LEGE
Nr. 512 din 4 octombrie 2001
pentru ratificarea Memorandumului de finantare convenit intre Guvernul Romaniei
si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura
"Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt", semnat la
Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 763 din 29 noiembrie 2001
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. 1
Se ratifica Memorandumul de finantare convenit intre Guvernul Romaniei si
Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura
"Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt", semnat la
Bruxelles la 23 octombrie 2000 si la Bucuresti la 22 decembrie 2000.
Art. 2
(1) In cadrul contractelor incheiate cu contractorii locali, pentru
executarea de lucrari, furnizarea de bunuri si servicii, platile pot fi
efectuate si in moneda euro.
(2) Cheltuielile aferente costurilor neeligibile incluse in planul de
finantare prevazut in anexa nr. II la memorandumul de finantare se suporta din
surse proprii ale beneficiarului final.
(3) Sumele necesare continuarii finantarii proiectului, in cazul
indisponibilitatii temporare a contributiei comunitare ISPA, se prevad in
bugetul de stat la alineatul "Transferuri aferente Fondului national de
preaderare" in bugetul Ministerului Finantelor Publice - "Actiuni
generale" si se transfera autoritatii responsabile cu implementarea
proiectului - Oficiul de Plati si Contractare PHARE - urmand a se regulariza cu
fondurile transferate de catre Comisia Europeana in limita sumelor eligibile
cheltuite.
(4) In cazul in care sumele prevazute la alin. (3) vor fi cheltuite in alt
scop decat cel prevazut in memorandumul de finantare, beneficiarul final va
restitui aceste sume la bugetul de stat.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 25 iunie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATUI,
GHEORGHE BUZATU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 10
septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia
Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
Masura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/001
MEMORANDUM DE FINANTARE
convenit intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana privind asistenta
financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici
Structurale de Preaderare pentru masura "Program pentru managementul
deseurilor in Piatra-Neamt"*)
*) Traducere.
C(2000)........./..........
Comisia Europeana, denumita in continuare Comisia, actionand pentru si in
numele Comunitatii Europene, denumita in continuare Comunitatea, reprezentata
de comisarul pentru politica regionala, domnul Michel Barnier, pentru Comisie,
pe de o parte, si Guvernul Romaniei, reprezentat de domnul Petre Roman,
ministrul afacerilor externe, denumit in continuare Beneficiar, pe de alta
parte,
au convenit urmatoarele:
Art. 1
Masura la care se face referire in art. 2 va fi implementata si finantata
din resursele bugetare ale Comunitatii, in conformitate cu prevederile cuprinse
in prezentul memorandum. Masura la care se face referire in art. 2 va fi
implementata cu respectarea Conditiilor generale prevazute in anexa la
Acordul-cadru semnat intre Comisie si Beneficiar, completat cu prevederile
prezentului memorandum si ale anexelor la acesta.
Art. 2
Identificarea masurii
Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare va contribui, sub
forma asistentei financiare nerambursabile, la finantarea urmatoarei masuri,
conform celor descrise in anexa nr. I:
Numarul masurii: 2000/RO/16/P/PE/001
Denumirea masurii: Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt
Durata:
- data inceperii: data semnarii memorandumului de finantare de catre
Comisie;
- data incheierii: 31 decembrie 2005.
Localizare: municipiul Piatra-Neamt, Romania
Grup: managementul deseurilor.
Art. 3
Angajamentul
(1) Cheltuielile eligibile maxime, publice sau echivalente, care pot fi
luate in considerare la calcularea asistentei financiare, sunt de 13.846.000
euro.
(2) Ponderea asistentei acordate de Comunitate pentru aceasta masura este
stabilita la 75% din cheltuielile publice totale sau echivalente, conform celor
indicate in Planul de finantare prezentat in anexa nr. II.
(3) Valoarea maxima a asistentei acordate prin Instrumentul pentru Politici
Structurale de Preaderare este stabilita la 10.384.500 euro.
(4) O suma de 8.307.600 euro sau 80% este angajata din bugetul pe anul
2000, din linia bugetara B7-020. Angajamentele privind transele anuale
ulterioare se vor baza pe planul de finantare initial sau revizuit pentru
masura respectiva, in functie de stadiul implementarii masurii si de
disponibilitatile bugetare.
Art. 4
Platile
(1) Asistenta din partea Comunitatii va acoperi platile referitoare la
masura pentru care s-au facut angajamente valabile din punct de vedere juridic
de catre Beneficiar si pentru care s-a alocat in mod specific finantarea
necesara. Aceste plati trebuie sa fie in legatura cu lucrarile descrise in
anexa nr. I.
(2) Platile efectuate inainte de data semnarii memorandumului de finantare
de catre Comisie nu sunt eligibile pentru asistenta prin Instrumentul pentru
Politici Structurale de Preaderare.
(3) Masura descrisa in anexa nr. I si platile efectuate de autoritatea
responsabila cu implementarea acestei masuri se vor incheia nu mai tarziu de 31
decembrie 2005.
Raportul solicitat pentru efectuarea platii finale va fi inaintat in termen
de maximum 6 luni de la aceasta data.
(4) Plata in avans este stabilita la 2.076.900 euro si va fi transferata
dupa cum urmeaza:
- o suma de 1.038.450 euro este platita dupa semnarea prezentului
memorandum de catre Beneficiar;
- plata pentru suma ramasa se va efectua dupa semnarea primului contract
important de lucrari, ce se va conveni intre Beneficiar si Comisie dupa
prezentarea planului de achizitii conform celor specificate la art. 8
paragraful (3).
(5) In conformitate cu prevederile pct. (5) din sectiunea a III-a din anexa
nr. III.1, Comisia va accepta pentru aceasta masura o valoare totala a platilor
in avans si intermediare reprezentand 90% din totalul asistentei financiare
nerambursabile acordate.
Art. 5
Respectarea legilor si politicilor Comunitatii
Masura se va realiza cu respectarea prevederilor relevante ale acordurilor
europene si va contribui la punerea in aplicare a politicilor comunitare, in
special a celor referitoare la protejarea si imbunatatirea starii mediului.
Art. 6
Proprietatea intelectuala
Beneficiarul si autoritatea responsabila cu implementarea, mentionata la
pct. 3 din anexa nr. I, se vor asigura in ceea ce priveste obtinerea tuturor
drepturilor de proprietate intelectuala pentru studii, schite, planuri,
publicitate si pentru alte materiale produse in legatura cu planificarea,
implementarea, monitorizarea si evaluarea masurii. Acestea vor garanta accesul
si dreptul de a utiliza astfel de materiale de catre Comisie sau de orice alt
organism ori persoana delegata de Comisie. Comisia va utiliza aceste materiale
numai in scop propriu.
Art. 7
Permisele si autorizatiile
Orice tipuri de permise si/sau autorizatii necesare pentru implementarea
masurii trebuie sa fie eliberate de autoritatile competente ale Beneficiarului
la timp si in conformitate cu legislatia nationala.
Art. 8
Conditiile specifice referitoare la masura
Fara a se aduce atingere conditiilor generale prevazute in anexa nr. III,
asistenta financiara nerambursabila din partea Comunitatii se afla sub rezerva
urmatoarelor conditii:
1. Conditia privind evaluarile si situatia activelor
Comisia isi rezerva dreptul de a revizui valoarea asistentei prin ISPA,
stabilita la art. 3, daca in termen de 5 ani de la data finalizarii lucrarilor
conditiile de exploatare (trafic, incasari din tarife etc.) difera in mod
semnificativ fata de evaluarile initiale facute pentru stabilirea nivelului
asistentei financiare nerambursabile si/sau daca exista o modificare
substantiala care:
a) confera unui organism public sau privat un avantaj nejustificat; si
b) rezulta fie din modificarea formei de proprietate asupra oricarei parti
din infrastructura finantata, fie din incetarea sau modificarea reala a
aranjamentelor de exploatare.
Tara beneficiara va informa Comisia asupra oricarei modificari si va cere
acordul prealabil din partea Comisiei pentru aceste modificari.
2. Conditia privind viabilitatea
Asistenta financiara nerambursabila a Comunitatii pentru masura este
acordata sub rezerva punerii la dispozitie de catre autoritatile implicate a
unor resurse suficiente pentru asigurarea exploatarii si intretinerii eficiente
a activelor.
3. Conditii privind cea de-a doua transa a platii in avans:
a) va fi efectuat un studiu de evaluare a impactului asupra mediului (EIA)
pentru extinderea depozitului de deseuri si a noii statii de compostare, in caz
ca autoritatea competenta in domeniul protectiei mediului hotaraste ca o astfel
de evaluare este necesara. Decizia autoritatii competente va urma procedurile
de selectare stabilite de Directiva C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva
C.E. nr. 97/11;
b) semnarea unui acord cu Ministerul Danez al Mediului si Energiei pentru a
se asigura cofinantarea masurii prin intermediul Programului DANCEE, astfel cum
se specifica in anexa nr. I, inainte de plata celei de-a doua rate din avans;
c) nominalizarea unui manager de proiect si crearea unei Unitati de
Implementare a Proiectului, in conformitate cu termenii de referinta acceptati
de Comisie;
d) plata celei de-a doua rate din avans este conditionata de prezentarea de
catre Beneficiar a unui plan de achizitii care trebuie aprobat de Comisie.
4. Va fi pregatit un plan cuprinzator de management al deseurilor la nivel
judetean nu mai tarziu de data de 30 iunie 2002.
Art. 9
Prevederile privind implementarea, descrise in anexele la prezentul memorandum
de finantare, fac parte integranta din acesta.
Nerespectarea conditiilor si prevederilor privind implementarea va fi
tratata de Comisie conform procedurii stipulate in sectiunea a VIII-a din anexa
nr. III.1.
Art. 10
Textul autentic al acestui memorandum de finantare este prezentul document
semnat mai jos.
Semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000.
Pentru Comunitate,
Michel Barnier,
membru al Comisiei Europene
Semnat la Bucuresti la 22 decembrie 2000.
Pentru Beneficiar,
Petre Roman,
ministrul afacerilor externe al Romaniei
Lista cuprinzand anexele
- Anexa nr. I "Descrierea masurii"
- Anexa nr. II "Plan de finantare"
- Anexa nr. III:
- Anexa nr. III.1 "Prevederi financiare privind implementarea ISPA"
- Anexa nr. III.2 "Prevederi privind eligibilitatea cheltuielilor pentru
masurile finantate prin ISPA"
- Anexa nr. III.3 "Model de cerere de plata pentru raportarea
progresului financiar si fizic si pentru solicitarea de modificari"
- Anexa nr. III.4 "Acord privind cerintele minime de control financiar
aplicabile masurilor finantate prin ISPA"
- Anexa nr. III.5 "Acord cu privire la nereguli si la recuperarea
sumelor incasate eronat prin ISPA"
- Anexa nr. III.6 "Cerinte privind informarea si publicitatea"
ANEXA 1
DESCRIEREA MASURII
Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt
Codul masurii: 2000/RO/16/P/PE/001
1. Denumirea masurii: Program pentru managementul deseurilor in
Piatra-Neamt
2. Autoritatea care prezinta cererea (coordonatorul national ISPA)
2.1. Numele: Hildegard Carola Puwak, ministrul integrarii europene
2.2. Adresa: Ministerul Integrarii Europene
Directia coordonarea programelor de dezvoltare
Eugen Teodorovici, director
Str. Apolodor nr. 17, latura Nord, sectorul 5, Bucuresti,
Romania
E-mail: eugen.teodorovici@mie.ro
Telefon: (40-1) 301.14.23
Fax: (40-1) 301.16.24
3. Autoritatea responsabila cu implementarea (astfel cum este definita la
pct. 2 din sectiunea a II-a din anexa nr. III.2)
3.1. Denumirea: Oficiul de Plati si Contractare PHARE
Ministerul Finantelor Publice
3.2. Adresa: Str. Mendeleev nr. 36 - 38, etaj IV, sectorul 1, Bucuresti,
Romania
E-mail: cfcu@ansit.ro
4. Beneficiarul final
4.1. Numele: Ion Rotaru, primar
Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamt
4.2. Adresa: Str. Stefan cel Mare nr. 8, Piatra-Neamt, judetul Neamt
5. Localizare
5.1. Statul beneficiar: Romania
5.2. Regiunea: judetul Neamt.
6. Descriere
Piatra-Neamt este un centru de afaceri, comercial si turistic din
nord-estul Romaniei si are o populatie de aproximativ 125.000 de locuitori.
Piatra-Neamt va fi primul oras din Romania cu un sistem integrat pentru
managementul deseurilor solide. Astfel va fi un model si pentru alte
municipalitati care doresc sa urmeze exemplul municipiului Piatra-Neamt in ceea
ce priveste reducerea si reciclarea deseurilor.
Colectarea si depozitarea deseurilor menajere in Piatra-Neamt sunt
neigienice si produc riscuri de imbolnavire. Masura trateaza in mod direct
problemele serioase de management al deseurilor, asa cum se prezinta in
Raportul Comisiei din data de 13 octombrie 1999. Mai mult, managementul
deseurilor este unul dintre sectoarele-cheie mentionate in Parteneriatul de
Aderare. Proiectul va asigura respectarea directivei-cadru in domeniul
deseurilor (Directiva C.E.E. nr. 75/442, amendata prin Directiva C.E.E. nr.
91/156) si a Directivei referitoare la depozitele de deseuri (Directiva C.E.E.
nr. 99/31). El va reduce un gol substantial in ceea ce priveste standardele in
domeniul mediului intre Uniunea Europeana si Romania, astfel cum s-a mentionat
in Programul national de adoptare a acquisului comunitar. In mod corespunzator
strategia Romaniei pentru ISPA identifica proiectul de la Piatra-Neamt drept
masura prioritara pentru managementul deseurilor.
Primaria Piatra-Neamt a luat, de asemenea, masuri pentru reciclare si
recuperare, astfel cum se descrie in masura, pentru a respecta cerintele
stabilite in Directiva C.E.E. nr. 94/62 referitoare la deseuri tip ambalaje.
Masurile necesare sunt luate pentru asigurarea colectarii si refolosirii
deseurilor tip ambalaje, precum hartia, cartonul, material plastic si sticla.
In scopul reciclarii studiul de fezabilitate prevede ca 90% din deseurile din
material plastic pot fi reciclate (adica PET si PE) si ca procentul de
reciclare pentru hartie va creste gradual pana la 90%, iar pentru sticla pana
la 70% . De aceea obiectivele stabilite in directiva trebuie indeplinite la
sfarsitul primului an de operare. Este prevazuta stabilirea unei baze de date
pe municipiu, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene, pentru a se
monitoriza respectarea directivei, cuprinzand date despre cantitatile
reciclabile si reciclate de hartie/carton, sticla sau material plastic. Date
relevante sunt deja inregistrate. O campanie de informare pentru promovarea
constientizarii publicului pentru depozitarea deseurilor tip ambalaje
constituie una dintre partile proiectului. Primaria se va asigura ca exista un
capitol separat pentru deseurile tip ambalaje in planul de management al
deseurilor.
Masura reprezinta a doua faza a programului de management al deseurilor
solide in Piatra-Neamt, care se refera la depozitarea separata, colectarea si
transportul deseurilor menajere, reabilitarea depozitului vechi de deseuri si
deschiderea unui nou depozit. Proiectul-pilot s-a desfasurat din octombrie 1997
pana in aprilie 1998 in unul dintre cartierele orasului si a fost cofinantat de
Agentia Daneza de Protectie a Mediului (DEPA) si de Primaria Municipiului
Piatra-Neamt.
Numarul total de locuitori din blocuri si case implicati in proiectul-pilot
a fost de aproximativ 2.200 de persoane (aproape 2% din populatie).
Proiectul-pilot a demonstrat ca punctele de colectare bine realizate si
containerele moderne imbunatatesc conditiile igienice si estetice. Fiecare
gospodarie a participat la separarea hartiei/cartonului si a sticlei/sticlelor
si la depunerea acestor materiale in containere speciale.
Proiectul-pilot a fost extrem de bine privit de locuitorii cartierului, iar
locuitorii orasului si-au exprimat interesul fata de acest proiect. Au fost
primite numeroase solicitari pentru extinderea noului sistem si in restul
orasului.
Dupa ce a fost realizata o evaluare in anul 1999 s-a luat decizia
extinderii proiectului-pilot. Experienta castigata pe parcursul derularii
proiectului-pilot formeaza baza recomandarilor pentru proiectarea componentei
de colectare a deseurilor, prevazuta in masura.
Urmatoarele componente sunt incluse in masura:
- Colectarea selectiva a deseurilor, care va cuprinde deseurile din
gospodarii (aproape 41.000), mici firme, institutii publice si organizatii
(aproape 9.000). Colectarea selectiva va fi realizata prin: furnizarea de
pubele pentru locuinte, pentru deseurile organice si reziduale; construirea de
puncte de colectare pentru deseurile menajere si reziduale; furnizarea de
containere si igluuri pentru deseurile organice, hartie, sticla, material
plastic si deseurile reziduale, precum si prin achizitionarea vehiculelor
pentru colectarea si manipularea deseurilor. Un Centru de service tehnic este
inclus in masura.
- Reciclarea deseurilor va fi realizata prin construirea unei statii de
sortare a sticlelor, a unei statii de balotare a materialului plastic si a unui
centru de reciclare care va colecta deseurile periculoase. Statia de sortare a
sticlelor va putea procesa 20 milioane sticle din sticla/an. Va fi formata din
statia propriu-zisa (1.300 mp), un depozit pentru sticlele nesortate (500 mp)
si un depozit pentru sticlele sortate (2.200 mp). Amplasamentul este langa noul
depozit de deseuri. Facilitatea pentru balotarea materialului plastic va consta
intr-o presa de balotat si un dispozitiv de rotire, inclusiv statia
propriu-zisa (800 mp) si un depozit (2.100 mp). Facilitatea va fi amplasata
langa noul depozit de deseuri. Centrul de reciclare (1.600 mp, din care 750 mp
sunt acoperiti) va fi construit langa centrul orasului.
In prezent nu exista angajamente ferme pentru destinatia finala a
produselor sortate si reciclate. Oricum, au avut loc discutii preliminare cu
cateva firme de reciclare, precum REMAT, principala firma care recicleaza
metale, hartie si carton, sticle din sticla si alte obiecte din sticla, PETROCART
care produce celuloza, hartie si carton, care utilizeaza deja hartie
reciclabila, ZIMCA, fabrica de bere care recicleaza deseurile de sticla -
altele decat sticlele intregi (fabrica produce sticle pentru folosinta
proprie). Deseurile concasate din demolari pot fi utilizate pentru straturi
carosabile.
Compostarea si concasarea. Masura include constructia unei statii de
compostare care va reduce substantial volumul deseurilor reziduale ce vor fi
depozitate la depozitul de deseuri. Suprafata de compostare va avea o arie de
aproximativ 150 x 120 metri. Materialele grosiere care vor fi folosite in
procesul de compostare vor fi deseurile din parcuri si aschii de lemn.
