LEGE   Nr. 469 din  9 iulie 2002

privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 529 din 19 iulie 2002

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Art. 1
    (1) Prezenta lege se aplica tuturor contractelor incheiate pentru realizarea actelor de comert de catre agentii economici comercianti, persoane juridice, si comercianti, persoane fizice, denumite in continuare parti contractante, indiferent de forma de proprietate.
    (2) Contractele incheiate in cadrul procesului de privatizare se vor supune normelor speciale emise in acest sens, prezenta lege constituind norma generala in aceasta materie.
    Art. 2
    (1) Partile contractante enumerate la art. 1 alin. (1) vor intreprinde toate diligentele pentru stipularea de clauze care sa asigure realizarea obiectului contractului.
    (2) Contractul trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu, in functie de natura sa, clauze contractuale referitoare la: obligatiile ce revin partilor in derularea contractului, conditiile de livrare si de calitate a bunurilor si/sau serviciilor, termenele, modalitatile de plata si de garantare a platii pretului, instrumentele de plata si clauzele de consolidare a pretului in conditiile inflatiei si devalorizarii, riscul contractual, precum si modul de solutionare a eventualelor litigii aparute in legatura cu derularea si executarea contractului.
    (3) Partile contractante pot depune diligentele necesare in scopul obtinerii de informatii privind credibilitatea financiara si seriozitatea persoanei juridice sau a persoanei fizice cu care intra in raporturi contractuale, in conformitate cu reglementarile Bancii Nationale a Romaniei privind organizarea si functionarea Centralei Incidentelor de Plati.
    Art. 3
    (1) Partile contractante au obligatia efectuarii tuturor platilor la data scadentei, stabilita conform contractelor.
    (2) Partile contractante vor organiza evidenta obligatiilor de plata pe scadente, potrivit contractelor.
    Art. 4
    (1) In contractele incheiate partile contractante vor prevedea ca, in cazul neindeplinirii in termen de 30 de zile de la data scadentei a obligatiilor prevazute la art. 3 alin. (1), debitorii sa plateasca, in afara sumei datorate, penalitati pentru fiecare zi de intarziere.
    (2) In contractele comerciale dintre partile contractante, indiferent de forma in care acestea se incheie, in afara penalitatilor contractuale prevazute la alin. (1), pentru compensarea prejudiciului suferit de catre creditor ca urmare a indeplinirii cu intarziere sau a neindeplinirii obligatiilor asumate de debitor, se pot include si daune-interese pentru neexecutarea totala sau partiala a contractului, sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii.
    (3) Totalul penalitatilor pentru intarziere in decontare, prevazute la alin. (1) si (2), nu poate depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate, cu exceptia cazului in care prin contract s-a stipulat contrariul.
    Art. 5
    (1) Partile contractante, persoane juridice, care, cu rea-credinta stabilita in conditiile legii, nu isi indeplinesc obligatiile asumate prin contract, vor sista orice plata reprezentand sporuri, cu exceptia celui de vechime, indemnizatii si premii pentru membrii consiliilor de administratie, directorii generali, directorii generali adjuncti, directorii si directorii adjuncti, precum si achizitii de bunuri mobile sau imobile.
    (2) Comerciantii, persoane fizice, care, cu rea-credinta stabilita in conditiile legii, nu isi indeplinesc obligatiile asumate prin contract, vor sista, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice achizitii de bunuri mobile sau imobile.
    Art. 6
    (1) Partile contractante pot realiza platile prin utilizarea urmatoarelor instrumente de plata garantate si/sau mecanisme de mobilizare a creantelor:
    a) ordin de plata;
    b) cec, certificat conform prevederilor Legii asupra cecului nr. 59/1934, cu modificarile ulterioare;
    c) cambie si bilet la ordin, avalizate de o societate bancara si acceptate in prealabil de obligatul principal, conform prevederilor Legii asupra cambiei si biletului la ordin nr. 58/1934, cu modificarile ulterioare;
    d) forfetare sau factoring.
    (2) In intelesul prezentei legi, mecanismele de mobilizare a creantelor, prevazute la alin. (1) lit. d), se definesc astfel:
    a) forfetarea este contractul prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vinde creantele pe care le are asupra unui cumparator sau beneficiar unei societati bancare sau unei institutii financiare specializate, contra unei taxe de forfetare;
