Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

LEGE Nr

LEGE   Nr. 4 din  1953     * Republicata

Codul familiei

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 13 din 18 aprilie 1956


SmartCity3


    Acest text al Codului familiei este preluat din volumul "Legislatie uzuala" nr. 18 din 15 martie 1985, publicat de Consiliul de Stat - Sectorul Buletinului Oficial si al publicatiilor legislative, si include toate modificarile efectuate asupra Codului familiei pana la acea data.
    Reproducem mai jos "Nota asupra editiei" publicata in volumul respectiv.
    "Codul familiei, adoptat prin Legea nr. 4/1953 si publicat in Buletinul Oficial nr. 1 din 4 ianuarie 1954, a fost modificat si completat prin Legea nr. 4 din 4 aprilie 1956 si republicat in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956.
    Dupa republicare, Codul familiei a fost modificat prin Decretul nr. 779/1966, publicat in Buletinul Oficial nr. 64 din 8 octombrie 1966, prin Legea nr. 3/1970, publicata in Buletinul Oficial nr. 70 din 25 iunie 1970, si prin Decretul nr. 174/1974, publicat in Buletinul Oficial nr. 108 din 1 august 1974.
    Editia de fata reproduce textul acestui act normativ republicat, cu toate modificarile intervenite si actualizarea unor denumiri, conform reglementarilor legale."

    Art. 1
    In Republica Socialista Romania statul ocroteste casatoria si familia; el sprijina, prin masuri economice si sociale, dezvoltarea si consolidarea familiei.
    Statul apara interesele mamei si copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii.
    Familia are la baza casatoria liber consimtita intre soti.
    In relatiile dintre soti, precum si in exercitiul drepturilor fata de copii, barbatul si femeia au drepturi egale.
    Drepturile parintesti se exercita numai in interesul copiilor.*1)
------------
    *1) Art. 1 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 779/1966, publicat in Buletinul Oficial nr. 64 din 8 octombrie 1966.

    Art. 2
    Relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca intre membrii ei, care sint datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material.

    TITLUL I
    Casatoria

    CAP. 1
    Incheierea casatoriei

    Art. 3
    Numai casatoria incheiata in fata delegatului de stare civila da nastere drepturilor si obligatiilor de soti prevazute in prezentul cod.
    Art. 4
    Barbatul se poate casatori numai daca a implinit virsta de optsprezece ani, iar femeia numai daca a implinit saisprezece ani.
    Cu toate acestea, pentru motive temeinice, se poate incuviinta casatoria femeii care a implinit cincisprezece ani. Incuviintarea se poate da de Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucuresti sau al judetului in cuprinsul caruia isi are domiciliul femeia si numai in temeiul unui aviz dat de un medic oficial.
    Art. 5
    Este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita.
    Art. 6
    Este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pina la al patrulea grad inclusiv.
    Pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea poate fi incuviintata de Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucuresti sau al judetului in cuprinsul caruia cel care cere aceasta incuviintare isi are domiciliul.
    Art. 7
    Este oprita casatoria:
    a) intre cel care infiaza sau ascendentii lui, de o parte, si cel infiat ori descendentii acestuia, de alta;
    b) intre copiii celui care infiaza, de o parte, si cel infiat sau copiii acestuia, de alta;
    c) intre cei infiati de aceeasi persoana.
    Pentru motive temeinice, casatoria intre persoanele prevazute la lit. b) si c) de mai sus poate fi incuviintata potrivit dispozitiilor art. 6 alin. 2.
    Art. 8
    In timpul tutelei, casatoria este oprita intre tutore si persoana minora ce se afla sub tutela sa.
    Art. 9
    Este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal, debilul mintal, precum si cel care este lipsit vremelnic de facultatile mintale, cit timp nu are discernamintul faptelor sale.
    Art. 10
    Casatoria nu se va incheia daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. In cazul in care, prin lege speciala, este oprita casatoria celor suferinzi de anumite boli, se vor aplica dispozitiile acelei legi.
    Art. 11
    Casatoria se incheie in fata delegatului de stare civila al Consiliului popular al comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti, in cuprinsul caruia se afla domiciliul sau resedinta oricaruia dintre viitorii soti.

    Art. 12
    Cei care vor sa se casatoreasca vor face, personal, declaratia de casatorie le serviciul de stare civila la care urmeaza a se incheia casatoria.
    Daca unul dintre viitorii soti nu se afla in localitatea unde urmeaza a se incheia casatoria, el va putea face declaratia de casatorie in localitatea unde se afla, la serviciul de stare civila, care o va transmite, din oficiu si fara intirziere, serviciului de stare civila competent pentru incheierea casatoriei.
    Art. 13
    In declaratia de casatorie, viitorii soti vor arata ca nu exista nici o piedica legala la casatorie. Odata cu declaratia de casatorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege.
    Art. 14
    Orice persoana poate face opunere la casatorie, daca exista o piedica legala ori daca alte cerinte ale legii nu sint indeplinite.
    Opunerea la casatorie se va face numai in scris, cu aratarea dovezilor pe care ea se intemeiaza.
    Art. 15
    Delegatul de stare civila va refuza sa constate incheierea casatoriei daca, in temeiul verificarilor ce este dator sa faca, al opunerilor primite sau al informatiilor ce are, gaseste ca cerintele legii nu sint indeplinite.
    Art. 16
    Casatoria se incheie prin consimtamintul viitorilor soti. Acestia sint obligati sa fie prezenti, impreuna, in fata delegatului de stare civila, la sediul serviciului de stare civila, pentru a-si da consimtamintul personal si in mod public.
    Cu toate acestea, in cazurile aratate de legea speciala, delegatul de stare civila va putea incheia casatoria si in afara sediului serviciului de stare civila, cu respectarea conditiilor prevazute in alineatul precedent.
    Art. 17
    Delegatul de stare civila, luind consimtamintul viitorilor soti, va intocmi de indata in registrul actelor de stare civila actul de casatorie, care se semneaza de soti si de delegat.

    Art. 18
    Casatoria nu poate fi dovedita decit prin certificatul de casatorie, eliberat pe baza actului intocmit in registrul actelor de stare civila.

    CAP. 2
    Nulitatea casatoriei

    Art. 19
    Este nula casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor prevazute in art. 4, 5, 6, 7 lit. a), 9 si 16.
    Art. 20
    Casatoria incheiata impotriva dispozitiilor privitoare la virsta legala nu va fi declarata nula daca, intre timp, acela dintre soti care nu avea virsta ceruta pentru casatorie a implinit-o ori daca sotia a dat nastere unui copil sau a ramas insarcinata.
    Art. 21
    Casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamint a fost viciat prin eroare cu privire la identitatea fizica a celuilalt sot, prin viclenie sau prin violenta.
    Anularea casatoriei din aceste cauze poate fi ceruta de cel al carui consimtamint a fost viciat, in termen de sase luni de la incetarea violentei ori de la descoperirea erorii sau a vicleniei.
    Art. 22
    In cazul in care sotul unei persoane declarate moarta s-a recasatorit si, dupa aceasta, hotarirea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua ramine valabila.
    Prima casatorie este desfacuta pe data incheierii noii casatorii.
    Art. 23
    Sotul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei, declarata nula sau anulata, pastreaza, pina la data cind hotarirea instantei judecatoresti ramine definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila.
    Declararea nulitatii casatoriei nu are nici o urmare in privinta copiilor, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie.
    Art. 24
    In cazul prevazut in art. 23 alin. 1 cererea de intretinere a sotului de buna-credinta si raporturile patrimoniale dintre barbat si femeie sint supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort.
    Tot astfel, in cazul prevazut in art. 23 alin. 2 se vor aplica, prin asemanare, dispozitiile prevazute la divort, in ce priveste drepturile si obligatiile dintre parinti si copii.

