LEGE   Nr. 5 din 18 decembrie 1985

cu privire la cresterea productivitatii muncii, perfectionarea organizarii si normarii productiei si a muncii

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 71 din 20 decembrie 1985

    Infaptuirea obiectivelor prevazute in Programul Partidului Comunist Roman de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism, a hotararilor Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Roman, impune accentuarea laturilor calitative ale dezvoltarii economiei romanesti, valorificarea superioara a muncii sociale, cresterea productivitatii muncii in toate sectoarele de activitate, in vederea sporirii venitului national si, pe aceeasi baza, a nivelului de trai al poporului.
    Realizarea acestor obiective cere din partea ministerelor, celorlalte organe centrale si locale, a centralelor, intreprinderilor, a unitatilor de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de proiectare, o preocupare permanenta pentru introducerea pe scara larga a progresului tehnic, a cuceririlor stiintei in toate domeniile de activitate, pentru aplicarea celor mai noi forme si metode de organizare si normare a productiei si a muncii, perfectionarea pregatirii profesionale a personalului muncitor.
    Oamenii muncii, in calitatea lor de proprietari, producatori si beneficiari ai bunurilor materiale, sunt direct interesati si raspund de utilizarea completa, eficienta a dotarii tehnice, a fortei de munca si a timpului de lucru, de cresterea mai puternica a productivitatii muncii si sporirea avutiei nationale, sursa sigura a ridicarii vietii intregului popor.
    In scopul perfectionarii cadrului juridic in acest domeniu,

    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    CAP. 1
    Cresterea productivitatii muncii

    Art. 1
    Cresterea permanenta a productivitatii muncii constituie factorul hotarator al valorificarii superioare a muncii sociale in toate domeniile de activitate, dezvoltarii intensive a economiei nationale, sporirii rapide a venitului national si ridicarii, pe aceasta baza, a nivelului de trai al oamenilor muncii.
    Art. 2
    Ridicarea continua a productivitatii muncii impune promovarea pe scara larga a progresului tehnic, imbunatatirea neintrerupta a organizarii productiei si a muncii, asigurarea normarii stiintifice a productiei si a muncii, cresterea nivelului pregatirii profesionale a personalului muncitor.
    Art. 3
    Sarcinile de crestere a productivitatii muncii se stabilesc pe baza planului national unic de dezvoltare economico-sociala si constituie obligatii permanente ale intreprinderilor, unitatilor de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de proiectare, centralelor, ministerelor si celorlalte organe centrale si locale.
    Art. 4
    Cresterea productivitatii muncii se fundamenteaza pe baza de programe anuale si de perspectiva, elaborate de intreprinderi, centrale, ministere, alte organe centrale si locale, care cuprind masuri concrete cu privire la introducerea si extinderea progresului tehnic, perfectionarea organizarii productiei si a muncii, ridicarea nivelului de calificare a personalului muncitor, in vederea indeplinirii si depasirii indicatorilor planificati.

    SECTIUNEA 1
    Introducerea progresului tehnic
    Art. 5
    Promovarea progresului tehnic in toate sectoarele economiei nationale se realizeaza prin afirmarea revolutiei tehnico-stiintifice, valorificarea celor mai noi cuceriri ale stiintei, introducerea si extinderea tehnologiilor avansate, a mecanizarii si automatizarii, a electronizarii, robotizarii si cibernetizarii proceselor de productie.
    Art. 6
    Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si de introducere a progresului tehnic, in vederea aplicarii cuceririlor stiintei si tehnicii in toate ramurile si domeniile activitatii economico-sociale.
    Art. 7
    Unitatile de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de proiectare, impreuna cu intreprinderile, centralele, ministerele, celelalte organe centrale si locale sunt obligate sa actioneze pentru introducerea progresului tehnic, in principal prin:
    a) dezvoltarea accentuata a ramurilor si domeniilor de inalta tehnicitate care asigura valorificarea superioara a materiilor prime si a fortei de munca;
    b) proiectarea si realizarea de masini, utilaje si instalatii cu performante tehnico-functionale ridicate, de inalta productivitate, care sa asigure reducerea substantiala a consumurilor materiale si energetice, precum si a efortului fizic al personalului muncitor;
    c) ridicarea nivelului tehnic al productiei prin introducerea electronicii si microelectronicii, a automatizarii complete, folosirii robotilor, a dispozitivelor si aparaturii moderne de masura si control;
    d) cresterea gradului de tipizare si standardizare a pieselor, subansamblelor, produselor, introducerea si generalizarea tehnologiilor tipizate de mare productivitate, cu consumuri reduse de manopera, materii prime, materiale, combustibili si energie;
    e) asimilarea si introducerea in fabricatie, in fiecare ramura de activitate, a unor produse noi si modernizate cu performante tehnice ridicate, competitive pe plan mondial;
    f) dezvoltarea accelerata a bazei energetice prin identificarea si valorificarea in conditii de inalta eficienta a resurselor noi de energie;
    g) perfectionarea tehnologiilor, utilajelor si instalatiilor necesare recuperarii integrale si reintroducerii in circuitul economic a tuturor categoriilor de resurse energetice si materiale refolosibile;
    h) extinderea masinilor specializate, masinilor-agregat si liniilor automate de prelucrare la operatiile de baza ale proceselor de productie;
    i) modernizarea liniilor si instalatiilor tehnologice existente prin aplicarea de solutii tehnice care sa asigure cresterea performantelor constructiv-functionale ale acestora.
