LEGE
Nr. 44 din 28 aprilie 1992
pentru aderarea Romaniei la Aranjamentul de la Haga privind depozitul
international de desene si modele industriale, din 6.11.1925, cu modificarile
si completarile ulterioare
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 95 din 15 mai 1992
Art. 1
Romania adera la Aranjamentul de la Haga privind depozitul international de
desene si modele industriale, din 6 noiembrie 1925, revizuit prin Actul de la
Haga din 28 noiembrie 1960, completat prin Actul complementar de la Stockholm
din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979.
Art. 2
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci va indeplini in Romania
atributiile si procedurile prevazute in aranjament.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 8 aprilie
1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 21 aprilie 1992, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU
ACTUL DE LA HAGA*)
28 noiembrie 1960
*) Traducere
Art. 1
1) Statele contractante sint constituite in Uniunea Speciala pentru
Depozitul International al Desenelor si Modelelor Industriale.
2) Numai statele membre ale Uniunii Internationale pentru Protectia
Proprietatii Industriale pot fi parti ale prezentului aranjament.
Art. 2
In sensul prezentului aranjament, trebuie sa se inteleaga prin:
- Aranjamentul din 1925 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul
international al desenelor sau modelelor industriale din 6 noiembrie 1925;
- Aranjamentul din 1934 - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul
international al desenelor sau modelelor industriale, din 6 noiembrie 1925,
revizuit la Londra la 2 iunie 1934;
- prezentul aranjament - Aranjamentul de la Haga referitor la depozitul
international al desenelor sau modelelor industriale, asa cum rezulta din
prezentul act;
- regulament - Regulament de aplicare a prezentului aranjament;
- Biroul International - Biroul uniunii Internationale pentru Protectia
Proprietatii Industriale;
- depozit international - un depozit efectuat pe linga Biroul
international;
- depozit national - un depozit efectuat pe linga administratia nationala a
unui stat contractant;
- depozit multiplu - un depozit care contine mai multe desene sau modele;
- stat de origine a unui depozit international - statul contractant in care
solicitantul are o intreprindere industriala sau comerciala efectiva si
serioasa sau, daca solicitantul are astfel de intreprinderi in mai multe tari
contractante, acela dintre statele contractante pe care l-a desemnat in cerere;
daca nu are o astfel de intreprindere intr-un stat contractant, statul in care
isi are domiciliul; daca nu isi are domiciliul intr-un stat contractant, statul
contractant al carui resortisant este;
- stat care efectueaza examinare de noutate - un stat a carui legislatie
nationala prevede un sistem care contine o cercetare si o examinare prealabila
din oficiu, efectuate de administratia sa nationala si care au ca obiect
noutatea desenelor sau modelelor depuse.
Art. 3
Resortantii statelor contractante sau personale care, fara a fi
resortisantii unuia dintre aceste state, sint domiciliate sau au o
intreprindere industriala sau comerciala efectiva si serioasa pe teritoriul
unuia dintre statele respective, pot depune desene sau modele pe linga Biroul
international.
Art. 4
1) Depozitul international poate fi efectuat la Biroul international;
1 - direct sau
2 - prin intermediul administratiei nationale a unui stat contractant, daca
legislatia acestui stat o permite.
2) Legislatia nationala a oricarui stat contractant poate cere ca orice
depozit international pentru care acest stat este considerat stat de origine sa
fie prezentat prin intermediul administratiei sale nationale. Nerespectarea
unei astfel de dispozitii nu afecteaza efectele depozitului international in
celelalte state contractante.
Art. 5
1) Depozitul international cuprinde o cerere, una sau mai multe fotografii
sau orice alte reprezentari grafice ale desenului sau modelului, precum si
dovada de plata a taxelor prevazute de regulament.
2) Cererea contine:
1 - lista statelor contractante in care solicitantul cere ca depozitul
international sa-si produca efectele;
2 - desemnarea obiectului sau obiectelor carora desenul sau modelul le este
destinat sa fie incorporat;
3 - daca solicitantul doreste sa revendice prioritatea prevazuta la art. 9,
indicarea datei, a statului si a numarului depozitului care da nastere
dreptului de prioritate;
4 - orice alte informatii prevazute de regulament.
3) a) Cererea mai poate contine:
1 - o scurta descriere a elementelor caracteristice ale desenului sau
modelului;
2 - o declaratie in care sa se indice numele adevaratului autor al
desenului sau modelului;
3 - o cerere de aminare a publicarii asa cum este prevazut la art. 6 alin.
4.
b) Exemplare sau machete ale obiectului caruia ii este incorporat desenul
sau modelul pot, de asemenea, sa fie anexate cererii.
4) Un depozit multiplu poate contine mai multe desene sau modele destinate
a fi incorporate in obiecte care figureaza in aceeasi clasa a clasificarii
internationale a desenelor sau modelelor, vizata la art. 21 alin. 2), cifra 4.
Art. 6
1) Biroul international tine Registrul international al desenelor si
modelelor si procedeaza la inregistrarea depozitelor internationale.
2) Depozitul international este considerat ca fiind intocmit la data la
care Biroul international a primit cererea dupa toate formele legale, taxele
care se platesc o data cu cererea si fotografiile sau orice alte reprezentari
grafice ale desenului sau modelului sau, daca ele nu au fost primite simultan,
la data la care a fost indeplinita ultima dintre aceste formalitati.
Intregistrarea poarta aceeasi data.
3) a) Pentru fiecare depozit international, Biroul international publica
intr-un buletin periodic:
1 - reproduceri in alb-negru sau, la cererea solicitantului, reproduceri
color, fotografii sau orice alte reprezentari grafice depuse;
2 - data depozitului international;
3 - informatiile prevazute de regulament.
b) Biroul international trebuie sa trimita, in cel mai scurt termen,
buletinul periodic administratiilor nationale.
4) a) Publicarea prevazuta la alin. 3) lit. a) este, la cererea
solicitantului, aminata pe timpul perioadei cerute de acesta. Aceasta perioada
nu poate depasi un termen de 12 luni incepind cu data depozitului
international. Totusi, daca este revendicata o prioritate, data de incepere a
acestei perioade este data prioritatii.
b) In timpul perioadei prevazute la lit. a) de mai sus, solicitantul poate,
in orice moment, sa solicite publicarea imediata sau sa-si retraga depozitul.
