se mentine in
vigoare Regulamentul de c. f., cat si dispozitiunile legii executionale (LX -
1881) referitoare la executiunea imobiliara, se mentine si acest gen de
ipoteca.
2. - Alineatul 2 al acestui articol trateaza modul de indestulare al
creantelor asigurate prin ipoteca solidara (grevand in mod solidar mai multe
imobile ale unui singur sau a mai multor proprietari), - si cuprinde
dispozitiuni contrare cu firea juridica a ei, atunci cand prevede ca daca se
liciteaza deodata mai multe parcele grevate cu o astfel de ipoteca,
solidaritatea inceteaza si indestularea acestor creante se face in mod
proportional din pretul de adjudecare al tuturor parcelelor, - presupunand
insa, ca prin modul acesta de procedare acoperirea ipotecii solidara este
asigurata. S-a admis aceasta abatere din consideratiuni de echitate, si pentru
a preintampina unele abuzuri, fara a aduce creditorilor respectivi vreun
prejudiciu.
Art. 191
Daca asupra imobilului licitat este intabulat in favoarea cuiva dreptul de
uzufruct pretul de cumparare, sau restul din acest pret, care a ramas dupa
indestularea creditorilor ipotecari anteriori, se va consemna in depozit
judecatoresc sau se va fructifica conform art. 202, iar venitul din dobanzi
trebuie eliberat uzufructuarului.
In cazul altei servituti, daca imobilul s-a licitat in conformitate cu art.
163 fara mentinerea servitutilor, se va avea in vedere la socoteli, in
cuantumul pretins de creditor: suma platibila ca echivalent al servitutii, iar
in cazul unei arendari sau inchirieri intabulate, suma despagubirilor pretinse
de arendas sau chirias pentru cazul sistarii raportului de locatiune. Aceeasi
norma se aplica si in cazul unor stipulatiuni inscrise, in ce priveste
echivalentul in bani al acestora.
Creantele cu suma nedeterminata, pentru asigurarea carora s-a intabulat sau
s-a prenotat conform regulamentului de carti funduare o suma maxima, se vor
trece in socoteli cu aceasta suma maxima, iar creantele asigurate prin
inscrierea unei garantii, vor fi trecute in socoteli, cu suma garantiei ce s-a
inscris.
Intrucat asupra imobilului licitat sunt inscrise asemenea creante, prin
incheierea ordonand dezbaterea de seriere, va fi avertizat creditorul, ca,
intrucat nu s-ar prezenta la dezbatere si nu si-ar face calculul creantei, ea
se omite din ordinea de seriere. Incheierea se comunica la mana proprie a
creditorului, fara citare prin publicatiune, si daca inmanarea nu se poate
efectua, se va numi curator. (Art. 197 Legea executionala)
Art. 192
Se vor indestula in rangul serial al capitalului cuvenit creditorilor
ipotecari, de asemenea in rangul serial al capitalului pozitiilor privilegiate,
seriate conform punctului b) din art. 189;
a) Dobanzile, restante pentru un timp nu mai vechi de trei ani, socotiti
retrograd din ziua licitatiei;
b) Dobanzile care curg mai departe si dupa ziua licitatiei.
Daca nu se arata procentul in inscriptia din cartea funduara, nu se poate
seria o dobanda mai mare de sase procente.
Cheltuielile de proces si cheltuielile neadmise printre pozitiile privilegiate,
ivite cu reprezentarea la executie si la dezbaterea de distribuirea pretului,
se pot seria in aceeasi ordine de prioritate ca si capitalul numai atunci,
cand, pana la concurenta sumei care serveste drept garantie pentru acoperirea
cheltuielilor, a fost de asemenea inscris dreptul de ipoteca, insa si in acest
caz numai atunci daca aceste cheltuieli nu trec peste suma inscrisa. Dealtfel,
cheltuielile se vor indestula in rangul serial al intabularii lor si daca o
asemenea intabulare nu exista, dupa ce au fost indestulate toate creantele
ipotecare, eventual cu o reducere proportionala, din restul pretului de
cumparare.
Pentru creditorul ipotecar, care, desi citat, nu se prezinta la dezbaterea
pentru distribuirea pretului, se tine seama numai de capitalul din
inscriptiune.
Creantele ipotecare producatoare de dobanzi, nescadente inca in ziua
distribuirii pretului, se vor indestula cu o suma, la care, adaugand o dobanda
de 6%, ar corespunde la scadenta capitalului intabulat sau prenotat.
La creante intabulate, derivand din imprumut, la care se amortizeaza
capitalul, dobanda si eventual si alte accesorii, in rate egale, intr-un anumit
numar de ani, care cuprind amortizarea de capital, dobanzi si eventual si alte
accesorii, la care este aratata aceasta natura si in intabularea din cartea
funduara, se poate exceptiona serierea dobanzilor si eventualelor alte
accesorii din obligatiune, in ordinea de prioritate a capitalului, numai in
masura in care suma pretinsa cu titlu de capital si accesorii ar fi mai mare
decat capitalul intabulat si procentele aratate in aceasta intabulare, iar in
cazul cand procentul nu s-ar arata, daca ar fi mai mare decat o dobanda de 6%,
socotita pe trei ani.
Art. 192 este modificat prin Decretul-lege pentru stabilirea dobanzilor si
inlaturarea cametei, publicat in Monitorul Oficial nr. 102 din 5 mai 1938.
(Art. 190 Legea executionala)
Note
1. - Dobanda se va calcula si achita in rangul capitalului chiar daca nu
este asigurata prin inscriptiune in c. f.
2. - Dispozitia ca numai dobanzile restante pe cei 3 ani din urma se vor
achita in rangul capitalului, nu se refera la dobanzile care se cuvin dupa
creantele intabulate prin ipoteca executionala in baza unei sentinte sau
tranzactiune judecatoreasca.
3. - Daca o parte din pret a fost consemnata spre fructificare in favoarea
uzufructuarului, la repartizarea lui intre creditorii posteriori se va proceda
numai dupa stingerea dreptului de uzufruct.
Art. 193
In cazul cand sunt intabulate sau prenotate rente anuale, suma restanta
pentru cei trei ani dinainte de ziua licitatiei se va indestula din pretul de
cumparare, iar pentru acoperirea ratelor anuale care vor deveni scadente in
viitor, se va trece in socoteli si se va fructifica capitalul necesar, conform
invoielii partilor. Daca, in aceasta privinta, nu a intervenit nici o invoiala
intre parti, asupra propunerilor facute decide judecatoria.
Capitalul plasat se poate intrebuinta pentru indestularea creantelor
posterioare numai dupa ce a incetat obligatiunea pentru plata rentei.