    Art. 8
    (1) La proiectarea noilor obiective de investitii si produse, precum si la elaborarea de noi tehnologii, trebuie sa se adopte solutii tehnice cu performante la nivelul celor mai bune realizari din tara sau pe plan mondial ori superioare acestora.
    (2) Se interzic proiectarea, omologarea si introducerea in productie a unor masini, utilaje si instalatii, tehnologii de fabricatie si productie care nu asigura randamente superioare celor existente, costuri de productie mai reduse si un nivel ridicat de competitivitate la export a produselor.
    SECTIUNEA a 2-a
    Organizarea productiei si a muncii
    Art. 9
    (1) Organizarea productiei si a muncii trebuie sa asigure valorificarea cu maxima eficienta a potentialului tehnic, material si uman, in concordanta cu cerintele concentrarii si integrarii productiei, ale specializarii unitatilor, intaririi ordinii si disciplinei in toate sectoarele de activitate.
    (2) Organizarea productiei si a muncii se va asigura inca din faza de proiectare. Odata cu proiectarea noilor obiective de investitii sau cu dezvoltarea si modernizarea celor existente, a proceselor de fabricatie, a produselor noi sau modernizate, se va elabora si proiectul de organizare a productiei si a muncii care cuprinde: fluxul tehnologic, amplasarea utilajelor, organizarea locurilor de munca, programarea, lansarea si urmarirea productiei, controlul fabricatiei, transportul intern al materiilor prime, materialelor si produselor, precum si depozitarea acestora, intretinerea si repararea utilajelor, nivelul productiei si productivitatii muncii, normele de productie, consumul de munca pe produs, forta de munca necesara in structura pe meserii, sistemul informational, in concordanta cu capacitatile de productie si parametrii tehnico-economici proiectati.
    Art. 10
    Ministerele, celelalte organe centrale si locale, centralele, intreprinderile, unitatile de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de proiectare sunt obligate sa asigure perfectionarea permanenta a organizarii productiei si a muncii, corespunzator celor mai moderne metode utilizate in tara si pe plan mondial, sa elaboreze si sa aplice unitar, in toate ramurile si sectoarele de activitate, proiecte de organizare a productiei si a muncii, care sa conduca la o eficienta maxima in fiecare unitate socialista si la scara intregii economii nationale.
    Art. 11
    Perfectionarea organizarii productiei si a muncii in fiecare unitate se realizeaza, in principal, prin:
    a) extinderea concentrarii si specializarii intreprinderilor, integrarea productiei si perfectionarea cadrului de cooperare si conlucrare intre unitatile economice;
    b) aplicarea celor mai eficiente metode, tehnici, procedee si forme de organizare a productiei si a muncii;
    c) utilizarea deplina a masinilor, utilajelor, instalatiilor si suprafetelor de productie existente, prin incarcarea corespunzatoare in toate schimburile a liniilor si utilajelor tehnologice, instalatiilor si agregatelor si dotarea cu masini si utilaje a spatiilor productive nou construite;
    d) pregatirea si programarea corespunzatoare a productiei, pe baza documentatiei tehnice de fabricatie, elaborate in raport cu nivelul de inzestrare tehnica a unitatilor;
    e) asigurarea dotarii cu scule, dispozitive si verificatoare, cu aparate de masura si control a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a tuturor locurilor de munca;
    f) aprovizionarea ritmica cu materii prime, materiale, semifabricate si cu energie a locurilor de munca in cantitatea si de calitatea prevazute in documentatiile tehnice si in programele de productie; recuperarea energiei reziduale, reciclarea resurselor refolosibile si reducerea consumurilor neproductive;
    g) organizarea rationala a activitatii de transport uzinal, de manipulare si depozitare a materiilor prime, materialelor si extinderea pachetizarii, paletizarii, containerizarii, transcontainerizarii si a altor sisteme moderne de transport;
    h) perfectionarea activitatii de intretinere si reparatii in vederea cresterii duratei de functionare intre doua reparatii si modernizarea, in cadrul lucrarilor de reparatii, a masinilor, utilajelor si instalatiilor;
    i) elaborarea si aplicarea unor regimuri optime de functionare a masinilor, utilajelor si instalatiilor;
    j) proiectarea noilor procese de munca si perfectionarea celor existente la nivelul fiecarui loc de munca, in conditiile respectarii parametrilor tehnologici si ai calitatii produselor;
    k) organizarea corespunzatoare a locurilor de munca, folosirea integrala a timpului de lucru, intarirea ordinii si disciplinei in productie, in vederea cresterii eficientei activitatii;
    l) dimensionarea optima a subunitatilor, compartimentelor, colectivelor de lucru si stabilirea formelor de cooperare in munca;
    m) organizarea si extinderea lucrului la mai multe masini;
    n) organizarea activitatii in schimburi si asigurarea asistentei tehnice pe fiecare schimb;
    o) aplicarea celor mai eficiente forme, metode si mijloace de control al calitatii produselor, operatiilor, lucrarilor, cu respectarea prevederilor legale in acest domeniu;
    p) asigurarea functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor in conditiile respectarii normelor de tehnica securitatii si igiena muncii, eliminarea noxelor si a altor factori care influenteaza randamentul personalului muncitor si starea de sanatate a acestuia.