    CAP. 3
    Efectele casatoriei

    Sectiunea I
    Drepturile si obligatiile personale ale sotilor

    Art. 25
    Barbatul si femeia au drepturi si obligatii egale in casatorie.
    Art. 26
    Sotii hotarasc de comun acord in tot ce priveste casatoria.
    Art. 27
    La incheierea casatoriei, viitorii soti vor declara, in fata delegatului de stare civila, numele pe care s-au invoit sa-l poarte in casatorie.
    Sotii pot sa-si pastreze numele lor dinaintea casatoriei, sa ia numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite.
    Art. 28
    Sotii sint obligati sa poarte in timpul casatoriei numele comun declarat.
    Daca sotii s-au invoit sa poarte in timpul casatoriei un nume comun si l-au declarat la incheierea casatoriei potrivit dispozitiilor art. 27 din codul de fata, fiecare dintre soti nu va putea cere schimbarea acestui nume, pe cale administrativa, decit cu consimtamintul celuilalt sot.

    Sectiunea a II-a
    Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor

    Art. 29
    Sotii sint obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casniciei.
    Art. 30
    Bunurile dobindite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sint, de la data dobindirii lor, bunuri comune ale sotilor.
    Orice conventie contrara este nula.
    Calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita.
    Art. 31
    Nu sint bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot:
    a) bunurile dobindite inainte de incheierea casatoriei;
    b) bunurile dobindite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;
    e) bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia dintre soti;
    d) bunurile dobindite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de investitii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;
    e) indemnitatea de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
    f) valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.
    Art. 32
    Sotii raspund cu bunurile comune pentru:
    a) cheltuielile facute cu administrarea oricaruia dintre bunurile lor comune;
    b) obligatiile ce au contractat impreuna;
    c) obligatiile contractate de fiecare dintre soti pentru implinirea nevoilor obisnuite ale casniciei;
    d) repararea prejudiciului cauzat prin insusirea de catre unul dintre soti a unor bunuri proprietate publica, daca prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor.
    Art. 33
    Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti.
    Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere impartirea bunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale.
    In acest din urma caz, bunurile atribuite prin impartire fiecarui sot devin proprii.
    Art. 34
    Creditorii vor putea urmari si bunurile proprii ale sotilor, insa numai dupa urmarirea bunurilor comune.
    Art. 35
    Sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun tot astfel de ele.
    Oricare dintre soti, exercitind singur aceste drepturi este socotit ca are si consimtamintul celuilalt sot. Cu toate acestea, nici unul dintre soti nu poate instraina si nici nu poate greva un teren sau o constructie ce face parte din bunurile comune, daca nu are consimtamintul celuilalt sot.
    Art. 36
    La desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti, potrivit invoielii acestora. Daca sotii nu se invoiesc asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta judecatoreasca.
    Pentru motive temeinice, bunurile comune, in intregime sau numai o parte dintre ele, se pot imparti prin hotarire judecatoreasca si in timpul casatoriei. Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii. Bunurile neimpartite, precum si cele ce se vor dobindi ulterior, sint bunuri comune.

    CAP. 4
    Desfacerea casatoriei

    Art. 37
    Casatoria inceteaza prin moartea unuia dintre soti sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre ei.
    Casatoria se poate desface, in cazuri exceptionale, prin divort*2).
------------
    *2) Art. 37 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 779/1966, publicat in Buletinul Oficial nr. 64 din 8 octombrie 1966.

    Art. 38
    Instanta judecatoreasca nu poate desface casatoria prin divort decit atunci cind, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sint atit de grav si iremediabil vatamate incit continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
    Instanta va aprecia, cu deosebita grija, temeiurile cererii de divort si imposibilitatea continuarii casatoriei, tinind seama si de durata acesteia, precum si de interesele copiilor minori.*3)
------------
    *3) Art. 38 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 779/1966, publicat in Buletinul Oficial nr. 64 din 8 octombrie 1966.

    Art. 39
    Casatoria este desfacuta din ziua cind hotarirea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva.
    Fata de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza de la data cind s-a facut mentiune despre hotarirea de divort pe marginea actului de casatorie sau de la data cind ei au cunoscut divortul pe alta cale.*4)
------------
    *4) Art. 39 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 11 din Decretul nr. 174/1974, publicat in Buletinul Oficial nr. 108 din 1 august 1974.

    Art. 40
    La desfacerea casatoriei prin divort, sotii se pot invoi ca sotul care, potrivit art. 27, a purtat in timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot, sa poarte acest nume si dupa desfacerea casatoriei.
    Instanta judecatoreasca va lua act de aceasta invoiala prin hotarirea de divort. Instanta, pentru motive temeinice, poate sa incuviinteze acest drept chiar in lipsa unei invoieli intre soti.
    Daca nu a intervenit o invoiala sau daca instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti va purta numele ce avea inainte de casatorie.
    Art. 41
    Pina la desfacerea casatoriei in conditiile prevazute de art. 39, sotii isi datoreaza intretinere.
    Sotul divortat are dreptul la intretinere, daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie, ori in timpul casatoriei; el are drept la intretinere si atunci cind incapacitatea se iveste in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa numai daca incapacitatea se datoreaza unei imprejurari in legatura cu casatoria.
    Intretinerea datorata potrivit dispozitiilor alin. 2 poate fi stabilita pina la o treime din venitul net din munca al sotului obligat la plata ei, potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati. Aceasta intretinere, impreuna cu intretinerea datorata copiilor, nu va putea depasi jumatate din venitul net de munca al sotului obligat la plata.
    Cind divortul este pronuntat numai din vina unuia dintre soti, acesta nu va beneficia de prevederile alin. 2 si 3 decit timp de un an de la desfacerea casatoriei.
    In toate cazurile, dreptul la intretinere inceteaza prin recasatorirea sotului indreptatit sa o primeasca.*5)
------------
    *5) Art. 41 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Decretul nr. 779/1966, publicat in Buletinul Oficial nr. 64 din 8 octombrie 1966.

    Art. 42
    Instanta judecatoreasca va hotari, odata cu pronuntarea divortului, caruia dintre parinti vor fi incredintati copiii minori. In acest scop, instanta va asculta parintii si autoritatea tutelara si, tinind seama de interesele copiilor, pe care de asemenea ii va asculta daca au implinit virsta de zece ani, va hotari pentru fiecare dintre copii, daca va fi incredintat tatalui sau mamei.
    Pentru motive temeinice, copiii pot fi incredintati unor rude ori unor alte persoane, cu consimtamintul acestora, sau unor institutii de ocrotire.
    Totodata, instanta judecatoreasca va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.
    Invoiala parintilor privitoare la incredintarea copiilor si la contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a acestora va produce efecte numai daca a fost incuviintata de instanta judecatoreasca.
    Art. 43
    Parintele divortat, caruia i s-a incredintat copilul, exercita cu privire la acesta drepturile parintesti.
    Cind copilul a fost incredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire, instanta judecatoreasca va stabili care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta sau de a-i incuviinta actele. Persoana sau institutia de ocrotire sociala careia i s-a incredintat copilul va avea fata de acesta numai drepturile si indatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului. Dispozitiile art. 108 se aplica prin asemanare.
    Parintele divortat, caruia nu i s-a incredintat copilul, pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala.
    Art. 44
    In cazul schimbarii imprejurarilor, la cererea oricaruia dintre parinti sau a copilului, daca acesta a implinit virsta de paisprezece ani, a autoritatii tutelare sau a vreunei institutii de ocrotire, instanta judecatoreasca va putea modifica masurile privitoare la drepturile si obligatiile personale sau patrimoniale intre parintii divortati si copii.
    Modificarea masurilor luate potrivit dispozitiilor art. 42 alin. 1 si 2 se va face cu paza cerintelor prevazute de acele dispozitii.

    TITLUL II
    Rudenia

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 45
    Rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
    In primul caz rudenia este in linie dreapta, iar in al doilea in linie colaterala. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta.
    Art. 46
    Gradul de rudenie se stabileste astfel:
    a) in linie dreapta, dupa numarul nasterilor; astfel, fiul si tatal sint rude de gradul intii, nepotul de fiu si bunicul sint rude de gradul al doilea;
    b) in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcind de la una dintre rude pina la ascendentul comun si coborind de la acesta pina la cealalta ruda; astfel, fratii sint rude in gradul al doilea, unchiul si nepotul in gradul al treilea, verii primari in gradul al patrulea.