(Art. 130 Legea executionala)
Nota
Restrictia de valorificare a rentelor numai pentru cei din urma 3 ani - nu
se refera la cele intabulate cu ipoteca executionala in baza unei hotariri
judecatoresti.
Art. 194
Dezbaterea de seriere o conduce judecatorul delegat si dreseaza despre
aceasta un proces-verbal, in care se arata mersul dezbaterii.
Dezbaterea se incepe cu aceea ca, se socoteste cu aproximatie: suma din
pretul de cumparare consemnata in depozit judecatoresc si cea neplatita inca de
cumparator, impreuna cu dobanzile curente si se face mentiune in
procesul-verbal de rezultatul acestei socoteli.
Dupa aceasta, ascultandu-se cei interesati, se socotesc creantele, recte se
stabileste proiectul ordinei de plata. In acest proiect, se trec pozitiile
socotite, sub numere curente, fara considerare la eventualele exceptiuni, insa
in asa fel, ca sa se inregistreze in rubrica separata pozitiile neexceptionate
si de asemenea in rubrica separata pozitiile exceptionate, iar in caz de
exceptionare partiala, partea exceptionata in rubrica pozitiilor exceptionate.
Socoteala se continua, pana se epuizeaza prin pozitiile neexceptionate
intreg pretul de cumparare sau pana se socotesc toate creantele ipotecare.
(Art. 578 - 580 Codul de procedura civila roman)
Nota
Procesul-verbal de seriere a creantelor si tabloul fixand ordinea de plata,
se face de judecator din oficiu, deci si atunci daca creditorii nu se prezinta
la dezbatere. Daca insa un creditor nu se prezinta, el n-are actiune de
imbogatire fara cauza fata de alt creditor, a carui creanta a fost seriata cu
omiterea lui.
Art. 195
Dupa ce s-a terminat facerea socotelilor, judecatorul ascultand, in
privinta fiecarei pozitii exceptionate, pe cei ce fac exceptiile si pe cei cu
interese contrare, le consemneaza la proces-verbal, cu referire la eventualele
dovezi, si inainteaza de urgenta autoritatii de carti funduare procesul-verbal,
semnat de dansul si de parti.
(Art. 196 Legea executionala).
Nota
Fiecare judecatorie de pace avand si atributiunea de autoritate de c. f.,
si licitatia imobiliara efectuandu-se totdeauna prin judecatorie nu este exclus
ca judecatorul delegat, care a dresat procesul-verbal de seriere, sa fie
acelasi care intocmeste potrivit art. 196 ordinea de plata a creantelor.
Art. 196
Autoritatea de carti funduare este tinuta sa stabileasca ordinea de
indestulare pe baza procesului-verbal prezentat, in asa fel, ca sa fie
terminata in cel mai tarziu 15 zile, socotite din ziua dezbaterii de seriere,
pentru a putea fi expusa la vederea partilor interesate.
Autoritatea de carti funduare solutioneaza exceptiunile privitoare la
pozitiile privilegiate insirate in punctul a) al art. 189, intotdeauna, si de
regula si exceptiunile privitoare la creantele ipotecare, care se refera numai
la chestiunea rangului serial din cartea funduara, pe baza procesului-verbal
prezentat si dupa situatia de carte funduara, fara de indrumare la proces.
Insa, daca exceptiunile privind rangul serial din cartea funduara nu se pot
solutiona pe baza cartii funduare, una din partile cu interese contrare se va
indruma sa inainteze actiune, acordandu-i-se un termen fix.
In privinta impozitelor si taxelor anuntate ca pozitii privilegiate,
autoritatea de carti funduare hotaraste numai asupra chestiunii daca se seriaza
sau nu impozitele si taxele din tablou printre pozitiile privilegiate conform
art. 189 si in aceasta privinta, daca crede de necesar, poate indruma
autoritatile fiscale sa serveasca informatiuni si date mai amanuntite.
In ce priveste suma impozitelor si taxelor, cei interesati se pot adresa cu
remedii de drept autoritatilor fiscale competente, conform normelor in vigoare.
(Art. 195 Legea executionala 578 - 587 Codul de procedura civila roman)
Jurisprudenta
Incheierea prin care se stabileste ordinea creantelor, nu se pronunta, nici
nu se inmaneaza partilor, ci se depune la grefa spre vedere pentru ca cei
interesati sa poata lua cunostinta de ea, avand deschisa calea de atac a
apelului in termenul prevazut de art. 199: se excepteaza cazul cand aceasta
incheiere nu s-a putut redacta si depune la grefa in acest termen de 15 zile,
in care caz va fi necesara comunicarea ei. (Cas. S. II. Dec. 611/930).
Art. 197
Daca s-a exceptionat de catre debitor vreo creanta ipotecara sau
veracitatea ori cuantumul vreunei creante enumerate la art. 189 punct c),
creditorul trebuie indrumat la proces, daca nu dovedeste la dezbaterea de
seriere ca, creanta sa este stabilita prin sentinta definitiva sau prin
tranzactiune judecatoreasca, sau ca este bazata pe un act autentic, executoriu
conform legii fara o prealabila procedura procesuala, sau ca este proces in
curs.
De asemenea, creditorul trebuie indrumat la proces si atunci, cand se
exceptioneaza creanta socotita conform art. 191, fie de debitor fie de catre
alt creditor ipotecar. Cu exceptia acestor cazuri, cand se exceptioneaza de
catre alt creditor ipotecar o creanta nestabilita prin sentinta definitiva sau
tranzactiune, sau o creanta care nu este bazata pe un act autentic, executoriu
conform legii fara o prealabila procedura procesuala, insa recunoscuta de
debitor, se va indruma la proces creditorul care ridica exceptii.
Iar daca creanta este stabilita prin sentinta definitiva sau tranzactiune,
sau este bazata pe un act autentic, executoriu conform legii fara o prealabila
procedura procesuala, exceptiile se pot lua in considerare numai atunci, daca
cei ce le ridica au facut verosimil ca, creanta a incetat in intregime sau in
parte, in urma unor imprejurari de fapt ivite dupa data cand sentinta a ramas
definitiva, sau dupa data tranzactiunii sau actului autentic. In acest caz, fie
ca se ridica exceptiunile de catre debitor, fie ca se ridica de catre creditor,
trebuie indrumati la proces cei ce exceptioneaza.
Cel indrumat la proces este obligat sa inainteze actiune la judecatoria
competenta intr-un termen fix de 30 zile, socotite de la ziua cand incheierea a
ramas definitiva, si sa anunte inaintarea actiunii autoritatii de carti
funduare, in acelasi termen.
Daca se exceptioneaza valabilitatea unei inscriptiuni din cartea funduara,
se va indruma la proces cel ce ridica exceptia.