Calitatea deseurilor compostate: compostul va fi stabilizat si nu va
prezenta boli ale plantelor. Echipamentele incluse in masura nu permit
sterilizarea. Acest lucru nu va fi necesar in primii ani de operare, intrucat
deseurile vor fi folosite pentru acoperirea depozitului vechi. In functie de
previziunile pentru utilizarea in agricultura a deseurilor compostate se va
decide ulterior daca va fi necesara o unitate de sterilizare (va fi asigurata
concordanta cu standardele Uniunii Europene). Statiile de compostare in Romania
nu includ si sterilizarea deseurilor.
De asemenea, va fi inclus un concasor mobil pentru concasarea deseurilor
din constructii si demolari. Concasorul are o capacitate de 60 - 70 t/ora.
Deseul va fi folosit pentru reabilitarea depozitului vechi.
Reabilitarea depozitului vechi. Acest depozit este situat in apropierea
unui rau, iar gunoiul se scurge prin sol, poluand astfel apa freatica si raul,
prezentand un risc major pentru sanatatea populatiei. Suprafetei depozitului i
se va da o noua forma si apoi va fi acoperita cu materiale cu permeabilitate
scazuta si cu vegetatie. Inchiderea depozitului vechi va elimina, de asemenea,
o sursa majora de poluare a aerului, adica praf, miros neplacut si fum.
Depozitul vechi va fi inchis intr-o perioada de 3 - 5 ani.
Noul depozit de deseuri, care a fost deschis in luna mai 2000 (si care a
fost construit si finantat cu sprijinul Agentiei Daneze de Protectie a Mediului
si al Primariei Municipiului Piatra-Neamt), probabil ca va atinge capacitatea
maxima de 150.000 mc spre finalul perioadei de implementare a masurii. De
aceea, deschiderea unei noi sectiuni a depozitului de aproximativ 200.000 mc
este inclusa in masura. Depozitul are un sistem de control si monitorizare a
scurgerilor. Pentru monitorizare si testare a fost instalat la noul depozit un
laborator care este deja in functiune.
Noul depozit de deseuri va respecta standardele tehnice cuprinse in
Directiva C.E. nr. 99/31. Depozitul va respecta, de asemenea, cerintele
Directivei C.E. nr. 96/61 referitoare la prevenirea si controlul integrat al
poluarii.
Inspectoratul pentru protectia mediului Neamt pune la punct in prezent o
evaluare a tipurilor si a cantitatilor de deseuri periculoase in judet.
Evaluarea va include si posibilitati de tratare si depozitare. Se va analiza
daca deseurile industriale periculoase vor fi administrate si eventual tratate
printr-un concept organizational mai larg, de exemplu ca o utilitate
intermunicipala. De aceea depozitarea deseurilor industriale periculoase nu
este inclusa in masura, cu exceptia facilitatii de receptionare si depozitare la
centrul de reciclare. Oricum, aspectul referitor la tratarea deseurilor
periculoase a fost deja analizat in planul de management al deseurilor la nivel
de judet. Autoritatile locale au solicitat de curand asistenta DEPA pentru
evaluare.
O unitate de implementare a masurii va fi stabilita de Primaria
Municipiului Piatra-Neamt. Aceasta se va ocupa cu organizarea licitatiei,
incheierea contractelor si monitorizarea progresului masurii. In timpul fazei
de proiectare costurile pentru aceasta unitate vor fi acoperite printr-un
sprijin financiar nerambursabil din partea Agentiei Daneze de Protectie a
Mediului. O data cu demararea masurii unitatea va fi finantata in cadrul
bugetului alocat pentru masura.
Dupa ce masura va obtine aprobarea Comisiei Consiliul Local al Municipiului
Piatra-Neamt se va asigura ca mass-media locala e complet informata in legatura
cu masura si cadrul sau.
La inceputul anului 2003, cand implementarea componentei de colectare se va
apropia de finalizare, campania de informare va fi sporita si va contine
urmatoarele elemente:
- descrierea masurii si a obiectivelor sale in mass-media locala;
- amplasarea de afise pe scarile blocurilor din zonele relevante pentru
masura;
- informarea directa a gospodariilor. Informarea va include fluturasi si
explicatii verbale despre utilizarea diferitelor containere de catre locuitori
si locul unde trebuie depuse materialele care urmeaza sa fie reciclate.
Informarile vor oferi, de asemenea, detalii despre punctele de informare de
unde se pot obtine clarificari suplimentare;
- postere pe containere si igluuri la fiecare punct de colectare, explicand
cum se sorteaza deseurile cand se depun in container.
Implementarea campaniei se va face cu ajutorul asociatiilor de locatari. Ca
si in cazul proiectului-pilot, administratia municipala in colaborare cu
organizatiile neguvernamentale locale vor asigura distribuirea materialelor
informationale.
Costurile directe ale campaniei de informare se refera doar la tiparirea
materialelor. Serviciile vor fi prestate in natura de catre primarie si
organizatiile neguvernamentale locale. Campania va fi implementata pe scara
larga, la nivel de municipiu, la sfarsitul anului 2001/inceputul anului 2002,
inainte de punerea in functiune a primelor puncte de colectare. Campanii in
zone specifice vor fi implementate in anii 2002 - 2003 si la inceputul anului
2004, pe masura realizarii ultimelor puncte de colectare. Costurile estimative
se cifreaza la 75.000 - 100.000 euro.
7. Obiective
Principalul obiectiv al masurii este de a permite municipiului Piatra-Neamt
sa se alinieze la reglementarile si standardele Uniunii Europene in ceea ce
priveste colectarea, sortarea, transportul, tratarea si depozitarea deseurilor.
Acest obiectiv va fi realizat prin implementarea colectarii selective a
deseurilor solide in municipiu.
Componenta de colectare este dimensionata pentru a acoperi volumul de
deseuri care se preconizeaza ca va fi generat intr-o perioada de 10 ani de
activitate economica a masurii in ansamblu. In primul an de operare a masurii
cantitatea de deseuri preluata de la gospodarii si firme este estimata la
65.000 tone.
Se preconizeaza ca 2.500 tone de deseuri depozitate pe strazi vor fi
complet eliminate. In plus, metodele mai sigure si mai sanatoase de colectare
vor reduce problemele de sanatate ale angajatilor din salubritate, precum si
ale intregii populatii.
Componenta de tratare a deseurilor va asigura:
- compostarea a aproximativ 35.000 tone de deseuri organice;
- concasarea a 16.000 tone de deseuri din constructii si demolari;
- reciclarea a 6.000 tone de hartie;
- reciclarea a 900 tone de metal;
- balotarea a 2.600 tone de material plastic;
- reciclarea a 5.100 tone de sticla/an.
Deschiderea noului depozit de deseuri va asigura alinierea municipiului
Piatra-Neamt la standardele si reglementarile Uniunii Europene si va elimina
principala sursa de risc de imbolnavire in comunitate.
Indicatorii ce vor fi utilizati pentru monitorizarea progresului fizic al
implementarii masurii:
______________________________________________________
Indicatorul fizic U.M. Cantitatea
______________________________________________________
Constructia punctelor de colectare nr. 1.000
______________________________________________________
Instalarea recipientelor nr. 90.000
______________________________________________________
Instalarea containerelor nr. 2.000
______________________________________________________
Instalarea igluurilor nr. 3.000
______________________________________________________
Instalarea rastelurilor cu cutii nr. 2.500
______________________________________________________
Achizitia vehiculelor nr. 23
______________________________________________________
Reabilitarea depozitului vechi ha 14
______________________________________________________
Constructia depozitului nou ha 2
______________________________________________________
8. Program de lucru
Program de lucru indicativ
_________________________________________________________________________
Categoria de lucrari Incepere Finalizare
_________________________________________________________________________
Studiu de fezabilitate septembrie 1999 februarie 2000
_________________________________________________________________________
Analiza economica ianuarie 2000 februarie 2000
_________________________________________________________________________
Analiza financiara ianuarie 2000 februarie 2000
_________________________________________________________________________
Evaluarea impactului asupra mediului noiembrie 1999 decembrie 2000
_________________________________________________________________________
Studii de proiectare august 2000 decembrie 2000
_________________________________________________________________________
Documentatia de licitatie noiembrie 2000 ianuarie 2001
_________________________________________________________________________
Achizitia terenului Nu este cazul Nu este cazul
_________________________________________________________________________
Constructie mai 2001 decembrie 2005
_________________________________________________________________________
Faza operationala ianuarie 2002
_________________________________________________________________________
9. Analiza economica si sociala cost - beneficiu
O analiza detaliata cost - beneficiu nu a putut fi realizata datorita
dificultatii cuantificarii multora dintre beneficiile directe si indirecte ale
masurii.
Beneficiile direct cuantificabile includ:
- oportunitatile de crestere a numarului locurilor de munca in cadrul
masurii, prin crearea directa a 26 de locuri de munca noi, in principal pentru
persoane necalificate, si crearea indirecta a altor 40 de locuri de munca in
industria de reciclare din regiune;
- reducerea volumului de deseuri ce vor fi depozitate la noul depozit cu
mai mult de jumatate sau in volum de 60.000 - 70.000 mc/an. Comparativ, noul
depozit va avea o capacitate de 200.000 mc/an care va permite depozitarea
pentru 5 ani. In lipsa acestei masuri ar trebui asigurat dublul capacitatii
actuale de depozitare, avand ca rezultat cresterea costurilor de investitie in
aceasta zona si sporirea procentului de utilizare a terenului in acest scop;
- cresterea substantiala a volumului de deseuri reciclate. In termeni
cantitativi se prevede cresterea volumului de deseuri reciclate de la 1 - 2% in
prezent la 40% in anul 2012. Se preconizeaza reciclarea a 90% din hartia si
cartonul colectate, 70% din sticla si 95% din materialul plastic refolosibil;
- beneficii cuantificabile de magnitudine mai mica cuprind costuri mai mici
de transport de ordinul a 0,1 milioane euro/an pentru firma locala de reciclare
a hartiei. In locul transportarii hartiei reciclabile de la Bucuresti, hartia
poate fi procurata pe plan local.
Beneficiile necuantificabile acopera urmatoarele:
- diminuarea poluarii si imbunatatirea standardelor referitoare la igiena
publica si a standardelor de salubrizare, care se reflecta direct in conditiile
de sanatate si de munca ale muncitorilor din salubritate. Nu sunt disponibile
statistici referitoare la sanatate, dar conform informatiilor furnizate de
actualul colector de deseuri, rata mortalitatii printre muncitorii din
salubritate este de 20%, peste media din Romania. Beneficiile pentru public in
general deriva din inchiderea actualului sistem de ghene "deschise".
Deseurile sunt acum aruncate pe podeaua ghenelor de gunoi, fara utilizarea
pungilor de gunoi. Punctele de colectare "inchise" si igienice vor
inlocui acest sistem. Deschiderea noului depozit va elimina poluarea apei
freatice;
- agricultura poate avea beneficii din utilizarea gunoiului compostat in
productie, ca un nou tip de ingrasamant, cu un cost mai mic si care contribuie
la protectia mediului, inlocuind alte ingrasaminte;
- utilizarea deseurilor concasate pentru constructia de drumuri etc.,
reducandu-se astfel cererea de resurse naturale. Cantitatea de deseuri din
demolari este cuprinsa intre 1.000 si 1.500 tone/an;
- inchiderea vechiului depozit de deseuri va elimina poluarea apei freatice
si a aerului (praf, mirosuri si fum);
- ameliorand calitatea mediului urban si impresia vizuala in oras, masura
poate imbunatati oportunitatile de afaceri, cum ar fi turismul in zona
municipiului Piatra-Neamt, care este bine-cunoscut pentru vestigiile
arheologice;
- pe termen lung previziunile pentru industria de reciclare in regiune se
vor imbunatati o data cu implementarea masurii. Colectarea si balotarea
materialului plastic pot conduce la infiintarea unor firme care sa transforme
acest material plastic in fulgi, pentru utilizarea lor ulterioara la producerea
pungilor de gunoi si in industria textila.
10. Elementele principale ale analizei financiare
Analiza efectivitatii costurilor alternativelor rentabile din punct de
vedere tehnic indica solutia cea mai avantajoasa in termeni cost - beneficiu
din cadrul masurii. Analiza identifica alternativele rentabile din punct de vedere
tehnic (acestea sunt in general destul de limitate pentru managementul
deseurilor). Urmatoarele alternative sunt considerate rentabile din punct de
vedere tehnic:
________________________________________________________________________________
Optiunea Investitie (propunere de proiect) Alternative tehnice
________________________________________________________________________________
1. Puncte de colectare (1.000 de puncte de Puncte de colectare mai
putine
colectare) si mai mari
________________________________________________________________________________
2. Echipamente de transport (compactoare Achizitionarea de compactoare
straine second-hand) romanesti
________________________________________________________________________________
3. Statia de sortare sticle (sortare Sortare mecanica
manuala)
________________________________________________________________________________
4. Reabilitarea depozitului vechi Bariera hidraulica
(acoperire)
________________________________________________________________________________
Diferitele alternative au fost evaluate pe baza costurilor de investitie si
a costurilor cu operarea si intretinerea. Cu exceptia optiunii 4, au fost luate
in considerare alternativele care implica cele mai mici costuri. (Stabilizarea
si reabilitarea depozitului vechi de deseuri prin intermediul barierei
hidraulice sunt mai putin costisitoare, totusi o analiza preliminara a aratat
ca alternativa costului cel mai scazut s-ar putea sa nu fie cea mai eficienta
din punct de vedere tehnic in conditiile existente la vechiul depozit.)
In prezent tarifele pentru gunoi sunt stabilite pentru trei tipuri de
consumatori: asociatii de locatari, firme mici si institutii, iar in final
primaria este taxata pentru colectarea deseurilor de tip stradal. Sectoarele
comercial si industrial au tarife separate pentru deseurile solide sau de alta
natura.
Din luna ianuarie 2000 taxele de la proprietarii de case sunt colectate
prin sistemul municipal de colectare a taxelor, in timp ce operatorul
SALUBRITAS, firma in proprietatea primariei, ii factureaza pe toti ceilalti
consumatori.
Tarifele acopera in principal costurile de operare, exclusiv deprecierea
(care este foarte mica). Acest lucru este evidentiat si de starea foarte
proasta a echipamentelor de colectare in prezent.
Asa cum se prezinta in tabelul de mai jos, tarifele curente sunt relativ
uniforme.
________________________________________________________________________________
Octombrie 1997 Iunie 1998 Martie 1999 Noiembrie
1999
mii lei/mc mii lei/mc mii lei/mc mii lei/mc
________________________________________________________________________________
Asociatii de locatari 32 45 70 86
________________________________________________________________________________
Firme - deseuri solide 35 47 72 81
________________________________________________________________________________
Firme - alte deseuri 64 54 82 93
________________________________________________________________________________
Consiliul local
________________________________________________________________________________
Colectarea deseurilor
de tip stradal 48 60 91 121
________________________________________________________________________________
Tarifele corespund in medie unei valori de aproximativ 4,75 euro/mc si sunt
in general neschimbate din luna octombrie 1997, luna in care SALUBRITAS a
inceput sa opereze.
Analiza financiara arata ca functiile operationale ale colectarii
deseurilor si componenta de reciclare sunt separate de operarea depozitului de
deseuri. Aceasta separare va stimula din punct de vedere financiar limitarea
volumului de deseuri reziduale care trebuie depuse in depozit. Primaria
intentioneaza sa incheie contract cu un nou operator pentru colectarea
deseurilor si pentru activitatea de reciclare, conform procedurilor de
licitatie publica. Intelegerile contractuale, care vor prescrie standarde de
operare si intretinere, vor asigura operarea eficienta si autonoma a
sistemului. Primaria va fi taxata pentru colectare cu tarife bazate pe costuri
si o taxa stabilita de comun acord va fi platita operatorului. Operatorul
depozitului de deseuri va incasa un tarif bazat pe recuperarea costurilor
pentru depozitarea deseurilor reziduale.
Tarifele vor creste pe baza unui principiu de recuperare a costurilor,
inclusiv a sumelor pentru acoperirea serviciului datoriei, pentru intretinere
si a costurilor pentru innoirea activelor. Se va analiza posibilitatea de
investitii. Tarifele necolectabile, care sunt deja scazute, se preconizeaza ca
vor scadea in viitor de la 20% la 10% din tarifele facturate.
Oricum, este necesara cresterea tarifelor pentru colectare, pentru a se
asigura durabilitatea masurii. Cresterea reala a tarifelor va fi mai mica de
10%/an, conducand la o crestere cumulata de aproape 40% intre anii 2001 si
2007. Astazi tarifele sunt destul de scazute, aproximativ 1
euro/luna/gospodarie, si se considera ca o astfel de crestere este suportabila.
Analiza arata o crestere a procentului anual de deseuri intre 1 - 4% si se
va inregistra o modificare structurala in sensul cresterii fractiunilor
materialelor reciclabile.
Principiul "poluatorul plateste" va fi respectat prin aplicarea
unei formule de tarifare bazate pe recuperarea integrala a costurilor.
Costurile incluse in formula vor fi costurile de operare si intretinere si o
rezerva pentru innoirea activelor.
Analiza financiara estimeaza ca toate materialele reciclate si colectate
sunt vandute, introducandu-se un sistem de taxare pentru deseurile din
constructii si demolari. Veniturile din reciclare vor deveni substantiale,
corespunzand la mai mult de jumatate din veniturile colectate. Veniturile din
reciclarea deseurilor din hartie, sticla, metal si material plastic se
estimeaza sa creasca la aproximativ 0,9 milioane euro anual.
Avand in vedere investitiile substantiale, cresterea tarifelor poate parea
comparativ modesta. Oricum, cresteri mai mari vor fi necesare in caz ca
finantarea nerambursabila propusa este redusa. Acest lucru poate avea
repercusiuni in ceea ce priveste acceptarea de catre populatie a introducerii
si in alte zone ale Romaniei a unui astfel de sistem modern de colectare a
deseurilor. Intrucat masura ar trebui sa puna bazele pentru introducerea pe
scara nationala a unui sistem integrat al deseurilor solide, este esential ca
participarea populatiei sa fie asigurata.
Un procent de 75% de finantare nerambursabila din fonduri ISPA asigura o
presiune financiara redusa asupra populatiei si durabilitatea masurii. Restul
costurilor masurii va fi acoperit dintr-o contributie a Programului DANCEE -
program al Ministerului Danez al Mediului si Energiei (aproximativ 16%) si o
contributie directa a Primariei Municipiului Piatra-Neamt (9%). Rata de
recuperare financiara a masurii, calculata din anul 2001 pana in anul 2012,
este de 5,2% si ar fi negativa daca masura ar fi finantata prin credite.
Contributia proprie a municipalitatii este de aproape 9%, adica maximul pe
care orasul si-l poate permite in prezent.
Aceste evaluari si rezultate ale masurii sunt prezentate sumar in tabelul
de mai jos.
- milioane euro -
_____________________________________________________________________________
2001 2002 2003 2004 2005 2006
_____________________________________________________________________________
Venituri din tarife colectate 0,6 0,7 0,9 0,9 1,0 1,1
_____________________________________________________________________________
Venituri din reciclare 0,2 0,5 0,8 0,8 0,8 0,9
_____________________________________________________________________________
Costuri de operare 0,5 0,6 0,8 0,8 0,9 1,0
_____________________________________________________________________________
Profit net 0,2 0,3 0,3 0,2 0,1 0,1
_____________________________________________________________________________
Flux de lichiditati din operatiuni 0,1 0,5 0,8 0,9 1,0 1,0
_____________________________________________________________________________
Alocare 0,0 0,1 0,3 0,4 0,9 0,9
_____________________________________________________________________________
Numerar 0,3 1,0 1,5 2,2 2,3 2,4
____________________________________________________________________________
11. Analiza impactului asupra mediului
Acest tip de masura se regaseste in anexa nr. II la Directiva C.E.E. nr.