    SECTIUNEA a 3-a
    Normarea productiei si a muncii
    Art. 12
    (1) Normarea productiei si a muncii trebuie sa asigure utilizarea integrala a capacitatilor de productie la parametrii tehnico-economici stabiliti prin proiectele de executie si tehnologice pentru toate masinile, utilajele si instalatiile din dotare, folosirea eficienta a fortei de munca.
    (2) Normarea productiei si a muncii constituie un element esential pentru aplicarea principiului cointeresarii materiale a oamenilor muncii, a principiului socialist de retribuire in raport cu munca prestata si rezultatele obtinute.
    Art. 13
    (1) In cadrul activitatii de normare a productiei si a muncii se stabilesc norme de munca fundamentate stiintific, in stransa concordanta cu dotarea tehnica, cu formele noi de organizare a productiei si a muncii si cu sarcinile de crestere a productiei si a productivitatii muncii.
    (2) Normele de munca se exprima, in functie de caracteristicile procesului de productie sau ale activitatii la care se aplica, sub forma de norme de productie, norme de timp si norme de personal.
    Art. 14
    (1) Normele de productie se aplica in mod generalizat in toate unitatile economice din industrie, constructii, agricultura, transporturi si din celelalte sectoare ale economiei nationale si trebuie sa asigure volumul productiei si productivitatea fizica a muncii programate pentru fiecare loc de munca.
    (2) In conditiile in care, datorita specificului activitatii, sarcinile de munca pentru unele operatii, lucrari sau servicii nu pot fi masurate sub forma de norme de productie, acestea se exprima prin timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor, lucrarilor sau serviciilor respective, sub forma de norme de timp.
    (3) Pentru procesele de productie la care organizarea si desfasurarea muncii se fac in colectiv, sarcina de munca normata va cuprinde si norma de personal prin care se stabileste numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calificare.
    Art. 15
    Normele de munca pentru procese de productie si activitati economice, sociale, culturale, de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de proiectare pentru investitii, care se regasesc in mai multe unitati, precum si pentru procese de munca tipizate, se elaboreaza ca norme de munca unificate pe economie, pe minister, alt organ central sau local, ori unificate pe grup de unitati.
    Art. 16
    Normele de munca se aplica in mod obligatoriu in toate domeniile de activitate si pentru toate categoriile de personal si constituie instrumentul de determinare a necesarului de personal pe meserii, functii si niveluri de calificare.
    Art. 17
    (1) Normele de munca se elaboreaza de personal de specialitate tehnic-productiv, cu o temeinica pregatire in domeniul organizarii si normarii productiei si a muncii, cu participarea muncitorilor, maistrilor, inginerilor si altui personal de specialitate din unitate.
    (2) Normele de munca se dezbat in consiliul oamenilor muncii al unitatii.
    Art. 18
    Aplicarea normelor de munca in unitati se face dupa incunostintarea si instruirea personalului muncitor cu privire la continutul acestora, precum si dupa insusirea proceselor tehnologice, a metodelor de munca ce se vor aplica.
    La aplicarea normelor de munca se vor asigura baza materiala si fondurile necesare realizarii conditiilor tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca.
    Art. 19
    (1) In situatiile in care pentru asigurarea conditiilor tehnice si organizatorice prevazute in normele de munca unificate sunt necesare noi investitii sau dezvoltari ale capacitatilor de productie, lucrari de reamplasare a unor mijloace de productie, proiectarea si executarea unor dispozitive speciale, perioada de asigurare a acestor conditii se stabileste pe baza de grafic aprobat de ministerul sau organul central ori local ierarhic superior.
    (2) In unitatile in care conditiile tehnice si organizatorice s-au modificat si sunt superioare celor care au stat la baza elaborarii normelor sau normativelor de munca unificate, se vor elabora si aplica, potrivit prevederilor prezentei legi, norme si normative de munca corespunzatoare acestor conditii. In termen de doua luni unitatea va aduce la cunostinta organului elaborator al normelor de munca unificate conditiile tehnice si organizatorice create, in vederea imbunatatirii in mod corespunzator a normelor de munca unificate.