    b) factoringul este contractul incheiat intre o parte, denumita aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii, si o societate bancara sau o institutie financiara specializata, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si prezervarea contra riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti.
    Art. 7
    In termen de 20 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi administratorii societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si ai regiilor autonome cu datorii rezultand din neexecutarea la scadenta a obligatiilor contractuale asumate vor convoca adunarile generale extraordinare ale actionarilor sau asociatilor, respectiv consiliile de administratie, pentru a decide, la propunerea conducerii executive, asupra masurilor legale care se impun a fi luate in vederea executarii acestor obligatii.
    Art. 8
    (1) Partile contractante vor introduce cereri de chemare in judecata in vederea recuperarii creantelor, cu exceptia celor reglementate prin norme speciale.
    (2) Dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive in favoarea sa, prin executorul judecatoresc, conform prevederilor legale in vigoare, creditorul va urmari patrimoniul debitorului, in urmatoarea ordine:
    a) mijloace banesti, inclusiv disponibilitatile aflate in conturile bancare;
    b) active financiare de orice fel;
    c) produse finite, materii prime si materiale, mijloace fixe;
    d) creante si alte valori patrimoniale aflate in circuitul civil.
    Art. 9
    (1) Titlul executoriu este prezentat de executorul judecatoresc bancilor sau oricaror persoane juridice sau fizice care detin valori patrimoniale ale debitorului, sub orice forma ar fi acestea, si are prioritate in satisfacerea creantei, cu exceptia creditorilor cu garantii reale mobiliare si imobiliare.
    (2) In cazul in care, pentru executarea silita a unei hotarari judecatoresti in materie comerciala, sunt necesare informatii privind sumele depuse si operatiunile efectuate pe numele persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa transmita, la cererea scrisa a instantei de executare sau a executorilor judecatoresti, informatiile solicitate. Personalul bancii nu poate uza, in folos personal, de informatiile bancare pe care le detine sau de care a luat cunostinta in orice mod.
    (3) Prevederile alin. (2) se aplica si persoanelor care obtin, din activitatea de control si supraveghere sau din rapoarte ori documente ale bancii, informatii de natura celor aratate mai sus.
    (4) In cazul nerespectarii dispozitiilor alin. (2) si (3) se aplica masurile prevazute la art. 108^1 alin. 1 pct. 2 lit. f) si art. 108^3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Art. 10
    (1) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei urmatoarele fapte:
    a) neefectuarea, cu rea-credinta stabilita in conditiile legii, de catre debitor a platilor la data scadentei, potrivit art. 3 alin. (1), cu exceptia celor reglementate prin norme speciale;
    b) neasigurarea evidentei obligatiilor de plata pe scadente, conform art. 3 alin. (2);
    c) incalcarea prevederilor art. 5.
    (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se constata si sanctiunile se aplica de persoane anume desemnate din organele de control fiscal ale Ministerului Finantelor Publice.
    Art. 11
    Contraventiilor prevazute de prezenta lege li se aplica dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu exceptia art. 28 si 29.
    Art. 12
    Contractele incheiate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi de partile contractante cu principalii creditori si societatile bancare finantatoare raman in vigoare, cu respectarea termenelor de plata si a cuantumului sumelor stabilite la data incheierii acestora.
    Art. 13
    La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a pierderilor din economie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 22 aprilie 1997, aprobata si modificata prin Legea nr. 151/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.
    Art. 14
    Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 6 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                       PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                               VALER DORNEANU

    Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 24 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

                         p. PRESEDINTELE SENATUI,
                             DORU IOAN TARACILA