    CAP. 2
    Filiatia

    Sectiunea I
    Filiatia fata de mama

    Art. 47
    Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii.
    Ea se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii.
    Art. 48
    Daca nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila ori daca copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama poate recunoaste pe copil.
    Recunoasterea se poate face fie prin declaratie la serviciul de stare civila, fie printr-un inscris autentic, fie prin testament.
    Recunoasterea, chiar facuta prin testament, nu se poate revoca.
    Art. 49.
    Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata.
    Art. 50
    In cazul in care, din orice imprejurari, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii, ori in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii, dovada filiatiei fata de mama se poate face in fata instantei judecatoresti prin orice mijloc de proba.
    Art. 51
    Copilul nu poate reclama o stare civila contrara aceleia care rezulta din certificatul de nastere si folosirea starii civile conforme cu acest certificat.
    De asemenea, nimeni nu poate contesta starea civila a copilului care are folosirea unei stari civile conforme cu certificatul sau de nastere.
    Art. 52
    Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama apartine numai copilului; ea poate fi pornita de reprezentantul legal, in cazul in care copilul este minor sau pus sub interdictie.
    Dreptul de a porni actiunea pentru a stabili filiatia fata de mama nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornita de acesta.
    Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama poate fi pornita si impotriva mostenitorilor pretinsei mame.
    Actiunea nu se prescrie in timpul vietii copilului.

    Sectiunea a II-a
    Filiatia fata de tata

    Art. 53
    Copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
    Copilul nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea sa a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie.
    Dispozitiile art. 51 sint aplicabile si situatiilor prevazute in prezentul articol.
    Art. 54
    Paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului.
    Actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi pornita numai de sot; mostenitorii acestuia pot continua actiunea pornita de el.
    Daca sotul este pus sub interdictie, actiunea va putea fi pornita de tutore, insa numai cu incuviintarea autoritatii tutelare.
    In toate cazurile, mama copilului va fi citata.
    Art. 55
    Actiunea in tagaduirea paternitatii se prescrie in termen de sase luni de la data cind tatal a cunoscut nasterea copilului.
    In cazul in care, mai inainte de implinirea acestui termen, tatal a fost pus sub interdictie, un nou termen curge pentru tutore de la data cind acesta a aflat despre nasterea copilului.
    Daca actiunea nu a fost pornita de acesta, ea poate fi pornita de tata dupa ce i s-a ridicat interdictia, inauntrul unui nou termen de sase luni.
    Art. 56
    Filiatia fata de tata se stabileste, in afara de cazurile prevazute in art. 53, prin recunoastere sau hotarire judecatoreasca.
    Art. 57
    Copilul conceput si nascut in afara de casatorie poate fi recunoscut de catre tatal sau; dupa moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti.
    Recunoasterea se face prin declaratie facuta la serviciul de stare civila, fie odata cu inregistrarea nasterii, fie dupa aceasta data; recunoasterea poate fi facuta si prin inscris autentic sau prin testament.
    Recunoasterea, chiar facuta prin testament, nu se poate revoca.
    Art. 58
    Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata.
    Daca recunoasterea este contestata de mama, de cel recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada paternitatii este in sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai.
    Art. 59
    Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele sau de catre mama, chiar daca este minora, ori de reprezentantul lui legal.
    Dreptul de a porni actiunea in stabilirea paternitatii nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornita de acesta.
    Actiunea in stabilirea paternitatii poate fi pornita si impotriva mostenitorilor pretinsului tata.
    Art. 60
    Actiunea de stabilirea paternitatii din afara casatoriei poate fi pornita in termen de un an de la nasterea copilului.
    Daca, in cazul prevazut in art. 54 alin. 1, un copil a pierdut calitatea de copil din casatorie prin efectul unei hotariri judecatoresti, termenul de un an pentru pornirea actiunii in stabilirea paternitatii din afara casatoriei va curge de la data cind acea hotarire a ramas definitiva.
    In cazul in care mama a convietuit cu pretinsul tata ori daca acesta din urma a prestat copilului intretinere, termenul de un an va curge de la incetarea convietuirii ori a intretinerii.
    Art. 61
    Timpul cuprins intre a trei sute si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se socoteste de la zi la zi.

    Sectiunea a III-a
    Situatia legala a copilului

    Art. 62
    Copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor.
    Daca parintii nu au un nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. In acest caz, numele copilului se va stabili prin invoiala parintilor si se va declara, odata cu nasterea copilului, la serviciul de stare civila. In lipsa unei asemenea invoieli, autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotari, ascultind pe parinti, daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite.
    Art. 63
    Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita prin recunoastere sau prin hotarire judecatoreasca are, fata de parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si situatia legala a unui copil din casatorie.
    Art. 64
    Copilul din afara casatoriei dobindeste numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intii stabilita.
    In cazul in care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, instanta judecatoreasca va putea da incuviintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma.
    In cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti, se aplica dispozitiile art. 62 alin. 2.
    Art. 65
    Daca filiatia copilului din afara casatoriei este stabilita fata de ambii parinti, incredintarea lui, precum si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala, se vor hotari potrivit dispozitiilor art. 42 - 44 inclusiv, care se aplica prin asemanare.