85/337 referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, amendata prin
Directiva C.E. nr. 97/11, in vederea deschiderii unei noi sectiuni a noului
depozit de deseuri si a statiei de compostare.
Autoritatea competenta in domeniul mediului nu a decis inca daca trebuie
realizata o evaluare completa a impactului asupra mediului pentru cele doua
componente ale masurii. Aplicand procedura de selectie stabilita in Directiva
C.E.E. nr. 85/337, amendata prin Directiva C.E. nr. 97/11, autoritatea
competenta in domeniul mediului va informa Comisia daca este necesara o
evaluare completa, care va fi realizata inainte de semnarea principalelor contracte.
Inca nu a fost realizata consultarea publicului. Oricum, este programata o
audiere publica in Piatra-Neamt la inceputul lunii august si documentatia
completa va fi disponibila la sfarsitul lunii septembrie 2000. In timpul
fazei-pilot au avut loc numeroase campanii de mediatizare care au constientizat
populatia cu privire la avantajele unui sistem integrat de management al
deseurilor.
Noul depozit de deseuri va respecta standardele tehnice cuprinse in
Directiva C.E. nr. 93/31. Depozitul va respecta, de asemenea, cerintele
Directivei C.E. nr. 96/61 referitoare la prevenirea si controlul integrat al
poluarii.
12. Costuri si asistenta
Defalcare indicativa a costurilor
- milioane euro -
_____________________________________________________________________
| | Costurile masurii |
| |_______________________________|
| Articol | Total | Din care, neeligibile |
| | | pentru ISPA |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| Costuri de planificare/proiectare | 0 | |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| Achizitionarea terenului | - | |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| Pregatirea amplasamentului | 0,4 | |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| Lucrari principale | 4,9 | |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| Utilaje si echipamente | 5,7 | |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| Asistenta tehnica | - | |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| Supervizare pe durata implementarii | 0,5 | |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| Neprevazute | 2,4 | |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| Taxe/impozite publice | 0,7 | 0,7 |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| Altele | - | - |
|_____________________________________|_______|_______________________|
| TOTAL: | 14,6 | 0,7 |
|_____________________________________|_______|_______________________|
Valori in euro:
________________________________________________________________________________
Finantare Procent al
Cost total Contributia Cheltuieli Total cost nerambursabila finantarii
sectorului neeligibile eligibil ISPA
nerambursabile
privat ISPA
________________________________________________________________________________
14.575.000 0 729.000 13.846.000 10.384.000 75
________________________________________________________________________________
13. Implicarea institutiilor financiare internationale
Masura va fi cofinantata cu 2,210 milioane euro (16%) prin intermediul
Programului DANCEE al Ministerului Danez al Mediului si Energiei si cu o
contributie din partea municipalitatii Piatra-Neamt.
14. Conditii specifice referitoare la masura
Vezi art. 8 din memorandumul de finantare.
ANEXA 2
PLAN DE FINANTARE
(bazat pe angajamentele de la bugetul Uniunii Europene)
Titlul masurii: Program pentru managementul deseurilor in Piatra-Neamt
Nr. ISPA: 2000/RO/16/P/PE/001
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Cost neeligibil
B - Guvern
C - Autoritate regionala
D - Autoritate locala
E - Altele*)
- euro -
______________________________________________________________________________
| | | | Costuri eligibile
|
| | |
|_____________________________________________________|
|Anul |Cost total| A | | | Autoritati nationale
|
| | | | Total | ISPA
|_______________________|
| | | | | |B|C| D | E*)
|
|
|__________|_______|______________|______________|_|_|_________|_________|
| | 1 = 2+3 | 2 | 3 = 5+7+ |(%)| |(%)| | | |
|
| | | | 8+9+10 |4= | 5 |6= |7|8| 9 | 10
|
| | | | |3/1| |5/3| | | |
|
|_____|__________|_______|__________|___|__________|___|_|_|_________|_________|
| 2000|11.659.800|583.000|11.076.800| 95| 8.307.600|
75|-|-|1.001.200|1.768.000|
| 2001| - | | - | -| - | -|-|-| - | -
|
| 2002| - | | - | -| - | -|-|-| - | -
|
| 2003| - | | - | -| - | -|-|-| - | -
|
| 2004| 2.915.200|146.000| 2.769.200| 95| 2.076.900| 75|-|-| 250.300|
442.000|
| 2005| - | | - | -| - | -|-|-| - | -
|
| 2006| - | | - | -| - | -|-|-| - | -
|
|_____|__________|_______|__________|___|__________|___|_|_|_________|_________|
|Total|14.575.000|729.000|13.846.000| 95|10.384.500| 75|-|-|1.251.500|2.210.000|
|_____|__________|_______|__________|___|__________|___|_|_|_________|_________|
__________________ ______________
| | | | Imprumut |
| Anul |Cost total| | IFI |
| |__________| |______________|
| | | | | (%) |
| | 1 = 2+3 | | 11 |12 = 11/1|
|_______|__________| |____|_________|
| 2000 |11.659.800| | - | - |
| 2001 | - | | - | - |
| 2002 | - | | - | - |
| 2003 | - | | - | - |
| 2004 | 2.915.200| | - | - |
| 2005 | - | | - | - |
| 2006 | - | | - | - |
|_______|__________| |____|_________|
| Total:|14.575.000| | | |
|_______|__________| |____|_________|
*) Asistenta financiara nerambursabila din partea Guvernului Danemarcei
(Program DANCEE).
ANEXA 3.1
PREVEDERI FINANCIARE
privind implementarea ISPA
SECTIUNEA I
Forme si rate de asistenta
(1) Asistenta Comunitatii prin ISPA poate fi sub forma de asistenta
nerambursabila directa, de asistenta rambursabila sau orice alta forma de
asistenta.
Asistenta rambursata catre autoritatea de management sau catre alta
autoritate publica va fi refolosita in acelasi scop.
(2) Rata asistentei din partea Comunitatii, acordata prin ISPA, poate fi de
pana la 75% din cheltuiala publica sau echivalenta, inclusiv cheltuielile
facute de organismele ale caror activitati se incadreaza intr-un cadru legal
sau administrativ care face ca acestea sa fie privite ca echivalente ale unor
organisme publice. Comisia poate propune cresterea acestei rate pana la 85%, in
special acolo unde considera ca o rata mai mare de 75% este necesara pentru
indeplinirea unor masuri esentiale pentru atingerea obiectivelor generale ale
ISPA.
Rata asistentei si suma maxima a asistentei financiare nerambursabile ISPA
vor fi specificate in memorandumul de finantare aferent masurii respective.
In cazul asistentei rambursabile sau in cazul in care exista un interes
special al Comunitatii, rata de asistenta trebuie redusa tinandu-se seama de:
a) disponibilitatea cofinantarii;
b) capacitatea masurii de a genera venituri; si
c) aplicarea corespunzatoare a principiului "poluatorul
plateste".
(3) Masurile care genereaza venituri in conformitate cu paragraful (2) b)
sunt cele care privesc:
a) infrastructura a carei folosinta implica taxe provenite de la
utilizatori;
b) investitii productive in sectorul de mediu.
Comisia a elaborat recomandari privind aplicarea principiului
"poluatorul plateste".
(4) Masurile privind studiile preliminare si asistenta tehnica pot fi
finantate in mod exceptional in proportie de 100% din costurile totale.
(5) Masurile acoperite de un memorandum de finantare vor fi implementate de
tara beneficiara in stransa colaborare cu Comisia, care isi va pastra
responsabilitatea pentru utilizarea fondurilor alocate.
SECTIUNEA a II-a
Angajamente
(1) Comisia implementeaza cheltuielile prin ISPA in conformitate cu
Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comunitatii Europene,
pe baza memorandumului de finantare care va fi incheiat intre Comisie si tara
beneficiara.
Totusi angajamentele bugetare anuale referitoare la asistenta acordata
masurilor vor fi efectuate in unul dintre urmatoarele doua moduri:
a) Angajamentele pentru masurile finantate prin ISPA, care vor fi realizate
pe parcursul a 2 ani sau mai mult, trebuie, ca regula generala si sub rezerva
pct. b), sa fie efectuate in rate anuale.
Angajamentele pentru prima rata anuala vor fi facute de Comisie la semnarea
memorandumului de finantare referitor la masura.
Acest angajament nu va depasi totalul platii in avans, prevazuta la
paragraful (2) din sectiunea a III-a de mai jos, si al asistentei financiare
nerambursabile pentru cheltuielile estimate pentru primul an indicat in planul
de finantare.
Angajamentele pentru ratele anuale urmatoare trebuie sa se bazeze pe planul
de finantare initial sau revizuit al masurii. Acestea vor fi acordate, in
principiu, la inceputul fiecarui an financiar, dar nu mai tarziu de data de 1
aprilie a anului in discutie, cu conditia ca cheltuielile preconizate pentru
anul urmator sa le justifice si ca progresul lucrarilor sa demonstreze ca
proiectul avanseaza satisfacator catre finalizare si sub rezerva
disponibilitatii resurselor bugetare.
b) Pentru masurile cu o durata mai mica de 2 ani si pentru care asistenta
Comunitatii nu depaseste 20 milioane euro un prim angajament de pana la 80% din
totalul asistentei acordate poate fi facut cand Comisia semneaza memorandumul
de finantare referitor la masura.
Diferenta va fi angajata in conditiile in care progresul lucrarilor
demonstreaza ca proiectul inainteaza satisfacator catre finalizare si sub
rezerva disponibilitatii resurselor bugetare.
(2) Cu exceptia cazurilor deplin justificate, asistenta angajata pentru o
masura la care lucrarile fizice nu au inceput in intervalul de 2 ani de la data
semnarii de catre Comisie a memorandumului de finantare referitor la masura va
fi anulata.
In orice caz Comisia trebuie sa informeze in timp util tara beneficiara si
autoritatea desemnata atunci cand exista riscul unei anulari.
SECTIUNEA a III-a
Plati
(1) Platile pot lua forma fie a unui avans, fie a unor plati intermediare
sau a diferentei finale. Platile intermediare si plata diferentei finale
trebuie sa se refere la cheltuieli certificate si platite, care trebuie
sustinute de facturi primite sau de documente contabile cu valoare probativa
echivalenta.
(2) Platile in avans
Ca regula generala, un avans de pana la 20% din totalul asistentei acordate
prin ISPA, asa cum a fost initial decis, va fi platit autoritatii desemnate,
astfel cum este definita la paragraful (9).
Avansul este, ca regula generala, transferat in urmatoarele moduri:
- o prima transa de pana la jumatate din valoarea avansului este platita
cand tara beneficiara semneaza memorandumul de finantare;
- diferenta este platita dupa semnarea primului contract, in mod normal
primul contract de lucrari.
Abaterile de la aceasta regula generala trebuie aprobate printr-o decizie a
Comisiei in memorandumul de finantare referitor la masura.
Intregul avans sau parti din acesta trebuie returnate de autoritatea
desemnata, mentionata in paragraful (2), daca nici o cerere de plata nu a fost
transmisa Comisiei in termen de 12 luni de la data la care a fost platit
avansul. Valoarea avansului care trebuie returnat va fi stabilita de Comisie pe
baza cheltuielilor eligibile facute efectiv. Returnarea avansului nu duce la
anularea asistentei acordate de Comunitate.
(3) Platile intermediare
Platile intermediare sunt efectuate de Comisie catre autoritatea desemnata,
la cererea acesteia, daca masura progreseaza satisfacator catre finalizare, si
vor fi facute pentru a se rambursa cheltuielile efectuate si certificate, sub
rezerva urmatoarelor conditii:
- tara beneficiara a inaintat un raport care sa descrie progresul masurii
din punct de vedere al indicatorilor fizici si financiari si conformitatea
acesteia cu memorandumul de finantare, inclusiv, atunci cand este cazul, orice
conditii specifice referitoare la asistenta;
- s-au luat masuri in sensul indeplinirii observatiilor si recomandarilor
autoritatilor de inspectie nationale si/sau comunitare;
- au fost indicate masurile luate pentru corectarea oricaror probleme
tehnice, financiare si legale care au aparut;
- a fost analizata orice indepartare de la planul de finantare initial;
- au fost descrise etapele parcurse pentru publicitatea masurii.
Tara beneficiara va fi informata de Comisie daca nu a indeplinit una dintre
conditiile stipulate mai sus.
Va fi folosit modelul standard furnizat de Comisie pentru cererile de plata
si pentru rapoartele de progres fizic si financiar.
(4) Tarile beneficiare trebuie sa se asigure ca cererile de plata sunt
inaintate Comisiei, ca regula generala, de 3 ori pe an, pana la 1 martie, 1
iulie si 1 noiembrie cel mai tarziu.
(5) Suma totala a platilor efectuate conform paragrafelor (2) si (3) nu
trebuie sa depaseasca 80% din totalul asistentei acordate. Comisia poate mari
acest procent pana la 90% in cazuri justificate.
(6) Plata diferentei finale din asistenta acordata de Comunitate
Plata diferentei finale din asistenta acordata de Comunitate, calculata pe
baza cheltuielilor certificate si intr-adevar efectuate, va fi facuta daca:
- masura a fost realizata in conformitate cu obiectivele sale;
- masura a indeplinit conditiile sale specifice, astfel cum sunt mentionate
in memorandumul de finantare;
- raportul final mentionat in sectiunea a V-a a fost inaintat Comisiei;
- autoritatea desemnata sau organismul mentionat in paragraful (2) a
inaintat Comisiei o cerere de plata, in termen de 6 luni de la data limita de
finalizare a lucrarii, pentru cheltuielile specificate in memorandumul de
finantare;
- tara beneficiara certifica Comisiei ca informatiile furnizate in cererea
de plata si in raport sunt corecte;
- tara beneficiara a transmis Comisiei declaratia mentionata in apendicele
B la anexa nr. III.4;
- toate masurile de informare si publicitate stabilite de Comisie,
prevazute in anexa nr. III.6, au fost implementate;
- cand managementul asistentei acordate pentru o masura este conferit
agentiilor de implementare din tarile beneficiare in sistem descentralizat,
tarile beneficiare furnizeaza Comisiei toate informatiile necesare pentru a
verifica daca regulile Comunitatii privind achizitiile publice au fost
indeplinite, in special cele care privesc publicarea anunturilor de licitatie
si transmiterea rapoartelor de evaluare a ofertelor si de adjudecare a
contractului, si daca au fost respectate toate conditiile specificate in
memorandumul de finantare.
(7) Daca raportul final mentionat mai sus nu este transmis Comisiei in
termen de 6 luni de la data de finalizare a lucrarilor si de efectuare a
platilor, astfel cum este specificata in memorandumul de finantare, partea de
asistenta care reprezinta diferenta finala pentru acea masura va fi anulata.
(8) Cererile pentru platile intermediare si pentru plata finala prezentate
de tara beneficiara sunt insotite de o declaratie a responsabilului national cu
autorizarea, care specifica numai platile legate de cheltuielile sustinute de
facturile primite sau de alte documente contabile cu valoare probativa si care
sunt conforme prevederilor care guverneaza eligibilitatea cheltuielilor pentru
proiectele finantate prin ISPA, astfel cum sunt specificate in anexa nr. III.2.
(9) Rata asistentei acordate de Comisie prin acest memorandum de finantare
va fi facuta catre o entitate centrala, Fondul National, desemnata de tara
beneficiara sa primeasca asemenea plati. Ca regula generala, platile trebuie
facute de Comisie intr-un singur cont bancar desemnat de tara beneficiara, nu
mai tarziu de doua luni de la primirea unei cereri valide si complete de plata.
Acest termen limita nu se aplica pentru plata avansului. Fondul National
trebuie sa transfere cat de repede posibil si in totalitate contributia ISPA
catre organismele responsabile cu implementarea.
(10) Fondul National, condus de responsabilul national cu autorizarea
(RNA), va avea intreaga responsabilitate pentru managementul fondurilor in
cadrul tarii beneficiare. RNA va fi, de asemenea, responsabil pentru returnarea
catre Comisie a oricaror fonduri platite in plus sau nejustificat.
Responsabilitatile responsabilului national cu autorizarea sunt stabilite
in memorandumul de intelegere incheiat intre Comisie si tarile beneficiare.
SECTIUNEA a IV-a
Folosirea euro
(1) Sumele cuprinse in aplicatiile pentru asistenta impreuna cu planul de
finantare relevant vor fi prezentate in euro.
(2) Sumele privind asistenta si planurile de finantare aprobate de Comisie
vor fi exprimate in euro.
(3) Declaratiile de cheltuieli care justifica cererile de plata
corespunzatoare trebuie exprimate in euro.
Rata de schimb care va fi folosita trebuie sa fie rata financiara contabila
a Comisiei, aplicabila pentru luna in care declaratia de cheltuieli a fost
inregistrata in documentele contabile ale autoritatilor responsabile cu
managementul financiar al proiectului. Rata lunara de schimb este fixata
conform prevederilor art. 1 (2) din Reglementarea Comisiei (EURATOM, ECSC, EC)
nr. 3418/93 care stabileste regulile detaliate de implementare a unor prevederi
ale Reglementarii financiare din 21 decembrie 1977. Rata de schimb este rata
din penultima zi lucratoare a lunii precedente pentru care ratele sunt
stabilite. Comisia va informa autoritatile responsabile cu privire la aceasta
rata*1).
(4) Platile asistentei financiare acordate de Comisie trebuie facute in
euro catre autoritatea desemnata de tara beneficiara in acest sens.
------------
*1) http://europa.eu.int/comm/dg19/infoeuro/fr/index.htm
SECTIUNEA a V-a
Raportul final
Autoritatea sau organismul responsabil cu implementarea masurii trebuie sa
transmita Comisiei un raport final in termen de cel mult 6 luni de la
finalizarea masurii. Raportul final va contine urmatoarele:
a) descrierea lucrarilor efectuate, insotita de indicatori fizici,
cuantificari ale cheltuielilor pe categorii de lucrari si masurile luate cu
privire la clauzele specifice continute in decizia de acordare a asistentei financiare
nerambursabile;
b) certificatul de conformitate a lucrarilor cu decizia de acordare a
asistentei financiare nerambursabile;
c) o prima evaluare a gradului de indeplinire a rezultatelor prevazute, mai
ales cu privire la:
- data efectiva de implementare a masurii;
- indicarea modului in care masura va fi administrata dupa finalizare;
- confirmarea, daca este necesar, a previziunilor financiare, in special a
celor legate de costurile de operare si veniturile asteptate;
- confirmarea previziunilor socioeconomice, in special a costurilor si
beneficiilor asteptate;
- indicarea actiunilor luate pentru a se asigura protectia mediului si
costurile acestora, inclusiv concordanta cu principiul "poluatorul
plateste";
- data la care masura finantata devine operationala;
d) informatii referitoare la actiunile de publicitate.