Retragerea depozitului poate fi limitata numai la unu sau mai multe state
contractante si, in caz de depozit multiplu, la o parte din desenele sau
modelele cuprinse in depozitul respectiv.
c) Daca solicitantul nu plateste in termenele stabilite taxele care se
impun inaintea expirarii perioadei prevazute la lit. a) de mai sus, Biroul
international procedeaza la radierea depozitului si nu face publicarea la alin.
3) lit. a).
d) Pina la expirarea perioadei prevazute la lit. a) de mai sus, Biroul
international pastreaza la secret inregistrarea unui depozit insotit de o
cerere de publicare aminata si publicul nu poate sa ia cunostinta de nici un
document sau obiect referitor la respectivul depozit.
Aceste dispozitii se aplica fara limitare de timp, chiar daca solicitantul
si-a retras depozitul inaintea expirarii respective perioade.
5) Cu exceptia cazurilor prevazute la alin. 4), publicul poate lua
cunostinta de registru, ca si de toate documentele si obiectele depuse la
Biroul international.
Art. 7
1) a) Orice depozit inregistrat la Biroul international produce, in fiecare
dintre statele contractante desemnate de catre solicitant in cererea sa,
aceleasi efecte, numai daca toate formalitatile prevazute de legea nationala
pentru obtinerea protectiei au fost indeplinite de catre solicitant si numai
daca toate actele administrative prevazute in acest scop au fost perfectate de
catre administratia acestui stat.
b) Sub rezerva dispozitiilor art. 11, protectia desenelor sau modelelor
care fac obiectul unui depozit inregistrat la Biroul international este
reglementata in fiecare dintre statele contractante prin dispozitiile legii
nationale care se aplica, in respectivul stat, desenelor sau modelelor
industriale a caror protectie este revendicata pe calea depozitului national si
pentru care toate formalitatile au fost indeplinite si toate actele
administrative au fost perfectate.
2) Depozitul international nu produce efecte in statul de origine daca
legislatia acestui stat nu prevede acest lucru.
Art. 8
1) In pofida dispozitiilor art. 7, administratia nationala a unui stat
contractant, a carui legislatie nationala prevede refuzul protectiei ca urmare
a unei examinari administrative din oficiu sau ca urmare a opunerii unui tert,
trebuie, in caz de refuz, sa faca cunoscut, intr-un termen de 6 luni, Biroului
international, ca desenul sau modelul nu corespunde exigentelor pe care aceasta
legislatie le impune in plus fata de formalitatile si actele administrative
prevazute la art. 7 alin. 1). Daca refuzul nu este notificat in termen de 6
luni, depozitul international produce efectele sale in statul respectiv
incepind cu data acestui depozit. Totusi, in orice stat contractant care
examineaza noutatea, daca nu a fost notificat nici un refuz, in cursul
termenului de 6 luni, depozitul national, pastrindu-si in acelasi timp
prioritatea, produce efecte in respectivul stat incepind cu expirarea
termenului de mai sus, numai daca legislatia nationala nu prevede o data anterioara
pentru depozitele intocmite la administratia sa nationala.
2) Termenul de 6 luni prevazut la alin. 1) trebuie sa fie calculat cu
incepere de la data la care administratia nationala a primit numarul
buletinului periodic in care s-a publicat inregistrarea depozitului
international. Administratia nationala trebuie sa faca cunoscuta aceasta data
la cererea oricaror terti.
3) Solicitantul are aceleasi mijloace de recurs impotriva deciziei de
respingere din partea administratiei nationale prevazute la alin. 1) ca in
cazul in care si-ar fi depus desenul sau modelul la aceasta administratie; in
orice caz, decizia de refuz trebuie sa poata face obiectul unei reexaminari sau
unui recurs.
Notificarea deciziei trebuie sa indice:
1 - motivele pentru care s-a stabilit ca desenul sau modelul nu corespunde
exigentelor legii nationale;
2 - data prevazuta la alin. 2);
3 - termenul acordat pentru a cere o reexaminare sau sa se inainteze un
recurs;
4 - autoritatea careia aceasta cerere sau acest recurs ii pot fi adresate.
4) a) Administratia nationala a unui stat contractant a carui legislatie
nationala prevede dispozitii de natura celor prevazute la alin. 1) si care cer
o declaratie care sa indice numele adevaratului creator al desenului sau
modelului, sau o descriere a respectivului desen sau model, poate cere ca,
intr-un termen care nu poate fi mai mic de 60 de zile incepind de la trimiterea
cererii in acest sens, prin aceasta administratie, solicitantul sa transmita,
in limba in care a fost redactata cererea depusa la Biroul international:
1 - o declaratie care indica adevaratul creator al desenului sau modelului;
2 - o scurta descriere care subliniaza elementele caracteristice esentiale
ale desenului sau modelului asa cum apar ele in fotografii sau alte
reprezentari grafice.
b) Nici o taxa nu este perceputa de catre administratia nationala pentru
remiterea unei astfel de declaratii sau descrieri, sau pentru eventuala lor
publicare prin grija acestei administratii.
5) a) Fiecare dintre statele contractante, a caror legislatie nationala
prevede dispozitii de natura celor prevazute la alin. 1), trebuie sa informeze
Biroul international despre aceasta.
b) Daca legislatia unui stat contractant prevede mai multe sisteme de protectie
a desenelor sau modelelor si daca unul din aceste sisteme prevede un examen de
noutate, dispozitiile prezentului aranjament, referitoare la statele care
practica un asemenea examen, nu se aplica, decit in ceea ce priveste acest
sistem.
Art. 9
Daca depozitul international al desenului sau modelului este intocmit
intr-o perioada de 6 luni de la primul depozit al aceluiasi desen sau model in
unul dintre statele membre ale Uniunii Internationale pentru Protectia
Proprietatii Industriale si daca prioritatea este revendicata pentru depozitul
international, data prioritatii este aceea a primului depozit.
Art. 10
1) Depozitul international poate fi reinnoit la fiecare 5 ani printr-o
singura plata, in cursul ultimului an al fiecarei perioade de 5 ani, a taxelor
de reinnoire fixate de regulament.
2) Prin intermediul varsamintului unei suprataxe stabilite de regulament,
este acordat un termen de garantie de 6 luni pentru reinnoirile depozitului
international.
3) In momentul platii taxelor de reinnoire trebuie sa indice numarul
depozitului international si, daca reinnoirea nu trebuie sa fie efectuata
pentru toate statele contractante in care depozitul este pe punctul de a
expira, acele state in care reinnoirea trebuie sa fie efectuata.