    CAP. 3
    Infierea

    Art. 66
    Infierea se face numai in interesul celui infiat.
    Art. 67
    Numai minorii pot fi infiati. Cu toate acestea, va putea fi infiata si persoana majora, care, in timpul minoritatii, a fost crescuta de cel care voieste s-o infieze.
    Infierea intre frati este oprita.
    Art. 68
    Nu pot infia decit persoanele majore care indeplinesc conditiile cerute pentru a fi tutori si care sint cu cel putin optsprezece ani mai in virsta decit cei pe care voiesc sa-i infieze.
    Pentru motive temeinice, autoritatea tutelara va putea incuviinta infierea, chiar daca diferenta de virsta prevazuta in alineatul precedent este mai mica.
    Art. 69
    Este oprita infierea unui copil de catre mai multe persoane, afara de cazul in care ea se face de catre sot si sotie, deodata sau succesiv.
    Daca persoana ce voieste sa infieze este casatorita, va fi necesar si consimtamintul celuilalt sot, afara numai daca acesta este pus sub interdictie, decazut din drepturile parintesti sau, din orice imprejurare, in neputinta de a-si manifesta vointa.
    Art. 70
    Pentru incheierea infierii se cere consimtamintul celui care infiaza, consimtamintul parintilor celui infiat, daca acesta este minor, precum si consimtamintul celui infiat, daca a implinit virsta de zece ani.
    Daca unul dintre parinti este mort, pus sub interdictie, decazut din drepturile parintesti sau, din orice imprejurare, in neputinta de a-si manifesta vointa, consimtamintul celuilalt parinte este indestulator.
    Daca cel ce urmeaza a fi infiat este pus sub tutela, va consimti tutorele, iar daca se afla intr-o situatie in care este necesara punerea sub tutela, dar aceasta nu a fost inca instituita, autoritatea tutelara va putea incuviinta infierea, fara a mai fi necesara instituirea tutelei.
    Art. 71
    Consimtamintul la infiere se da fie prin declaratie facuta direct in fata autoritatii tutelare care incuviinteaza infierea, fie prin inscris autentic.
    Art. 72
    Autoritatea tutelara va putea incuviinta infierea numai daca va constata ca cel care infiaza poate asigura infiatului o normala dezvoltare fizica si morala, precum si ca infierea nu se face in scopul de a-l exploata sau in alte scopuri potrivnice legii ori regulilor de convietuire socialista.
    Art. 73
    Autoritatea tutelara, dupa ce verifica existenta consimtamintului persoanelor prevazute in art. 70, precum si indeplinirea celorlalte cerinte legale, va da o decizie motivata de incuviintare sau de respingere a infierii.
    Art. 74
    Pentru incuviintarea infierii este competenta autoritatea tutelara de la domiciliul celui care infiaza, in afara de cazul infierii unui copil parasit sau din parinti necunoscuti, care se afla in ingrijirea unei institutii de ocrotire. In acest caz, va fi competenta autoritatea tutelara in circumscriptia careia se afla sediul acestei institutii.
    Art. 75
    Infierea isi produce efectele de la data incuviintarii ei.
    De la aceasta data infiatul are fata de cel care infiaza drepturile si obligatiile pe care le are copilul din casatorie fata de parintii sai, iar descendentii infiatului au fata de cel care infiaza drepturile si obligatiile pe care descendentii copilului din casatorie le au fata de ascendentul acestuia.
    Infiatul si descendentii sai pastreaza toate drepturile si obligatiile izvorite din filiatie fata de parintii firesti si rudele acestora.
    Art. 76
    Drepturile si indatoririle parintesti trec asupra celui care infiaza.
    In cazul in care cel care infiaza este sotul parintelui firesc al infiatului, drepturile si indatoririle parintesti apartin celui care infiaza si parintelui firesc casatorit cu acesta.
    Daca cel care infiaza va fi decazut din drepturile parintesti, instanta judecatoreasca, tinind seama de interesele minorului infiat si ascultindu-l si pe acesta, daca a implinit virsta de zece ani, va putea fie sa redea parintilor firesti exercitiul drepturilor parintesti, fie sa incredinteze pe minor unei alte persoane, cu consimtamintul acesteia. In acest din urma caz, se aplica dispozitiile art. 104 alin. 3, iar instanta va hotari si privitor la reprezentarea minorului sau incuviintarea actelor sale, precum si la administrarea bunurilor acestuia.
    Art. 77
    Infierea nu da nastere rudeniei intre cel infiat si rudele celui care infiaza, in afara de cazul aratat in art. 79.
    Art. 78
    Infiatul dobindeste prin infiere numele celui care infiaza.
    In cazul in care infierea se face de catre cei doi soti ori de catre sotul care infiaza pe copilul celuilalt sot, iar sotii au un nume de familie comun, infiatul va purta acest nume; daca sotii nu au un nume de familie comun, ei sint obligati ca, la incuviintarea infierii, sa declare, potrivit dispozitiilor art. 62 alin. 2, care se aplica prin asemanare, numele de familie pe care infiatul urmeaza sa-l poarte.
    Autoritatea tutelara va putea incuviinta ca infiatul sa continue a purta vechiul sau nume, adaugindu-l la cel dobindit prin infiere.
    In toate cazurile, decizia de incuviintare a infierii va arata numele pe care infiatul urmeaza sa-l poarte.
    Art. 79
    La cererea comuna a tuturor celor indreptatiti sa consimta la infiere, autoritatea tutelara poate incuviinta infierea cu toate efectele unei filiatii firesti.
    De la data cind aceasta infiere isi produce efectele, infiatul devine ruda cu rudele celor care infiaza, ca un copil firesc al acestora din urma, iar drepturile si indatoririle izvorite din filiatie intre cel infiat si parintii sai firesti si rudele acestora inceteaza. Cu toate acestea, se aplica intre cel infiat si rudele sale firesti dispozitiile art. 6.
    Dispozitiile art. 78 alin. 1, 2 si 4 sint aplicabile si situatiilor prevazute in alineatele precedente.
    Serviciul de stare civila va intocmi in registru un nou act de nastere al celui infiat, in care cei care infiaza vor fi trecuti ca parintii sai firesti. Vechiul act de nastere se va pastra, facindu-se pe el mentiune despre intocmirea celui nou.
    Art. 80
    Infierea, incheiata fara consimtamintul parintilor infiatului, poate fi desfacuta de instanta judecatoreasca la cererea oricaruia dintre parinti, daca este in interesul copilului ca el sa se intoarca la acestia.
    In cazul in care infiatul a implinit virsta de zece ani, se va cere si consimtamintul acestuia.
    Art. 81
    Infiatul, parintii firesti ai acestuia, institutiile de ocrotire, autoritatea tutelara si orice organe ale administratiei de stat vor putea cere instantei judecatoresti desfacerea infierii, daca aceasta este in interesul infiatului.
    Art. 82
    Desfacerea infierii poate fi pronuntata numai dupa ascultarea delegatului autoritatii tutelare.
    Infierea se desface pe data cind hotarirea judecatoreasca a ramas definitiva.
    Art. 83
    La desfacerea infierii, infiatul redobindeste vechiul sau nume de familie; instanta judecatoreasca, pentru motive temeinice, va putea insa incuviinta ca infiatul sa pastreze numele de familie dobindit prin infiere.
    Art. 84
    Odata cu desfacerea infierii, instanta judecatoreasca va putea obliga pe cel care infiaza sa plateasca infiatului o pensie de intretinere, cit timp acesta va fi minor.
    Art. 85
    La desfacerea infierii, daca fostul infiat este minor, parintii firesti redobindesc drepturile parintesti, afara numai daca instanta judecatoreasca, in interesul minorului, hotaraste instituirea unei tutele.

    CAP. 4
    Obligatia de intretinere

    Art. 86
    Obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, cel care infiaza si infiat, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege.
    Are drept la intretinere numai acela care se afla in nevoie, neavind putinta unui cistig din munca, din cauza incapacitatii de a munci.
    Descendentul, cit timp este minor, are drept la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care el se afla.
    Art. 87
    Sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa continue a da intretinere copilului, cit timp acesta este minor, insa numai daca parintii sai firesti au murit, sint disparuti ori sint in nevoie.
    Copilul va putea fi obligat sa dea intretinere celui care l-a intretinut timp de zece ani, astfel cum se arata in alineatul precedent.
    Art. 88
    Cel care a luat un copil pentru a-l creste, fara a intocmi formele cerute pentru infiere, are obligatia sa-l intretina, cit timp copilul este minor, insa numai daca parintii firesti au murit, sint disparuti ori sint in nevoie.
    Art. 89
    Intretinerea se datoreaza in ordinea urmatoare:
    a) sotii isi datoreaza intretinerea inaintea celorlalti obligati;
    b) descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului, iar, daca sint mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat inaintea celui mai indepartat;
    c) cel care infiaza este obligat la intretinere inaintea parintilor firesti;
    d) fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor.
    Art. 90
    In cazul in care mai multe dintre persoanele prevazute in art. 89 sint obligate sa intretina aceeasi persoana, ele vor contribui la plata intretinerii, proportional cu mijloacele ce au.
    Daca parintele are drept la intretinere de la mai multi copii, el poate, in caz de urgenta, sa porneasca actiunea numai impotriva unuia dintre ei. Cel care a platit intretinerea se poate intoarce impotriva celorlalti obligati pentru partea fiecaruia.
    Art. 91
    In cazul in care cel obligat in primul rind la intretinere nu are mijloace indestulatoare pentru a acoperi nevoile celui ce o cere, instanta judecatoreasca va putea obliga pe celelalte persoane indatorate la intretinere sa o completeze, in ordinea stabilita de art. 89.
    Art. 92
    Cind cel obligat nu poate presta, in acelasi timp, intretinere tuturor celor care sint in drept sa i-o ceara, instanta judecatoreasca, tinind seama de nevoile fiecareia dintre aceste persoane, poate hotari fie ca intretinerea sa se plateasca numai uneia dintre ele, fie ca intretinerea sa se imparta intre mai multe sau toate persoanele indreptatite sa o ceara. In acest caz instanta va hotari, totodata, modul in care se va imparti intretinerea intre persoanele care urmeaza a o primi.
    Art. 93
    Obligatia de intretinere se executa in natura sau prin plata unei pensii in bani.
    Instanta judecatoreasca va stabili felul si modalitatile executarii, tinind seama de imprejurari.
    Art. 94
    Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati.
    Instanta judecatoreasca va putea mari sau micsora obligatia de intretinere sau hotari incetarea ei, dupa cum se schimba mijloacele celui care da intretinerea sau nevoia celui ce o primeste.
    Cind intretinerea este datorata de parinte sau de cel care infiaza, ea se stabileste pina la o patrime din cistigul sau din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii.
    Art. 95
    Obligatia de intretinere se stinge, in afara de cazul prevazut in art. 96, prin moartea debitorului sau a celui indreptatit la pensia de intretinere.
    Art. 96
    Mostenitorul persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care i-a dat intretinerea fara a avea obligatia legala este tinut, in masura valorii bunurilor mostenite, sa continue intretinerea, daca parintii minorului au murit, sint disparuti sau sint in nevoie, insa numai cit timp cel intretinut este minor.
    In cazul in care sint mai multi mostenitori, obligatia este solidara, fiecare dintre ei contribuind proportional cu valoarea bunurilor mostenite.