SECTIUNEA a VI-a
Amendamente la memorandumul de finantare
(1) Daca cheltuiala publica sau echivalenta intr-adevar efectuata difera de
cheltuiala planificata initial, asistenta acordata de Comunitate va fi
modificata luandu-se in calcul aceasta, dar nu trebuie sa depaseasca suma
maxima stabilita in memorandumul de finantare.
O schimbare a ratei asistentei Comunitatii fata de rata acordata initial
sau fata de asistenta financiara nerambursabila maxima va necesita o modificare
a memorandumului de finantare conform procedurilor descrise in paragraful (3).
(2) Daca atunci cand planul de finantare a unui proiect este amendat
angajamentele si/sau platile Comunitatii depasesc deja sumele mentionate in
planul de finantare amendat, Comisia va opera ajustarile necesare, tinand seama
de suma supraangajata sau supraplatita, cand autorizeaza prima operatiune
financiara (angajare sau plata) dupa acel amendament.
(3) Orice amendament la memorandumul de finantare se va face in
conformitate cu urmatoarele proceduri:
a) amendamentele care impun o modificare substantiala a obiectivelor sau a
caracteristicilor proiectului ori o schimbare substantiala in planul de
finantare sau in programul cheltuielilor trebuie facute printr-un memorandum de
finantare, ca raspuns la solicitarea tarii beneficiare sau la initiativa
Comisiei dupa consultarea cu tara beneficiara. Definitia modificarii
"substantiale" este data in prevederile referitoare la eligibilitatea
cheltuielilor;
b) in cazul altor amendamente tara beneficiara va trimite Comisiei o
propunere in acest sens. Comisia va face observatiile necesare sau isi va
transmite acordul in termen de cel mult 20 de zile lucratoare de la primirea
propunerii. Amendamentul va fi adoptat dupa ce Comisia si-a dat acordul.
Comitetul de management ISPA va fi informat despre aceste amendamente;
c) nici o modificare in cheltuiala anuala mai mica de 25% din totalul
cheltuielilor planificate pentru proiect nu va fi considerata o modificare
substantiala a planului de finantare si a programului de cheltuieli.
SECTIUNEA a VII-a
Controlul financiar
(1) Un audit financiar corespunzator, intern si extern, va fi indeplinit,
in conformitate cu standardele de audit internationale acceptate, de catre
autoritatile nationale competente de control financiar, care trebuie sa fie
independente pentru a-si putea desfasura functia. In fiecare an un plan de
audit si un rezumat al concluziilor auditului efectuat trebuie transmise
Comisiei. Rapoartele de audit vor fi puse la dispozitie Comisiei.
(2) Fara a prejudicia verificarile efectuate de tarile beneficiare,
serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor pot, prin propriul lor personal sau
prin reprezentanti autorizati corespunzator, sa efectueze pe teren audituri
tehnice si financiare, inclusiv verificari prin sondaj si audituri finale.
(3) Tara beneficiara trebuie sa se asigure ca, atunci cand personalul
Comisiei sau reprezentantii ei corespunzator autorizati si/sau Curtea
Auditorilor efectueaza verificari, aceste persoane au dreptul sa inspecteze pe
loc toate documentatiile relevante si care au legatura cu elementele finantate
prin memorandumul de finantare. Tarile beneficiare trebuie sa sprijine
serviciile Comisiei si Curtea Auditorilor sa isi efectueze auditurile
referitoare la utilizarea fondurilor acordate prin ISPA.
(4) Implementarea detaliata a prevederilor principiilor controlului
financiar, impreuna cu intelegerile privind cooperarea si coordonarea
programarii si metodologiei controlului dintre Comisie si tarile beneficiare
sunt specificate in anexa nr. III.4.
SECTIUNEA a VIII-a
Recuperarea platilor necuvenite
(1) Daca implementarea unei masuri nu justifica fie o parte, fie toata
asistenta alocata, Comisia va conduce o examinare completa a cazului, in
special cerand tarii beneficiare sa isi faca cunoscute observatiile intr-un
interval specificat de timp si sa corecteze orice neregula.
(2) Ca urmare a examinarii mentionate la paragraful (1) Comisia poate
reduce, suspenda sau anula asistenta referitoare la masura in cauza, daca
examinarea dezvaluie nereguli, o combinare necorespunzatoare a fondurilor sau
neindeplinirea uneia dintre conditiile specificate in memorandumul de finantare
si in special orice modificare semnificativa care afecteaza natura sau
conditiile de implementare a masurii si pentru care acordul Comisiei nu a fost
cerut. Orice reducere sau anulare a asistentei implica recuperarea sumelor platite.
(3) Cand Comisia considera ca o neregularitate nu a fost corectata sau ca o
parte ori intreaga operatiune nu justifica fie numai o parte, fie intreaga
asistenta acordata acesteia, Comisia trebuie sa examineze corespunzator cazul
si sa solicite tarii beneficiare sa isi inainteze observatiile intr-o perioada
specificata. Dupa examinare, daca tara beneficiara nu a luat masurile corective
necesare, Comisia poate:
a) sa reduca sau sa anuleze orice avans;
b) sa anuleze o parte sau intreaga asistenta acordata masurii.
Comisia va hotari masura corectoare tinand seama de natura neregulii si de
existenta oricaror deficiente in sistemele de management si control.
(4) Orice suma platita gresit trebuie returnata Comisiei de autoritatea
definita in paragraful (9) din sectiunea a III-a. Daca aceasta autoritate nu
returneaza suma datorata Comisiei, tara beneficiara trebuie sa ramburseze
aceasta suma Comisiei. Dobanda aplicata conturilor pentru intarzierile de plata
trebuie aplicata sumelor nereturnate in conformitate cu regulile specificate in
Reglementarea financiara care guverneaza bugetul Comunitatii.
SECTIUNEA a IX-a
Managementul
(1) Comisia trebuie sa ceara tarilor beneficiare:
a) sa stabileasca incepand cu data de 1 ianuarie 2000, dar in orice caz nu
mai tarziu de 1 ianuarie 2002, sistemele de management si control care asigura:
- implementarea corespunzatoare a asistentei acordate prin acest memorandum
de finantare, in conformitate cu principiile unui management financiar solid;
- separarea functiilor de management si control;
- ca declaratiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte si provin
dintr-un sistem contabil bazat pe documente justificative care sunt disponibile
pentru verificare;
b) sa verifice regulat ca masurile finantate de Comunitate au fost corect
realizate;
c) sa previna neregulile si sa ia masuri impotriva acestora;
d) sa recupereze orice sume pierdute ca rezultat al neregulilor sau
neglijentei.
(2) Sistemele de management si control ale tarilor beneficiare trebuie sa
furnizeze un sistem corespunzator de audituri, astfel cum este definit in
apendicele A la anexa nr. III.4, pentru a permite in special:
- regularizarea inchiderii conturilor sintetice ale Comisiei cu inregistrarile
contabile si cu documentele justificative de la diferitele niveluri
administrative;
- verificarea transferurilor fondurilor comunitare disponibile si ale altor
fonduri;
- examinarea planurilor tehnice si de finantare ale proiectului, a rapoartelor
de progres, procedurilor de licitatie si contractare la diferite niveluri
administrative.
SECTIUNEA a X-a
Monitorizarea
Tarile beneficiare si Comisia vor asigura implementarea si monitorizarea in
conformitate cu urmatoarele prevederi:
(1) Infiintarea comitetelor de monitorizare trebuie sa aiba loc in urma
unei intelegeri intre tarile beneficiare implicate si Comisie. Autoritatile si
organismele desemnate de tara beneficiara, Comisie si, unde este cazul, de
B.E.I. si/sau alte institutii cofinantatoare vor fi reprezentate in aceste
comitete. Vor fi de asemenea reprezentate in asemenea comitete si autoritatile
regionale sau locale si societatile private, in cazul in care acestea au
competenta necesara pentru executarea unui proiect si daca sunt direct
implicate in acest proiect.
(2) Monitorizarea va fi facuta pe baza unor proceduri de raportare
convenite in comun, de verificare prin sondaj si, daca este necesar, prin
infiintarea unor comitete ad-hoc. Indicatorii se vor referi la caracterul
specific al proiectului si la obiectivele acestuia. Acestia vor fi stabiliti
astfel incat sa arate stadiul atins in executarea masurii in relatie cu planul
si cu obiectivele propuse initial si progresul realizat in domeniul
managementului si in alte probleme legate de acesta.
(3) a) Pentru fiecare masura coordonatorul national ISPA trebuie sa
inainteze Comisiei rapoarte de progres in ultimele 3 luni pana la sfarsitul
fiecarui an intreg de implementare.
b) Pentru intalnirile comitetelor de monitorizare coordonatorul national
ISPA trebuie sa inainteze rapoarte de progres conform modelului standard
furnizat de Comisie. Raportul trebuie sa intre in posesia Comisiei cu 15 zile
lucratoare inaintea intalnirii programate.
(4) Pe baza rezultatelor monitorizarii si tinand seama de observatiile
comitetului de monitorizare, Comisia va ajusta sumele si conditiile de acordare
a asistentei aprobate initial, precum si planul de finantare prevazut, daca
este necesar, la propunerea tarilor beneficiare.
Comisia va intocmi aranjamentele corespunzatoare pentru aceste modificari,
in functie de natura si de importanta lor.
SECTIUNEA a XI-a
Transparenta in adjudecarea contractelor
(1) Procedura care trebuie urmata pentru acordarea contractelor de lucrari,
achizitii sau servicii va respecta principiile-cheie stabilite in titlul IX din
Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Uniunii Europene.
(2) a) Participarea la procedurile de licitatie trebuie sa fie deschisa si
pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice pentru care este
aplicabil tratatul si tuturor persoanelor fizice sau juridice din tarile
beneficiare ISPA.
Prin urmare, se va cere ofertantilor sa isi declare nationalitatea si sa
prezinte in sprijinul acesteia probe normal acceptate de propria legislatie.
b) In cazurile justificate corespunzator, cum ar fi cofinantarea de la
institutii financiare internationale, si dupa o examinare facuta din timp de
Comitetul de management ISPA, Comisia poate permite nationalilor unor terte
tari sa participe la licitatia pentru contracte.
(3) a) Tarile beneficiare vor lua toate masurile necesare pentru a asigura
o participare cat mai mare. Pentru aceasta si cand valoarea contractelor o
cere, ele trebuie sa asigure publicarea in avans a invitatiei de participare la
licitatie in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene si in "Monitorul
Oficial" din tarile beneficiare.
b) Se vor elimina, de asemenea, orice practici discriminatorii si
specificatii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor
persoanelor fizice sau juridice din tarile membre sau din tarile beneficiare.
c) In plus informatia trebuie lansata pe Internet intr-o forma
transparenta.
(4) Procedurile detaliate privind licitatiile si contractele sunt stabilite
in Sistemul descentralizat de implementare (DIS), manual infiintat pentru
programul PHARE.
SECTIUNEA a XII-a
Transparenta in contabilitate si in rapoartele proiectelor
Tara beneficiara trebuie sa se asigure ca pentru masura la care se refera
memorandumul de finantare toate organismele publice sau private implicate in
managementul si in implementarea operatiunilor au fie un sistem separat de
contabilitate, fie o codificare contabila adecvata a tuturor tranzactiilor
implicate, ceea ce va facilita verificarea de catre Comisie si de catre
autoritatile nationale de control a cheltuielilor efectuate. De asemenea,
trebuie sa se asigure ca toate cheltuielile sunt corect atribuite proiectului
in cauza.
Autoritatile responsabile vor asigura accesul la toate documentele
justificative cu privire la cheltuielile pentru fiecare proiect pe o perioada
de 5 ani dupa efectuarea ultimei plati pentru proiectul respectiv.
SECTIUNEA a XIII-a
Evaluarea ex-post
Prin evaluarea ex-post se vor analiza atat utilizarea resurselor, cat si
randamentul si eficienta asistentei si a impactului sau, precum si factorii ce
contribuie la succesul sau esecul implementarii masurilor, realizarilor si
rezultatelor.
Dupa finalizarea masurilor Comisia si tarile beneficiare vor evalua modul
in care acestea au fost indeplinite, inclusiv randamentul si eficienta
utilizarii resurselor. Evaluarea va cuprinde si impactul real al implementarii
lor pentru a se stabili daca obiectivele initiale au fost atinse. Printre
altele, aceasta evaluare se va referi si la contributia masurilor la
implementarea politicilor Comunitatii in domeniul mediului sau contributia
acestora la politicile privind reteaua transeuropeana extinsa si transportul in
comun. De asemenea, ele vor evalua si impactul masurilor asupra mediului.
ANEXA 3.2
PREVEDERI
privind eligibilitatea cheltuielilor pentru masurile finantate prin ISPA
SECTIUNEA I
Domeniul cheltuielilor
ISPA acorda asistenta pentru urmatoarele masuri:
1. proiecte de mediu care dau posibilitatea tarilor beneficiare sa se
alinieze la cerintele legilor Comunitatii privind protectia mediului si la
obiectivele Parteneriatului de Aderare;
2. proiectele de infrastructura in transport, care promoveaza o mobilitate
sustinuta, si, in particular, cele care constituie proiecte de interes comun in
baza criteriilor Deciziei C.E. nr. 1692/96*2) si acelea care permit tarilor
beneficiare sa se conformeze obiectivelor Parteneriatului de Aderare; acesta
include interconectarea si interoperabilitatea retelelor nationale la retelele
transeuropene si accesul la aceste retele;
------------
*2) Decizia C.E. nr. 1692/96 a Parlamentului European si a Consiliului din
23 iulie 1996 privind directivele Comunitatii pentru dezvoltarea retelei de
transport transeuropean.
3. studii preliminare, evaluari si masuri de asistenta tehnica, inclusiv
actiunile de informare si publicitate legate de proiectele eligibile. Acestea
includ asistenta tehnica si administrativa in beneficiul mutual al Comisiei si
al tarilor beneficiare, care nu sunt in mod normal in sarcina administratiei
publice nationale, acoperind identificarea, pregatirea, managementul,
monitorizarea, auditul si supervizarea proiectelor.
Regulile specificate in sectiunile II - XII de mai jos, referitoare la
proiectele mentionate la pct. 1 si 2 de mai sus, sunt totusi aplicate prin
analogie si deciziilor pentru proiectele mentionate la pct. 3.
SECTIUNEA a II-a
Definitii si concepte de baza
1. Conceptul de proiect, etape ale proiectului si grupurile de proiecte
In scopul prevazut de acest document, se vor aplica urmatoarele definitii:
a) un proiect reprezinta o serie de lucrari indivizibile economic in scopul
atingerii unei functii tehnice precise si cu un scop clar identificat;
b) o etapa independenta tehnic si financiar reprezinta o etapa care poate
fi identificata ca operationala in intregul sau.
O etapa poate acoperi, de asemenea, studiile preliminare, de fezabilitate
sau tehnice necesare pentru indeplinirea unui proiect;
c) pot fi grupate proiectele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- trebuie sa fie localizate pe acelasi curs de apa sau in aceeasi arie de
captare ori sa fie situate de-a lungul aceluiasi coridor de transport;
- trebuie cuprinse in acelasi plan global privind cursul de apa sau aria de
captare ori coridorul, in scopuri bine identificate;
- trebuie supervizate de un organism responsabil cu coordonarea si
monitorizarea grupului de proiecte, in cazurile in care proiectele sunt
derulate de autoritati competente diferite.
2. Organismul responsabil cu implementarea
a) Pentru proiectele finantate prin ISPA organismul responsabil cu
implementarea este organismul responsabil cu licitatiile si contractarile.
Acest organism este specificat in pct. 3 din anexa nr. I la memorandumul de
finantare.
Ca o consecinta, orice schimbare a organismului responsabil cu
implementarea unui proiect trebuie sa fie aprobata de Comisie printr-un
memorandum de finantare.
b) In mod normal prin acest organism se intelege beneficiarul final al
asistentei acordate prin ISPA. Numai acest organism efectueaza cheltuieli
eligibile.
c) Totusi acest organism poate delega implementarea altui organism care
poate, de asemenea, sa efectueze cheltuieli eligibile. In asemenea cazuri
Comisia trebuie informata despre tipul delegarilor propuse si trebuie sa
primeasca o copie de pe documentele relevante.
3. Conceptul de administratie publica
Administratia publica poate cuprinde urmatoarele trei niveluri de
guvernamant:
- organisme de guvernamant centrale (nivel national);
- organisme de guvernamant regionale;
- organisme de guvernamant locale.
In plus, acest concept poate include si organismele a caror activitate
poate intra intr-un cadru legal sau administrativ in virtutea faptului ca sunt
privite ca echivalent al unor organisme publice.
4. Implementarea si perioada de implementare a unui proiect
a) Implementarea unui proiect cuprinde toate etapele de la planificarea
preliminara (incluzand studiul variantelor) pana la finalizarea proiectului
aprobat si pana la masurile de publicitate pentru un proiect finantat.
b) Memorandumul de finantare se poate aplica uneia sau mai multor etape
mentionate mai sus.
c) Perioada de implementare a proiectului reprezinta, ca regula generala,
perioada necesara pentru finalizarea etapelor sus-mentionate pana in momentul
in care proiectul devine complet operational si obiectivul fizic descris in
memorandumul de finantare a fost finalizat/definitivat.
5. Evidenta documentelor si transparenta
Orice cheltuiala declarata Comisiei trebuie sa se bazeze pe intelegeri
legale obligatorii si/sau pe documente. Este imperativa existenta unei evidente
documentare corespunzatoare.
In scopul maximizarii transparentei si pentru a permite controlul Comisiei
si/sau al autoritatii nationale competente de control financiar asupra
cheltuielilor, fiecare tara beneficiara trebuie sa se asigure ca orice organism
implicat in managementul si implementarea proiectelor a stabilit o evidenta
contabila separata referitoare la proiectul descris in memorandumul de
finantare.
6. Cheltuieli
Cheltuielile trebuie raportate la platile certificate si facute efectiv de
organismul responsabil cu implementarea, sustinute de facturi platite sau de
documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
Documentul contabil cu valoare probativa echivalenta reprezinta orice
document transmis de autoritatea definita la pct. 2 din aceasta sectiune pentru
a demonstra ca intrarile contabile ofera o imagine adevarata si corecta a
tranzactiilor reale implicate, in concordanta cu practicile contabile standard.
Este necesara o aprobare prealabila a Comisiei atunci cand se folosesc
documente contabile cu valoare probativa echivalenta.
SECTIUNEA a III-a
Principalele categorii de cheltuieli eligibile
Ca regula generala, cheltuielile legate de:
- studiile de fezabilitate;
- planificare si proiectare, inclusiv studiul privind impactul asupra
mediului;
- pregatirea terenului;
- constructii;
- utilaje si instalatii implicate permanent in proiect;
- testare si instruire;
- managementul proiectului;
- masurile compensatorii si de reducere a impactului asupra mediului;
- alte tipuri de cheltuieli specificate in memorandumul de finantare;
- masurile luate ca urmare a prevederilor anexei nr. III.6 privind
informarea si publicitatea
sunt subiecte eligibile pentru competentele prezentate mai jos.