    Art. 20
    Unitatile de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de proiectare sunt obligate sa stabileasca si sa inscrie in notele de comanda si in proiectele de executie sau in cartea tehnica, dupa caz, capacitatile si normele de productie, pentru obiectivele de investitii, masini, utilaje si instalatii, numarul de masini care trebuie deservite de un muncitor, consumul de munca pe produs, precum si necesarul de personal pe intreprindere, sectii, ateliere si locuri de munca.
    Art. 21
    Sarcinile de munca normate se inscriu in fisele tehnologice, foile de lucru in acord, planul de munca sau alte documente similare intocmite odata cu organizarea activitatii sau lansarea productiei. Raspunderea pentru corecta stabilire a sarcinilor de munca normate revine personalului de normare si de specialitate care le-a calculat si verificat, desemnat de organul de conducere colectiva al unitatii.
    Art. 22
    (1) Normele de munca se reexamineaza anual sau ori de cate ori intervin modificari in desfasurarea procesului de productie, pentru a fi permanent puse de acord cu noile conditii tehnice, tehnologice si de organizare a productiei si a muncii.
    (2) Modificarea normelor de munca este obligatorie in cazurile in care:
    a) se introduc in productie noi procese de munca, masini, utilaje, tehnologii sau alte masuri tehnico-organizatorice care conduc la modificarea consumului de munca necesar executarii produselor, operatiilor, lucrarilor sau serviciilor, daca noul consum de munca poate fi determinat imediat. In aceste cazuri, noile norme de munca se aplica odata cu schimbarea conditiilor de lucru;
    b) se modifica consumul de munca necesar efectuarii operatiilor, lucrarilor sau serviciilor, in urma aplicarii unor masuri tehnice si organizatorice, ale caror efecte nu se pot determina imediat, dar se acumuleaza treptat, precum si in urma perfectionarii pregatirii profesionale si a cresterii deprinderilor in munca ale majoritatii lucratorilor, datorita executarii  repetate a acelorasi operatii sau lucrari. In aceste cazuri, normele de munca se modifica anual, pe baza programelor aprobate de adunarile generale ale oamenilor muncii din unitati;
    c) se constata ca normele de munca au fost gresit fundamentate sau au fost elaborate cu incalcarea prevederilor legale. In acest caz, normele de munca se modifica de la data constatarii.
    SECTIUNEA a 4-a
    Perfectionarea pregatirii profesionale a personalului muncitor
    Art. 23
    (1) Ridicarea continua a pregatirii profesionale a personalului din toate domeniile de activitate se realizeaza in stransa concordanta cu cerintele progresului tehnic, cu gradul ridicat de tehnicitate a masinilor, utilajelor si al produselor, cu formele superioare de organizare a productiei si a muncii.
    (2) Perfectionarea pregatirii profesionale a personalului muncitor se desfasoara in intreprinderi, alte unitati socialiste, centrale, ministere, alte organe centrale si locale si se realizeaza, in principal, prin urmatoarele forme:
    a) instruire la locul de munca, sub controlul sefului direct;
    b) cursuri organizate in cadrul unitatii sau in alte unitati;
    c) programe personale de perfectionare cu verificarea periodica a cunostintelor asimilate;
    d) stagii de practica si specializare in unitatea proprie ori in alte unitati.
    (3) Ministerele, centralele, intreprinderile, unitatile de cercetare si invatamant, impreuna cu Ministerul Educatiei si Invatamantului, Ministerul Muncii si Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania, vor lua masuri, potrivit legii, pentru asigurarea pregatirii profesionale a personalului muncitor in structura pe meserii si specialitati si perfectionarea continua a acesteia, corespunzator exigentelor revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, gradului de inzestrare tehnica a tuturor ramurilor economiei nationale cu utilaje si instalatii de inalta tehnicitate, extinderii automatizarii, cibernetizarii si robotizarii productiei, precum si sporirii complexitatii proceselor economice.
    Art. 24
    Perfectionarea pregatirii profesionale se face diferentiat pe categorii de personal in raport cu specialitatea, nivelul de pregatire, functia detinuta in cadrul procesului de productie, urmarindu-se insusirea cunostintelor necesare realizarii sarcinilor de munca si de productie la cel mai inalt nivel calitativ, in timpul optim necesar si cu minimum de efort fizic.
    Art. 25
    (1) Activitatea de perfectionare a pregatirii profesionale a personalului muncitor trebuie sa asigure cunoasterea de catre fiecare om al muncii a tehnologiilor noi si modernizate, a caracteristicilor tehnice de functionare a masinilor, utilajelor si instalatiilor nou introduse, a dispozitivelor si elementelor de modernizare a celor existente, precum si a modului de folosire, reglare, intretinere si reparare a acestora, cunoasterea si utilizarea in mod corespunzator a sculelor si aparatelor de masura si control specifice proceselor de productie.