4) Reinnoirea poate fi limitata numai la o parte a desenelor sau modelelor
cuprinse in depozitul multiplu.
5) Biroul international inregistreaza si publica reinnoirile.
Art. 11
1) a) Durata protectiei acordate de catre un stat contractant desenelor sau
modelelor care au facut obiectul unui depozit international nu poate fi mai
mica de:
1 - 10 ani incepind cu data depozitului international, daca acest depozit a
facut obiectul unei reinnoiri;
2 - 5 ani cu incepere de la data depozitului international in absenta unei
reinnoiri.
b) Cu toate acestea, daca, in virtutea dispozitiilor legislatiei nationale
a unui stat contractant care examineaza noutatea, protectia incepe la o data
posterioara celei a depozitului international, duratele minime prevazute la
lit. a) sint calculate tinind cont de punctul de curgere a protectiei in
respectivul stat. Faptul ca depozitul international nu este reinnoit decit o
singura data nu afecteaza cu nimic durata minima a protectiei astfel definite.
2) Daca legislatia unui stat contractant prevede, pentru desenele sau
modelele care au facut obiectul unui depozit national, o protectie a carei
durata, cu sau fara reinnoire, este mai mare de 10 ani, o protectie cu o durata
egala este acordata in acest stat pe baza depozitului international si a
reinnoirilor la desenele sau modelele care au facut obiectul unui depozit
international.
3) Orice stat contractant poate, in legislatia sa nationala, sa limiteze
durata protectiei desenelor sau modelelor care au facut obiectul unui depozit
international la duratele prevazute la alin. 1).
4) Sub rezerva dispozitiilor de la alin. 1) lit. b), protectia ia sfirsit,
in statele contractante, la data expirarii depozitului international, numai
daca legislatia nationala a acestor state nu dispune ca protectia sa continue
dupa data expirarii depozitului international.
Art. 12
1) Biroul international trebuie sa inregistreze si sa publice orice
schimbare care afecteaza proprietatea unui desen sau unui model care face obiectul
unui depozit international in vigoare. Se intelege ca transferul proprietatii
poate fi limitat la drepturile care decurg din depozitul international numai in
unul sau mai multe state contractante si, in cazul depozitului multiplu, numai
la o parte a desenelor sau modelelor cuprinse in respectivul depozit.
2) Inregistrarea prevazuta la alin. 1) produce aceleasi efecte ca in cazul
in care ar fi fost efectuata de catre administratiile nationale ale statelor
contractante.
Art. 13
1) Titularul unui depozit international poate, prin intermediul unei
declaratii adresate Biroului international, sa renunte la drepturile sale
pentru toate statele contractante sau numai pentru un anumit numar dintre ele
si, in cazul depozitului multiplu, numai pentru o parte a desenelor si
modelelor cuprinse in respectivul depozit.
2) Biroul international inregistreaza declaratia si o publica.
Art. 14
1) Un stat contractant nu poate cere, pentru recunoasterea dreptului, ca un
semn sau mentiune a depozitului desenului sau modelului sa fie pus pe obiectul
care reprezinta acest desen sau model.
2) Daca legislatia nationala a unui stat contractant prevede aplicarea unei
mentiuni speciale cu orice alt scop, statul respectiv va trebui sa considere
aceasta cerinta ca indeplinita daca toate obiectele prezentate publicului cu
autorizatia titularului dreptului asupra desenului sau modelului, sau daca
etichetele cu care sint prevazute aceste obiecte poarta mentiunea speciala
internationala.
3) Trebuie sa fie considerata ca mentiune speciala internationala simbolul
D (litera majuscula D intr-un cerc) insotita fie:
1 - de indicarea anului depozitului international si a numelui sau
abrevierii uzuale a numelui solicitantului, fie
2 - de numarul depozitului international.
4) Simpla aplicare a mentiunii speciale internationale pe obiecte sau
etichete nu poate in nici un fel sa fie interpretata ca implicind renuntarea la
protectie sau la dreptul de autor sau la orice alt titlu cind, in absenta unei
astfel de mentiuni, aceasta protectie poate fi obtinuta.
Art. 15
b) Taxele prevazute de regulament cuprind:
1 - taxele pentru Biroul international;
2 - taxe pentru statele contractante desemnate de catre solicitant, si
anume:
a) o taxa pentru fiecare dintre statele contractante;
b) o taxa pentru fiecare dintre statele contractante care efectueaza
examinarea noutatii si implica plata unei taxe pentru a efectua aceasta
examinare.
2) Pentru un aceleasi depozit, taxele platite pentru un stat contractant,
in virtutea dispozitiilor alin. 1) cifra 2 lit. a), sint scazute din suma
totala a taxei prevazute la alin. 1) cifra 2 lit. b), cind aceasta ultima taxa
devine obligatorie pentru respectivul stat.
Art. 16
1) Taxele pentru statele contractante prevazute la art. 15 alin. 1), cifra
2 sint percepute de catre Biroul international care, in fiecare an, le varsa
statelor contractante desemnate de catre solicitant.
2) a) Orice stat contractant poate declara Biroului international ca
renunta sa ceara taxele suplimentare prevazute la art. 15 alin. 1) cifra 2 lit.
a), in ce priveste depozitele internationale pentru care alte state
contractante care au subscris la aceeasi renuntare, sint considerate state de
origine.
b) El poate subscrie la aceleasi renuntari in ceea ce priveste depozitul
international pentru care el este recunoscut stat de origine.