    TITLUL III
    Ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restrinsa si a altor persoane

    CAP. 1
    Ocrotirea minorului

    Sectiunea I
    Drepturile si indatoririle parintilor fata de copiii minori

    Art. 97
    Ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori, fara a deosebi dupa cum acestia sint din casatorie, din afara casatoriei ori infiati.
    Ei exercita drepturile lor parintesti numai in interesul copiilor.
    Art. 98
    Masurile privitoare la persoana si bunurile copiilor se iau de catre parinti, de comun acord.
    Daca unul dintre parinti este mort, decazut din drepturile parintesti, pus sub interdictie sau, din orice imprejurare, se afla in neputinta de a-si manifesta vointa, celalalt parinte exercita singur drepturile parintesti.
    Art. 99
    De cite ori se iveste neintelegere intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, autoritatea tutelara, dupa ce asculta pe parinti, hotaraste, potrivit cu interesul copilului.
    Art. 100
    Copilul minor locuieste la parintii sai.
    Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul.
    In caz de neintelegere intre parinti, instanta judecatoreasca, ascultind autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a implinit virsta de zece ani, va decide, tinind seama de interesele copilului.
    Art. 101
    Parintii sint datori sa ingrijeasca de copil.
    Ei sint obligati sa creasca copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit cu insusirile lui, in conformitate cu telurile statului socialist, spre a-l face folositor colectivitatii.
    Art. 102
    Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului, la cererea acestuia, dupa implinirea virstei de paisprezece ani, sa-si schimbe felul invataturii ori pregatirii profesionale stabilita de parinti sau sa aiba locuinta pe care o cere desavirsirea invataturii ori pregatirii profesionale.
    Art. 103
    Parintii au dreptul sa ceara inapoierea copilului de la orice persoana care il tine fara drept.
    Instanta judecatoreasca va respinge cererea, daca inapoierea este contrara intereselor copilului. Acesta va fi ascultat, daca a implinit virsta de zece ani.
    Art. 104
    Abrogat.*6)
------------
    *6) Art. 104 a fost abrogat prin Legea nr. 3/1970, publicata in Buletinul Oficial nr. 28 din 28 martie 1970.

    Art. 105
    Parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor si de a-l reprezenta in actele civile pina la data cind el implineste virsta de paisprezece ani.
    Dupa implinirea virstei de paisprezece ani minorul exercita singur drepturile si isi executa tot astfel obligatiile, insa numai cu incuviintarea prealabila a parintilor, spre a-l apara impotriva abuzurilor din partea celui de-al treilea.
    Dispozitiile sectiunii a II-a din prezentul capitol vor fi aplicabile prin asemanare. Cu toate acestea, nu se va intocmi inventarul prevazut in art. 126, in cazul in care copilul nu are alte bunuri decit cele de uz personal.
    Art. 106
    Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui, in afara de dreptul la mostenire si la intretinere.
    Art. 107
    Copilul minor este intretinut de parintii sai.
    Daca minorul are un venit propriu, care nu este indestulator, parintii au obligatia sa asigure conditiile necesare pentru cresterea, educarea, invatatura si pregatirea sa profesionala.
    In caz de neintelegere, intinderea obligatiei de intretinere datorata de parinti minorului, felul si modalitatile executarii, precum si contributia fiecaruia dintre parinti, se vor stabili de instanta judecatoreasca, cu ascultarea autoritatii tutelare.
    Art. 108
    Autoritatea tutelara este obligata sa exercite un control efectiv si continuu asupra felului in care parintii isi indeplinesc indatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului.
    Delegatii autoritatii tutelare au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze pe orice cale despre felul cum acestia sint ingrijiti in ceea ce priveste sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, in conformitate cu telurile statului socialist, pentru o activitate folositoare colectivitatii; la nevoie, ei vor da indrumarile necesare.
    Art. 109
    Daca sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului este primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prin purtare abuziva sau prin neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte, ori daca educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului nu se face in spirit de devotament fata de Republica Socialista Romania, instanta judecatoreasca, la cererea autoritatii tutelare, va pronunta decaderea parintelui din drepturile parintesti.
    Citarea parintilor si a autoritatii tutelare este obligatorie.
    Art. 110
    Decaderea din drepturile parintesti nu scuteste pe parinte de indatorirea de a da intretinere copilului.
    Art. 111
    Autoritatea tutelara va ingadui parintelui decazut din drepturile parintesti sa pastreze legaturi personale cu copilul, afara numai daca, prin asemenea legaturi, cresterea, educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului ar fi in primejdie.
    Art. 112
    Instanta judecatoreasca va reda parintelui decazut din drepturile parintesti exercitiul acestor drepturi, daca au incetat imprejurarile care au dus la decadere, astfel incit, prin redarea acestor drepturi, cresterea, educarea, invatatura, pregatirea profesionala si interesele patrimoniale ale copilului nu mai sint in primejdie.