SECTIUNEA a IV-a
Studii de fezabilitate, planificarea si proiectarea proiectului
1. Cheltuieli legate de studiile de fezabilitate, planificarea si
proiectarea proiectelor
a) Cheltuielile legate de studiile de fezabilitate, planificare, incluzand
studiile privind impactul asupra mediului, expertize legate de proiect si
proiectarea proiectelor sunt, ca regula generala, eligibile, cu conditia ca
aceste cheltuieli sa fie direct legate de unul sau mai multe proiecte si sa fie
aprobate in mod special printr-un memorandum de finantare.
b) In cazurile in care mai multe proiecte se deruleaza prin acelasi
contract sau cand organismul responsabil cu implementarea exercita functiile de
mai sus pe cont propriu, acestea trebuie contabilizate printr-un sistem
contabil separat si transparent al proiectului, bazat pe documente contabile
sau pe documente cu valori probative echivalente (de exemplu, cu ajutorul
sistemului de alocare a timpului).
2. Implicarea administratiei publice
In cazurile in care functionarii din administratia publica sunt implicati
in activitatile mentionate la pct. 1 a) din aceasta sectiune, cheltuielile pot
fi acceptate ca eligibile de catre Comisie in cazuri clar justificate si in
concordanta cu urmatoarele criterii:
- functionarul a renuntat temporar la statutul sau de functionar in
administratia publica;
- cheltuielile trebuie sa aiba la baza un contract privind unul sau mai
multe proiecte specificate; in cazul in care un contract se refera la mai multe
proiecte costurile trebuie sa fie alocate intr-un mod transparent (de exemplu,
cu ajutorul programarilor in timp);
- cheltuielile trebuie sa fie direct legate de unul sau de mai multe
proiecte individuale avute in vedere;
- contractul trebuie sa fie limitat in timp si nu trebuie sa depaseasca
data limita stabilita pentru finalizarea proiectului;
- sarcinile care trebuie indeplinite pentru acel contract nu trebuie sa
acopere atributii administrative generale, cum sunt cele specificate la pct. 1 din
sectiunea a VIII-a;
- dispozitiile nu trebuie sa fie folosite pentru a ocoli procedurile de
achizitii publice ale Comunitatii.
SECTIUNEA a V-a
Pregatirea terenului si constructiile
a) In cazurile in care organismul responsabil cu implementarea executa
pregatirea terenului si lucrarile de constructie sau parti din acestea pe cont
propriu, costurile trebuie contabilizate printr-un sistem contabil separat si
transparent al proiectului, bazat pe documente contabile sau pe documente cu valoare
probativa echivalenta.
In cazul in care sunt implicati functionari ai administratiei publice se
aplica prevederile specificate la pct. 2 din sectiunea a IV-a.
b) Costurile eligibile trebuie sa includa doar costurile reale aparute dupa
datele specificate la pct. 1 din sectiunea a X-a si legate direct de proiect.
Costurile eligibile pot include toate sau numai unele dintre urmatoarele
categorii:
- costuri privind munca (salarii brute si nete);
- cheltuieli pentru utilizarea durabila a echipamentelor pe perioada
constructiilor;
- costuri de productie folosite pentru implementarea proiectului;
- costuri de functionare si alte categorii de cheltuieli, daca sunt in mod
specific justificate; acestea trebuie alocate in mod echitabil, in concordanta
cu standardele contabile general recunoscute;
- cheltuielile de functionare impuse nu sunt eligibile in cazul in care
organismul mentionat la pct. a) de mai sus este inclus in administratia
publica.
c) Ca regula generala, costurile trebuie sa fie evaluate la pretul pietei.
SECTIUNEA a VI-a
Achizitii, inchirieri de echipamente si active necorporale (licente,
software etc.)
1. Echipamentul durabil care este parte a cheltuielilor de capital din
cadrul proiectului
a) Cheltuielile privind achizitiile sau productia de utilaje si echipamente
care vor fi permanent instalate si fixate in proiect sunt eligibile daca sunt
cuprinse in inventarul echipamentului durabil de catre organismul specificat la
pct. 2 din sectiunea a II-a si sunt considerate ca fiind cheltuieli de capital,
in concordanta cu conventiile standard de contabilitate.
b) Fara a prejudicia prevederile pct. 3 din sectiunea a IX-a, inchirierea
acestor echipamente este considerata ca parte a costurilor de operare si este
neeligibila.
2. Achizitiile de active necorporale
Achizitiile si utilizarea activelor necorporale, ca de exemplu patentele,
sunt eligibile daca sunt necesare pentru implementarea proiectului.
3. Echipamente utilizate pentru implementarea proiectului
a) In cazul in care organismul responsabil cu implementarea executa
pregatirea terenului si lucrarile de constructie sau o parte din acestea pe
cont propriu, cheltuielile privind achizitiile sau productia echipamentelor
care sunt angajate pe perioada fazei de implementare a proiectului nu sunt
eligibile.
b) Echipamentele durabile, care sunt in mod expres achizitionate sau
produse pentru implementarea proiectului, pot fi considerate eligibile daca
acestea sunt fara valoare economica ori sunt distruse dupa folosinta si daca
sunt specificate in memorandumul de finantare.
4. Echipamentele durabile utilizate de administratia publica
a) Cheltuielile privind achizitia sau inchirierea de echipamente durabile
utilizate de administratia publica nu sunt eligibile.
b) Fara a prejudicia prevederile pct. 2 sau 3 din sectiunea a VIII-a,
cheltuielile privind echipamentul sau cele necesare pentru inchirierea
acestuia, utilizat de administratia publica ca urmare a sarcinilor privind
monitorizarea si supervizarea, pot fi eligibile numai cu acordul Comisiei.
SECTIUNEA a VII-a
Achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adaugata
Cheltuielile cu achizitionarea terenului si taxa pe valoarea adaugata
(T.V.A.) nu sunt eligibile.
SECTIUNEA a VIII-a
Cheltuieli administrative
1. Principii generale
Ca regula generala, cheltuielile administratiei publice, inclusiv salariile
functionarilor de la nivel national, regional si local, nu sunt eligibile
pentru asistenta (inclusiv asistenta tehnica), cu exceptia cheltuielilor clar
fundamentate provenite din obligatiile ce revin pentru realizarea controalelor
financiare, monitorizarea financiara si fizica, evaluarea si prevenirea
neregulilor si a cheltuielilor care intra sub incidenta obligatiilor de
recuperare a sumelor pierdute.
Cu exceptia Fondului National, costurile care includ salariile legate de
angajarea temporara, la initiativa Comisiei, a personalului temporar, fie
functionari publici, fie proveniti din sectorul privat, pentru lucrari privind
managementul, urmarirea, evaluarea si controlul sunt eligibile prin masuri de
asistenta tehnica, astfel cum sunt definite la pct. 3 din sectiunea I.
Echipamentul pentru monitorizare poate fi eligibil daca acest lucru este
permis in mod specific printr-o masura de asistenta tehnica mentionata in
memorandumul de finantare.
2. Comitetul de organizare si monitorizare
a) Fara a prejudicia prevederile pct. 1 de mai sus, cheltuielile aparute in
organizarea procesului de monitorizare sunt eligibile prin prezentarea unor
documente justificative.
b) Ca regula generala, costurile permise includ una sau mai multe dintre
urmatoarele categorii:
- servicii de traducere;
- inchirierea de sali de conferinta si aranjamentele auxiliare;
- inchirierea de echipamente audio-video si alte echipamente electronice
necesare;
- procurarea documentatiei si a facilitatilor aferente;
- taxe pentru participarea expertilor;
- cheltuieli pentru calatorii.
c) Salariile si alocatiile pentru functionarii din administratia publica,
intervenite in acest context, nu sunt eligibile.
3. Intalniri la cererea Comisiei
Regulile prevazute la pct. 2 de mai sus pot fi aplicate prin analogie la
organizarea de intalniri ad-hoc la cererea Comisiei.
SECTIUNEA a IX-a
Alte tipuri de cheltuieli
1. Managementul si supervizarea proiectului
Cheltuielile referitoare la managementul si supervizarea proiectului sunt,
ca regula generala, eligibile. Sunt aplicate prevederile specificate la pct. 1
si 2 din sectiunea a IV-a.
2. Costuri financiare
Nici un tip de costuri financiare legate de realizarea proiectului nu este
eligibil; acestea privesc in particular dobanzile pentru finantarea
intermediara, comisioane bancare, comisioane de garantie etc.
Garantiile bancare legate de imprumuturile bancare folosite pentru
finantarea proiectului pot fi eligibile cu acordul Comisiei.
3. Tehnici financiare care nu implica un transfer imediat al activelor
proprii
Fara a prejudicia prevederile pct. 2, tehnicile financiare care nu necesita
implicarea imediata a transferului activelor proprii pot fi considerate
eligibile daca sunt justificate si aprobate in memorandumul de finantare.
Tarile beneficiare trebuie sa demonstreze printr-o analiza a riscurilor ca
tehnicile folosite sunt mai avantajoase din punct de vedere economic decat
achizitionarea directa a unor bunuri.
4. Cheltuieli de operare, costuri curente ale proiectelor finantate
a) Nici un tip de costuri de operare aparute dupa finalizarea proiectului
nu este eligibil.
b) Ca exceptie de la prevederile pct. a) de mai sus, cheltuielile pentru
pregatirea personalului pentru operare si testarea proiectului si a
echipamentelor pot fi luate in considerare ca fiind cheltuieli eligibile pentru
o anumita perioada definita in memorandumul de finantare.
c) Principiile definite la pct. a) si b) de mai sus sunt valabile, de
asemenea, pentru o componenta individuala completa a unui proiect sau a unui
grup de proiecte, chiar si in cazul in care intregul proiect nu a fost inca
finalizat.
5. Masuri de publicitate si informare
Cheltuielile pentru masurile luate in conformitate cu prevederile anexei
nr. III.6 privind informarea si publicitatea sunt eligibile.
SECTIUNEA a X-a
Perioada de eligibilitate
1. Limita initiala de timp privind eligibilitatea
Limita initiala de timp privind eligibilitatea este evaluata diferentiat,
in conformitate cu urmatoarele situatii:
a) Cand selectia proiectului, licitatia si contractarea de catre tarile
beneficiare fac obiectul aprobarii ex-ante a Comisiei*3), cheltuielile sunt
eligibile pentru asistenta de la data la care memorandumul de finantare a
proiectului este semnat de Comisie.
In caz exceptional, cand finantarea proiectului este realizata printr-o
combinatie fie de la B.E.I., fie de la alta institutie finantatoare si
asistenta financiara nerambursabila ISPA, cheltuielile sunt eligibile pentru
asistenta de la data incheierii acordului cu B.E.I. sau cu alta institutie
finantatoare pentru fiecare proiect. Ca regula generala, aceasta data nu
trebuie sa fie mai devreme de 6 luni de la data mentionata la primul
subparagraf. Sunt necesare in mod obligatoriu urmatoarele conditii:
- lucrarile si contractele pentru care se aplica prevederile trebuie sa fie
identificate in memorandumul de finantare;
- B.E.I. sau alta institutie finantatoare certifica respectarea
prevederilor art. 108 (2), 109 (2) si (3), 114 (1), 115, 117 si 118 din
Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comisiei Europene.
In cazurile de mai sus, ca regula generala, Comisia dispune aplicarea, dupa
examinarea de catre Comitetul de management ISPA, a prevederilor art. 114 (2)
din Reglementarea financiara aplicabila bugetului general al Comisiei Europene.
b) Dupa decizia Comisiei de a acorda sprijin agentiilor de implementare ale
tarilor candidate pe baze descentralizate*4) cheltuielile sunt eligibile pentru
asistenta de la data la care cererea ajunge la Comisie (serviciul ISPA), cu
conditia ca cererea sa poata fi considerata completa.
Platile facute inainte de data specificata la pct. a) si b) de mai sus sunt
neeligibile.
------------
*3) Vezi art. 12(1) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din
21 iunie 1999.
*4) Vezi art. 12(2) din Reglementarea Consiliului (C.E.) nr. 1.266/99 din
21 iunie 1999.
2. Modificari ale proiectelor
a) Orice modificare a unui proiect aprobat, care este egala sau mai mare de
5 milioane euro ori de 20% din costul total al acestuia, oricare ar fi mai mic,
trebuie considerata o modificare substantiala a proiectului. Modificarile
majore ale obiectelor fizice ale proiectelor care schimba natura acestuia sunt,
de asemenea, tratate ca fiind "substantiale".
Regulile stabilite la paragraful 1 se aplica si pentru eligibilitatea
cheltuielilor privind modificarile de mai sus.
b) Pentru orice alta modificare a proiectului cheltuielile privind noi
elemente fizice suplimentare sau extinse sunt eligibile din momentul in care
cererea de modificare este primita de Comisie (serviciul ISPA).
c) Cererea pentru modificari si informatiile relevante anexate la aceasta
pot fi prezentate Comitetului de monitorizare. Inregistrarea cererii si a
materialelor depuse trebuie sa fie facuta in minuta intalnirii.
3. Timpul limita final privind eligibilitatea
a) Data finala a eligibilitatii este specificata, ca regula generala, in
art. 4 paragraful (3) din memorandumul de finantare.
b) Data finala depinde de platile facute de organismul responsabil cu
implementarea.
c) Data finala a eligibilitatii este prevazuta in memorandumul de finantare
respectiv. Dupa ce aceasta data a expirat beneficiarul dispune de o perioada de
6 luni pentru a supune Comisiei cererea de plata finala impreuna cu raportul
final si o notificare, astfel cum este prevazut in paragraful (6) din sectiunea
a III-a din anexa nr. III.1 si in apendicele B la anexa nr. III.4 la
memorandumul de finantare.
d) Comisia nu poate extinde aceasta perioada de 6 luni.
SECTIUNEA a XI-a
Cererile de plata
Cererile de plata prezentate Comisiei de tarile beneficiare au la baza
facturile deja platite, astfel cum sunt definite la pct. 6 din sectiunea a
II-a.
In cazul lucrarilor angajate de un concesionar sau de un organism
echivalent autoritatea guvernamentala responsabila trebuie sa certifice
corectitudinea cheltuielilor. Cererile de plata trebuie sa fie inregistrate si
certificate de responsabilul national cu autorizarea. Cererile sunt apoi
inaintate Comisiei prin intermediul Delegatiei Comisiei.
SECTIUNEA a XII-a
Alte elemente specificate in detaliu
(1) Orice intrebari aparute care nu sunt explicit specificate in
principiile referitoare la eligibilitatea cheltuielilor in cadrul proiectelor
finantate prin ISPA trebuie discutate cu Comisia. Comisia se va stradui sa
raspunda intrebarilor in mod deschis, in spiritul inscris in aceste principii
si cu referire la principiile stabilite pentru fondurile de coeziune.
(2) In cazul conflictelor dintre aceste principii si regulile nationale de
eligibilitate principiile prezentate mai sus trebuie sa primeze.
ANEXA 3.3a)
Model de cerere de plata pentru raportarea progresului financiar si fizic
INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE - ISPA
CERERE DE PLATA
A. Tipul platii
______________________________________________________________________________
| Plati peste 80% Plati intermediare
|
| Plati ale balantei finale
|
|______________________________________________________________________________|
B. Fondul National/Identificarea contului
______________________________________________________________________________
| Numele:
|
| Adresa:
|
| Persoana de contact: |
| Telefon: Fax:
|
| E-mail:
|
| Denumirea bancii:
|
| Sediul bancii:
|
| Cod postal: Oras:
|
| Numarul contului: Codul scurt:
|
|______________________________________________________________________________|
C. Masuri
______________________________________________________________________________
| Titlul masurii:
|
| Codul masurii ISPA: Codul national de referinta:
|
| Numarul memorandumului de finantare curent:
|
| Data:
|
|______________________________________________________________________________|
D. Autoritatea responsabila cu implementarea
______________________________________________________________________________
| Denumirea:
|
| Sediul:
|
| Cod postal: Oras:
|
| Persoana de contact:
|
| Telefon: |
| E-mail:
|
|______________________________________________________________________________|
E. Cheltuieli intervenite si plati ISPA
______________________________________________________________________________
| a) Cheltuieli eligibile confirmate la data:
|
| b) In aceasta cerere de plata: |
| c) = a) + b) cheltuieli cumulative la data:
|
| d) Plati cerute de aceasta cerere:
|
| e) = d)/b) % din cheltuielile confirmate:
|
| Totalul platilor ISPA primite de Fondul National (NF) pana la data:
|
|______________________________________________________________________________|
F. Cheltuielile eligibile curente pe categorii (moneda: euro)
______________________________________________________________________________
| | | |Cheltuieli| |
|
| | | |confirmate| |
|
| Categorii de | Cheltuieli |Cheltuieli| in | Totalul | Rata de
|
| cheltuieli*) | in |confirmate| aceasta |cheltuielilor| executie
|
| |memorandumul| anterior | cerere | confirmate |
financiara|
| |de finantare| | de plata | |
|
| | curent | | pana la | |
|
| | | | data | |
|
| | | | ........ | | |
|_________________|____________|__________|__________|_____________|___________|
| | (1) | (2) | (3) | (4)=(2)+(3)
|(5)=(4)/(1)|
|_________________|____________|__________|__________|_____________|___________|
| Taxe de | | | | |
|
| proiectare | | | | |
|
|_________________|____________|__________|__________|_____________|___________|
| Pregatirea | | | | |
|
| terenului | | | | |
|
|_________________|____________|__________|__________|_____________|___________|
| Principalele | | | | |
|
| lucrari | | | | |
|
|_________________|____________|__________|__________|_____________|___________|
| Utilaje si | | | | |
|
| echipamente | | | | |
|
|_________________|____________|__________|__________|_____________|___________|
| Asistenta | | | | |
|
| tehnica | | | | |
|
|_________________|____________|__________|__________|_____________|___________|
| Supervizare | | | | | |
|_________________|____________|__________|__________|_____________|___________|
| Altele | | | | |
|
|_________________|____________|__________|__________|_____________|___________|
| Total: | | | | |
|
|_________________|____________|__________|__________|_____________|___________|
*) Astfel cum se precizeaza in tabelul 9.1 din formularul aplicatiei pentru
asistenta sau asa cum specifica modificarile acestuia.
O lista suplimentara la contract poate fi potrivita.
G. Indicatorii fizici ai executiei
_____________________________________________________________________________
| | | | Pana la | Pana la | |
| |Indicatori fizici*)| | (data) | (data) | |
| |___________________| Executia |___________|___________| |
| Tipul | | | fizica | Executia | Executia | Rata |
|lucrarii*)| | | pana la | fizica | fizica | executiei |
| | | | data |referitoare|referitoare| fizice |
| | |Cantitatea| platilor |la aceasta | la | (%) |
| |Unitatea| |anterioare| cerere de |solicitarea| |
| | | | | plata | totala | |
| | | | | | inaintata | |
| | |__________|__________|___________|___________|___________|
| | | (1) | (2) | (3) |(4)=(2)+(3)|(5)=(4)/(1)|
|__________|________|__________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|__________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|__________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|__________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|__________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|__________|__________|___________|___________|___________|
|__________|________|__________|__________|___________|___________|___________|
*) Astfel cum se precizeaza in tabelul 15.1 din formularul aplicatiei
pentru asistenta sau asa cum specifica modificarile acestuia.
O lista suplimentara la contract poate fi potrivita.