Insa, impotriva valabilitatii inscriptiei din cartea funduara poate sa
ridice exceptiuni numai acela, care in conformitate cu regulamentul cartilor
funduare are dreptul sa faca actiune.
(Art. 202 Legea executionala, art. 99 si 148 Regulamentul de c. f.).
Art. 198
Daca cei ce fac exceptii arata ca, s-a pus in miscare actiune de reinnoire
(revizuire) sau procedura de anulare impotriva sentintei prin care s-a stabilit
creanta exceptionata, in cazul cand justifica un pericol (art. 42), pot
pretinde ca suma exceptionata sa se pastreze in depozit judecatoresc pana cand
se solutioneaza prin hotarire judecatoreasca definitiv procesul care este in
curs.
Art. 199
Impotriva incheierii de seriere, data de autoritatea de carti funduare, are
loc apel (recurgere), care trebuie inaintat in termen de 8 zile, socotit de la
implinirea unui termen de 15 zile din ziua dezbaterii de seriere, si daca
instanta a doua a schimbat incheierea primei instante, are loc recurs pe mai
departe la instanta a treia, in termen de 8 zile, de la comunicare.
Apelul (recurgere) are efect suspensiv intru atat, incat pana la rezolvirea
lui nu se poate face indestularea creantelor, a caror indestulare din pretul de
cumparare depinde de hotarirea care se va da asupra apelului (recurgerii).
(Art. 196 Legea executionala).
Nota
1. - Rezulta din text ca apelul indreptat impotriva incheierii de seriere
introdus in termen de 23 zile socotit de la data dezbaterii de seriere,
presupunand ca citarea la dezbatere s-a facut reglementar.
2. - A se vedea si nota de la art. 196.
3. - Faptul ca decizia a fost in mod eronat si inmanata, nu modifica modul
de calculare al termenului prevazut pentru introducerea apelului.
Art. 200
Dupa expirarea termenului de apel (recurgere), autoritatea de carti
funduare dispune din oficiu a se indestula creantele, a caror achitare nu
depinde nici de eventualele apeluri (recurgeri) inaintate si nici de indrumarea
la proces.
Cu aceasta ocaziune, autoritatea de carti funduare stabileste, dupa
pozitii, sumele care trebuiesc pastrate in depozit judecatoresc pana la
expirarea termenului fixat pentru inaintarea procesului, respective pana la
rezolvarea definitiva a procesului ce s-a pornit, sau pana cand se da
incheierea asupra apelului (recurgerii).
In masura in care se va rezolva una sau alta din exceptiuni, prin hotarire
ramasa definitiva, sau prin expirarea termenului fixat, respective prin faptul,
ca hotarirea data de instanta superioara asupra apelului (recurgerii) a ramas
definitiva, platile in continuare se vor efectua de autoritatea de carti
funduare, din timp in timp.
Art. 201
Plata se face, de regula, in asa fel ca, se ordonanteaza celui in drept
suma din depozit. In acest scop, indreptatitul respectiv este obligat sa
prezinte autoritatii de carti funduare documentul original, intrucat nu l-ar fi
prezentat la dezbaterea de seriere, pe care va trebui sa se noteze plata.
Plata facuta prin ordonantare se noteaza pe documentul original si daca,
prin plata, documentul si-a pierdut valoarea, se elibereaza debitorului, iar in
caz contrar, se restituie creditorului.
Daca se ordonanteaza pe seama vreunui creditor, ca achitare partiala,
restul din pretul de cumparare, fara a se putea determina suma care ramane dupa
indestularea celorlalte creante, stabilite in sume determinate, ce se platesc,
respective se pastreaza in depozit judecatoresc, se va indruma perceptia sa
raporteze autoritatii de carti funduare, dupa ce s-a facut plata, suma acestui
rest, pentru a se putea nota amortizarea.
Intrucat imprejurarile impun, autoritatea de carti funduare poate ordona sa
se efectueze plata creantelor, in intregime sau in parte, printr-un delegat al
sau, la un termen fixat in acest scop, sau in cazuri mai importante, printr-un
notar public, incredintat in acest scop; socotindu-se taxele acestuia din urma
printre pozitiile privilegiate.
Nota
Dispozitiile acestui articol in ceea ce priveste achitarea creantelor prin
ordonantare, trebuiesc aduse in concordanta cu contabilitatea Administratiilor
financiare, adica cu sistemul recipiselor, fara de care nu se face plata.
Art. 202
Pe seama creditorului, a carui creanta a fost exceptionata neintemeiat, cei
ce au exceptionat-o, sunt obligati solidar sa plateasca diferenta dintre
dobanda platita de fisc pentru suma depusa, si intre aceea cuvenita creditorului.
Creditorul are dreptul sa-si valorifice acest drept in procesul pornit
conform art. 197 sau prin proces separat.
Daca exceptioneaza creanta, debitorul, creditorul poate pretinde sa se
socoteasca aceasta diferenta de dobanda pe doi ani si seriindu-se in rangul
creantei sale, sa i se asigure prin consemnare in depozit. Iar daca exceptiunea
se ridica din partea vreunui alt creditor, creditorul, a carui creanta a fost
exceptionata, poate sa pretinda prin procesul-verbal dresat despre dezbaterea de
seriere, ca cei ce exceptioneaza, sa ii asigure diferenta de dobanda si
cheltuieli de proces, conform art. 42, dupa care, judecatoria indruma, prin
incheierea data cu ocaziunea dezbaterii de seriere, pe cei ce exceptioneaza, sa
depuna o cautiune, care se va stabili pe baza de apreciere judecatoreasca.
Impotriva acestei parti din incheiere nu este cale de atac si daca cei ce
au ridicat exceptiunile nu consemneaza cautiunea, in termen de 8 zile, socotite
de la inmanarea incheierii, suma stabilita in ordinea de seriere, se
ordonanteaza, la cererea celui indreptatit, fara a se tine seama de indrumarea
la proces.
De altfel, partile interesate pot conveni, ca suma ce serveste drept
acoperire pentru pozitia exceptionata, sa se fructifice, in loc de depozit judecatoresc,
la vreo institutiune bancara, pe care o vor alege dansii, sau sa se elibereze
vreunui interesat, eventual dupa oferirea unei garantii din partea acestuia.
Daca se gaseste evident neintemeiata actiunea inaintata de catre creditorul
care a ridicat exceptii, in urma indrumarii la proces, cel ce a ridicat
exceptii, se pedepseste cu o amenda pana la 10.000 lei.
Art. 203
In cazul unei executii ce urmeaza a se efectua asupra unor imobile
neinscrise in cartea funduara, in cererea de executie se vor descrie exact
imobilele si se va arata ca urmaritul este in posesiunea bunurilor din
chestiune.