    Sectiunea a II-a
    Tutela minorului

    Art. 113
    In cazul in care ambii parinti fiind morti, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti, pusi sub interdictie, disparuti ori declarati morti, copilul este lipsit de ingrijirea ambilor parinti, precum si in cazul prevazut de art. 85, copilul va fi pus sub tutela.
    Art. 114
    Tutela se exercita numai in interesul minorului.
    Art. 115
    Au obligatia ca, in termen de cel mult cinci zile de la data cind afla de existenta unui minor lipsit de ingrijire parinteasca in cazurile prevazute in art. 113, sa instiinteze autoritatea tutelara:
    a) persoanele apropiate minorului, precum si administratorii si locatarii casei in care locuieste minorul;
    b) serviciul de stare civila, cu prilejul inregistrarii mortii unei persoane, precum si biroul notarial de stat, cu prilejul deschiderii unei mosteniri;
    c) instantele judecatoresti, procuratura si militia, cu prilejul pronuntarii, luarii sau executarii unor masuri privative de libertate;
    d) organele administratiei de stat, organizatiile obstesti, institutiile de ocrotire, precum si orice alta persoana.
    Art. 116
    Numirea tutorelui se face de autoritatea tutelara, din oficiu sau la incunostintarea acesteia, de catre cei aratati in art. 115.
    Art. 117
    Nu poate fi tutore:
    a) minorul sau cel pus sub interdictie;
    b) cel decazut din drepturile parintesti sau declarat incapabil de a fi tutore;
    c) cel caruia i s-a restrins exercitiul unor drepturi politice sau civile, fie in temeiul legii, fie prin hotarire judecatoreasca, precum si cel cu rele purtari;
    d) cel lipsit, potrivit legii speciale, de dreptul de a alege si de a fi ales deputat;
    e) cel care, exercitind o alta tutela, a fost indepartat din aceasta;
    f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei.
    Cind vreuna din imprejurarile aratate in prezentul articol se iveste in timpul tutelei, tutorele va fi indepartat.
    Art. 118
    Cel numit tutore nu poate refuza aceasta sarcina.
    Cu toate acestea, poate refuza sarcina tutelei:
    a) cel care are virsta de saizeci de ani impliniti;
    b) femeia insarcinata sau mama unui copil mai mic de opt ani;
    c) cel care creste sau educa doi sau mai multi copii;
    d) cel care exercita a alta tutela sau o curatela;
    e) cel care, din cauza bolii, a infirmitatii, a felului indeletnicirii, a departarii domiciliului de locul unde se afla bunurile minorului sau din alte motive intemeiate, nu ar putea sa indeplineasca aceasta sarcina.
    Daca vreuna dintre imprejurarile aratate in prezentul articol se iveste in timpul tutelei, tutorele poate cere sa fie inlocuit.
    Art. 119
    Autoritatea tutelara va comunica in scris tutorelui numirea sa si va afisa decizia de numire la consiliul popular de la domiciliul minorului.
    Drepturile si indatoririle tutorelui incep de la primirea comunicarii.
    Intre timp autoritatea tutelara poate lua masurile provizorii cerute de interesele minorului.
    Art. 120
    Tutorele care, fiind in exercitiul atributiilor sale, a cerut inlocuirea este obligat sa-si exercite aceste atributii pina la rezolvarea cererii sale de inlocuire.
    Art. 121
    Tutela este o sarcina gratuita.
    Cu toate acestea, autoritatea tutelara, tinind seama de munca depusa in administrarea averii si de starea materiala a minorului si a tutorelui, va putea acorda acestuia din urma o remuneratie, care nu va depasi zece la suta din veniturile bunurilor minorului. Autoritatea tutelara, potrivit imprejurarilor, va putea modifica sau suprima aceasta remuneratie.
    Art. 122
    Minorul pus sub tutela locuieste la tutore. Numai cu incuviintarea autoritatii tutelare minorul poate avea o alta locuinta.
    Art. 123
    Tutorele are obligatia de a ingriji de minor.
    El este obligat sa creasca copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit cu insusirile lui, in conformitate cu telurile statului socialist, spre a-l face folositor colectivitatii.
    Art. 124
    Tutorele are obligatia de a administra bunurile minorului si de a-l reprezenta in actele civile, insa numai pina la data cind acesta implineste virsta de paisprezece ani.
    Dupa implinirea virstei de paisprezece ani minorul isi exercita singur drepturile si isi executa tot astfel obligatiile, insa numai cu incuviintarea prealabila a tutorelui, spre a-l apara impotriva abuzurilor din partea celor de-al treilea.
    Art. 125
    Dispozitiile art. 102, 103 si 106 se aplica in mod corespunzator si in cazul tutelei.
    Art. 126
    Dupa numirea tutorelui si in prezenta acestuia un delegat al autoritatii tutelare va verifica la fata locului toate bunurile minorului, intocmind, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, un inventar, care va fi supus aprobarii autoritatii tutelare.
    Creantele pe care le au fata de minor tutorele, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui pot fi platite numai cu aprobarea autoritatii tutelare.
    Art. 127
    Autoritatea tutelara va stabili suma anuala necesara pentru intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale. Ea va putea modifica, potrivit imprejurarilor, aceasta suma.
    Cheltuielile necesare pentru intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale se acopera din veniturile acestuia. In cazul in care veniturile minorului nu sint indestulatoare, autoritatea tutelara va dispune vinzarea bunurilor minorului.
    Daca minorul este lipsit de bunuri si nu are parinti sau alte rude care sint obligati de lege sa-i dea intretinere, autoritatea tutelara va cere Directiei judetene sau a municipiului Bucuresti pentru probleme de munca si ocrotiri sociale sa contribuie la intretinerea lui.
    Art. 128
    Este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, de o parte, si minor, de alta.
    Art. 129
    Tutorele nu poate, in numele minorului, sa faca donatii si nici sa garanteze obligatia altuia.
    Tutorele nu poate, fara prealabila incuviintare a autoritatii tutelare, sa faca valabil instrainarea ori gajarea bunurilor minorului, renuntarea la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si sa incheie orice alte acte care depasesc dreptul de a administra.
    Actele facute cu incalcarea dispozitiilor de mai sus sint anulabile.
    Cu toate acestea, tutorele poate instraina, fara prealabila incuviintare a autoritatii tutelare, bunurile supuse pieirii ori stricaciunii, precum si bunurile devenite nefolositoare pentru minor, daca valoarea acestora din urma nu depaseste suma de doua sute cincizeci de lei.
    Art. 130
    Autoritatea tutelara va acorda incuviintarea, numai daca actul raspunde unei nevoi sau prezinta un folos neindoielnic pentru minor.
    Incuviintarea se va da pentru fiecare act in parte.
    In caz de vinzare, incuviintarea va arata daca vinzarea se va face prin buna invoiala sau in alt mod.
    In toate cazurile, autoritatea tutelara poate indica tutorelui modul in care se intrebuinteaza sumele de bani obtinute.
    Art. 131
    Sumele de bani care intrec nevoile intretinerii minorului si ale administrarii bunurilor sale, precum si hirtiile de valoare, vor fi depuse, pe numele minorului, la o casa de pastrare de stat, de unde nu vor putea fi ridicate decit cu incuviintarea autoritatii tutelare.
    Tutorele poate depune si sumele necesare intretinerii, tot pe numele minorului. Acestea se vor trece intr-un cont separat si vor putea fi ridicate de tutore, fara incuviintarea prevazuta in alineatul precedent.
    Art. 132
    Ori de cite ori se ivesc intre tutore si minor interese contrare, care nu sint dintre cele care trebuie sa duca la inlocuirea tutorelui, autoritatea tutelara va numi un curator.
    Art. 133
    Minorul care a implinit virsta de paisprezece ani incheie actele juridice cu incuviintarea prealabila a tutorelui, iar in cazurile prevazute in art. 132 si 152 lit. c), cu incuviintarea prealabila a curatorului.
    Daca actul pe care minorul urmeaza sa-l incheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate incheia decit cu incuviintarea autoritatii tutelare, va fi necesara si prealabila incuviintare a acesteia.
    Minorul nu poate sa faca nici chiar cu incuviintare, donatii si nici sa garanteze obligatia altuia.
    Actele facute cu incalcarea dispozitiilor de mai sus sint anulabile.
    Art. 134
    Tutorele este dator sa prezinte anual autoritatii tutelare o dare de seama despre modul cum a ingrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia.
    Darea de seama se va prezenta autoritatii tutelare in termen de treizeci de zile de la sfirsitul anului calendaristic.
    In afara de darea de seama anuala, tutorele este obligat, la cererea autoritatii tutelare, sa dea oricind dari de seama despre felul cum a ingrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia.
    Art. 135
    Autoritatea tutelara va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului si la cheltuielile facute cu intretinerea acestuia si cu administrarea bunurilor sale si, daca sint regulat intocmite si corespund realitatii, va da descarcare tutorelui.
    Art. 136
    Autoritatea tutelara va exercita un control efectiv si continuu asupra modului in care tutorele isi indeplineste indatoririle sale cu privire la minor si bunurile acestuia, dispozitiile art. 108 alin. 2 fiind aplicabile.
    Pentru inlesnirea controlului, autoritatea tutelara va putea cere colaborarea organelor administratiei de stat si institutiilor de ocrotire.
    Art. 137
    Felul invataturii sau pregatirii profesionale, ce minorul primea la data numirii tutorelui, nu poate fi schimbat de acesta decit cu incuviintarea autoritatii tutelare.
    Art. 138
    Minorul, precum si toti cei prevazuti in art. 115, pot face plingere autoritatii tutelare cu privire la actele sau faptele tutorelui pagubitoare pentru minor.
    Tutorele va fi indepartat daca savirseste un abuz, o neglijenta grava sau fapte care il fac nevrednic de a fi tutore, precum si daca nu isi indeplineste multumitor sarcina.
    Art. 139
    Pina la intrarea in functiune a noului tutore autoritatea tutelara va numi un curator.
    Art. 140
    La incetarea tutelei, tutorele este dator ca, in termen de cel mult treizeci de zile, sa prezinte autoritatii tutelare o dare de seama generala. El are aceeasi indatorire si in caz de indepartare din tutela.
    Bunurile care au fost in administrarea tutorelui vor fi predate, dupa caz, fostului minor, mostenitorilor acestuia sau noului tutore.
    Art. 141
    Dupa predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor, autoritatea tutelara va da tutorelui descarcare de gestiunea sa.
    Chiar daca autoritatea tutelara a dat tutorelui descarcare de gestiune, acesta raspunde pentru paguba pricinuita prin culpa sa.
    Tutorele care inlocuieste pe un alt tutore are obligatia sa ceara fostului tutore repararea pagubelor ce acesta a pricinuit minorului prin culpa sa.