Art. 17
Regulamentul de executie fixeaza detaliile de aplicare a prezentului
aranjament si mai ales:
1 - limbile si numarul de exemplare in care cererea depozitului trebuie sa
fie formulata, precum si indicatiile pe care trebuie sa le contina cererea;
2 - sumele, datele de scadenta si modul de plata a taxelor destinate
Biroului international si statelor, inclusiv limitarile impuse taxei prevazute
pentru statele contractante care efectueaza o examinare a noutatii;
3 - numarul, formatul si alte caracteristici ale altor fotografii sau ale
altor reprezentari grafice ale fiecaruia dintre desenele sau modelele depuse;
4 - lungimea descrierii elementelor caracteristice ale desenului sau
modelului;
5 - limitele si conditiile in care exemplarele sau machetele obiectelor
care reprezinta obiectele care reprezinta desenul sau modelul pot fi anexate
cererii;
6 - numarul desenelor sau modelelor care pot fi cuprinse in depozitul
multiplu si alte dispozitii care se refera la depozitul multiplu;
7 - orice problema privind publicarea sau distribuirea buletinului
periodic, prevazut la art. 6 alin. 3) lit. a), inclusiv numarul de exemplare
ale buletinului care sint date in mod gratuit administratiilor nationale, ca si
numarul de exemplare care pot fi vindute la pret redus acestor administratii;
8 - procedura notificarii de catre statele contractante a deciziilor de
refuz prevazute la art. 8 alin. 1), ca si procedura privind comunicarea si
publicarea unor decizii prin grija Biroului international;
9 - conditiile in care trebuie sa fie efectuate, de catre Biroul
international, inregistrarea si publicarea schimbarilor ce afecteaza proprietatea
unui desen sau model prevazut la art. 12 alin. 1), ca si renuntarile prevazute
la art. 13;
10 - destinatia data documentelor si obiectelor legate de depozite care nu
mai sint susceptibile de reinnoire.
Art. 18
Dispozitiile prezentului aranjament nu impiedica revendicarea aplicarii de
dispozitii mai largi, care ar fi acordate de legislatia nationala a unui stat
contractant, si nu afecteaza in nici un fel protectia acordata operelor
artistice si operelor de arta aplicata, prin tratate si conventii
internationale, asupra dreptului de autor.
Art. 19
Taxele Biroului international, platite pentru servicii prevazute pentru
prezentul aranjament, trebuie sa fie fixate astfel:
a) venitul lor sa acopere toate cheltuielile serviciului international al
desenelor si modelelor, precum si toate cheltuielile care sint cerute de
pregatirea si organizarea reuniunii Comitetului International al Desenelor sau
Modelelor sau de conferintele de revizuire a prezentului aranjament;
b) sa permita mentinerea fondului de rezerva prevazut la art. 20.
Art. 20
1) Se constituie un fond de rezerva, al carui plafon se ridica la 250.000
franci elvetieni. Acesta poate fi modificat de catre Comitetul International al
Desenelor sau Modelelor, prevazut la art. 21 de mai jos.
2) Fondul de rezerva este format din excedentele de incasare de la
serviciul international al desenelor si modelelor.
3) a) Totusi, de la intrarea in vigoare a prezentului aranjament, fondul de
rezerva este constituit prin varsamint, de fiecare stat, dintr-o cotizatie
unica, calculata pentru fiecare dintre ele, in functie de numarul de unitati ce
corespund clasei careia ii apartine, in conformitate cu art. 13 alin. 8) al
Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale.
b) Statele care vor deveni parti la prezentul aranjament, dupa intrarea sa
in vigoare, vor trebui sa plateasca in mod egal o cotizatie unica. Aceasta va
fi calculata dupa principiile formulate la alineatul de mai sus in asa fel
incit toate statele, oricare ar fi data cind vor deveni parti la aranjament, sa
plateasca aceeasi contributie pe unitate.
4) In cazul in care valoarea totala a fondului de rezerva ar depasi
plafonul prevazut, surplusul va fi periodic repartizat statelor contractante,
proportional cu cotizatia unica platita de fiecare dintre ele, pina la
concurenta sumei totale a acestei cotizatii.
5) Cind cotizatiile unice au fost integral rambursate, Comitetul
International al Desenelor sau Modelelor poate decide sa nu mai fie cerute
cotizatii unice statelor care vor deveni, ulterior, parti la aranjament.
Art. 21
1) S-a creat un Comitet International al Desenelor sau Modelelor alcatuit
din reprezentanti ai tuturor statelor contractante.
2) Acest comitet are urmatoarele atributii:
1 - stabileste regulamentul interior;
2 - modifica regulamentul de executie;
3 - modifica plafonul fondului de rezerva prevazut la art. 20;
4 - stabileste clasificarea internationala a desenelor si modelelor;
5 - studiaza probleme referitoare la aplicarea si la revizuirea eventuala a
prezentului aranjament;
6 - studiaza toate celelalte probleme referitoare la protectia
internationala a desenelor si modelelor;
7 - se pronunta asupra rapoartelor anuale de gestiune a Biroului
international si da directive generale acestui birou privind exercitarea
functiilor care i se cuvin in virtutea prezentului aranjament;
8 - stabileste un raport asupra cheltuielilor previzibile ale Biroului
international pentru fiecare perioada trienala ce urmeaza.
3) Deciziile comitetului sint luate cu majoritate de patru cincimi dintre
membrii prezenti sau reprezentanti si care voteaza in cazurile prevazute la
cifrele 1, 2,3 si 4 ale alin. 2) si cu majoritatea simpla in toate celelalte
cazuri. Abtinerea nu este considerata ca vot.
4) Comitetul este convocat de catre directorul Biroului international:
1 - cel putin o data la 3 ani;
2 - oricind, la cererea unui tert dintre statele contractante, sau, in caz
de nevoie, la initiativa directorului Biroului international sau a Guvernului
Confederatiei Elvetiene.
5) Cheltuielile de transport si de cazare ale membrilor comitetului cad in
sarcina guvernelor lor.
Art. 22
1) Regulamentul poate fi amendat de comitet in virtutea art. 21 alin. 2)
cifra 2 sau prin procedura scrisa prevazuta la alin. 2) de mai jos.
2) In caz de recurgere la procedura scrisa, amendamentele sint propuse de
catre directorul Biroului international prin scrisoare circulara adresata
tuturor statelor contractante.
Amendamentele sint considerate ca adoptate daca, in termen de un an de la
comunicarea lor, nici un stat contractant n-a facut cunoscuta opozitia sa.
Art. 23
1) Prezentul aranjament ramine deschis pentru semnare pina la 31 decembrie
1961.
2) El va fi ratificat si instrumentele de ratificare vor fi depuse pe linga
Guvernul Olandei.
Art. 24
1) Statele membre ale Uniunii Internationale pentru Protectia Proprietatii
Industriale, care nu au semnat prezentul aranjament, vor fi admise sa adere la
el.
2) Aceasta aderare va fi notificata pe cale diplomatica Guvernului
Confederatiei Elvetiene si, prin aceasta, guvernelor tuturor statelor
contractante.
Art. 25
1) Orice stat contractant se angajeaza sa asigure protectia desenelor si
modelelor industriale si sa adopte, conform constitutiei sale, masurile
necesare pentru aplicarea acestui aranjament.
2) In momentul depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare,
un stat contractant trebuie sa fie in masura, conform legislatiei sale
nationale, sa dispuna ca dispozitiile prezentului aranjament sa produca efecte.
Art. 26
1) Prezentul aranjament va intra in vigoare la expirarea unui termen de o
luna de la data trimiterii, de catre Guvernul Confederatiei Elvetiene, statelor
contractante, a notificarii depunerii celor zece instrumente de ratificare sau
de aderare, dintre care cel putin celor patru state care, la data prezentului
aranjament, nu sint parti nici la aranjamentul din 1925, nici la Aranjamentul
din 1934.
2) Prin urmare, depunerea instrumentelor de ratificare si de aderare va
trebui sa fie notificata statelor contractante de catre Guvernul Confederatiei
Elvetiene. Aceste ratificari si aderarii isi vor produce efectele la expirarea
termenului de o luna de la data trimiterii acestor notificari numai daca, in
caz de aderare, nu a fost indicata o data posterioara in instrumentul de
aderare.
Art. 27
Orice stat contractant poate, oricind, sa notifice Guvernului Confederatiei
Elvetiene ca prezentul aranjament este aplicat tuturor sau unei parti a
teritoriilor pentru care el asigura relatii internationale. Guvernul
Confederatiei Elvetiene informeaza despre aceasta toate statele contractante si
aranjamentul se aplica in mod egal teritoriilor desemnate in notificare, la o
luna dupa trimiterea comunicarii facute de catre Guvernul Confederatiei
Elvetiene statelor contractante, numai daca nu a fost indicata o data
posterioara de notificare.
Art. 28
1) Orice stat contractant are posibilitatea sa anuleze prezentul aranjament
in numele sau propriu sau in numele tuturor sau al unei parti a teritoriilor
care ar fi facut obiectul notificarii prevazute la art. 27, printr-o notificare
adresata Guvernului Confederatiei elvetiene. Aceasta anulare produce efecte la
expirarea termenului de un an de la primirea sa de catre Guvernul Confederatiei
Elvetiene.
2) Anularea prezentului aranjament de catre un stat contractant nu revoca
obligatiile pe care le-a contractat in ceea ce priveste desenele sau modelele
care au facut obiectul unei inregistrari internationale inainte de data la care
anularea devine efectiva.
Art. 29
1) Prezentul aranjament va fi supus la revizuiri periodice, in vederea
introducerii de ameliorari de natura sa perfectioneze protectia care rezulta
din depozitul international al desenelor sau modelelor.
2) Conferintele de revizuire vor fi convocate la cererea Comitetului
International al Desenelor sau Modelelor sau cel putin a majoritatii statelor
contractante.
Art. 30
1) Mai multe state contractante pot oricind sa notifice Guvernului
Confederatiei Elvetiene ca, in conditiile precizate de aceasta notificare:
1 - o administratie comuna se substituie administratiei nationale a
fiecareia dintre ele;
2 - trebuie sa fie considerate ca un singur stat pentru aplicarea art. 2 -
17 ale prezentului aranjament.
2) Aceasta notificare nu poate produce efect decit dupa 6 luni de la data
trimiterii comunicarii care este facuta de catre Guvernul Confederatiei
Elvetiene celorlalte state contractante.
Art. 31
1) Numai prezentul aranjament leaga, in relatiile lor reciproce, statele
parti in acelasi timp la prezentul aranjament si la Aranjamentul din 1925 sau
la Aranjamentul din 1934. Totusi, respectivele state vor fi obligate, in cadrul
relatiilor reciproce, sa aplice dispozitiile Aranjamentului din 1925 sau cele
ale Aranjamentului din 1934, dupa caz, desenelor sau modelelor depuse Biroului
international anterior datei la care prezentul aranjament le leaga in relatiile
lor reciproce.
2) a) Orice stat parte, in aceleasi timp, la prezentul aranjament si la
Aranjamentul din 1925 este obligat sa se conformeze dispozitiilor
Aranjamentului din 1925 in relatiile sale cu statele care nu sint parti decit
la Aranjamentul din 1925, numai daca respectivul stat nu a denuntat
Aranjamentul din 1925.
b) Orice stat parte, in aceleasi timp, la prezentul aranjament si la
Aranjamentul din 1934 este obligat sa se conformeze dispozitiilor
Aranjamentului din 1934 in relatiile sale cu statele care nu sint parti decit
la Aranjamentul din 1934, numai daca respectivul stat nu a denuntat
Aranjamentul din 1934.
3) Statele care nu sint parti decit la prezentul aranjament nu au nici o
obligatie fata de statele care sint parti la Aranjamentul din 1925 sau la
Aranjamentul din 1934, fara a fi parti, in aceleasi timp, la prezentul
aranjament.
Art. 32
1) Semnarea si ratificarea prezentului aranjament de catre un stat parte,
la data prezentului aranjament, la Aranjamentul din 1925 sau la Aranjamentul
din 1934, ca si aderarea la prezentul aranjament al unui asemenea stat vor fi
considerate ca semnare si ratificare a protocolului anexat la prezentul
aranjament sau ca aderare la respectivul protocol, numai daca respectivul stat
n-a subscris la o declaratie expresa in sens contrar, in timpul semnarii sau
depunerii instrumentului sau de aderare.
2) Orice stat contractant, care a subscris la declaratia prevazuta la alin.
1), sau orice alt stat contractant care nu este parte la Aranjamentul din 1925
sau la Aranjamentul din 1934, poate semna protocolul anexat prezentului
aranjament sau sa adere la el. In timpul semnarii sau depunerii instrumentului
sau de aderare el poate declara ca nu se considera legat prin dispozitiile
alin. 2) a) sau alin. 2) b) ale protocolului; in acest caz, celelalte state
parti la protocol nu sint obligate sa aplice, in relatiile lor cu statul care a
facut uz de acest drept, dispozitia care a facut obiectul acestei declaratii.
Dispozitiile art. 23 - 28 inclusiv se aplica prin analogie.
Art. 33
Prezentul act va fi semnat intr-un singur exemplar, care va fi depus la
arhivele Guvernului Olandei. O copie legalizata va fi transmisa de acesta din
urma guvernului fiecaruia dintre statele care au semnat prezentul aranjament
sau care au aderat la el.
PROTOCOL*)
*) Acest protocol nu a intrat inca in vigoare.
Statele parti ale prezentului protocol au cazut de acord asupra celor ce
urmeaza:
1. Dispozitiile prezentului protocol se aplica desenelor sau modelelor care
fac obiectul unui depozit international si pentru care unul dintre statele
parti la respectivul protocol este considerat stat de origine.
2. In ceea ce priveste desenele sau modelele prevazute la alin. 1 de mai
sus:
a) durata protectiei acordate de statele parti la prezentul protocol
desenelor sau modelelor prevazute la alin. 1 de mai sus nu poate fi mai mica de
15 ani de la data prevazuta la art. 11 alin. 1) a) sau b), dupa caz;
b) aplicarea unei mentiuni de rezerva pe obiectele carora le sint
incorporate desenele sau modelele sau pe etichetele cu care sint prevazute
aceste obiecte nu poate in nici un caz sa fie ceruta de catre statele parti la
prezentul protocol, fie pentru exercitarea, pe teritoriul lor, a dreptului care
decurg din depozitul international, fie cu orice alt scop.
ACTUL COMPLEMENTAR DE LA STOCKHOLM*)
din 14 iulie 1967, modificat la 2 octombrie 1979
*) Traducere.
Art. 1
Definitii
In sensul prezentului act complementar, trebuie sa se inteleaga, prin Actul
din 1934, actul semnat la Londra, la 2 iunie 1934, al Aranjamentului de la Haga
privind depozitul international al desenelor si modelelor industriale;
- Actul din 1960, actul semnat la Haga, la 28 noiembrie 1960, al
Aranjamentului de la Haga privind depozitul international al desenelor si
modelelor industriale;
- Actul aditional din 1961, actul semnat la Monaco la 18 noiembrie 1961,
aditional la Actul din 1934;
- Organizatia, Organizatia Mondiala de Proprietate Intelectuala;
- Biroul international, Biroul International de Proprietate Intelectuala;
- director general, directorul general al organizatiei;
- Uniune speciala, uniunea de la Haga, creata prin aranjamentul de la Haga
la 6 noiembrie 1925 privind depozitul international de desene si modele
industriale si mentinuta prin Actele din 1934 si 1960 si prin Actul aditional
din 1961, ca si prin prezentul act complementar.
Art. 2
Adunarea
1) a) Uniunea speciala are o adunare compusa din tarile care au ratificat
prezentul act sau au aderat la el.
b) Guvernul fiecarei tari este reprezentat de un delegat, care poate fi
asistat de supleanti, de consilieri si de experti.
c) Cheltuielile fiecarei delegatii sint suportate de guvernul care a
desemnat-o.
2) a) Adunarea:
(i) trateaza toate problemele privind mentinerea si dezvoltarea Uniunii
speciale si aplicarea aranjamentului sau;
(ii) da Biroului international directive privind pregatirea conferintelor
de revizuire, tinind cont de observatiile legale ale tarilor Uniunii speciale
care nu au ratificat prezentul act sau nu au aderat la el;
(iii) modifica regulamentul de aplicare si fixeaza cuantumul taxelor
referitoare la depozitul international al desenelor si modelelor industriale;
(iv) examineaza si aproba raporturile si activitatile directorului general,
referitoare la Uniunea speciala si ii da directivele utile privind problemele
Uniunii speciale;
(v) fixeaza programul, adopta bugetul bienal al Uniunii speciale si aproba
conturile de lichidare;
(vi) adopta regulamentul financiar al Uniunii speciale;
(vii) creeaza comitete de experti si grupe de lucru pe care le considera
utile la realizarea obiectivelor Uniunii speciale;
(viii) decide care sint tarile membre ale Uniunii speciale si care sint
organizatiile internationale neguvernamentale si interguvernamentale care pot
sa fie admise la reuniunile sale in calitate de observatori;
(ix) adopta modificarile art. 2 - 5;
(x) intreprinde orice alta actiune corespunzatoare, cu scopul de a atinge
obiectivele Uniunii speciale;
(xi) se achita de orice fel de alte sarcini pe care le implica prezentul
act complementar.
b) Asupra problemelor care intereseaza in egala masura si alte uniuni
administrate de organizatie, adunarea statuteaza modul in care se poate lua
cunostinta de opinia Comitetului de coordonare al organizatiei.
3) a) Fiecare tara membra a adunarii dispune de un vot.
b) Jumatate din tarile membre ale adunarii constituie cvorumul.
c) Cu toate dispozitiile subalineatului b), daca, in cursul unei sesiuni,
numarul tarilor reprezentate este mai mic de jumatate, dar egal sau superior
unei treimi din tarile membre ale adunarii, aceasta poate sa ia deciziile;
totusi, deciziile adunarii, cu exceptia celor care privesc procedura, nu devin
executorii decit atunci cind conditiile enuntate mai jos sint indeplinite.
Biroul international comunica hotaririle mentionate tarilor membre ale adunarii
care nu erau reprezentate, invitindu-le sa exprime in scris, in termen de 3
luni socotind de la data comunicarii, votul sau abtinerea lor. Daca la
expirarea acestui termen numarul tarilor care si-au exprimat astfel votul sau
abtinerea lor este cel putin egal cu numarul tarilor care lipseau pentru ca
majoritatea in cvorum sa fie atinsa in cursul sesiunii, deciziile mentionate
devin executorii cu conditia ca, in acelasi timp, majoritatea necesara sa
ramina dobindita.
d) Sub rezerva dispozitiilor art. 5 alin. 2, deciziile adunarii sint luate
cu o majoritate de doua treimi din voturile exprimate.
e) Abtinerea nu este considerata ca un vot.
f) Un delegat nu poate sa reprezinte decit o singura tara si nu poate sa
voteze decit in numele acesteia.
g) Tarile Uniunii speciale care nu sint membre ale adunarii sint admise la
aceste reuniuni in calitate de observatori.
4) a) Adunarea se reuneste o data la 2 ani in sesiune ordinara, la
convocarea directorului general si, in afara cazurilor exceptionale, in timpul
aceleiasi perioade si in acelasi loc ca adunarea generala a organizatiei.
b) Adunarea se reuneste in sesiune extraordinara in baza unei convocari a
directorului general, la cererea unui sfert din tarile membre ale adunarii.
c) Ordinea de zi a fiecarei sesiuni este pregatita de directorul general.
5) Adunarea isi adopta regulamentul intern.
Art. 3
Biroul international
1) a) Sarcinile referitoare la depozitul international al desenelor si
modelelor industriale, ca si alte sarcini administrative care revin Uniunii
speciale sint asigurate de Biroul international.
b) Biroul international pregateste mai ales reuniunile si asigura
secretariatul adunarii si comitetele de experti si grupele de lucru pe care
adunarea le poate infiinta.
c) Directorul general este cel mai inalt functionar al Uniunii speciale si
o reprezinta.
2) Directorul general si orice membru al personalului desemnat de el iau
parte, fara drept de vot, la toate reuniunile adunarii si la orice comitet de
experti sau grupa de lucru pe care aceasta le poate crea. Directorul general
sau un membru al personalului desemnat de el este, din oficiu, secretar al
acestor organe.
3) a) Biroul international, conform directivelor adunarii, pregateste
conferintele de revizuire a dispozitiilor aranjamentului.
b) Biroul international poate sa consulte organizatiile interguvernamentale
si internationale neguvernamentale asupra pregatirii conferintelor de
revizuire.
c) Directorul general si persoanele desemnate de el iau parte, fara drept
de vot, la deliberarile acestor conferinte.
4) Biroul international indeplineste orice alta sarcina care ii este
atribuita.
Art. 4
Finante
1) a) Uniunea speciala are un buget.
b) Bugetul Uniunii speciale cuprinde incasari si cheltuieli proprii Uniunii
speciale, contributia sa la bugetul de cheltuieli comune uniunilor, ca si, daca
este cazul, suma pusa la dispozitie bugetului conferintei organizatiei.
c) Sint considerate drept cheltuieli comune ale uniunii cheltuielile care
nu sint atribuite in mod exclusiv Uniunii speciale, dar in egala masura uneia
sau mai multor alte uniuni administrate de organizatie. Partea Uniunii speciale
in aceste cheltuieli comune este proportionala cu interesul pe care aceste
cheltuieli il prezinta pentru ea.
2) Bugetul Uniunii speciale este fixat tinind cont de cerintele de
coordonare cu bugetele altor uniuni administrate de organizatie.
3) Bugetul Uniunii speciale este finantat de urmatoarele resurse:
(i) taxe referitoare la depozitul international si taxele si sumele datorate
pentru alte servicii facute de Biroul international in numele Uniunii speciale;
(ii) suma obtinuta din vinzarea publicatiilor Biroului international
privind Uniunea speciala si drepturile aferente acestor publicatii;
(iii) donatii, legate si subventii;
(iv) chirii, dobinzi si alte venituri diverse.
4) a) Cuantumul taxelor mentionate la alin. 3) (i) este fixat de adunare,
la propunerea directorului general.
b) Acest cuantum este fixat astfel ca incasarile Uniunii speciale provenind
din taxe si alte surse de venituri sa permita cel putin acoperirea
cheltuielilor Biroului international care intereseaza Uniunea speciala.
c) In cazul in care bugetul nu este adoptat inainte de a incepe o noua
perioada bugetara, bugetul anului precedent este reinnoit, conform
modalitatilor prevazute de regulamentul financiar.
5) Sub rezerva dispozitiilor alin. 4) a), cuantumul total al taxelor si
sumelor datorate pentru alte servicii facute de Biroul international in numele
Uniunii speciale este fixat de directorul general, care intocmeste un raport
adunarii in acest sens.
6) a) Uniunea speciala poseda un fond de rulment constituit din excedentele
de incasari si, daca astfel de excedente nu ajung, printr-un varsamint unic,
efectuat de fiecare tara a Uniunii speciale. Daca fondul devine insuficient,
adunarea hotaraste majoritatea acestuia.
b) Suma totala a varsamintului initial al fiecarei tari la fondul citat mai
sus a participarii sale la majoritatea acestuia este proportionala cu
contributia acestei tari, in calitate de membru al Uniunii de la Paris pentru
protectia proprietatii industriale, la bugetul uniunii mentionate pentru anul
in cursul caruia este constituit fondul sau este decisa cresterea.
c) Proportia si modalitatile de varsamint sint fixate de adunare, la
propunerea directorului general si cu acordul Comitetului de coordonare al
organizatiei.
7) a) Acordul de sediu, incheiat cu tara pe teritoriul careia isi are
sediul organizatia, prevede ca, daca fondul de rulment este insuficient,
aceasta tara sa acorde avansuri. Suma totala a acestor avansuri si conditiile
in care ele sint acordate fac obiectul, in fiecare caz, al unor acorduri
separate intre tara in cauza si organizatie.
b) Tara vizata la subalin. 7) a) si organizatia au, fiecare, dreptul de a
denunta angajamentul de a acorda avansuri, prin notificare in scris. Denuntarea
capata efect la 3 ani dupa sfirsitul anului in cursul caruia a fost notificata.
8) Verificarea conturilor este asigurata, conform modalitatilor prevazute
prin regulamentul financiar, de catre una sau mai multe tari ale Uniunii
speciale sau de catre controlori externi, care sint desemnati de adunarea, cu
consimtamintul lor.
Art. 5
Modificari la art. 2 - 5
1) Propunerile de modificare la prezentul act complementar pot sa fie
prezentate de orice tara membra a adunarii sau de directorul general. Aceste
propuneri sint comunicate de acesta din urma tarilor membre ale adunarii cu cel
putin 6 luni inainte sa fie supuse examinarii.
2) Orice modificare vizata la alin. 1) este adoptata de adunare. Adoptarea
necesara trei patrimi din voturile exprimate; totusi, orice modificare a art. 2
si a prezentului alineat necesita patru cincimi din voturile exprimate.
3) Orice modificare vizata la alin. 1) intra in vigoare la o luna dupa
primirea de catre directorul general a notificarilor scrise de acceptare,
efectuata in conformitate cu regulile lor constitutionale respective, din
partea a trei patrimi din tarile membre ale adunarii, in momentul in care
modificarea a fost adoptata. Orice modificare astfel acceptata legala toate
tarile care sint membre ale adunarii in momentul in care modificarea intra in
vigoare, sau care devin membre ale acesteia la o data ulterioara.
Art. 6
Modificari la Actul din 1934 si la Actul aditional din 1961
1) a) Referirile, in Actul din 1934, la Biroul International de Proprietate
Industriala de la Berna, la Biroul International de la Berna sau la Biroul
international sint considerate ca raportindu-se la Biroul international asa cum
este definit in art. 1 al prezentului act complementar.
b) Articolul 15 al Actului din 1904 este abrogat.
c) Orice modificare a regulamentului de aplicare vizat la art. 20 al
Actului din 1934 se efectueaza conform procedurii prescrise de art. 2 alin. 2)
a) (iii) si 3) lit. d).
d) La art. 21 al Actului din 1934 cuvintele "revizuit in 1928"
sint inlocuite cu cuvintele "pentru protectia operelor literare si
artistice".
e) Referirile, in art. 22 al Actului din 1934, la art. 16, 16 bis si 17 bis
ale "Conventiei generale" sint considerate ca raportindu-se la
dispozitiile Actului de la Stockholm al Conventiei de la Paris pentru protectia
proprietatii industriale care, in actul de la Stockholm, mentionat mai sus,
corespund art. 16, 16 bis si 17 bis ale actelor incheiate anterior Conventiei
de la Paris.
2) a) Orice modificare a taxelor, vizate la art. 3 al Actului aditional din
1961, se efectueaza conform procedurii prevazute de art. 22) lit. a) (iii) si
3) lit. d).
b) Alin. 1) al art. 4 al Actului aditional din 1961, ca si cuvintele
"cind fondul de rezerva a atins aceasta suma", din alin. 2) al
articolului mentionat, sint abrogate.
c) Referirile, in art. 6 alin. 2) al Actului aditional din 1961, la art. 16
si 16 bis ale Conventiei de la Paris pentru protectia proprietatii industriale
sint considerate ca raportindu-se la dispozitiile Actului de la Stockholm al
conventiei mentionate care, in Actul de la Stockholm, corespund art. 16 si 16
bis ale actelor incheiate anterior Conventiei de la Paris.
d) Referirile, in alin. 1) si 3) ale art. 7 al Actului aditional din 1961,
la Guvernul Confederatiei Elvetiene sint considerate ca raportindu-se la
directorul general.
Art. 7
Modificarile Actului din 1960
1) Referirile, in Actul din 1960, la Biroul Uniunii Internationale pentru
Protectia Proprietatii Industriale sau la Biroul international sint considerate
ca raportindu-se la Biroul international asa cum este el definit la art. 1 al
prezentului act complementar.
2) Art. 19, 20, 21 si 22 ale Actului din 1960 sint abrogate.
3) Referirile, in Actul din 1960, la Guvernul Confederatiei Elvetiene sint
considerate ca raportindu-se la directorul general.
4) In art. 29 al Actului din 1960, cuvintele "periodice" (alin.
1) si al "Comitetul International al Desenelor sau Modelelor" (alin.
2) sint suprimate.
Art. 8
Ratificarea prezentului act complementar; aderarea la aceleasi act
1) a) Tarile care, inainte de 13 ianuarie 1968, au ratificat Actul din
1960, ca si tarile care au aderat la cel putin unul din aceste acte, pot sa
semneze si sa ratifice prezentul act complementar sau pot sa adere la el.
b) Ratificarea prezentului act complementar sau aderarea la el, de catre o
tara care este legata prin Actul din 1934, fara sa fie legata si prin Actul
aditional din 1961, comporta ratificarea automata a Actului aditional din 1961
sau aderarea automata la aceasta.
2) Instrumentele de ratificare si de aderare sint depuse la directorul
general.
Art. 9
Intrarea in vigoare a prezentului act complementar
1) Referitor la cele 5 tari care si-au depus primele instrumentele de
ratificare sau de aderare, prezentul act complementar intra in vigoare la 3
luni dupa depunerea celui de-al 5-lea instrument de ratificare sau de aderare.
2) Referitor la orice alta tara, prezentul act complementar intra in
vigoare la 3 luni dupa data la care ratificarea sau aderarea a fost notificata
de directorul general, in cazul in care o data posterioara nu a fost indicata
in instrumentul de ratificare sau de aderare. In acest ultim caz, prezentul act
intra in vigoare, referitor la aceasta tara, la data astfel indicata.
Art. 10
Acceptarea automata a anumitor dispozitii de catre anumite tari
1) Sub rezerva art. 8 si a alin. urmator, orice tara care nu a ratificat
Actul din 1934 sau care nu a aderat devine legata de Actul aditional din 1961
si de art. 1 - 6 ale prezentului act complementar, incepind cu data la care
aderarea sa la Actul din 1934 capata efect: totusi, daca la aceasta data
prezentul act complementar nu a intrat inca in vigoare, conform termenilor art.
9 alin. 1) aceasta tara nu e legata de articolele mentionate ale prezentului
act complementar decit incepind cu intrarea in vigoare a acestui ultim act,
conform termenilor art. 9 alin. 1).
2) Sub rezerva art. 8 si a alin. precedent, orice tara care n-a ratificat
Actul din 1960 sau care n-a aderat la el devine legata prin art. 1 - 7 ale
prezentului act complementar incepind cu data la care ratificarea actului sau
aderarea sa la aceasta intra in vigoare; totusi, daca la aceasta data prezentul
act complementar nu a intrat inca in vigoare in temeiul art. 9 alin. 1),
aceasta tara nu este legata de articolele prezentului act complementar decit
incepind cu intrarea in vigoare a acestui ultim act, in temeiul art. 9 alin.
1).
Art. 11
Semnarea, etc. a prezentului act complementar
1) a) Prezentul act complementar este semnat intr-un singur exemplar, in
limba franceza, si depus la Guvernul Suediei.
b) Textele oficiale sint stabilite de directorul general, dupa consultarea
guvernelor interesate, in alte limbi pe care adunarea va putea sa le indice.
2) Prezentul act complementar ramine deschis semnarii la Stockholm, pina la
13 ianuarie 1968.
3) Directorul general transmite doua copii, certificate de catre Guvernul
Suediei, ale textului semnat al prezentului act complementar, la guvernele
tuturor tarilor Uniunii speciale si, la cerere, guvernului oricarei alte tari.
4) Directorul general inregistreaza prezentul act complementar la
Secretariatul Organizatiei Natiunilor Unite.
5) Directorul general notifica guvernelor tuturor tarilor Uniunii speciale
semnaturile, depozitele instrumentelor de ratificare sau de aderare, intrarea
in vigoare si orice alta notificare corespunzatoare.
Art. 12
Clauza tranzitorie
Pina la intrarea in functiune a primului director general, referirile, in
prezentul act complementar, la Biroul international al organizatiei sau la
directorul general sint considerate ca raportindu se la biroul uniunii stabilit
prin Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale sau la
directorul sau.