Pentru efectuarea executiei se va sesiza si in acest caz autoritatea de
carti funduare, pentru a se conscrie printr-un delegat imobilul la fata locului
si a se lua sub sechestru.
Cu ocaziunea procedurii de la fata locului, se vor conscrie si accesoriile
imobilelor si atat aceste cat si imobilele insasi, se vor evalua prin doi
experti numiti din oficiu. Prioritatea dreptului de ipoteca se socoteste din
momentul sechestrului.
In publicatiunea de licitatie se va cuprinde si somatiunea, ca toti aceia
care inteleg sa-si revendice asupra bunurilor sechestrate drept de proprietate
sau alt drept, sa-si inainteze actiunea de excindere, iar daca revendica din
pretul de cumparare o indestulare cu prioritate, sa-si inainteze declaratiile
de privilegiu, inainte de termenul primei licitatii, cu atat mai mult, pentru
ca in caz contrar, revendicarile lor nu se iau in considerare. Actiunea de
excindere inaintata pana la primul termen de licitatie, are efect suspensiv
asupra tinerii licitatiei.
In alte privinte, sunt a se aplica, corespunzator cu natura lucrurilor,
normele stabilite pentru urmarirea imobilelor inscrise in cartile funduare.
Daca vreunui urmarit i se cuvine, pe langa uzufructul unui imobil, dreptul
de proprietate asupra supraedificatelor de pe el, fara sa aiba inscriptiune in
cartea funduara, iar dobandirea dreptului de proprietate in cartea funduara
depinde de indeplinirea anumitor conditiuni, sau subzista un raport de drept,
in baza caruia drepturile urmaritului pot forma obiectul unei vinderi si
cumparari, se vor aplica, corespunzator cu natura lucrurilor, normele de mai
sus.
(Art. 132 Legea executionala).
Nota
Prin imobile neinscrise in c. f., se inteleg acele care din greseala au
fost omise cu ocaziunea localizarii, sau s-au format ulterior, nu insa si acele
care figureaza pe altcineva in c. f. caci in acest caz se aplica art. 132.
Art. 204
Proprietarul intabulat in cartea funduara, are dreptul sa ceara la instanta
de carti funduare competenta, sa i se vanda averea sa imobiliara prin licitatie
judecatoreasca voluntara si anume: sau in asa fel, ca licitatia voluntara sa
aiba fata de creditorii ipotecari efectul de drept al unei licitatii
executionale, sau in asa fel, ca sarcinile sa ramana pe avere si dupa
licitatie.
Aceasta cerere, in privinta careia sunt aplicabile dispozitiunile art. 144
trebuie sa aiba semnatura legalizata a proprietarului sau a incredintatului
sau, avand procura legalizata.
Ordonarea licitatiei si procedura pe mai departe se face dupa normele
referitoare la licitatia imobiliara executionala, cu abaterile stabilite prin
articolele urmatoare.
(Art. 213 Legea executionala).
Nota
1. - Art. 13 din legea ext., prevede, ca executarile silite asupra
imobilelor se fac potrivit dispozitiilor art. 132, 135 - 213 si 220 - 221 din
l. exec. ard.; ori art. 204, precum si art. 205 - 207 vorbesc de executiunea
voluntara, asa ca se pot ivi indoieli asupra chestiunii, daca legea ext., a
inteles sa mentina in vigoare sau nu aceasta institutiune.
Avand in vedere, ca si aceasta procedura sta in stransa legatura cu c. f.
si ca legea ext. invoca numeric aceste articole ca mentinute in vigoare ramane
a se stabili ca si prevederile cuprinse in aceste articole (204 - 207) au
aplicatiune.
Jurisprudenta
2. - Cererea trebuie semnata in forma autentica, legalizarea semnaturii
prin avocat nu-i suficienta, pentru ca conform art. 36 din Legea avocatilor, ei
pot legaliza numai semnaturile de pe procura. (Cas. S. II. 640/1930).
Art. 205
Daca licitatia s-a cerut in sensul, ca sa aiba efectul de drept al unei
licitatii executionale, la cererea oricarui creditor ipotecar, care se va
inainta in termen de 8 zile, socotite de la inmanarea publicatiunii de
licitatie, licitatia se va suspenda pe termen de 6 luni si noul termen de
licitatie se poate fixa numai dupa ce au expirat cele sase luni.
Tot in acest caz, in privinta efectului de drept al notatiunii licitatiei
se vor aplica dispozitiunile art. 142 si in privinta distribuirii pretului de
cumparare al imobilului licitat, se vor respecta normele de distribuire a
pretului de cumparare incasat la licitatii executionale.
(Art. 189, 207 Legea executionala).
Note
1. - Dreptul acordat creditorilor de a putea cere suspendarea licitatiei pe
timp de 6 luni, isi are ratiunea in faptul ca se poate intampla ca proprietarul
sa ceara licitatia intr-un timp neprielnic, cand ei ar putea fi pagubiti.
2. - Este de retinut ca la licitatia voluntara efectul notarii licitatiei
(art. 147) este egal cu acela al notarii ipotecii executionale (art. 136 si
142).
3. - Cheltuielile licitatiunii voluntare n-au preferinta la seriere.
Art. 206
Daca se cere licitatia in intelesul, ca sa ramana sarcinile inscrise si pe
mai departe pe avere, proprietarul stabileste el singur conditiunile de
licitatie si poate sa fixeze suma, sub care sa nu se poata vinde la licitatie
imobilul.
Despre ordonarea licitatiei nu se incunostinteaza creditorii ipotecari si
dupa ce licitatia a ramas definitiva si dupa ce se indeplinesc conditiunile de
licitatie, se intabuleaza dreptul de proprietate in favoarea cumparatorului,
mentinandu-se neatinse sarcinile inscrise.
(Art. 207 Legea executionala).
Nota
Intrucat sarcinile raman si pe mai departe asupra imobilului, este firesc,
ca in aplicatiunea acestui articol nu poate avea loc nici dezbaterea de
seriere, nici procedura ce-i urmeaza (art. 188 - 202).
Art. 207
Normele din art. 204 - 206 se aplica si in cazul, cand se ordona, de catre
instanta succesorala sau de autoritatea tutelara, vanzarea prin licitatie a
vreunui imobil din succesiune si pentru efectuarea ei, se adreseaza comisiei
rogatorie autoritatii de carti funduare.
(Art. 95 din Legea XVI - 1894).
III. EXECUTIA ASUPRA UZUFRUCTULUI IMOBILELOR
Normele privitoare la acest gen de executare sunt cuprinse in art. 208 -
213 din legea exec. ard., si anume:
a) In art. 208 - 210 se vorbeste de cazul cand executiunea este ordonata
asupra uzufructului urmaritului, intabulat in favoarea lui in c. f.,
proprietatea imobilului apartinand altuia.
b) In art. 211 - 212 se trateaza cazul cand urmaritul este proprietarul
imobilului, si uzufructul i se cuvine in aceasta calitate, ca un derivat al
dreptului de proprietate.
c) In fine in art. 213 este reglementata executiunea asupra unui uzufruct
care nu este inscris in cartea funduara asupra urmaritului (care bineinteles
nu-i si proprietar al imobilului) asa ca fiind vorba de urmarirea unui drept
fara conexitate cu c. f., - se aplica normele referitor la executia mobiliara.
Art. 208
Atunci cand urmaritul are drept de uzufruct, inscris in cartea funduara,
asupra unui imobil care formeaza proprietatea altuia, in cazul ca s-a ordonat
executia asupra acestui uzufruct se vor aplica, in ce priveste intabularea
dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii respective
notatiunea dreptului de executie, dispozitiunile art. 135 si 136, in mod
corespunzator cu natura lucrurilor.
Dupa intabularea dreptului de ipoteca exceptionala, justificarea prenotarii
sau notatiunea dreptului de executie, autoritatea de carti funduare ordona
punerea uzufructului sub sechestru executional si tinand seama de propunerea
urmaritorului, numeste curator de sechestru si deleaga portarel, pentru
preluarea pe langa inventar a uzufructului pus sub sechestru si a accesoriilor,
respective sesizeaza in acest scop judecatoria competenta. In cazul mai multor
executii, ce urmeaza a se efectua deodata sau consecutiv se va numi unul si
acelasi curator.
In privinta administrarii in regie a uzufructului pus sub sechestru sau
valorificarii lui prin arendare, hotaraste, dupa ascultarea celor interesati,
autoritatea de carti funduare si da curatorului de sechestru indrumarile
necesare (art. 245).
Art. 208 este completat prin art. 28 din Legea XLI - 1908, dupa cum
urmeaza:
Art. 28
Articolul 208 din Legea LX - 1881 se completeaza in sensul ca la executia
efectuata asupra uzufructului unui imobil, scutirea prevazuta in punctul 18 al
art. 2 i se cuvine urmaritului, in ce priveste samanta, si atunci, daca
culegerea recoltei a avut loc in termen de o luna de la predarea pe cale
executionala a uzufructului. (alineatul doi al art. 208 din Legea LX - 1881).
Legea pentru modificarea si abrogarea Legii nr. 230 din 11 iulie 1930,
pentru unificarea unor dispozitiuni referitoare la executarea silita, publicata
in Monitorul Oficial nr. 179 din 5 august 1938, prevede:
Art. 7
In caz de vanzare silita a cerealelor, prinse de radacini, nu se va putea
ordona vanzarea lor decat dupa ce au fost culese.
(Art. 149, 211, 213 Legea executionala).
Note
1. - Daca obiectul urmarit este un uzufruct intabulat asupra unui imobil
care nu-i proprietatea datornicului, executia nu se va efectua prin vanzarea la
licitatie a uzufructului, care este un drept personal inseparabil de
beneficiar, admitandu-se numai exploatarea lui pe durata fiintarii acestui
drept; efectuarea urmaririi se face in acest caz prin aplicarea unui sechestru
si numirea unui curator, care va valorifica acel drept sau in regie proprie,
sau prin dare in arenda.
2. - Numirea curatorului de sechestru se face prin aceeasi incheiere prin
care autoritatea c. f. ordona intabularea ipotecii executionale. De aceea
urmaritorul este tinut a face chiar prin cererea sa de ordonarea executiei
propunerea privitor la persoana care urmeaza sa fie numita curator. Daca s-a
ordonat numai executie de asigurare asupra uzufructului, numirea unui curator
nu va avea loc.
Art. 209
Venitul, care nu consta din numerar realizat in cursul administrarii
curatorului de sechestru, se va valorifica de acesta conform acordului celor
interesati iar daca n-a intervenit o invoiala, in acel caz prin licitatie
judecatoreasca, dupa normele prescrise pentru licitarea mobilelor, cu deosebire
ca, curatorul de sechestru este obligat sa prezinte, in scopul delegarii unui
portarel, acelei judecatorii competente, pe teritoriul careia se afla obiectul
uzufructului, lista lucrurilor care urmeaza a fi licitate si cartea de evaluare
(art. 148) aratand valoarea lor. Delegatul emite publicatiunea de licitatie
fara somatiune de revendicarea drepturilor. Pretul de cumparare si
procesul-verbal de licitatie se elibereaza curatorului de sechestru contra
dovada, care e obligat sa inainteze autoritatii de carti funduare, cu raport,
procesul-verbal de licitatie, desocotirea si restul de bani si anume, daca
sechestrul executional dureaza mai mult decat un an, anual (art. 248 - 250,
252).
Orice impozit curent, care greveaza uzufructul imobilului, se va plati in
cursul sechestrului executional de catre curator.
A se vedea art. 7 din Legea pentru modificarea si abrogarea Legii nr. 230
din 11 iulie 1930, citat dupa articolul precedent.
Note
1. - Vezi si art. 7 din Decretul-lege nr. 2772/1938 citat la art. 213.
2. - Acest articol vorbeste numai de cazul cand venitul obtinut nu-i
pecuniar. Este firesc insa, ca intrucat curatorul de sechestru ar da in arenda
imobilul si ar realiza un asemenea venit, el va fi obligat a-l inainta
autoritatii de c. f., pentru distribuire, in conformitate cu dispozitiile art.
210.
Art. 210
Din venitul incasat in cursul sechestrului, daca in cartea funduara nu este
inscris asupra uzufructului drept de ipoteca in favoarea altuia, se achita de
catre autoritatea de carti funduare creanta urmaritorului si accesoriile si
eventualul rest se elibereaza urmaritului.
Daca asupra uzufructului este inscrisa alta creanta inainte de creanta
urmaritorului, se tine de catre autoritatea de carti funduare dezbatere de
seriere reglementara si aplicandu-se corespunzator cu natura lucrurilor normale
prescrise pentru distribuirea pretului la imobile, distribuirea pretului se face
conform cu aceste norme.
Art. 211
Intrucat dreptul de proprietate asupra imobilului este al urmaritului,
urmaritorul are dreptul sa faca executie asupra uzufructului, fie deodata cu
executia asupra fondului, fie fara de aceasta, numai asupra uzufructului
conform normelor din art. 208 si 209.
Despre incheierea, prin care se ordona inscriptiunea dreptului de ipoteca
executionala sau notatiunea dreptului de executie, se vor incunostinta in acest
caz si creditorii ipotecari anteriori inscriptiunii sau notatiunii.
Executia facuta asupra uzufructului nu impiedica licitarea imobilului, iar
daca imobilul se liciteaza, executia efectuata asupra uzufructului nu are efect
asupra recoltei prinsa de radacini neculese inca in ziua licitatiei si daca
imobilul e inchiriat, asupra chiriei care nu a devenit scadenta pana in aceasta
zi.
Creanta urmaritorului, care a efectuat executie numai asupra uzufructului
imobilului, se va seria din pretul de cumparare al imobilului dupa creantele
tuturor creditorilor ipotecari.
Prioritatea intre mai multi asemenea creditori o determina momentul in care
s-a facut inscriptia executiei asupra uzufructului.
(Art. 208 si 212 Legea executionala).
Note
1. - Acesta este cazul al doilea de care s-a facut mentiune in nota
introductiva de la art. 208, si in mod practic se va face uz de el atunci cand
creanta urmaritorului este mai mica si se poate incasa si din venitul
imobilului, nefiind necesara vanzarea, care ar putea prilejui ruinarea
urmaritului.
2. - Dispozitiile cuprinse in acest articol au fost determinate de faptul
ca desi ipoteca executionala asupra imobilului, in mod teoretic se extinde si
asupra uzufructului, conform normelor generale de drept, totusi gajul nu da
drept creditorului si la folosinta obiectului, asa ca ea i se cuvine
proprietarului urmarit, care ramane in posesiunea si folosinta imobilului pana
in ziua licitatiunii.
Art. 212
In cazul unei executii efectuate asupra uzufructului conform art. 211,
creditorii ipotecari in favoarea carora s-a inscris dreptul de ipoteca
executionala sau s-a notat dreptul de executie asupra imobilului insusi,
inainte de a se culege recolta prinsa de radacini sau inainte de a deveni
scadenta chiria, pot pretinde, printr-o petitie adresata autoritatii de carti
funduare, ca suma incasata din recolta sau din chirie, sa nu se intrebuinteze
pentru indestularea creantei urmaritorului, ci sa se pastreze deocamdata in
depozit judecatoresc.
Daca se liciteaza imobilul insusi, in termen de un an de la culegerea recoltei,
sau din ziua scadentei chiriei, suma incasata din recolta sau din chirie se
adauga la pretul de cumparare al imobilului si pretul de cumparare se
distribuie conform normelor din articolul precedent. In acest caz, cheltuielile
sechestrului exceptional se acopera printre pozitiile privilegiate, din pretul
de cumparare.
Iar daca imobilul nu s-a licitat in cursul acestui an, suma consemnata in
depozit se intrebuinteaza pentru indestularea creantei acelui creditor, care a
efectuat executia asupra uzufructului.
(Art. 189 pct. a, Legea executionala).
Art. 213
Daca urmaritul are drept de uzufruct asupra unui imobil, fara ca acest
drept al sau sa fie inscris in cartea funduara, executia se efectueaza asupra
acestui uzufruct ca asupra mobilelor. Insa, uzufructul nu formeaza obiect de
licitatie si se valorifica, cu aplicarea corespunzatoare a art. 208 si 209, pe
cale de sechestru executional. Numirea curatorului de sechestru si distribuirea
pretului de cumparare intra in competinta judecatoriei competente conform art.
18.
Prioritatea dintre mai multi asemenea urmaritori se socoteste dupa momentul
in care s-a efectuat sechestrul.
Aceste norme se aplica si atunci, cand executia se efectueaza - in cazul
alineatului ultim al art. 203 - numai asupra uzufructului ce se cuvine
urmaritului.
Acest articol a fost completat cu art. 7 din Decretul-lege nr. 2772/1938
dupa cum urmeaza:
In caz de vanzare silita a cerealelor prinse de radacini, nu se putea
ordona vanzarea lor decat dupa ce au fost culese.
(Art. 208 Legea executionala).
Note
Textul se ocupa de cazul al treilea mentionat in nota introductiva de la
art. 208, si unde s-a aratat ca acest articol trateaza despre urmarirea unui
drept fara conexitate cu c. f., prevazandu-se ca se aplica normele de executie
asupra bunurilor miscatoare. Chiar si numirea si instituirea curatorului si
distribuirea pretului se face de judecatoria competenta, si nu de autoritatea
de c. f.
De aceea credem ca numai din scapare din vedere s-a mentionat, in art. 13
din legea ext., si acest articol printre cele mentinute in vigoare, nefiind
aceasta prin nimic justificat si urmand ca in acest caz sa se aplice
dispozitiile corespunzatoare din Codul de procedura civila roman.
Art. 214 - 219
Abrogate.
Art. 220
Daca obiectul executiei este un drept de proprietate sau alt drept real
referitor la un imobil, instanta ordona intabularea dreptului de proprietate
sau a dreptului real prin ordonarea de executie si sesizeaza in acest scop
autoritatea de carti funduare.
Daca dreptul de proprietate este prenotat in favoarea urmaritorului, sau
daca este notat procesul sau sechestrul, urmaritorul este obligat sa arate in
cererea de executie numarul incheierii prin care s-a ordonat prenotarea.
Daca, pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra imobilului ce
formeaza obiectul executiei, este necesara dezmembrarea vreunei parcele
inscrise sub un numar topografic, se va trimite autoritatii sesizate schita
corespunzand ordonantelor de carte funduara, daca o asemenea schita a fost
prezentata in cursul procesului, in care sa se arate portiunile de imobil ce
urmeaza a fi dezmembrate. Inscriptiunea se face pe baza acestei schite, dupa ce
se ordona, in caz de nevoie, ascultare conform art. 56 punctul d, din
regulamentul cartilor funduare.
Iar daca asemenea schita nu s-a alaturat in proces, autoritatea de carti
funduare sesizata pentru efectuarea executiei, deodata cu ordonarea notarii
rangului serial in care s-a facut sesizarea pentru executie, deleaga un
portarel pentru intocmirea la fata locului a schitei de dezmembrare, cu
interventia unui expert, sau daca e cazul adreseaza in acest scop comisie
rogatorie judecatoriei competente. In acest caz, i se predau delegatului toate
datele din proces si in privinta citarii urmaritului la procedura de la fata
locului, se vor respecta dispozitiunile articolului urmator. Intabularea
dreptului de proprietate, in legatura cu adnotarea, se ordona si se efectueaza
pe baza raportului delegatului, in rangul serial al sesizarii pentru executie,
eventual in rangul serial dobandit anterior prin prenotare, notarea procesului
sau sechestrului.
Daca s-a ordonat executia totodata si pentru introducerea in posesiune
(art. 221), procedura la fata locului se va face deodata in ambele directii.
Note
1. - Acest articol trateaza cazul cand urmaritorul, prin cererea sa de
executie, nu tinde la incasarea unei creante banesti, ci obtinand castig de
cauza in vreun proces de revendicare privitor la un drept de proprietate, sau
alt drept real asupra unui imobil inscris in c. f. in favoarea urmaritului: in
baza sentintei pronuntate, solicita pe cale executionala intabularea acestui
drept in favoarea sa.
2. - In alineatul al doilea s-a strecurat o greseala, mentionandu-se
"urmaritul" in loc de "urmaritorul", in favoarea caruia
acel drept de proprietate sau alt drept real ar fi fost prenotat.
Art. 221
Daca urmaritorul cere deodata cu intabularea dreptului de proprietate sau a
altui drept real si introducerea sa pe cale executionala in posesiunea
imobilului sau a dreptului real, autoritatea de carti funduare sesizata pentru
efectuarea executiei notand rangul se reia pe cale executionala a intabularii,
deleaga un portarel pentru a efectua la fata locului introducerea in posesiune,
respective adreseaza pentru efectuare comisie rogatorie judecatoriei de ocol
competente.
Iar daca obiectul executiei este numai posesiunea sau folosinta vreunui
imobil sau drept real, instanta care ordona executia dispune, in privinta delegarii
portarelului sau sesizarii judecatoriei de ocol respective, cu ocaziunea
ordonarii executiei.
In aceste cazuri, toate scriptele de proces i se predau portarelului, care
este obligat sa incunostinteze, despre termenul pe care il fixeaza la fata
locului pentru efectuarea executiei, pe urmarit sau reprezentantul sau din
proces, prin scrisoare recomandata, adresata la domiciliul aratat in proces,
care se va expedia prin posta cu cel putin 8 zile inainte de termenul fixat.
Nota
1. - Cu privire la predarea nemiscatoarelor, Codul de procedura civila
roman contine dispozitiuni in art. 597 - 599. Intrucat insa in art. 12 legea
ext., intre textele mentinute in vigoare este trecut si art. 221 de mai sus,
predarea imobilelor urmeaza a se indeplini potrivit acestei proceduri,
utilizandu-se cu acest prilej si datele de c. f.
Jurisprudenta
2. - In materie de evacuare a unui imobil, atunci cand in insasi hotarirea
de executat se prevede un termen fix pentru evacuare, prin trecerea acestui
termen urmaritii sunt pusi de drept in intarziere, si deci somatiunea cu termen
de 8 zile nu mai este necesara. (Cas. II 336/1932).
Art. 222
Abrogat.
TITLUL IV
MASURI DE ASIGURARE
Legea exec. ard. dupa sistemul modern cunoaste doua feluri de masuri de
asigurare principale, si anume: executia de asigurare (sechestrul asigurator),
si sechestrul judiciar, ambele avand scopul de a oferi o garantie reclamantului
ca dreptul care i se va recunoaste printr-o hotarire judecatoreasca, va putea
fi realizat pe cale de executie, fiind pus la adapost de schimbarile care ar
putea surveni intre timp.
Textele ce urmeaza, nu sunt aratate (art. 13) in l. ext. ca mentinute in
vigoare. A se vedea insa privitor la acestea, nota 2 din consideratiunile
introductive, care preced art. 130 l. exec. ard., unde s-au expus mai amanuntit
motivele pentru care si aceste articole sunt considerate ca ramase in vigoare,
precizandu-se, ca numai in ceea ce priveste procedura de urmat la efectuarea
acestor masuri asupra imobilelor, urmeaza a se aplica legea locala, nu si
conditiunile materiale de admisibilitate, care se vor examina in lumina
dispozitiunilor cuprinse in art. 610 - 620 Codul de procedura civila roman,
neexistand nici o ratiune care ar justifica mentinerea si pe mai departe a
diversitatii de legiuire. Se mai observa ca Codul de procedura civila roman nu
admite sechestrul asigurator decat asupra bunurilor mobile ale datornicului, nu
si asupra nemiscatoarelor, ceea ce e si firesc, deoarece pe cand in sistemul l.
exec. ard. creditorul chirografar, prin efectuarea executiei asupra imobilelor,
isi castiga un drept de preferinta - ipoteca executionala - asupra imobilelor
datornicului (si anume la executia silita intabularea acestui drept, iar la
aceea de asigurare prenotarea lui), in legislatia romana creditorul urmarind o
creanta chirografara nu castiga prin efectuarea executiei nici un drept de
preferinta, asa ca efectuarea executiei de asigurare asupra bunurilor imobile
ar fi lipsita de acest efect juridic.
In privinta aceasta urmeaza a se considera deci ca mentinuta in vigoare l.
exec. ard. referitor la sechestrul asigurator asupra bunurilor nemiscatoare,
intrucat art. 13 din l. ext. prevede aceasta in mod expres; - insa pentru
motivele aratate mai sus, se mentin numai acele texte din capitolul respectiv
(art. 223 - 236), care reglementeaza procedura de urmat la efectuarea acestei
masuri (nu si acele referitor la conditiunile materiale ale admisibilitatii),
considerandu-se ca atare acele cuprinse in art. 228, 229, 230, 232 si 234. Vom
reproduce, in cele ce urmeaza, numai textele referitoare la imobile, si nu
articolele in tot cuprinsul lor.
I. EXECUTIA DE ASIGURARE
Art. 228
Cererea pentru ordonarea executiei de asigurare se inainteaza ... la
instanta procesului.
(Art. 238 Legea executionala).
Nota
Cazurile cand se poate admite o asemenea masura, si conditiunile materiale
ale incuviintarii ei, - sunt aratate si se vor examina potrivit dispozitiunilor
art. 610 - 614 Codul de procedura civila roman.
Art. 229
Cererea ... pentru ordonarea executiei de asigurare se rezolva fara
ascultarea partii adverse, care se incunostinteaza despre ea ... prin
comunicarea incheierii de ordonare a executiei.
(Art. 136, 139, 140 Legea executionala).
Art. 230
Executia de asigurare se efectueaza asupra ... imobilelor prin prenotarea
dreptului de ipoteca.
In scopul prenotarii dreptului de ipoteca se judeca dupa normele existente
in aceasta materie.
(Art. 134, 136 Legea executionala, 59, 61, 65, 88 si 92 Regul. c. f.).
Note
1. - Prin prenotarea dreptului de ipoteca executionala, creditorul castiga
un drept real conditionat, care devine neconditionat numai prin obtinerea in
procesul intentat a unei hotariri desavarsite, si numai in masura in care i se
stabileste dreptul formand obiectul procesului; in baza acestei hotariri,
autoritatea de c. f. sesizata va ordona justificarea prenotarii, asa cum s-a
aratat la art. 136 - 137 Legea executionala, prin ceea ce executia de asigurare
se transforma in executare silita.
2. - Cat priveste avansarea si suportarea cheltuielilor executiei de
asigurare, - se vor aplica dispozitiile corespunzatoare ale Codului de
procedura civila roman, la fel ca si la sechestrul asigurator asupra bunurilor
mobile, nefiind nici o ratiune pentru care dispozitiile referitoare din l.
exec. ard. sa fie considerate ca mentinute in vigoare.
Art. 232
Acela, impotriva caruia s-a ordonat executia de asigurare, poate sa declare
apel (recurgere) contra incheierii de ordonarea executiei de asigurare, in
urmatoarele cazuri:
a) Daca s-a ordonat executia de asigurare contrar art. 610 - 614 Codul de
procedura civila roman;
b) Daca creanta a fost deplin acoperita, inainte de ordonarea executiei de
asigurare.
Daca se alatura la apel (recurgere) documente noi, sau daca din continutul
apelului (recurgerii) se prezinta ca neaparat necesar, inainte de a se inainta
dosarul, se va asculta dosarul.
(Art. 140 - 142 Legea executionala).
Nota
Dispozitiunile l. exec. ard. privitoare la caile de atac, se mentin in
vigoare (art. 13 alin. 2 din l. ext.). Dar dupa cum am vazut mai sus,
conditiunile materiale de admisibilitate se vor completa in conformitate cu
prevederile Codului de procedura civila roman. Deci a urmat a se trece in
textul acestui articol, dispozitiile corespunzatoare ale art. 610 - 614 din
Codul de procedura civila roman, prin care s-au inlocuit acele cuprinse in art.
223 - 228 l. exec. ard.
Art. 234
Daca pentru creanta este in curs proces, asigurarea ordonata si efectuata
ramane in fiinta pana la rezolvirea prin hotarire ramasa definitiva a
procesului si nu se poate desfiinta nici in cazul daca s-a respins de catre
instantele inferioare, prin sentinta neramasa definitiva, actiunea partii care
a cerut asigurarea, sau daca instanta superioara desfiinteaza, anuleaza si
ordona procedura suplimentara sau schimba, prin sentinta neramasa definitiva,
sentinta pe baza careia s-a ordonat executia de asigurare conform art. 224.
Daca, prin sentinta ramasa definitiva a instantei superioare, s-a anulat in
intregime sentinta pe baza careia s-a ordonat executia de asigurare, impreuna
cu toata procedura, sau daca paratul a fost achitat de sub inculpare prin
sentinta ramasa definitiva a instantei superioare, executia de asigurare
trebuie desfiintata.
Art. 234 este modificat prin art. 53 din Legea LIV - 1912, dupa cum
urmeaza:
Art. 53
In loc de desfiintarea sau anularea sentintei din alineatul intai al art.
234 din Legea LX - 1881 si in loc de anularea din alineatul 2 al acestui
articol, trebuie sa se inteleaga scoaterea din vigoare a sentintei.
(Art. 230 Legea executionala).
II. SECHESTRU JUDICIAR
Privitor la aceasta masura de conservare asupra imobilelor, in Nota 2 din
"Consideratiunile introductive", de la art. 130 l. exec. ard. si Nota
introductiva din fruntea art. 228 l. exec. ard., s-a aratat ca numai acele
texte din l. exec. ard. se considera mentinute in vigoare, care reglementeaza
modul de procedare - strans legat de institutia c. f. (astfel: art. 238, 240 -
241 si 243 in partile lor referitoare la imobile), nu si acele privitor la
conditiunile de admisibilitate ale acestei masuri, care se vor examina conform
dispozitiilor cuprinse in art. 615 Codul de procedura civila roman.
In cele ce urmeaza se vor reproduce deci numai textele art. 238, 240 - 241
si 243 din l. exec. ard. si anume nu in intregime, ci numai partile privitoare
la imobile.
Art. 238
Cererea pentru ordonarea sechestrului judiciar se inainteaza la instanta
procesului.
(Art. 228 Legea executionala).
Art. 240
Daca sechestrul s-a ordonat numai pentru asigurarea unui drept de
proprietate asupra unui imobil, efectuarea se face fara numire de curator de
sechestru, prin notarea sechestrului in c. f. ...
(Art. 161 Legea executionala).
Nota
Conform art. 615 Codul de procedura civila roman, ordonarea sechestrului
judiciar poate avea loc si atunci cand procesul intentat poarta asupra
folosintei sau administrarii unui imobil. Avand in vedere ca in aceste cazuri
aplicarea sechestrului nu necesita nici o inscriptie in c. f., bunul nemiscator
lasandu-se in paza detinatorului, sau a unei terte persoane pentru indeplinirea
actelor de conservare si administratie, nu exista nici o dificultate de a se
aplica in aceste cazuri prevederile Codului de procedura civila roman,
neexistand nici o ratiune intemeiata pe institutia c. f. pentru mentinerea si
pe mai departe in vigoare a dispozitiilor referitoare din l. exec. ard. Aceasta
lege se va aplica numai in cazul cand obiectul procesului intentat il
constituie dreptul de proprietate asupra unui imobil, cerandu-se totodata ca
pana la terminarea procesului sa se noteze in c. f. aceasta masura. Este stiut
anume, ca fara ordonarea sechestrului judiciar, notarea in c. f. a unui proces
de proprietate nu poate avea loc. (A se vedea Nota 2 de sub art. 161).
Art. 241
La imobile sechestrul are efectul de drept, ca tertele persoane nu pot
dobandi din momentul sosirii comisiei rogatorii pentru facerea notatiunii in c.
f. - drepturi asupra obiectului sechestrului, in dauna celui ce a cerut
sechestrul.
Art. 243
Impotriva incheierii prin care se ordona sechestrul, partea in contra
careia s-a ordonat sechestrul, poate declara apel (recurgere) in urmatoarele
cazuri:
a) Daca sechestrul s-a ordonat contrar art. 615 Codul de procedura civila
roman;
b) Daca obiectul procesului, respective creanta creditorului ipotecar, a
fost complet asigurata inainte de ordonarea sechestrului.
Daca se alatura la apel (recurgere) vreun document nou, sau daca din
continutul apelului (recurgerii) se prezinta ca necesar, inainte de a se
inainta scriptele, trebuie ascultat adversarul.
In privinta duratei si desfiintarii sechestrului, se vor aplica in mod
corespunzator dispozitiunile art. 234.
(Art. 140 - 142, 232 Legea executionala).
Nota
Intrucat s a precizat (a se vedea Nota de sub art. 232 si aceea din fruntea
art. 238 Legea executionala), ca conditiunile materiale de admisibilitate ale
acestei masuri se examineaza conform prevederilor Codului de procedura civila
roman, a urmat a se trece in textul acestui articol invocarea art. 615 Codul de
procedura civila roman, prin care s au inlocuit dispozitiile cuprinse in art.
237 l. exec. ard.