    (2) Prin perfectionarea pregatirii profesionale se urmareste, totodata, cunoasterea si insusirea de catre personalul muncitor a formelor moderne de conducere si organizare a unitatilor, subunitatilor si locurilor de munca.
    (3) Pregatirea personalului muncitor se face pe profile largi, care sa permita obtinerea unei calificari suplimentare, in vederea deservirii mai multor masini si utilaje sau a reintegrarii rapide in activitate in cazul schimbarii locului de munca.

    CAP. 2
    Planificarea si urmarirea realizarii sarcinilor de crestere a productivitatii muncii

    Art. 26
    Stabilirea nivelurilor productivitatii muncii si urmarirea realizarii acestora se desfasoara un raport cu cerintele dezvoltarii economiei nationale, pe baza planului national unic de dezvoltare economico-sociala.
    Art. 27
    (1) In planul national unic de dezvoltare economico-sociala se inscriu distinct obiectivele referitoare la nivelurile si ritmurile de crestere a productivitatii muncii in principalele ramuri si activitati din sfera productiei materiale.
    (2) Nivelul indicatorilor productivitatii muncii si fortei de munca, precum si ritmurile de crestere a acestora pe ansamblul economiei, pe ramuri, in profil teritorial si departamental, se stabilesc prin plan, in stricta concordanta cu prevederile acestuia referitoare la productie, cercetare stiintifica, resurse de munca, pregatirea personalului si punerea in functiune a noilor obiective de investitii.
    Art. 28
    Titularii de plan asigura defalcarea pe unitati a sarcinilor de crestere a productivitatii muncii aprobate prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala si stabilesc masurile de realizare a acestora, in conditiile utilizarii cat mai rationale a bazei tehnico-materiale si a personalului, imbunatatirii structurii si limitarii acestuia la strictul necesar, urmarindu-se cresterea ponderii personalului cuprins in activitati productive.
    Art. 29
    Activitatea de planificare si realizare a productivitatii muncii se desfasoara pe baza programelor de crestere a productivitatii muncii in toate intreprinderile, centralele, ministerele si celelalte organe centrale si locale cu participarea nemijlocita a oamenilor muncii.
    Art. 30
    (1) Programele de crestere a productivitatii muncii cuprind, pentru fiecare etapa, masuri concrete, strans corelate cu sarcinile inscrise in planurile si programele privind cercetarea si dezvoltarea tehnologica, ridicarea nivelului tehnic si calitativ al productiei, reducerea cheltuielilor materiale si de productie, sporirea gradului de valorificare a materiilor prime, materialelor, combustibililor si energiei, urmarindu-se cresterea eficientei economice a intregii munci sociale.
    (2) Programele prevazute la alin. (1) cuprind, totodata, mijloacele si fondurile necesare aplicarii masurilor, urmarindu-se permanent folosirea la maximum a capacitatilor existente, cresterea productiei la 1.000 lei fonduri fixe.
    Art. 31
    Proiectele programelor de crestere a productivitatii muncii elaborate de intreprinderi si centrale se supun dezbaterii si aprobarii adunarilor generale ale oamenilor muncii, iar cele elaborate de ministere si celelalte organe centrale si locale, organelor de conducere colectiva ale acestora.
    Art. 32
    Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Muncii si Directia Centrala de Statistica, impreuna cu ministerele, celelalte organe centrale si locale, sunt obligate sa ia masuri pentru imbunatatirea permanenta a sistemului de determinare, fundamentare si urmarire a productivitatii muncii si extinderea numarului de produse la care se stabilesc sarcini de productivitate exprimate in unitati naturale, natural-conventionale si unitati de munca.
    Art. 33
    Comitetul de Stat al Planificarii, Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie si Ministerul Muncii, impreuna cu ministerele, celelalte organe centrale si locale, verifica nivelul indicatorilor productivitatii muncii propus in documentatiile tehnice pentru noile obiective de investitii, urmarind ca acesta sa fie mai ridicat decat cel ce se va realiza in unitati similare existente in anul prevazut pentru atingerea parametrilor proiectati.
    Art. 34
    Ministerele, celelalte organe centrale si locale, centralele si intreprinderile vor asigura, la toate locurile de munca, conditiile tehnice si de organizare avute in vedere la elaborarea programelor de crestere a productivitatii muncii si vor urmari aplicarea la termenele stabilite si cu eficienta prevazuta a tuturor masurilor inscrise in programe.

    CAP. 3
    Atributii si raspunderi in domeniul cresterii productivitatii muncii, perfectionarii organizarii si normarii productiei si a muncii

    SECTIUNEA 1
    Atributiile si raspunderile organelor de conducere colectiva si ale personalului din conducerea intreprinderilor, centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale si locale
    Art. 35
    Consiliul oamenilor muncii, biroul executiv al acestuia si directorul din intreprinderi si celelalte unitati economice au urmatoarele atributii principale:
    a) elaboreaza si asigura realizarea programelor de crestere a productivitatii muncii la nivelul sarcinilor stabilite in plan si al normelor de consum de munca pentru toate produsele din nomenclatorul unitatii;
    b) analizeaza periodic si raporteaza in adunarea generala a oamenilor muncii asupra modului in care se realizeaza programele de masuri pentru cresterea productivitatii muncii si modificarea normelor de munca;
    c) raspund de aplicarea proiectelor de organizare a productiei si a muncii elaborate de unitatile de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de proiectare, precum si de aplicarea masurilor proprii de perfectionare continua a organizarii productiei si a locurilor de munca;
    d) raspund de aplicarea normelor de productie, de timp si de personal stabilite si de asigurarea conditiilor tehnice si organizatorice care au stat la baza elaborarii acestora;
    e) raspund de incadrarea in numarul de personal planificat si de respectarea normativelor specifice pentru toate categoriile de personal, de corelarea - in perioada de plan - a numarului de personal pe categorii cu productia prevazuta a se realiza in conditiile indeplinirii nivelului planificat al productivitatii muncii; asigura redistribuirea in alte activitati productive a personalului devenit disponibil;
    f) raspund de incadrarea stricta in normele de consum de munca pe produse si grupe de produse aprobate prin planul national unic de dezvoltare economico-sociala;
    g) asigura respectarea disciplinei tehnologice si folosirea integrala a timpului de lucru, intarirea ordinii si disciplinei la fiecare loc de munca;
    h) asigura perfectionarea pregatirii profesionale a personalului muncitor si utilizarea eficienta a tuturor categoriilor de personal.
    Art. 36
    Consiliul oamenilor muncii, biroul executiv al acestuia si directorul general din centrale si unitatile asimilate, consiliul de conducere si biroul executiv din ministere si celelalte organe centrale, ministrul sau conducatorul acestora, precum si comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare si presedintii acestora, au urmatoarele atributii principale:
    a) raspund de incadrarea stricta a unitatilor din subordine in sarcinile de crestere a productivitatii muncii, in consumurile de munca normate pe produse si grupe de produse, precum si de promovarea si generalizarea celor mai eficiente metode de organizare a productiei si a muncii, a tehnologiilor de mare productivitate, cu un consum redus de manopera, materii prime, materiale, combustibili si energie;
    b) stabilesc, pentru unitatile subordonate, masuri privind innoirea si modernizarea productiei, a muncii si a tehnologiilor, cresterea gradului de mecanizare si automatizare, majorarea corespunzatoare a normelor de productie si reducerea consumului de manopera, in stransa concordanta cu nivelurile si ritmurile de crestere a productivitatii muncii de la o etapa la alta, fara sporirea efortului fizic al personalului muncitor;
    c) raspund de elaborarea si aplicarea proiectelor de organizare stiintifica a productiei si a muncii, a programelor de crestere a productivitatii muncii si a planului de normare a muncii;
    d) controleaza respectarea cu strictete, in unitatile subordonate, a tuturor regulilor de ordine si disciplina a muncii si iau masuri pentru desfasurarea in bune conditii a intregii activitati;
    e) raspund de elaborarea si aprobarea normelor de munca unificate pe grup de intreprinderi, pe minister si pe economie, potrivit competentelor acestora;
    f) asigura elaborarea de norme de productie odata cu proiectarea masinilor, utilajelor si instalatiilor, tehnologiilor produselor noi sau modernizate, in conditii de eficienta economica, productivitate ridicata si costuri de productie reduse, comparabile cu cele mai bune realizari din tara sau pe plan mondial;
    g) raspund de calitatea normelor de productie, de timp si de personal elaborate si aplicate in unitati, precum si de asigurarea conditiilor tehnice si organizatorice stabilite odata cu elaborarea acestora;
    h) controleaza si sprijina intreprinderile subordonate pentru realizarea la termen a proiectelor de organizare stiintifica a productiei si a muncii, a programelor de crestere a productivitatii muncii si a planului de normare a muncii;
    i) asigura elaborarea programelor de perfectionare a pregatirii profesionale a personalului muncitor si controleaza realizarea acestora.