H. Scurta descriere a lucrarilor efectuate
______________________________________________________________________________
|
|
|______________________________________________________________________________|
I. Conditii specifice referitoare la masura (art. 8 din memorandumul de
finantare)
______________________________________________________________________________
| Referitor la conditii specifice, daca acestea exista, si modul in care
|
|acestea au fost indeplinite.
|
| |
|______________________________________________________________________________|
J. Observatii si recomandari ale autoritatilor de inspectie nationale sau
comunitare (anexa nr. III.1 la memorandumul de finantare)
______________________________________________________________________________
| Precizati cateva observatii si recomandari sumare, daca exista (cu
|
|referiri complete la sursa acestora), si modul in care acestea au fost
|
|indeplinite.
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
K. Probleme tehnice, financiare si legislative (anexa nr. III.1 la
memorandumul de finantare)
______________________________________________________________________________
| Referitor la orice probleme care pot aparea in implementarea masurilor,
|
|incluzand devieri de la planul de finantare original si explicatii cu privire
|
|la actiunile intreprinse pentru corectare.
|
|
|
|______________________________________________________________________________|
L. Masuri adoptate in scopul informarii cu privire la asistenta oferita de
Comunitate
______________________________________________________________________________
| Panouri ridicate la locul executiei? Da Nu
|
|______________________________________________________________________________|
| Mijloacele folosite pentru informarea publicului asupra masurilor in cauza:
|
| Presa Televiziune Radio
|
| Alte mijloace audiovizuale
|
| Tipul documentatiei scrise, disponibila pentru public
|
|______________________________________________________________________________|
M. Confirmarea responsabilului national cu autorizarea
______________________________________________________________________________
| Prin prezenta declar ca cheltuielile eligibile confirmate se refera la
|
|articolele deja platite pentru realizarea investitiilor aprobate si ca nu
sunt|
|rezultat al schimbarii proiectului sau al lucrarilor efectuate in afara celor
|
|prevazute in cadrul descrierii masurii si ca documentele originale privind
|
|platile indicate in listele anexate sunt pastrate de Fondul National sau de
|
|autoritatea responsabila cu implementarea, stampilate si disponibile in
|
|vederea consultarii si verificarii.
|
| |
| Data: Semnatura si autentificarea
|
|______________________________________________________________________________|
ANEXA LA CEREREA DE PLATA
Facturi*)
______________________________________________________________________________
| Titlul masurii:
|
| Codul ISPA: Codul national: |
| Memorandum de finantare nr.: Data:
|
|______________________________________________________________________________|
| Furnizor | Factura | Data | Chitanta | Data | Valoarea | Observatii
|
| si | nr. ... | | nr. ... | | |
|
| contract | | | | | |
|
|____________|___________|______|____________|______|___________|______________|
| | | | | | |
|
| | | | | | |
|
| | | | | | |
|
|____________|___________|______|____________|______|___________|______________|
| Total: | | | | | |
|
|____________|___________|______|____________|______|___________|______________|
*) Copii stampilate corect de pe evidentele contabile referitoare la
cheltuieli trebuie anexate la copia de pe cererea de plata transmisa
responsabilului national cu autorizarea.
Verificari si controale efectuate (anexa nr. III.1 la memorandumul de
finantare)
______________________________________________________________________________
| Controlul fizic al lucrarilor Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
|______________________________________________________________________________|
| Controlul financiar Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii: |
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
| Data: Institutia responsabila:
|
| Concluzii:
|
|______________________________________________________________________________|
ANEXA 3.3.b)
Model pentru formularul care va fi inaintat comitetului de monitorizare
FORMULAR DE MONITORIZARE ISPA
A. Identificarea masurii
______________________________________________________________________________
| Denumirea masurii:
|
| Autoritatea responsabila cu implementarea:
|
| Codul ISPA al masurii:
|
| Memorandum de finantare nr.: Data:
|
| Contributia asistentei ISPA:
|
|______________________________________________________________________________|
B. Executia financiara Planul de plati
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Estimarea acceptata initial
B - Estimarea acceptata in prezent
C - (pana in prezent)
D - (de la data)
______________________________________________________________________________
| | Total | Plati |Cheltuieli | Total |
|
| | costuri | efectuate | viitoare | cheltuieli |
|
| |eligibile| | | | Diferente/cost
total|
| Anul |_________|___________|___________|_______________| (%)
|
| | A | B | C | (%) | D | (%) | | (%) |
|
|
|____|____|___|_______|___|_______|_______|_______|_____________________|
| | (1)| (2)|(3)| (4)= |(5)| (6)= | (7)= | (8)= | (9)=[(7)-(2)]/total
|
| | | | |(3)/(2)| |(5)/(2)|(3)+(5)|(7)/(2)| (2)
|
|______|____|____|___|_______|___|_______|_______|_______|_____________________|
| 2000 | | | | | | | | |
|
| 2001 | | | | | | | | |
|
| 2002 | | | | | | | | |
|
| 2003 | | | | | | | | |
|
| 2004 | | | | | | | | |
|
| 2005 | | | | | | | | |
|
| 2006 | | | | | | | | |
|
|______|____|____|___|_______|___|_______|_______|_______|_____________________|
| Total| | | | | | | | |
|
|______|____|____|___|_______|___|_______|_______|_______|_____________________|
| _ _
|
| Schimbare propusa in planul de finantare: Da |_| Nu |_|
|
| Transmisa deja Comisiei Europene la data de:
|
| Urmeaza sa fie transmisa Comisiei Europene in data de:
|
|
|
| Va fi prezentata Comitetului de monitorizare (anexati planul si motivele
|
|modificarii lui) |
|______________________________________________________________________________|
C. Executia pe categorii de cheltuieli
______________________________________________________________________________
| Categoria de | |Plati efectuate |Cheltuieli viitoare|Total cheltuieli
|
| cheltuieli
(ca|Decizia|________________|___________________|_________________|
| in cererea |curenta|(pana in| |(de la | | |
|
| de plata)*) | |prezent)| (%) | data) | (%) | | (%)
|
|_______________|_______|________|_______|_______|___________|________|________|
| | (1) | (2) | (3)= | (4) |(5)=(4)/(1)| (6)= | (7)=
|
| | | |(2)/(1)| | |(2)+(4) |(6)/(1)
|
|_______________|_______|________|_______|_______|___________|________|________|
| Proiectare | | | | | | |
|
|_______________|_______|________|_______|_______|___________|________|________|
| Organizare de | | | | | | |
|
| santier | | | | | | |
|
|_______________|_______|________|_______|_______|___________|________|________|
| Lucrari | | | | | | |
|
|_______________|_______|________|_______|_______|___________|________|________|
| Utilaje si | | | | | | |
|
| echipamente | | | | | | |
|
|_______________|_______|________|_______|_______|___________|________|________|
| Asistenta | | | | | | |
|
| tehnica | | | | | | |
|
|_______________|_______|________|_______|_______|___________|________|________|
| Supervizare | | | | | | |
|
|_______________|_______|________|_______|_______|___________|________|________|
| Altele | | | | | | |
|
| (specificari) | | | | | | |
|
|_______________|_______|________|_______|_______|___________|________|________|
| Total: | | | | | | |
|
|_______________|_______|________|_______|_______|___________|________|________|
*) Este de dorit si o defalcare pe contract.
D. Executia fizica
Semnificatia coloanelor din tabelul de mai jos este urmatoarea:
A - Indicatori fizici
A1 - Tipul
A2 - Cantitatea
______________________________________________________________________________
| | A | Executia | Progres in | Executia | Procentul| Executia
|
| | | fizica | executia | fizica | de | fizica
|
| |______|pana la data|fizica de la| totala | executie | pana la
|
| Tipul | | |comitetului |comitetul de| pana la | fizica
|incheierea|
|lucrarilor| | | de |monitorizare|comitetul de| (%) | masurii
|
| *) | | |monitorizare| anterior |monitorizare| |
|
| |A1|A2 | anterior | | anterior | |
|
|__________|
|___|____________|____________|____________|__________|__________|
| | |(1)| (2) | (3) | (4)=(2)+(3)| (5)= | (6)
|
| | | | | | | (4)/(1) | |
|__________|__|___|____________|____________|____________|__________|__________|
|__________|__|___|____________|____________|____________|__________|__________|
|__________|__|___|____________|____________|____________|__________|__________|
|__________|__|___|____________|____________|____________|__________|__________|
|__________|__|___|____________|____________|____________|__________|__________|
|__________|__|___|____________|____________|____________|__________|__________|
|__________|__|___|____________|____________|____________|__________|__________|
|__________|__|___|____________|____________|____________|__________|__________|
|__________|__|___|____________|____________|____________|__________|__________|
*) Este de dorit si o defalcare pe contract.
E. Motive pentru intarziere si diferente
______________________________________________________________________________
|
|
|______________________________________________________________________________|
F. Data prevazuta pentru finalizare
______________________________________________________________________________
| In memorandumul de finantare initial:
|
| In memorandumul de finantare actual:
|
| Data prevazuta pentru finalizare:
|
| Data modificata ce urmeaza sa fie propusa Comitetului de monitorizare:
|
|______________________________________________________________________________|
De anexat, daca este necesar, informatii referitoare la:
- adjudecarea contractelor;
- aspecte legate de protectia mediului;
- conditii stabilite in memorandumul de finantare;
- probleme aparute pe parcurs.
ANEXA 3.3.c)
Model pentru solicitarea de modificari
PROPUNERE DE MODIFICARE ISPA
Autoritatea responsabila cu implementarea:
1. Identificarea masurii
______________________________________________________________________________
| Denumirea masurii:
|
| Autoritatea responsabila cu implementarea:
|
| Codul ISPA al masurii: |
| Memorandum de finantare nr.: Data:
|
| Contributia asistentei ISPA:
|
|______________________________________________________________________________|
2. Schimbarea datei de finalizare a masurii
______________________________________________________________________________
|
|
| Data curenta: Data propusa pentru finalizare:
|
|______________________________________________________________________________|
3. Schimbari propuse in planul de finantare*)
- euro -
______________________________________________________________________________
| | Cheltuieli eligibile totale | Cheltuieli eligibile efectuate
|
| Anul | conform memorandumului de | sau previziuni pentru
|
| | finantare in vigoare | cheltuielile totale
|
|_________|________________________________|___________________________________|
| 2000 | |
|
|_________|________________________________|___________________________________|
| 2001 | |
|
|_________|________________________________|___________________________________|
| 2002 | |
|
|_________|________________________________|___________________________________|
| 2003 | |
|
|_________|________________________________|___________________________________|
| 2004 | |
|
|_________|________________________________|___________________________________|
| 2005 | |
|
|_________|________________________________|___________________________________|
| 2006 | |
|
|_________|________________________________|___________________________________|
| Total: | |
|
|_________|________________________________|___________________________________|
| _ _
|
| Solicitare de crestere a asistentei Da |_| Nu |_|
|
| Suma solicitata drept crestere (euro)
|
|______________________________________________________________________________|
*) De anexat planul de finantare modificat.
4. Modificari in costurile eligibile ale masurii
______________________________________________________________________________
| Categoria | Costuri totale | Modificarea | Costuri totale
|
| cheltuielii*) |eligibile curente| solicitata | eligibile propuse
|
|_______________________|_________________|_____________|______________________|
| Proiectare | | |
|
|_______________________|_________________|_____________|______________________|
| Organizare de santier | | |
|
|_______________________|_________________|_____________|______________________|
| Lucrari | | |
|
|_______________________|_________________|_____________|______________________|
| Utilaje si echipamente| | |
|
|_______________________|_________________|_____________|______________________|
| Asistenta tehnica | | |
|
|_______________________|_________________|_____________|______________________|
| Supervizare | | |
|
|_______________________|_________________|_____________|______________________|
| Altele (specificari) | | |
|
|_______________________|_________________|_____________|______________________|
| Total: | | |
|
|_______________________|_________________|_____________|______________________|
*) Este de dorit si o defalcare pe contract.
5. Modificari ale indicatorilor fizici
______________________________________________________________________________
|____________________|____________________|____________________|_______________|
|____________________|____________________|____________________|_______________|
|____________________|____________________|____________________|_______________|
|____________________|____________________|____________________|_______________|
|____________________|____________________|____________________|_______________|
|____________________|____________________|____________________|_______________|
6. Modificari ale caracteristicilor masurii
______________________________________________________________________________
| |
|______________________________________________________________________________|
7. Motive pentru modificarile propuse
______________________________________________________________________________
| |
|______________________________________________________________________________|
Propunerea de modificare:
Data inaintarii solicitarii de modificare:
Semnatura coordonatorului national ISPA
ANEXA 3.4
ACORD
privind cerintele minime de control financiar aplicabile masurilor finantate
prin ISPA
SECTIUNEA 1
Acordul privind cerintele minime de control financiar aplicabile masurilor
finantate prin ISPA, denumit in continuare CMCF, se aplica asistentei
financiare furnizate in baza prezentului memorandum de finantare si
implementate de administratia tarii beneficiare.
SECTIUNEA a 2-a
1. Sistemele de control si management ale tarii beneficiare trebuie:
a) sa asigure implementarea corespunzatoare a asistentei in concordanta cu
obiectivele managementului financiar adecvat;
b) sa furnizeze o certificare corespunzatoare a validitatii solicitarilor
pentru platile intermediare si plata finala, bazata pe cheltuielile efectuate;
c) sa furnizeze un sistem de audit corespunzator;
d) sa specifice institutiile si responsabilitatile si, in particular,
controlul efectuat la diferite niveluri pentru a asigura validitatea
certificarii;
e) sa faciliteze identificarea posibilelor puncte slabe sau riscuri ce pot
aparea in executarea actiunilor si a proiectelor;
f) sa stabileasca masurile corective necesare pentru eliminarea punctelor
slabe, riscurilor sau neregulilor identificate pe parcursul executiei
proiectului, in particular in ceea ce priveste managementul financiar.
2. Pentru atingerea obiectivelor CMCF un sistem de audit corespunzator este
cel care indeplineste cerintele mentionate in apendicele A.
SECTIUNEA a 3-a
1. Tarile beneficiare trebuie sa organizeze controale periodice sau finale
ale masurilor si proiectelor, denumite in continuare controale, efectuate in
particular pentru:
a) a verifica eficienta sistemelor de management si control in vigoare;
b) a verifica selectiv, pe baza analizei riscului, declaratiile de
cheltuieli de la diferitele niveluri implicate.
2. Tarile beneficiare trebuie sa organizeze o distributie egala a
controalelor pe parcursul perioadei in cauza.
3. La selectia masurilor si proiectelor ce vor face obiectul controalelor
se vor avea in vedere:
a) controlul unui esalon reprezentativ de proiecte in ceea ce priveste
tipul si marimea lor;
b) factorii de risc identificati de controalele nationale sau ale
Comunitatii;
c) concentrarea proiectelor sub tutela unor autoritati de implementare sau
beneficiari finali, astfel incat principalele autoritati de implementare si
beneficiarii finali sa fie subiectul aceluiasi tip de control inainte de
finalizarea fiecarui proiect.
SECTIUNEA a 4-a
Pe parcursul controalelor tarile beneficiare trebuie sa urmareasca
verificarea urmatoarelor:
a) aplicarea practica si eficacitatea sistemelor de management si control;
b) corespondenta dintre inregistrari si documentele justificative la
nivelul beneficiarului final si al autoritatilor intermediare, pentru un numar
adecvat de documente contabile;
c) existenta unui sistem de audit adecvat;
d) natura si calendarul cheltuielilor relevante (angajamente si plati)
pentru un numar adecvat de cheltuieli, corespunzator cerintelor Comunitatii, in
ceea ce priveste caracteristicile fizice aprobate ale proiectului si ale
lucrarilor executate;
e) utilizarea proiectului este in concordanta cu cea descrisa in
solicitarea de cofinantare din partea Comunitatii;
f) contributiile financiare sunt in limitele stipulate in memorandumul de
finantare si sunt platite beneficiarului final fara nici un fel de reducere sau
intarziere nejustificata;
g) a fost facuta disponibila cofinantarea nationala corespunzatoare;
h) masurile cofinantate au fost implementate in concordanta cu prevederile
memorandumului de finantare corespunzator masurii finantate.
SECTIUNEA a 5-a
Controalele trebuie sa stabileasca daca anumite probleme aparute au un
caracter sistematic sau prezinta un risc pentru altii; trebuie, de asemenea, sa
identifice cauzele unor astfel de situatii, orice examinari ulterioare si
actiunile corective si preventive, care sunt necesare.
SECTIUNEA a 6-a
Fiecare tara beneficiara si Comisia trebuie sa se consulte cel putin o data
pe an in vederea coordonarii programelor de control, pentru a se putea maximiza
efectele benefice ale tuturor resurselor alocate pentru control la nivel
national si comunitar. Aceste consultari trebuie sa se refere la tehnicile de
analiza a riscului care vor fi aplicate si trebuie sa tina seama de controalele
recente, de rapoartele si comunicarile autoritatilor nationale, ale Comisiei si
Curtii Europene de Conturi.
SECTIUNEA a 7-a
1. Tarile beneficiare trebuie sa asigure investigarea si solutionarea
corespunzatoare a neregulilor evidente raportate in urma controalelor nationale
sau comunitare.
2. Daca o neregula evidenta nu a fost solutionata in mod corespunzator in
termen de 6 luni din momentul in care a fost raportata autoritatii de
implementare in cauza, tara beneficiara trebuie sa informeze Comisia, in cazul
in care nu a informat-o in conditiile prevazute in anexa nr. III.5.
3. Pentru paragrafele 1 si 2, solutionat corespunzator inseamna prezentarea
de dovezi suficiente care sa demonstreze ca neregula nu a existat sau a fost
corectata de beneficiarul final ori de autoritatea de implementare in fata
persoanei sau a organizatiei adecvate, responsabila pentru control in tara
beneficiara.
Daca o anumita neregula are un caracter sistematic, solutionat
corespunzator inseamna adoptarea actiunilor necesare pentru corectarea
cazurilor care nu au fost identificate in mod individual in cadrul
controalelor, pentru a se preveni repetarea lor.
4. Dovezile la care se face referire in paragraful 3 pot consta in copii de
pe inregistrarile contabile si de pe documentele relevante sau de pe orice alt
document necesar.
SECTIUNEA a 8-a
1. Tara beneficiara va prezenta Comisiei o declaratie elaborata de o
persoana sau de o organizatie independenta de serviciul de implementare, al
carei model indicativ este prezentat in apendicele B, nu mai tarziu de data
solicitarii platii finale referitoare la masura finantata. Declaratia va
cuprinde concluziile controalelor efectuate in anii precedenti si va furniza
concluzii referitoare la validitatea solicitarii efectuarii platii finale, a
legalitatii si regularitatii operatiunilor, cu evidentierea declaratiei finale
privind cheltuielile.
2. In cazul in care exista puncte slabe importante in ceea ce priveste
managementul si controlul sau frecventa ridicata a neregulilor inregistrate nu
permite furnizarea unei asigurari de ansamblu pentru validitatea solicitarii
efectuarii platii finale, declaratia trebuie sa se refere la aceste
circumstante si sa furnizeze o evaluare a dimensiunii problemelor si a
impactului financiar.
In asemenea cazuri Comisia poate solicita efectuarea unui control in
vederea identificarii si rectificarii neregulilor intr-o perioada specificata.
SECTIUNEA a 9-a
Tarile beneficiare vor informa Comisia pana la data de 30 iunie a fiecarui
an, iar pentru prima oara pana la data de 30 iunie 2002 cel tarziu, in ceea ce
priveste aplicarea CMCF in anul calendaristic precedent, cu referire speciala
la cerintele sectiunii a 2-a si incluzand orice completari sau actualizari
necesare ale descrierii sistemelor de management si control, cerute in
sectiunea a IX-a din anexa nr. III.1.
SECTIUNEA a 10-a
Comisia si tara beneficiara trebuie sa lucreze impreuna pentru a se asigura
ca obiectivele acestui acord sunt indeplinite in cadrul aranjamentelor
administrative din fiecare tara beneficiara.
SECTIUNEA a 11-a
1. Persoanele si organizatiile responsabile cu implementarea operatiunilor
cofinantate de Comunitate trebuie sa se asigure ca toate documentele si
evidentele contabile necesare pentru control sunt furnizate oficialilor
responsabili de efectuarea controlului sau persoanelor imputernicite pentru
aceasta.
2. Oficialii responsabili de efectuarea controlului sau persoanele
imputernicite pentru aceasta pot solicita sa le fie furnizate extrase sau copii
de pe documentele ori evidentele contabile mentionate in paragraful 1.
SECTIUNEA a 12-a
Informatiile colectate pe parcursul controalelor trebuie sa fie protejate
de secretul profesional, in concordanta cu prevederile relevante ale
legislatiei nationale si comunitare. Aceste informatii nu pot fi comunicate
altor persoane decat celor care, conform atributiilor lor in cadrul tarii
beneficiare sau in cadrul institutiilor comunitare, trebuie sa intre in posesia
acestora pentru indeplinirea atributiilor respective.
SECTIUNEA a 13-a
Oficialii Comisiei Europene trebuie sa aiba acces la toate documentele
elaborate in scopul efectuarii controlului in cadrul CMCF sau la cele
referitoare la controale deja efectuate, inclusiv la informatiile stocate in
sistemele de procesare a datelor.
SECTIUNEA a 14-a
Prevederile acestui acord nu impiedica tarile beneficiare sa aplice
proceduri nationale de control mai riguroase decat cele descrise aici.
Apendicele A
DESCRIEREA SUCCINTA
a cerintelor referitoare la informatiile necesare pentru un sistem de audit
corespunzator
Un sistem de audit corespunzator, descris in sectiunea a 2-a c), este
indeplinit pentru o anumita forma de asistenta cand:
1. Evidentele contabile tinute la nivelul de management corespunzator
furnizeaza informatii detaliate despre platile facute beneficiarilor finali pentru
fiecare proiect cofinantat, inclusiv data inregistrarii contabile, suma
fiecarei cheltuieli, identificarea documentului justificativ, data si metoda de
plata; inregistrarile vor fi sustinute de documentele justificative necesare
(de exemplu, facturi).
2. In cazul cheltuielilor care au doar partial legatura cu operatiunile
cofinantate de Comunitate exista justificari suficiente care sa demonstreze
corectitudinea alocarii sumelor intre cele cofinantate de Comunitate si
celelalte operatiuni. Justificari similare exista, de asemenea, pentru toate
tipurile de cheltuieli care sunt recunoscute ca fiind eligibile ca valoare sau
in raport cu celelalte costuri.
3. Planurile tehnice si de finantare ale proiectelor, rapoartele de
progres, documentele privind aprobarea asistentei financiare nerambursabile,
procedurile de licitatie si contractare etc. sunt pastrate disponibile la
nivelul de management adecvat.
4. La raportarea platilor catre o autoritate intermediara informatiile
mentionate in paragraful 1 sunt incluse intr-o declaratie de cheltuieli
detaliata care precizeaza, pentru fiecare proiect cofinantat de Comunitate,
fiecare cheltuiala individuala, in vederea intocmirii sumei totale certificate.
Aceste declaratii detaliate de cheltuieli constituie documentele de baza pentru
inregistrarile contabile ale autoritatilor intermediare.
5. Autoritatile intermediare vor tine inregistrari contabile pentru fiecare
proiect si pentru sumele cheltuielilor certificate de fiecare data de
beneficiarii finali. La raportarea catre ofiterul financiar mentionat in
paragraful (9) din sectiunea a III-a din anexa nr. III autoritatile
intermediare vor prezenta o lista cuprinzand proiectele aprobate in cadrul
fiecarei forme de asistenta, impreuna cu informatiile pentru fiecare proiect,
cuprinzand cel putin o identificare completa a proiectului si a beneficiarului
final, data aprobarii asistentei financiare nerambursabile, sumele alocate si
platite, perioada acoperita de cheltuieli si suma cheltuielilor pe masuri si
subprograme. Aceste informatii constituie documentatia justificativa a
inregistrarilor contabile facute de autoritatile desemnate si baza pentru
pregatirea declaratiilor de cheltuieli care vor fi prezentate Comisiei.
6. In cazul in care beneficiarii finali raporteaza direct autoritatii
desemnate, declaratiile detaliate de cheltuieli mentionate in paragraful 4
constituie documentatia justificativa pentru inregistrarile contabile ale
autoritatii desemnate care este responsabila cu intocmirea listei cuprinzand proiectele,
mentionata in paragraful 5.
7. In cazurile in care una sau mai multe autoritati intermediare intervin
intre beneficiarul final si autoritatile desemnate fiecare autoritate
intermediara solicita, pentru aria sa de responsabilitate, declaratii detaliate
privind sumele cheltuite procesate la un nivel inferior, pentru a fi folosite
ca documentatie justificativa pentru propriile inregistrari contabile,
raportand institutiilor superioare un rezumat al sumelor cheltuite pentru
fiecare proiect.
8. In cazul altor moduri de organizare a procedurilor de management si de
informare, inclusiv al transferurilor computerizate de date, toate autoritatile
implicate vor obtine suficiente informatii de la nivelul inferior pentru a-si
justifica propriile inregistrari contabile si sumele raportate la nivel
superior, asigurand in acest fel un sistem de audit corespunzator al
rezumatelor sumelor raportate Comisiei pentru fiecare cheltuiala si pentru
documentele justificative la nivelul beneficiarului final.
Apendicele B
MODEL INDICATIV AL DECLARATIEI
care trebuie anexata la cererea finala de plata
Catre Comisia Europeana
Directoratul General
REGIO
Subiect: <Masura finantata prin ISPA - numarul si localizarea>
1. Subsemnatul,
...........................................................,
(Se specifica numele, functia si serviciul.)
am examinat declaratia finala de plata pentru
..................................
...............................................................................,
(Se indica masura finantata prin ISPA si perioada acoperita.)
impreuna cu cererea catre Comisie pentru plata sumelor provenite din asistenta
comunitara.
Scopul controlului
2. Am condus controlul in concordanta cu prevederile CMCF, am planificat si
am executat controlul in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca
declaratia finala de cheltuieli si cererea de plata a sumelor provenite din
asistenta comunitara nu contin declaratii false
................................
..............................................................................
.
(Se descriu pe scurt etapele practice de executare a controlului.)
Observatii
3. Scopul controlului a fost ingradit de urmatoarele:
a)
.........................................................................
b)
.........................................................................
c) ....................................................................
etc.
(Se vor indica limitarile controlului, de exemplu, probleme sistemice,
deficiente de management, lipsa unui audit constant, lipsa documentatiei
ajutatoare, cazurile aflate in proceduri legale etc.; se va estima suma
cheltuielilor afectate de aceste limitari si asistenta comunitara
corespunzatoare acestora.)
4. Controlul impreuna cu concluziile oricarui alt control national sau din
partea Comunitatii la care am avut acces au dezvaluit o frecventa scazuta/ridicata
(se va indica corespunzator; daca este ridicata se va explica) a
erorilor/neregulilor. Toate erorile/neregulile au fost rezolvate in mod
satisfacator de autoritatile de management si nu par sa afecteze suma provenita
din asistenta comunitara, cu urmatoarele exceptii:
a)
.........................................................................
b)
.........................................................................
c) .................................................................... etc.
(Se indica erorile/neregulile care nu au fost rezolvate corespunzator
si,
pentru fiecare caz, posibilul caracter sistemic al acestora, extinderea
problemelor si marimea sumelor provenite din asistenta comunitara, care
par sa fie afectate de acestea.)
Concluzii
In cazul in care nu exista limitari ale controlului, iar frecventa erorilor
depistate este redusa si toate problemele au fost rezolvate in mod
satisfacator:
5. a) In urma controlului si a concluziilor oricarui control national sau
din partea Comunitatii la care am avut acces, opinia mea este ca declaratia
finala de cheltuieli prezinta corect, in toate aspectele materiale,
cheltuielile facute in concordanta cu reglementarile si cu prevederile
programului si solicitarea facuta Comisiei pentru plata sumelor provenite din
asistenta comunitara pare sa fie valida.
In cazul in care exista unele limitari ale controlului, dar frecventa
erorilor nu este ridicata, sau daca exista probleme care nu au fost rezolvate in
mod satisfacator:
5. b) Cu exceptia problemelor la care s-a facut referire la pct. 3 si/sau a
erorilor/neregulilor care par ca nu au fost rezolvate in mod satisfacator si la
care s-a facut referire la pct. 4, opinia mea, bazata pe controlul efectuat si
pe concluziile oricarui control national sau din partea Comunitatii la care am
avut acces, este ca declaratia finala de cheltuieli prezinta corect, in toate
aspectele materiale, cheltuielile facute in concordanta cu reglementarile si
prevederile programului si solicitarea facuta Comisiei pentru plata sumelor
provenite din asistenta comunitara pare sa fie valida.
In cazul in care exista limitari majore ale controlului sau frecventa
erorilor depistate este ridicata, chiar daca erorile/neregulile au fost
rezolvate in mod satisfacator:
5. c) Din cauza problemelor la care s-a facut referire la pct. 3 si/sau a
frecventei ridicate a erorilor mentionate la pct. 4, nu sunt in pozitia de a
exprima o opinie asupra declaratiei finale de cheltuieli si asupra solicitarii
facute Comisiei pentru plata sumelor provenite din asistenta comunitara.
ANEXA 3.5
ACORD
cu privire la nereguli si la recuperarea sumelor incasate eronat prin ISPA
SECTIUNEA 1
Acest acord nu trebuie sa afecteze aplicarea in tara beneficiara a
regulilor referitoare la procedurile penale sau cooperarea judiciara dintre
tarile beneficiare ori dintre Comisie si tarile beneficiare cu privire la
problemele penale.
SECTIUNEA a 2-a
(1) Tarile beneficiare trebuie sa comunice Comisiei in termen de 3 luni de
la data intrarii in vigoare a memorandumului de finantare:
- prevederile stabilite de lege, reglementarile sau actiunile
administrative pentru aplicarea masurilor finantate prin ISPA;
- lista cuprinzand autoritatile si organismele responsabile cu aplicarea
masurii, principalele prevederi referitoare la rolul si functionarea acestor
autoritati si organisme si la procedurile pentru aplicarea carora sunt
responsabile.
(2) Tarile beneficiare trebuie sa comunice imediat Comisiei orice
amendamente la informatiile furnizate prin indeplinirea cerintelor paragrafului
(1).
(3) Comisia trebuie sa studieze comunicarile facute de tarile beneficiare
si trebuie sa le informeze asupra concluziilor rezultate. Aceasta trebuie sa
ramana in contact cu tarile beneficiare atata timp cat este necesar pentru
indeplinirea prevederilor acestei sectiuni.
SECTIUNEA a 3-a
Neregula inseamna orice incalcare a prevederilor memorandumului de
finantare, rezultand dintr-o actiune sau omisiune a unui operator economic,
care are ori a avut ca efect prejudicierea bugetului general al Comunitatii
si/sau a legilor nationale relevante ori o grupa de cheltuiala nejustificata.
SECTIUNEA a 4-a
(1) In timpul celor doua luni dupa sfarsitul fiecarui trimestru tarile
beneficiare trebuie sa raporteze Comisiei, Oficiului European Antifrauda orice
nereguli care au constituit subiectul initierii unor investigatii
administrative sau judiciare.
Pentru aceasta trebuie, pe cat posibil, sa dea detalii privind:
- masura finantata prin ISPA;
- prevederile care au fost incalcate, natura si suma cheltuielilor; in
cazurile in care nu s-a efectuat nici o plata, sumele care ar fi fost platite
gresit daca nu s-ar fi descoperit neregulile, cu exceptia cazurilor in care
eroarea sau neglijenta este descoperita inaintea platii si nu conduce la
pedepse administrative sau judiciare;
- suma totala si distributia acesteia intre diferitele surse de finantare;
- perioada in care sau momentul in care neregula a fost comisa;
- practicile folosite pentru comiterea neregulii;
- felul in care a fost descoperita neregula;
- autoritatile nationale sau organismele care au intocmit raportul oficial
cu privire la nereguli;
- consecintele financiare, suspendarea, daca este cazul, a platilor si
posibilitatile de recuperare;
- data si sursa primei informatii care a dus la suspiciunea ca se comite o
neregula, data la care a fost intocmit raportul oficial privind neregula si,
daca este cazul, tara beneficiara si tertele tari implicate;
- identitatea oricaror persoane fizice sau juridice implicate, exceptand
cazurile in care asemenea informatii nu au relevanta in combaterea neregulilor
din cauza caracterului neregulilor in cauza.
(2) Daca unele dintre informatiile mentionate la paragraful (1) si, in
particular, cele care privesc practicile folosite in comiterea neregulilor si
maniera in care acestea au fost descoperite nu sunt disponibile, tarile
beneficiare trebuie, pe cat posibil, sa furnizeze informatiile lipsa atunci
cand inainteaza Comisiei urmatoarele rapoarte trimestriale privind neregulile.
(3) Daca reglementarile nationale prevad confidentialitatea
investigatiilor, comunicarea informatiilor trebuie sa fie subiectul unei
autorizari din partea unei instante judecatoresti competente.
SECTIUNEA a 5-a
Fiecare tara beneficiara trebuie sa raporteze Comisiei si, daca este
necesar, statelor membre implicate orice nereguli descoperite sau presupuse ca
au existat, atunci cand exista temerea ca:
- acestea pot avea foarte rapid repercusiuni in afara teritoriului sau;
si/sau
- arata ca un nou mal praxix a fost implicat (folosit).
SECTIUNEA a 6-a
In timpul celor doua luni dupa sfarsitul fiecarui trimestru tarile
beneficiare trebuie sa informeze Comisia, cu referire la orice alt raport
anterior intocmit conform prevederilor sectiunii a 4-a, despre procedurile
instituite ca urmare a neregulilor notificate anterior si a schimbarilor
importante care rezulta din acestea, incluzand:
- sumele care au fost sau se asteapta sa fie recuperate;
- masurile interimare luate de tara beneficiara pentru asigurarea
recuperarii sumelor platite gresit;
- procedurile judiciare sau administrative instituite in vederea
recuperarii sumelor platite gresit si pentru impunerea sanctiunilor;
- motivele in cazul suspendarii procedurilor de recuperare; pe cat posibil,
Comisia trebuie notificata inainte de luarea deciziei;
- orice suspendari ale acuzarilor judiciare.
Tarile beneficiare trebuie sa notifice Comisiei deciziile administrative
sau judiciare ori principalele motive privind suspendarea acestor proceduri.
SECTIUNEA a 7-a
Daca nu exista nereguli de raportat in perioada de referinta, tarile beneficiare
trebuie sa informeze Comisia despre acest lucru in aceeasi limita de timp
stabilita in paragraful (1) din sectiunea a 4-a.
SECTIUNEA a 8-a
Atunci cand autoritatile competente din tara beneficiara decid, la cererea
expresa a Comisiei, sa initieze sau sa continue procedurile legale in vederea
recuperarii sumelor platite gresit, Comisia poate sa decida sa ramburseze tarii
beneficiare, total sau partial, costurile legale si costurile care decurg
direct din procedurile legale, la prezentarea probelor documentare, chiar daca
procedurile nu au avut succes.
SECTIUNEA a 9-a
(1) Comisia trebuie sa pastreze contacte corespunzatoare cu tara
beneficiara in scopul suplimentarii informatiilor furnizate despre neregulile
la care se face referire in sectiunea a 4-a, despre procedurile mentionate in
sectiunea a 6-a si, in particular, despre posibilitatea de recuperare.
(2) Independent de contactele mentionate in paragraful (1), Comisia trebuie
sa informeze tarile beneficiare atunci cand natura neregulii este de asemenea
maniera incat sugereaza ca practici similare sau identice pot aparea in alte
tari beneficiare.
(3) Comisia trebuie sa organizeze pentru reprezentantii tarilor beneficiare
intalniri de informare la nivelul Comunitatii, pentru a examina impreuna cu
acestia informatiile obtinute conform sectiunilor 4, 5 si 6 si paragrafului (1)
din aceasta sectiune, in special cu privire la invatamintele care trebuie trase
in viitor referitoare la nereguli, la masurile de prevenire si la procedurile
legale.
(4) La cererea unei tari beneficiare sau a Comisiei tarile beneficiare si
Comisia trebuie sa se consulte in scopul eliminarii oricarui aspect ce
prejudiciaza interesele Comisiei, care devine evident in timpul indeplinirii
prevederilor in vigoare.
SECTIUNEA a 10-a
Comisia trebuie sa informeze cu regularitate tarile beneficiare, in cadrul
conventiei de prevenire a fraudelor, despre ordinul de marime al fondurilor
implicate in neregulile care au fost descoperite si despre categoriile de
nereguli, impartite pe tipuri si pe sume (valoric).
SECTIUNEA a 11-a
(1) Tarile beneficiare si Comisia trebuie sa ia toate precautiile necesare
pentru a se asigura ca informatiile pe care le schimba raman confidentiale.
(2) Informatiile la care se face referire in acest acord nu pot fi trimise
in particular altor persoane decat celor din tarile beneficiare sau din cadrul
institutiilor comunitare, care au, conform atributiilor lor, acces la acestea,
decat daca tarile beneficiare care le furnizeaza au specificat in mod expres
aceasta.
(3) Numele persoanelor fizice sau juridice pot fi dezvaluite altor tari
beneficiare sau institutii comunitare numai daca acest lucru este necesar
pentru prevenirea sau pedepsirea unei nereguli sau pentru a se stabili daca o
presupusa neregula a avut loc.
(4) Informatiile comunicate sau obtinute in orice mod, potrivit acestui
acord, vor fi supuse confidentialitatii profesionale si vor fi protejate in
acelasi mod in care informatii similare sunt protejate de legislatia nationala
a tarilor beneficiare care le primesc si de catre prevederile corespondente
aplicabile institutiilor Comunitatii.
In plus aceste informatii nu pot fi folosite in alt scop decat cel prevazut
in prezentul acord decat daca autoritatile care le-au furnizat si-au dat
acordul expres si cu conditia ca prevederile in vigoare in tarile beneficiare
in care se gaseste institutia beneficiara sa nu interzica asemenea comunicare
sau folosire.
(5) Paragrafele (1) - (4) nu impiedica folosirea, in orice actiune legala
sau procedura instituita ulterior pentru neconcordanta cu regulile Comunitatii
in domeniul asistentei pentru preaderare, a informatiilor obtinute conform
acestui acord. Autoritatea competenta din tarile beneficiare care a furnizat aceste
informatii trebuie informata dinainte despre o asemenea folosire.
(6) Cand o tara beneficiara notifica Comisiei ca o persoana fizica sau
juridica, al carei nume a fost comunicat Comisiei conform prezentului acord, in
urma anchetei ulterioare se dovedeste ca nu a fost implicata in nici o
neregula, Comisia trebuie sa ii informeze in continuare pe toti cei carora le-a
dezvaluit numele, conform prezentului acord, despre acest fapt. Aceste persoane
nu trebuie dupa aceea sa mai fie tratate, in virtutea notificarilor anterioare,
ca persoane implicate in neregula avuta in vedere.
SECTIUNEA a 12-a
Sumele recuperate trebuie distribuite intre tarile beneficiare si Comisie
in conformitate cu ratele de cofinantare, proportional cu cheltuielile deja
facute de acestea.
SECTIUNEA a 13-a
Verificarile si inspectiile pe loc, efectuate pentru protejarea intereselor
financiare ale Comunitatii impotriva neregulilor, astfel cum sunt definite in
sectiunea a 3-a, trebuie pregatite si conduse de Comisie in stransa cooperare
cu autoritatile competente din tarile beneficiare, care vor fi notificate in
timp util despre obiectul si scopul verificarilor si al inspectiilor mentionate
in aceasta anexa, astfel incat autoritatile sa poata acorda tot sprijinul
necesar. In acest scop oficialii tarii beneficiare implicate pot participa la
verificarile si inspectiile pe loc.
In plus, daca tara beneficiara implicata doreste, verificarile si
inspectiile pe loc pot fi efectuate impreuna de Comisie si autoritatile
competente ale tarii beneficiare.
SECTIUNEA a 14-a
Verificarile si inspectiile pe loc trebuie efectuate de Comisie la
operatori economici persoane fizice sau juridice sau la alte organisme
nationale carora le este atribuita putere legala, daca exista motive sa se
creada ca au fost comise nereguli.
Pentru a se facilita efectuarea de catre Comisie a acestor verificari si
inspectii operatorilor economici trebuie sa le fie solicitata o garantare a
accesului la sediul, terenul, mijloacele de transport sau la alte suprafete
folosite in scopuri de afaceri.
Cand este strict necesar sa se stabileasca unde si daca neregulile exista,
Comisia poate efectua verificari si inspectii la alti operatori economici
implicati, pentru a avea acces la informatiile pertinente detinute de acestia
despre faptele care fac subiectul verificarilor si inspectiilor pe loc.
SECTIUNEA a 15-a
(1) Verificarile si inspectiile pe loc trebuie efectuate, in baza
responsabilitatii si autoritatii Comisiei, de catre oficialii sau de alti
angajati ai acesteia, imputerniciti corespunzator in baza regulamentelor
relevante ale Comisiei si numiti in continuare inspectorii Comisiei. Personalul
pus la dispozitie Comisiei de tara beneficiara in cadrul procesului de
infratire institutionala - twinning - poate sa participe la aceste verificari
si inspectii.
Inspectorii Comisiei isi vor exercita puterea pe baza unei autorizatii care
le atesta identitatea si pozitia, impreuna cu un document care sa indice
subiectul si scopul verificarii si inspectiei pe loc.
Conform legii comunitare aplicabile este necesar ca ei sa corespunda
regulilor de procedura stabilite de legile tarii beneficiare implicate.
(2) Sub rezerva intelegerii cu tara beneficiara Comisia poate cere
asistenta oficialilor din tarile beneficiare ca observatori si poate apela la
alte organisme, care activeaza sub responsabilitatea sa, sa acorde asistenta
tehnica.
Comisia trebuie sa se asigure ca toti oficialii si organismele mentionate
mai sus prezinta toate garantiile cu privire la competenta tehnica,
independenta si respectarea secretului profesional.
SECTIUNEA a 16-a
(1) Inspectorii Comisiei trebuie sa aiba acces, in aceleasi conditii cu
inspectorii administratiei nationale si in conformitate cu legislatia nationala,
la toate informatiile si documentatiile despre operatiunile implicate, care
sunt necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a inspectiilor pe loc.
Acestia se pot folosi de toate facilitatile de inspectie ca si inspectorii
administratiei nationale si pot face copii in special de pe documentele
relevante.
Verificarile si inspectiile pe loc pot privi, in particular:
- registre si documente profesionale, cum ar fi facturi, liste de termene
si conditii, omitere de plati, declaratii privind materialele folosite si munca
efectuata, documente bancare pastrate de operatorii economici, date
computerizate;
- sistemele si metodele de productie, ambalare si expediere;
- verificari fizice privind natura si cantitatea bunurilor sau ale
operatiunilor finalizate;
- prelevarea si verificarea de mostre;
- progresul lucrarilor si investitiilor pentru care s-a acordat finantarea
si utilizarea investitiilor finalizate;
- documente contabile si bugetare;
- implementarea tehnica si financiara a proiectelor subsidiare.
(2) Daca este cazul, este in sarcina tarii beneficiare, la cererea
Comisiei, sa ia toate masurile de precautie corespunzatoare, in conformitate cu
legislatia nationala, in special pentru protejarea probelor.
SECTIUNEA a 17-a
(1) Informatiile comunicate sau obtinute in orice fel conform prevederilor
acestei anexe sunt acoperite de secretul profesional si sunt protejate in
acelasi mod in care informatiile similare sunt protejate de legislatia
nationala a tarii beneficiare care le primeste si de prevederile
corespunzatoare aplicabile institutiilor comunitare.
Asemenea informatii nu pot fi comunicate altor persoane in afara celor din
institutiile Comunitatii sau din tarile beneficiare, a caror functie necesita
cunoasterea lor, si nici nu pot fi folosite de institutiile Comunitatii in alte
scopuri decat cele de asigurare a unei protectii eficiente a intereselor
financiare ale Comunitatii in toate tarile beneficiare. Cand o tara beneficiara
intentioneaza sa foloseasca in alte scopuri informatiile obtinute de oficialii
care participa sub autoritatea sa ca observatori la verificarile si inspectiile
pe loc, trebuie sa ceara aprobarea tarii beneficiare de la care informatia
respectiva a fost obtinuta.
(2) Comisia trebuie sa raporteze in cel mai scurt timp posibil
autoritatilor competente ale tarii pe al carei teritoriu au fost efectuate
verificarile si inspectiile pe loc despre orice fapt sau suspiciune legata de o
neregula pe care a aflat-o in cursul verificarii sau al inspectiei pe loc. In
orice moment Comisiei i se va putea cere sa informeze autoritatea
sus-mentionata despre rezultatele unor asemenea verificari si inspectii.
(3) Inspectorii Comisiei trebuie sa se asigure ca la intocmirea rapoartelor
lor se tine seama de cerintele procedurale specificate in legislatia nationala
a tarii beneficiare implicate. Documentele materiale si probatoare specificate
in sectiunea a 16-a trebuie anexate la rapoartele mentionate. Rapoartele astfel
intocmite trebuie sa fie folosite ca probe (admisibile) in procedurile
administrative sau juridice ale tarii beneficiare in care folosirea lor se
dovedeste necesara, in acelasi mod si in aceleasi conditii ca si rapoartele
intocmite de inspectorii administratiei nationale. Acestea trebuie sa fie
subiectul acelorasi reguli de evaluare ca cele aplicabile rapoartelor
administrative intocmite de inspectorii administratiei nationale si vor avea
aceeasi valoare ca acestea. Cand o inspectie este desfasurata in comun,
inspectorii nationali care au luat parte la operatiune vor fi rugati sa
contrasemneze raportul intocmit de inspectorii Comisiei.
SECTIUNEA a 18-a
Cand operatorii economici la care se face referire in sectiunea a 14-a se
opun unei verificari sau inspectii pe loc, tara beneficiara implicata,
actionand in conformitate cu regulile nationale, trebuie sa acorde
inspectorilor Comisiei sprijinul necesar pentru a le permite acestora sa isi
indeplineasca sarcinile de verificare sau inspectie pe loc.
Este de datoria tarii beneficiare sa ia toate masurile necesare in
conformitate cu legislatia nationala.
ANEXA 3.6
CERINTELE
privind informarea si publicitatea
Regulile stabilite in prezenta anexa referitoare la informare si publicitate
au inca un caracter provizoriu. De aceea regulile consimtite in acest
memorandum de finantare nu impun regulile ce vor fi aplicate altor masuri care
beneficiaza de asistenta financiara ISPA.
Regulile privind detaliile intelegerii referitoare la informare si
publicitate
1. Obiective si scop
Masurile de informare si publicitate privind asistenta acordata prin ISPA
au ca scop:
- sa mareasca constientizarea si transparenta publica fata de activitatile
Comunitatii Europene;
- sa informeze potentialii beneficiari si organizatiile profesionale despre
posibilitatile ISPA.
Informarea si publicitatea trebuie sa priveasca toate proiectele pentru
care ISPA asigura asistenta financiara. Tinta masurilor de informare si
publicitate este de a informa publicul general si, de asemenea, potentialii
beneficiari, inclusiv:
- autoritatile regionale, locale sau publice;
- partenerii sociali si economici;
- organizatiile neguvernamentale;
- operatorii si promotorii de proiect;
- orice alte parti interesate despre oportunitatile oferite de ISPA.
2. Principii generale
Organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA, denumite in
continuare organisme responsabile, sunt raspunzatoare pentru toate masurile de
publicitate imediate. Publicitatea trebuie condusa in cooperare cu
departamentele Comisiei, care vor fi informate despre masurile luate in acest
scop.
Organismul responsabil trebuie sa ia toate masurile administrative necesare
pentru a asigura aplicarea efectiva a acestor aranjamente si sa colaboreze cu
departamentele Comisiei.
Masurile de informare si publicitate trebuie luate in timp util, imediat
dupa ce asistenta ISPA este aprobata. Comisia isi rezerva dreptul sa initieze
procedura de restrangere, suspendare sau anulare a asistentei ISPA, daca tara
beneficiara nu isi indeplineste obligatiile stabilite in prezenta anexa.
3. Indrumari privind activitatile de informare si publicitate
In afara de regulile detaliate, stabilite la pct. 4, urmatoarele principii
trebuie aplicate in conformitate cu toate masurile de informare si publicitate:
3.1. Media
Organismul responsabil trebuie sa informeze media in modul cel mai
corespunzator despre actiunile cofinantate prin ISPA. Participarea Comunitatii
Europene va fi reflectata exact in aceste informari.
Pentru aceasta lansarea formala a proiectelor si fazele importante ale
implementarii lor vor face subiectul unor masuri de informare, in special in
mijloacele media regionale (presa, radio si televiziune). Trebuie asigurata o
colaborare corespunzatoare cu delegatiile Comisiei in tarile beneficiare
implicate.
3.2. Actiunile de informare
Organizarea actiunilor de informare, cum ar fi: conferinte, seminarii,
targuri si expozitii legate de implementarea proiectelor partial finantate prin
ISPA, trebuie sa mentioneze explicit participarea Comunitatii Europene. Trebuie
sa se beneficieze de aceasta oportunitate pentru a se expune steagul
Comunitatii Europene in salile de conferinta si sigla Comunitatii Europene pe
documente. Delegatiile Comisiei in tarile beneficiare trebuie sa sprijine, daca
este necesar, organizarea si desfasurarea unor asemenea evenimente.
3.3. Material informativ
Publicatiile (cum ar fi brosuri si prospecte) despre proiecte sau masuri
similare trebuie sa contina pe coperta o indicatie clara a siglei Comunitatii
Europene atunci cand se foloseste si o sigla nationala, regionala sau locala.
Cand publicatia include o prefata aceasta trebuie semnata atat de persoana
responsabila din tara beneficiara, cat si, din partea Comisiei, de membrul
Comisiei responsabil sau de catre un reprezentant desemnat, pentru a asigura
faptul ca participarea Comunitatii Europene este clara. Aceste publicatii
trebuie sa faca referiri la organismele responsabile pentru informarea partilor
interesate.
Principiile sus-mentionate se vor aplica, de asemenea, si materialelor
audiovizuale sau de pe paginile web.
4. Obligatii ale tarilor beneficiare
Informarea si publicitatea trebuie sa faca obiectul unei serii coerente de
masuri definite de organismul responsabil in colaborare cu Comisia, pe durata
proiectului. Tarile beneficiare trebuie sa se asigure ca reprezentantii
Comisiei, inclusiv delegatiile sale, sunt corect implicate in cele mai
importante activitati legate de ISPA.
Cand proiectele sunt implementate, organismul responsabil trebuie sa ia
urmatoarele masuri care sa indice participarea ISPA in proiectele mentionate:
a) Informarea referitoare la proiect
Masurile de informare si publicitate prompte trebuie luate pentru a
constientiza publicul general in privinta asistentei acordate de Comunitatea
Europeana prin ISPA. Organismul responsabil trebuie sa publice continutul
proiectelor in cea mai adecvata forma si sa se asigure ca asemenea documente
sunt difuzate catre media locala si regionala si sa le tina la dispozitie
partilor interesate. Masurile prompte vor include:
- panouri de publicitate ridicate la locul lucrarilor;
- placi comemorative permanente pentru infrastructurile accesibile
publicului general,
care vor fi instalate in conformitate cu aranjamentele speciale privind
informarea pe teren, detaliate mai jos.
b) Informatii generale referitoare la ISPA
In plus fata de prevederile pct. a) organismul responsabil, impreuna cu
coordonatorul national ISPA, este responsabil pentru difuzarea regulata a
informatiilor generale despre asistenta ISPA alocata tarii lor, subliniind
implementarea proiectelor si rezultatele obtinute. Aceasta informare generala
trebuie sa aiba loc cel putin o data pe an si sa fie facuta disponibila
Comisiei pentru raportul anual. Informarea va avea forma unor brosuri de
interes general, material profesional audio-video (de exemplu, videoclip) si
conferinte de instiintare la un nivel corespunzator. Informarea trebuie sa
grupeze proiectele dupa natura lor si/sau sa se focalizeze pe proiectele de
interes relevant. Aceasta trebuie actualizata anual si transmisa televiziunilor
sau posturilor de radio nationale si regionale, Comisiei si, la cerere, altor parti
interesate, astfel cum sunt definite la pct. 1.
5. Activitatea comitetelor de monitorizare
Comitetele de monitorizare trebuie sa se asigure ca exista informatii
adecvate cu privire la activitatea lor. In acest scop fiecare comitet de
monitorizare trebuie sa informeze media, cat de des considera necesar, despre
progresul proiectului/proiectelor pentru care este responsabil. Presedintele va
fi responsabil pentru contactele cu media si va fi asistat de reprezentantii
Comisiei.
Pregatirile corespunzatoare vor fi facute, de asemenea, in colaborare cu
Comisia si cu delegatiile acesteia in tarile beneficiare, atunci cand au loc
evenimente importante, cum ar fi intalniri la nivel inalt sau inaugurari.
Reprezentantii Comisiei in comitetele de monitorizare, in colaborare cu
organismele responsabile, vor asigura concordanta cu prevederile adoptate
privind publicitatea, in special cu cele care privesc panourile de publicitate
si placile comemorative (vezi prevederile de mai jos).
Masurile de informare si publicitate si probele adecvate, cum sunt
fotografiile, trebuie sa fie inmanate presedintelui de catre organismul
responsabil. Copii de pe unele materiale de acest fel vor fi transmise
Comisiei.
Presedintii comitetelor de monitorizare trebuie sa inainteze Comisiei toate
informatiile care trebuie avute in vedere la intocmirea raportului anual al
acesteia.
6. Prevederi finale
Organismul responsabil poate in orice moment sa desfasoare actiuni
suplimentare pe care le considera necesare.
Acesta trebuie sa consulte Comisia si sa o informeze despre initiativele pe
care le are, astfel incat Comisia sa poata participa in mod corespunzator la
indeplinirea acestora.
Pentru a facilita implementarea acestor prevederi Comisia, prin delegatia sa
la locul de desfasurare, va asigura asistenta sub forma unui manual care va fi
intocmit in limba nationala. Acesta va contine indrumari detaliate in forma
electronica (CD-ROM) si va fi disponibil, la cererea contractantilor, la
organismul responsabil sau la coordonatorul national ISPA.
Masuri speciale privind panourile de publicitate si placile comemorative
Pentru a asigura vizibilitatea proiectelor ISPA tarile beneficiare se vor
asigura ca sunt indeplinite urmatoarele masuri de informare si publicitate:
1. Panourile de publicitate
Panourile de publicitate vor fi ridicate la locul de desfasurare a
lucrarilor pentru proiectele finantate prin ISPA. Asemenea panouri de
publicitate trebuie sa cuprinda un spatiu rezervat indicatiilor privind participarea
Comunitatii Europene.
Panourile de publicitate trebuie sa aiba o dimensiune potrivita cu scala
operatiunilor desfasurate.
Sectiunea panoului de publicitate rezervata Comunitatii Europene trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii:
- trebuie sa ocupe cel putin 50% din suprafata totala a panoului de
publicitate;
- trebuie sa poarte sigla Comunitatii Europene si sa cuprinda textul
urmator, astfel cum este prezentat in tabelul anexat.
Atunci cand organismul responsabil nu ridica propriul panou de publicitate
care sa anunte implicarea sa in finantarea proiectului, asistenta acordata de
Comunitatea Europeana trebuie anuntata pe un panou de publicitate special. In
asemenea cazuri prevederile sus-mentionate referitoare la contributia Comisiei
Europene se aplica prin analogie.
Panourile de publicitate trebuie inlaturate nu mai tarziu de 6 luni de la
data finalizarii lucrarilor si trebuie sa fie inlocuite cu o placa
comemorativa, in conformitate cu prevederile pct. 2.
2. Placile comemorative
Placile comemorative permanente trebuie plasate pe teren si trebuie sa fie
accesibile publicului general. In afara siglei Comunitatii Europene asemenea
placi trebuie sa mentioneze contributia Comunitatii Europene la proiect.
Trebuie folosit textul urmator ca model pentru continutul cerut:
"Acest proiect a fost cofinantat cu .....% de catre Comunitatea
Europeana. La finalul lucrarii in ...................... costul total al
proiectului a fost
(se mentioneaza anul)
de ...................... si contributia totala a Comunitatii Europene a fost
de
(moneda nationala)
........................... ."
(moneda nationala)
Exemplu:
______________________________________________________________________________
| Titlul proiectului
|
| Localizarea
|
|______________________________________________________________________________|
| Sigla europeana Finantat de:
|
| Uniunea Europeana .... euro
..................|
| (asistenta (moneda
nationala)|
| financiara
|
| nerambursabila)
|
| IFI (imprumut) .... euro
..................|
| (moneda
nationala)|
| Autoritatea de implementare: {Ministerul ...}
|
| {Agentia ...}
|
|______________________________________________________________________________|
| Beneficiar: {Denumirea beneficiarului}
|
| Supervizare si management: {Denumirea firmei}
|
|______________________________________________________________________________|
| Contractant: {Denumirea contractantului}
|
|______________________________________________________________________________|