    CAP. 2
    Interdictia

    Art. 142
    Cel care nu are discernamint pentru a se ingriji de interesele sale, din cauza alienatiei mintale ori debilitatii mintale, va fi pus sub interdictie.
    Pot fi pusi sub interdictie si minorii.
    Art. 143
    Interdictia poate fi ceruta de autoritatea tutelara, precum si de toti cei prevazuti in art. 115.
    Art. 144
    Interdictia se pronunta de instanta judecatoreasca, cu concluziile procurorului, si isi produce efectele de la data cind hotarirea a ramas definitiva.
    Dupa ce a ramas definitiva, hotarirea se va comunica, fara intirziere, de catre instanta judecatoreasca ce a pronuntat-o, instantei locului unde actul de nastere al celui pus sub interdictie a fost inregistrat, spre a fi transcrisa in registrul anume destinat.
    Cind sentinta judecatoriei prin care s-a pronuntat interdictia a fost atacata cu recurs si acesta a fost respins, instanta de recurs va face ea insasi comunicarea prevazuta de acest articol, trimitind, in copie, dispozitivul sentintei.
    Incapacitatea celui pus sub interdictie nu va putea fi opusa unui al treilea decit de la data transcrierii hotaririi, afara numai daca cel de-al treilea a cunoscut interdictia pe alta cale.
    Art. 145
    Hotarirea de punere sub interdictie ramasa definitiva va fi comunicata de instanta judecatoreasca autoritatii tutelare, care va desemna un tutore.
    De asemenea, hotarirea de punere sub interdictie ramasa definitiva va fi comunicata medicului sef al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului Bucuresti, pentru ca acesta sa instituie asupra celui interzis, potrivit instructiunilor Ministerului Sanatatii, o supraveghere medicala permanenta.
    Art. 146
    In caz de nevoie si pina la rezolvarea cererii de punere sub interdictie, autoritatea tutelara va putea numi un curator pentru ingrijirea persoanei si reprezentarea celui a carui interdictie a fost ceruta, precum si pentru administrarea bunurilor.
    Art. 147
    Regulile privitoare la tutela minorului care nu a implinit virsta de paisprezece ani se aplica si in cazul tutelei celui pus sub interdictie, in masura in care legea nu dispune altfel.
    Art. 148
    Tutorele celui pus sub interdictie este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa trei ani de la numire.
    Art. 149
    Tutorele este dator sa ingrijeasca de cel pus sub interdictie, spre a-i grabi vindecarea si a-i imbunatati conditiile de viata; in acest scop, se vor intrebuinta veniturile si, la nevoie, toate bunurile celui pus sub interdictie.
    Autoritatea tutelara, de acord cu serviciul sanitar competent si tinind seama de imprejurari, va hotari daca cel pus sub interdictie va fi ingrijit la locuinta lui ori intr-o institutie sanitara.
    Art. 150
    Minorul care, la data punerii sub interdictie, se afla sub ocrotirea parintilor, va ramine sub aceasta ocrotire pina la data cind devine major, fara a i se numi un tutore. Dispozitiile art. 149 sint aplicabile si situatiei prevazute in prezentul alineat.
    Daca la data cind minorul devine major el se afla inca sub interdictie, autoritatea tutelara va numi un tutore.
    In cazul in care, la data punerii sub interdictie, minorul se afla sub tutela, autoritatea tutelara va hotari daca fostul tutore al minorului pastreaza sarcina tutelei sau va numi un nou tutore.
    Art. 151
    Daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, instanta judecatoreasca va pronunta, ascultind concluziile procurorului, ridicarea ei.
    Cererea se va putea face de cel pus sub interdictie, de tutore, precum si de toti cei prevazuti in art. 115.
    Hotarirea care pronunta ridicarea interdictiei isi produce efectele de la data cind a ramas definitiva. Ea se va comunica, de catre instanta judecatoreasca care a pronuntat-o, instantei locului unde s-a transcris hotarirea de punere sub interdictie, spre a fi de asemenea transcrisa in registrul prevazut de art. 144 si, totodata, spre a se face, in acelasi registru mentiune despre ridicarea interdictiei, pe marginea hotaririi care a pronuntat interdictia.
    Incetarea dreptului de reprezentare al tutorelui nu va putea fi opusa unui al treilea decit de la data cind, potrivit dispozitiilor alineatului precedent, a fost facuta mentiune despre ridicarea interdictiei, afara numai daca cel de-al treilea a cunoscut ridicarea interdictiei pe alta cale.

    CAP. 3
    Curatela

    Art. 152
    In afara de alte cazuri prevazute de lege, autoritatea tutelara va putea institui curatela:
    a) daca, din cauza batranetii, a bolii sau a unei infirmitati fizice, o persoana, desi capabila, nu poate, personal, sa-si administreze bunurile sau sa-si apere interesele in conditii multumitoare si, din motive temeinice, nu-si poate numi un reprezentant;
    b) daca, din cauza bolii sau din alte motive, o persoana, desi capabila, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, sa ia masurile necesare in cazuri a caror rezolvare nu sufera aminare;
    c) daca, din cauza bolii sau din alte motive, parintele sau tutorele este impiedicat sa indeplineasca un anumit act in numele persoanei ce reprezinta sau ale carei acte le incuviinteaza;
    d) daca o persoana, fiind obligata sa lipseasca vreme indelungata de la domiciliu, nu a lasat un mandatar general;
    e) daca o persoana a disparut fara a se avea stiri despre ea si nu a lasat un mandatar general.
    Art. 153
    In cazurile prevazute in art. 152, instituirea curatelei nu aduce nici o atingere capacitatii celui pe care curatorul il reprezinta.
    Art. 154
    Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaza a fi reprezentat, a sotului sau, a rudelor, a celor aratati in art. 115, precum si a tutorelui, in cazul prevazut in art. 152 lit. c). Autoritatea tutelara poate institui curatela si din oficiu.
    Curatela nu se poate institui decit cu consimtamintul celui reprezentat, in afara de cazurile in care consimtamintul nu poate fi dat.
    Art. 155
    In cazurile in care se instituie curatela se aplica regulile de la mandat.
    Autoritatea tutelara poate da instructiuni curatorului, in locul celui reprezentat, in toate cazurile in care acesta din urma nu este in masura sa o faca.
    Art. 156
    Curatorul este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa trei ani de la numire.
    Art. 157
    Daca au incetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicata de autoritatea tutelara la cererea curatorului, a celui reprezentat, a oricaruia dintre cei prevazuti in art. 115 ori din oficiu.

    CAP. 4
    Autoritatea tutelara

    Art. 158
    Atributiile de autoritate tutelara apartin organelor executive si de dispozitie ale consiliilor populare comunale, orasenesti, municipale sau de sector al municipiului Bucuresti.
    Art. 159
    Autoritatea tutelara competenta este:
    a) pentru ocrotirea parinteasca si tutela minorului, cea de la domiciliul minorului;
    b) pentru tutela persoanei pusa sub interdictie, cea de la domiciliul acesteia;
    c) pentru curatela prevazuta in art. 152 lit. a) sau c), cea de la domiciliul persoanei reprezentate sau al minorului de paisprezece ani;
    d) in cazul prevazut in art. 152 lit. b), fie autoritatea tutelara de la domiciliul persoanei reprezentate, fie autoritatea tutelara de la locul unde trebuie luate masurile urgente;
    e) pentru curatela prevazuta in art. 152 lit. d) sau e), cea de la ultimul domiciliu din tara al celui lipsa ori al celui disparut.
    Art. 160
    Deciziile autoritatii tutelare pot fi atacate la autoritatea ierarhic superioara, care, potrivit legii, exercita atributiile de indrumare si control.

    Dispozitii finale
    Art. 161
    Prezentul cod intra in vigoare la data de 1 februarie 1954.