    SECTIUNEA a 2-a
    Atributiile si raspunderile Comitetului de Stat al Planificarii, Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie si Ministerului Muncii
    Art. 37
    Comitetul de Stat al Planificarii are urmatoarele atributii principale:
    a) intocmeste propuneri pentru proiectele planurilor curente si de perspectiva, pe baza studiilor proprii si a propunerilor titularilor de plan, cu privire la cresterea productivitatii muncii, folosirea rationala a fortei de munca si perfectionarea continua a pregatirii acesteia;
    b) elaboreaza, impreuna cu Ministerul Muncii si titularii de plan, programele de crestere a productivitatii muncii pe economie, asigurand, prin masuri concrete, realizarea integrala a sarcinilor de crestere a productivitatii muncii, prevazute in planurile unice de dezvoltare economico-sociala si in programul de perspectiva;
    c) raspunde, impreuna cu Ministerul Muncii si titularii de plan, potrivit legii, de executia planului cu privire la productivitatea muncii si folosirea fortei de munca si exercita un control permanent asupra indeplinirii sarcinilor prevazute pentru a preveni orice nerealizare si a asigura infaptuirea ritmurilor planificate.
    Art. 38
    Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie are urmatoarele atributii principale:
    a) raspunde de cuprinderea in plan si de realizarea obiectivelor de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si de introducere a progresului tehnic care asigura ridicarea permanenta a nivelului tehnic-calitativ al produselor, promovarea si generalizarea tehnologiilor avansate, reducerea consumurilor materiale si energetice, cresterea gradului de utilizare a resurselor refolosibile;
    b) stabileste masuri obligatorii pentru perfectionarea organizarii activitatii de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si de introducere a progresului tehnic, de imbunatatirea continutului si cresterea eficientei acestei activitati;
    c) indruma si controleaza activitatea ministerelor, celorlalte organe centrale si locale, a unitatilor de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de proiectare in realizarea planului de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si de introducere a progresului tehnic.
    Art. 39
    Ministerul Muncii are urmatoarele atributii principale:
    a) raspunde, impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, de elaborarea proiectului de plan si a programelor de crestere a productivitatii muncii pe economie, pe baza propunerilor ministerelor, celorlalte organe centrale si locale;
    b) elaboreaza proiectul planului de normare a muncii pe ansamblul economiei nationale, pe baza propunerilor ministerelor si celorlalte organe centrale, iar dupa aprobare urmareste modul de aplicare a acestuia;
    c) urmareste, impreuna cu Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, cu ministerele si celelalte organe centrale si locale, elaborarea proiectelor de organizare stiintifica a productiei si a muncii pentru noile obiective sau de modernizare si dezvoltare a celor existente;
    d) elaboreaza, in colaborare cu ministerele si celelalte organe centrale si locale, proiecte de norme de personal pe unele ramuri, subramuri, precum si pentru unele sectoare sau domenii cu pondere insemnata in economie, care urmeaza sa fie aprobate prin decret al Consiliului de Stat;
    e) intocmeste, in colaborare cu ministerele si celelalte organe centrale si locale, si supune spre aprobare Consiliului de Ministri propuneri de masuri de ansamblu privind perfectionarea organizarii productiei si a muncii, in vederea cresterii productivitatii muncii, a eficientei economice in toate sectoarele de activitate;
    f) urmareste si analizeaza modul in care se desfasoara activitatea de organizare a productiei si a muncii in unitatile economice; controleaza modul de aplicare a masurilor privind perfectionarea organizarii productiei si a muncii si masurile luate pentru cresterea productivitatii muncii; informeaza Consiliul de Ministri asupra constatarilor facute;
    g) efectueaza controlul de specialitate asupra modului cum se elaboreaza si se aplica programele pentru fundamentarea productivitatii muncii planificate, normele de productie, de timp si de personal, stabilind, totodata, raspunderile si masurile ce se impun pentru inlaturarea neajunsurilor constatate;
    h) colaboreaza cu Ministerul Educatiei si Invatamantului, cu celelalte organe interesate, in vederea includerii in programele de invatamant de toate gradele a cunostintelor necesare privind cresterea productivitatii muncii si perfectionarea organizarii si normarii productiei si a muncii.
    Art. 40
    Consiliul de Ministri coordoneaza si controleaza  activitatea desfasurata in domeniul cresterii productivitatii muncii, perfectionarii organizarii si normarii productiei si a muncii de catre ministere, celelalte organe centrale si locale si ia masuri pentru inlaturarea oricaror neajunsuri constatate in acest domeniu.
    SECTIUNEA a 3-a
    Raspunderile sindicatelor si ale oamenilor muncii
    Art. 41
    Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, comitetele uniunilor sindicatelor pe ramuri de activitate si comitetele sindicale din centrale, intreprinderi si din celelalte unitati vor actiona pentru:
    a) mobilizarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii in vederea cresterii productivitatii muncii, perfectionarii organizarii si normarii productiei si a muncii, ridicarii nivelului de calificare si de pregatire tehnico-profesionala;
    b) intensificarea activitatii de investitii si inovatii, generalizarea, impreuna cu ministerele economice si Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, a inventiilor si inovatiilor, a metodelor si tehnologiilor de mare productivitate, precum si a formelor superioare de organizare a productiei si a muncii;
    c) dezvoltarea constiintei socialiste a tuturor oamenilor muncii, intarirea ordinii si disciplinei, a spiritului de raspundere si formarea unei atitudini noi, comuniste, fata de munca.
    Art. 42
    Oamenii muncii, in calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de productie, de producatori si beneficiari ai valorilor materiale, trebuie sa actioneze pentru cresterea eficientei economice a intregii activitati a unitatilor, gospodarirea judicioasa a partii din avutia nationala incredintata de societate in administrare, sporirea contributiei fiecarei unitati la dezvoltarea generala a societatii, la ridicarea nivelului productivitatii muncii sociale.
    Art. 43
    Fiecare om al muncii raspunde de respectarea stricta a disciplinei, de folosirea integrala a timpului de lucru si are obligatia sa utilizeze cu eficienta maxima masinile, utilajele, instalatiilor, sculele si dispozitivele cu care lucreaza, sa asigure intretinerea si reglarea acestora, sa se incadreze in consumurile normate de munca, de materii prime, materiale, combustibili si energie, precum si in conditiile de calitate prescrise ale produselor.
    Art. 44
    Fiecare om al muncii este obligat sa-si ridice continuu nivelul de pregatire profesionala si politica, sa respecte conditiile tehnice si organizatorice pe baza carora s-au elaborat normele de productie, sa actioneze pentru realizarea lor, pentru eliminarea oricaror forme de risipa, inlaturarea neglijentelor in pastrarea si folosirea mijloacelor de munca, in desfasurarea normala a proceselor de productie.

    CAP. 4
    Dispozitii finale

    Art. 45
    Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, a persoanelor vinovate.
    Art. 46
    (1) In cazul in care se constata incalcari ale prevederilor prezentei legi, organele  de control imputernicite de Ministerul Muncii, Ministerul Finantelor si de organele bancare au dreptul:
    a) sa ceara conducatorului unitatii controlate ori, dupa caz, conducatorul organului ierarhic superior al acestei unitati aplicarea de sanctiuni disciplinare persoanei vinovate, potrivit legii;
    b) sa propuna organelor in drept indepartarea din functie, in conditiile legii, a persoanei vinovate de incalcari grave ale disciplinei de elaborare si aplicare a normelor de productie, de timp si de personal si a programelor de masuri pentru cresterea productivitatii muncii, a proiectelor de organizare a productiei si a muncii;
    c) sa solicite luarea de catre conducatorul unitatii controlate a masurilor necesare pentru stabilirea raspunderii materiale, in cazul producerii de pagube avutului obstesc.
    (2) Organele carora li s-au comunicat masurile prevazute la alin. (1) sunt obligate ca in termen de 15 zile sa informeze Ministerul Muncii, Ministerul Finantelor si organele bancare asupra masurilor luate.
    Art. 47
    (1) Constituie contraventie la prevederile prezentei legi si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la 6.000 lei urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
    a) nerespectarea prevederilor inscrise in proiectele de organizare stiintifica a productiei si a muncii;
    b) elaborarea si aplicarea de norme de productie, de timp sau de personal in neconcordanta cu conditiile tehnice si organizatorice existente la locurile de munca;
    c) aplicarea altor norme de productie, de timp si de personal decat cele aprobate potrivit legii;
    d) aplicarea de norme de productie, de timp si de personal fara incunostintarea si instruirea personalului muncitor cu privire la continutul acestora si obligatiile ce le revin fiecaruia la locul de munca;
    e) nerespectarea parametrilor din documentatia tehnica a masinilor, utilajelor si instalatiilor la stabilirea normelor de productie;
    f) mentinerea in unitati a personalului muncitor peste numarul planificat si nerespectarea numarului de personal stabilit, pe categorii, pe baza normativelor aprobate potrivit legii;
    g) mentinerea in unitati a unui numar de personal mai mare decat cel corespunzator productiei prevazute a se realiza si indeplinirii nivelului planificat al productivitatii muncii.
    (2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) se aplica persoanelor vinovate, corespunzator atributiilor si raspunderilor care decurg din prezenta lege.
    (3) Sanctiunile pot fi aplicate si persoanelor juridice.
    Art. 48
    Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre Ministerul Muncii, Ministerul Finantelor si organele bancare, prin personalul imputernicit in acest scop, in toate unitatile. De asemenea, poate sa constate si sa aplice sanctiunile contraventionale si personalul celorlalte ministere si organe centrale, al comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si cel al centrelor si unitatilor asimilate acestora, anume imputernicit de catre conducatorii acestora, fiecare in domeniul sau de activitate.
    Art. 49
    (1) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se poate face plangere in conditiile legii.
    (2) In masura in care prezenta lege nu dispune altfel, contraventiilor prevazute la art. 47 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
    Art. 50
    (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1986.
    (2) Hotararea Consiliului de Ministri nr. 201/1958 privind imbunatatirea metodologiei de reexaminare a normelor de munca, prevederile art. 9 si art. 12 alin. 4 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2494/1969 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor in domeniul muncii si ocrotirilor sociale, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi, se abroga.