SmartCity5

COMENTARII la Legea 4/1953

Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 4 din 1953
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Hotărârea 371 2019
    Salut, Ai nevoie de un împrumut de urgență? Aveți nevoie de un împrumut pentru a vă începe propria afacere? Aveți un proiect neterminat la îndemână din cauza finanțării necorespunzătoare? Considerați că este dificil să obțineți servicii de capital de la bănci locale și alte instituții financiare? Aveți nevoie de împrumut de investiții pentru a investi în anumite domenii de specializare? Aveți nevoie de fonduri pentru a vă achita datoriile și facturile? Aveți nevoie de un împrumut pentru a cumpăra o mașină sau o casă ?. Iată o oportunitate pentru a obține astăzi împrumutul la o rată a dobânzii de 2% pentru a vă rezolva toate problemele financiare. Interesat, contactați-mă prin e-mail acum; [helenwilson719@gmail.com] HELEN WILSON
ANONIM a comentat Hotărârea 371 2019
    Căutați un împrumut autentic? vă aflați la locul potrivit pentru soluțiile de împrumut de aici! Mariela Loan oferă toate tipurile de împrumuturi de orice sumă companiilor și persoanelor fizice la o rată scăzută și la prețuri accesibile de 3%. Capitalul nostru și procesul de creditare este sigur, autentic și 100% garantat și garantat. Sunteți interesat să mă contactați prin e-mail acum la (marielagonzalezloan@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 371 2019
    Salut, Căutați un împrumut autentic? aveți datorii și aveți nevoie de bani pentru a vă plăti facturile, aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a începe o afacere nouă sau pentru a vă îmbunătăți afacerea? aveți nevoie de un împrumut pentru a cumpăra o mașină sau o casă? aveți un proiect neterminat la îndemână din cauza finanțării necorespunzătoare? Aveți un scor redus de credit și sunteți greu să obțineți servicii de capital de la băncile locale și alte instituții financiare? Aveți nevoie de împrumut de investiții pentru a investi în anumite zone ale specializare, sunteți la locul potrivit pentru soluțiile de împrumut de aici! Oferim tot felul de împrumuturi de orice valoare companiilor și persoanelor fizice la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3%. Capitalul nostru și procesul de creditare este sigur, autentic și 100% garantat și garantat. Interesat, contactați-mă acum prin e-mail; (ivanapedro85@gmail.com)
ANONIM a comentat Acord - 2011
    Suntem organizații creștine create pentru a ajuta oamenii cu dificultăți financiare. Dacă întâmpinați dificultăți financiare și aveți nevoie de fonduri pentru probleme personale sau aveți nevoie de împrumut pentru a-ți plăti datoriile sau pentru a-ți plăti facturile, începe o afacere frumoasă sau întâmpinați dificultăți în obținerea unui împrumut de capital de la băncile locale, contactați-ne astăzi . Vă rog, acest lucru este pentru serios minte și Dumnezeu se tem de Oameni. Contactați-ne acum avantloanson@gmail.com
ANONIM a comentat Acord - 2011
    Salut, Ai nevoie de un împrumut de urgență? Aveți nevoie de un împrumut pentru a vă începe propria afacere? Aveți un proiect neterminat la îndemână din cauza finanțării necorespunzătoare? Considerați că este dificil să obțineți servicii de capital de la bănci locale și alte instituții financiare? Aveți nevoie de împrumut de investiții pentru a investi în anumite domenii de specializare? Aveți nevoie de fonduri pentru a vă achita datoriile și facturile? Aveți nevoie de un împrumut pentru a cumpăra o mașină sau o casă ?. Iată o oportunitate pentru a obține astăzi împrumutul la o rată a dobânzii de 2% pentru a vă rezolva toate problemele financiare. Interesat, contactați-mă prin e-mail acum; [helenwilson719@gmail.com]
ANONIM a comentat Acord - 2011
    Căutați un împrumut autentic? vă aflați la locul potrivit pentru soluțiile de împrumut de aici! Mariela Loan oferă toate tipurile de împrumuturi de orice sumă companiilor și persoanelor fizice la o rată scăzută și la prețuri accesibile de 3%. Capitalul nostru și procesul de creditare este sigur, autentic și 100% garantat și garantat. Sunteți interesat să mă contactați prin e-mail acum la (marielagonzalezloan@gmail.com)
ANONIM a comentat Acord - 2011
    Salut, Căutați un împrumut autentic? aveți datorii și aveți nevoie de bani pentru a vă plăti facturile, aveți nevoie de un împrumut de urgență pentru a începe o afacere nouă sau pentru a vă îmbunătăți afacerea? aveți nevoie de un împrumut pentru a cumpăra o mașină sau o casă? aveți un proiect neterminat la îndemână din cauza finanțării necorespunzătoare? Aveți un scor redus de credit și sunteți greu să obțineți servicii de capital de la băncile locale și alte instituții financiare? Aveți nevoie de împrumut de investiții pentru a investi în anumite zone ale specializare, sunteți la locul potrivit pentru soluțiile de împrumut de aici! Oferim tot felul de împrumuturi de orice valoare companiilor și persoanelor fizice la o rată a dobânzii scăzută și accesibilă de 3%. Capitalul nostru și procesul de creditare este sigur, autentic și 100% garantat și garantat. Interesat, contactați-mă acum prin e-mail; (ivanapedro85@gmail.com)
ANONIM a comentat Decretul 25 1949
     GENUINE BANK GUARANTEE (BG) AND STANDBY LETTER OF CREDIT (SBLC) FOR LEASE AT THE LOWEST RATES AVAILABLE. OTHER FINANCIAL INSTRUMENTS SUCH AS MTN, CD, DLC, PB ARE ALSO AVAILABLE. Dear Sir/Ma I am direct to a provider who has recently issued banking instruments for a couple of my clients the provider is 100% check-able you can do your due diligence on them. I personally know the provider. Our instruments are only from triple 'a' rated banks and we issue from $1M to $5B . The provider is 100% verifiable. If you are genuinely seeking bank instruments. Contact me and i will furnish you with details. And again our bank instruments can serves as collateral as the case may be, which will enable you get loans from your bank so as to embark on any projects such as Aviation, Agriculture, Petroleum, Mining, Telecommunication, Construction of Dams, Real estate, Bridges, Trading, Importing and exporting and Other Turnkey Project (s) etc. Also these instruments can be put in PPP, etc. Please do let me know of your willingness to proceed and I will email you our terms and condition upon request. Contact :Robert Glen Email: robertg.finance@gmail.com / robertglen.finance230@yahoo.com Skype: robertg.finance@gmail.com Whats-sap number: +1{864 }774-2551 BROKERS ARE WELCOME & 100% PROTECTED!!! Regards, Robert Glen.
ANONIM a comentat Decizia 4 2019
     GENUINE BANK GUARANTEE (BG) AND STANDBY LETTER OF CREDIT (SBLC) FOR LEASE AT THE LOWEST RATES AVAILABLE. OTHER FINANCIAL INSTRUMENTS SUCH AS MTN, CD, DLC, PB ARE ALSO AVAILABLE. Dear Sir/Ma I am direct to a provider who has recently issued banking instruments for a couple of my clients the provider is 100% check-able you can do your due diligence on them. I personally know the provider. Our instruments are only from triple 'a' rated banks and we issue from $1M to $5B . The provider is 100% verifiable. If you are genuinely seeking bank instruments. Contact me and i will furnish you with details. And again our bank instruments can serves as collateral as the case may be, which will enable you get loans from your bank so as to embark on any projects such as Aviation, Agriculture, Petroleum, Mining, Telecommunication, Construction of Dams, Real estate, Bridges, Trading, Importing and exporting and Other Turnkey Project (s) etc. Also these instruments can be put in PPP, etc. Please do let me know of your willingness to proceed and I will email you our terms and condition upon request. Contact :Robert Glen Email: robertg.finance@gmail.com / robertglen.finance230@yahoo.com Skype: robertg.finance@gmail.com Whats-sap number: +1{864 }774-2551 BROKERS ARE WELCOME & 100% PROTECTED!!! Regards, Robert Glen.
ANONIM a comentat Decizia 4 2019
     GENUINE BANK GUARANTEE (BG) AND STANDBY LETTER OF CREDIT (SBLC) FOR LEASE AT THE LOWEST RATES AVAILABLE. OTHER FINANCIAL INSTRUMENTS SUCH AS MTN, CD, DLC, PB ARE ALSO AVAILABLE. Dear Sir/Ma I am direct to a provider who has recently issued banking instruments for a couple of my clients the provider is 100% check-able you can do your due diligence on them. I personally know the provider. Our instruments are only from triple 'a' rated banks and we issue from $1M to $5B . The provider is 100% verifiable. If you are genuinely seeking bank instruments. Contact me and i will furnish you with details. And again our bank instruments can serves as collateral as the case may be, which will enable you get loans from your bank so as to embark on any projects such as Aviation, Agriculture, Petroleum, Mining, Telecommunication, Construction of Dams, Real estate, Bridges, Trading, Importing and exporting and Other Turnkey Project (s) etc. Also these instruments can be put in PPP, etc. Please do let me know of your willingness to proceed and I will email you our terms and condition upon request. Contact :Robert Glen Email: robertg.finance@gmail.com / robertglen.finance230@yahoo.com Skype: robertg.finance@gmail.com Whats-sap number: +1{864 }774-2551 BROKERS ARE WELCOME & 100% PROTECTED!!! Regards, Robert Glen.
Alte acte pe aceeaşi temă cu Legea 4/1953
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu