LEGE Nr. 381
din 10 decembrie 2009
privind introducerea
concordatului preventiv si mandatului ad-hoc
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 870 din 14 decembrie 2009
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prezenta lege se aplică persoanelor juridice
care organizează o întreprindere aflată în dificultate financiară, fără a fi în
stare de insolvenţă, denumite în continuare debitori.
Art. 2. - Scopul prezentei legi este salvgardarea
întreprinderii aflate în dificultate, în vederea continuării activităţii
acesteia, a păstrării locurilor de muncă şi a acoperirii creanţelor asupra
debitorului, prin proceduri amiabile de renegociere a creanţelor sau a
condiţiilor acestora ori prin încheierea unui concordat preventiv.
Art. 3. -In înţelesul prezentei legi:
a) întreprinderea este activitatea economică
desfăşurată în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse
financiare, forţă de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice şi
informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de lege;
b) întreprinderea în dificultate este
întreprinderea al cărei potenţial de viabilitate managerială şi economică se
află într-o dinamică descrescătoare, dar al cărei titular execută sau este
capabil să execute obligaţiile exigibile;
c) mandatul ad-hoc este o procedură
confidenţială, declanşată la cererea debitorului, prin care un mandatar ad-hoc,
desemnat de instanţă, negociază cu creditorii în scopul realizării unei
înţelegeri între unul sau mai mulţi dintre aceştia şi debitor în vederea
depăşirii stării de dificultate în care se află întreprinderea acestuia din
urmă;
d) concordatul preventiv este un contract
încheiat între debitor, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin două
treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte,
prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale şi de
acoperire a creanţelor acestor creditori împotriva sa, iar creditorii acceptă
să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află
întreprinderea debitorului.
Art. 4. - (1) Organele care aplică procedurile
prevăzute de prezenta lege sunt instanţele judecătoreşti, prin judecătorul-sindic
sau, după caz, preşedintele tribunalului, mandatarul ad-hoc, respectiv
conciliatorul.
(2) Creditorii participă la procedură în mod
individual, în măsura permisă de drepturile aferente creanţei lor, precum şi în
mod colectiv, în condiţiile prezentei legi, prin adunarea creditorilor şi
reprezentantul creditorilor.
(3) Debitorul participă la procedură prin
reprezentanţii săi legali sau convenţionali.
Art. 5. - (1) Tribunalul în jurisdicţia căruia se află
sediul sau domiciliul profesional al debitorului este competent să soluţioneze
cererile şi pricinile la care se referă prezenta lege.
(2) Cererile şi pricinile referitoare la concordatul
preventiv sunt de competenţa judecătorului-sindic, desemnat în condiţiile Legii
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 6. - Curtea de apel este instanţa de recurs pentru
hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic.
CAPITOLUL II
Mandatul ad-hoc
Art. 7. - (1) Un debitor poate adresa preşedintelui
tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa,
debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii în insolvenţă,
autorizaţi conform legii.
(2) Cererea trebuie să cuprindă o descriere detaliată a
motivelor care fac necesară numirea unui mandatar ad-hoc.
Art. 8. - Cererea este depusă la cabinetul
preşedintelui tribunalului şi se înregistrează într-un registru special.
Art. 9. - (1) După primirea cererii, preşedintele
tribunalului dispune convocarea, în termen de 5 zile, prin agent procedural, a
debitorului şi a mandatarului ad-hoc propus.
(2) Procedura se desfăşoară în camera de consiliu şi
se menţine confidenţială pe toată durata sa.
(3) Confidenţialitatea procedurii este obligatorie
pentru toate persoanele şi instituţiile care iau parte sau sunt implicate în
aceasta.
Art. 10. - (1) După ascultarea debitorului, dacă se
constată că dificultăţile întreprinderii debitorului sunt serioase, iar
mandatarul ad-hoc propus întruneşte condiţiile legii pentru exercitarea acestei
calităţi, preşedintele tribunalului desemnează, prin încheiere irevocabilă,
mandatarul ad-hoc propus.
(2) Obiectul mandatului ad-hoc va fi de a realiza, în
termen de 90 de zile de la desemnare, o înţelegere între debitor şi unul sau
mai mulţi creditori ai săi, în vederea depăşirii stării de dificultate în care
se află întreprinderea debitorului, salvgardării întreprinderii, păstrării
locurilor de muncă şi acoperirii creanţelor asupra debitorului.
(3) In scopul realizării obiectului mandatului,
mandatarul ad-hoc va putea propune ştergeri, reeşalonări sau reduceri parţiale
de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs, reduceri de
personal, precum şi orice alte măsuri consideră a fi necesare.
Art. 11. - Onorariul mandatarului ad-hoc va fi stabilit
provizoriu de către preşedintele tribunalului, la propunerea debitorului şi cu
acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu
lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc,
cu acordul debitorului.
Art. 12. - (1) Mandatul ad-hoc încetează:
a) prin denunţarea unilaterală a mandatului de către
debitor sau de către mandatarul ad-hoc;
b) prin încheierea înţelegerii prevăzute la art. 10
alin. (2);
c) dacă, în termenul prevăzut de art. 10 alin. (2),
mandatarul nu a reuşit să intermedieze încheierea unei înţelegeri între debitor
şi creditorii săi.
(2) La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc,
preşedintele tribunalului va constata încetarea mandatului ad-hoc, prin
încheiere irevocabilă.
CAPITOLUL III
Concordatul preventiv
SECŢIUNEA 1
Beneficiarii procedurii
Art. 13. - Poate recurge la procedura de concordat
preventiv orice debitor, astfel cum este definit la art. 1, cu următoarele
excepţii:
a) dacă împotriva debitorului s-a pronunţat o hotărâre
irevocabilă de condamnare pentru infracţiuni economice;
b) dacă împotriva debitorului a fost deschisă
procedura insolvenţei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv;
c) dacă cu 3 ani anteriori ofertei de concordat
preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv;
d) dacă debitorul şi/sau acţionarii/asociaţii/asociaţii
comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnaţi definitiv pentru
bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere, înşelăciune,
delapidare, mărturie mincinoasă, infracţiuni de fals ori infracţiuni prevăzute
în Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările ulterioare, în
ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de prezenta lege;
e) dacă membrilor organelor de conducere şi/sau
supraveghere ale debitorului li s-a atras răspunderea în condiţiile Legii nr.
85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru aducerea acestuia în stare de insolvenţă; prevederile lit.
b) rămân aplicabile;
f) dacă debitorul are înscrise fapte în cazierul
fiscal, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi
funcţionarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile organelor care aplică procedura şi
ale participanţilor la procedură
Art. 14. - Judecătorul-sindic are următoarele atribuţii
în procedura concordatului preventiv:
a) să numească conciliatorul provizoriu;
b) să constate şi, dacă este cazul, să omologheze, la
cererea conciliatorului, concordatul preventiv;
c) să constate, la cererea oricărui creditor
nesemnatar al concordatului preventiv, îndeplinirea condiţiilor cerute pentru a
fi înscris pe lista creditorilor ce au aderat la concordatul preventiv;
d) să dispună prin încheiere, în condiţiile art. 22,
suspendarea provizorie a executărilor silite contra debitorului, în baza
proiectului de concordat preventiv formulat de debitor şi transmis creditorilor;
e) să judece acţiunile în nulitate a concordatului
preventiv;
f) să judece acţiunile în rezoluţiune a concordatului
preventiv.
Art. 15. - (1) Cererile formulate în temeiul prezentei
legi se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere, părţile fiind
citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii.
(2) Părţile cu sediul în străinătate sunt citate prin
mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, după caz, la domiciliul ori
reşedinţa cunoscute ale acestora; în lipsă, citarea se face prin afişare la uşa
instanţei.
(3) Hotărârile pronunţate de judecătorul-sindic în
aplicarea prezentei legi sunt definitive şi executorii.
(4) Hotărârile judecătorului-sindic pot fi atacate de
părţi cu recurs, în termen de 10 zile, care se calculează de la comunicare,
pentru absenţi, şi de la pronunţare, pentru cei prezenţi.
(5) Recursul nu este suspensiv de executare.
Art. 16. -Atribuţiile conciliatorului sunt următoarele:
a) întocmeşte tabloul creditorilor, care include şi
creditorii contestaţi sau ale căror creanţe sunt în litigiu, şi tabloul
creditorilor concordatari;
b) elaborează, împreună cu debitorul, oferta de
concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv, proiectul de
concordat şi planul de redresare;
c) face demersuri pentru soluţionarea pe cale amiabilă
a oricărei dispute între debitor şi creditori ori între creditori;
d) solicită judecătorului-sindic constatarea şi/sau,
după caz, omologarea concordatului preventiv;
e) supraveghează îndeplinirea obligaţiilor asumate de
către debitor prin concordatul preventiv;
f) informează, de urgenţă, adunarea creditorilor
concordatari asupra neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare de către
debitor a obligaţiilor sale;
g) întocmeşte şi transmite adunării creditorilor
concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activităţii sale şi a
debitorului; raportul conciliatorului va conţine şi opinia acestuia privind
existenţa sau, după caz, inexistenţa unor motive de rezoluţiune a concordatului
preventiv;
h) convoacă adunarea creditorilor concordatari;
i) cere instanţei închiderea procedurii concordatului
preventiv;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de
prezenta lege, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de
judecătorul-sindic.
Art. 17. - (1) Onorariul definitivai conciliatorului se
propune prin proiectul de concordat şi se stabileşte prin concordatul
preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului.
(2) Onorariul conciliatorului va consta, în funcţie de
natura obligaţiilor acestuia, într-o sumă fixă, o remuneraţie lunară sau un
onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se va avea în vedere
natura activităţii desfăşurate de către debitor, precum şi complexitatea
planului de redresare.
Art. 18. - (1) Adunarea creditorilor concordatari are
următoarele atribuţii:
a) aprobă rapoartele conciliatorului privitoare la
activitatea debitorului şi la îndeplinirea obligaţiilor asumate prin concordat;
b) desemnează, cu acordul debitorului, un nou
conciliator, dacă este cazul;
c) modifică, dacă este cazul, onorariul
conciliatorului, cu acordul debitorului;
d) stabileşte, în cazul prevăzut la lit. b), cu
acordul debitorului, onorariul noului conciliator;
e) desemnează reprezentantul creditorilor;
f) este titularul acţiunii în rezoluţiune a
concordatului preventiv, pe care o exercită prin reprezentantul creditorilor.
(2) In cursul derulării procedurii, adunarea
creditorilor concordatari poate fi convocată de conciliator, din oficiu sau la
cererea creditorilor reprezentând 10% din valoarea totală a creanţelor
concordatare.
(3) Adunarea creditorilor concordatari adoptă hotărâri
cu majoritatea, ca valoare, a creanţelor concordatare.
Art. 19. - (1) Votul creditorilor concordatari poate fi
exercitat şi prin corespondenţă.
(2) Şedinţa adunării creditorilor concordatari va fi
organizată şi prezidată de conciliator.
(3) La adunările creditorilor concordatari va fi
invitat şi debitorul.
SECŢIUNEA a 3-a
Deschiderea procedurii şi oferta de concordat
preventiv
Art. 20. - (1) Orice debitor, cu excepţia celor
prevăzuţi la art. 13 lit. a)-f), poate introduce la tribunalul competent o
cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa,
debitorul propune un conciliator provizoriu, dintre practicienii în insolvenţă,
autorizaţi conform legii.
(2) Judecătorul-sindic numeşte conciliatorul provizoriu
prin încheiere irevocabilă.
(3) In termen de 30 de zile de la numirea sa,
conciliatorul elaborează, împreună cu debitorul, lista creditorilor şi oferta
de concordat preventiv.
(4) Oferta de concordat preventiv se notifică de
către conciliatorul provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de comunicare,
ce asigură posibilitatea verificării recepţiei ofertei de concordat.
(5) Oferta de concordat preventiv va fi depusă în
dosarul deschis potrivit alin. (1) şi, pentru opozabilitate faţă de terţi, se
depune la grefa tribunalului, unde va fi înregistrată într-un registru special.
Despre depunerea şi notificarea acesteia se face menţiune în registrul
comerţului în care este înregistrat debitorul.
(6) Oferta de concordat preventiv va cuprinde şi
proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaraţia debitorului
privind starea de dificultate financiară în care se află, precum şi lista
creditorilor cunoscuţi, inclusiv cei ale căror creanţe sunt contestate integral
sau parţial, cu precizarea cuantumului şi a garanţiilor acceptate de debitor.
Art. 21. - (1) Proiectul de concordat preventiv trebuie
să prezinte, în mod detaliat:
a) situaţia analitică a activului şi a pasivului
debitorului, certificată de un expert contabil sau, după caz, auditată de un
auditor autorizat potrivit legii;
b) cauzele stării de dificultate financiară şi măsurile
luate de debitor pentru depăşirea acesteia până la depunerea ofertei de concordat
preventiv;
c) proiecţia evoluţiei financiar-contabile pe
următoarele 6 luni.
(2) Proiectul de concordat preventiv trebuie să
includă un plan de redresare, care prevede cel puţin următoarele măsuri:
a) reorganizarea activităţii debitorului, prin măsuri
precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii
funcţionale, reducerea personalului sau orice alte măsuri considerate a fi
necesare;
b) modalităţile prin care debitorul înţelege să
depăşească starea de dificultate financiară, precum: majorarea capitalului
social, împrumut bancar, obligaţional sau de altă natură, înfiinţarea sau
desfiinţarea unor sucursale sau puncte de lucru, vânzarea de active,
constituirea de garanţii;
c) procentul preconizat de satisfacere a creanţelor,
care nu poate fi mai mic de 50%, ca urmare a implementării măsurilor de
redresare propuse; în acest scop, debitorul poate propune măsuri precum:
amânări sau reeşalonări la plata creanţelor contra sa, ştergerea în tot sau în
parte a unor creanţe sau numai a dobânzilor ori a penalităţilor de întârziere,
compensări, novaţii prin schimbare de debitor; pentru obligaţiile fiscale de
plată propunerile de amânări, ştergeri, eşalonări, reeşalonări şi reduceri
parţiale se pot face numai cu respectarea prevederilor legale în materia
ajutorului de stat; în această situaţie este nevoie de acordul expres al
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care trebuie exprimat în termen de
30 de zile; în caz contrar, acordul se prezumă;
d) termenul-limită pentru satisfacerea creanţelor
stabilite prin concordat nu poate depăşi 18 luni de la data încheierii
concordatului preventiv.
(3) Prin proiectul de concordat preventiv, supus
aprobării creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea
conciliatorului provizoriu, precum şi remuneraţia acestuia pentru perioada
ulterioară datei încheierii concordatului.
Art. 22. - (1) In condiţiile art. 581 şi 582 din Codul
de procedură civilă, debitorul poate cere judecătorului-sindic, în baza ofertei
de concordat preventiv, suspendarea provizorie a urmăririlor silite.
(2) Cererea se judecă în camera de consiliu, de urgenţă
şi cu precădere, fără citarea părţilor.
(3) Suspendarea provizorie a urmăririlor silite
individuale se menţine până la publicarea concordatului preventiv aprobat sau,
după caz, până la respingerea ofertei debitorului de către majoritatea
creditorilor.
SECŢIUNEA a 4-a
Incheierea, constatarea şi omologarea
concordatului preventiv
Art. 23. - (1) In vederea exercitării votului
creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate
organiza una sau mai multe şedinţe colective ori individuale de negociere cu
creditorii, în prezenţa conciliatorului propus de debitor.
(2) Iniţiativa negocierii poate aparţine şi unuia sau
mai multor creditori, precum şi acţionarilor semnificativi sau asociaţilor
debitorului.
(3) Perioada în care se desfăşoară negocierile asupra
proiectului de concordat preventiv nu poate depăşi 30 de zile calendaristice.
Art. 24. - (1) Asupra ofertei de concordat preventiv,
cu eventualele amendamente rezultate în urma negocierilor, creditorii votează,
în principiu, prin corespondenţă.
(2) Votul creditorilor se trimite prin mijloace de
comunicare rapidă pe adresa debitorului, în termen de maximum 30 de zile
calendaristice calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv.
Votul favorabil necondiţionat asupra concordatului preventiv are valoare de
acceptare a concordatului. Orice condiţionare a votului este considerată vot
negativ.
(3) In cazuri excepţionale, conciliatorul poate
convoca o adunare a tuturor creditorilor.
(4) Dacă în termenul prevăzut la alin. (2) unul sau mai
mulţi creditori deţinând 10% din valoarea totală a creanţelor solicită
convocarea adunării tuturor creditorilor, conciliatorul este obligat să o
convoace în termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea
este transmisă creditorilor prin mijloace de comunicare rapidă, care permit
confirmarea primirii.
(5) Concordatul preventiv se consideră aprobat de
creditori dacă sunt întrunite voturile creditorilor care reprezintă majoritatea
de două treimi din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate.
(6) La aprobarea concordatului nu se ia în calcul în
stabilirea majorităţii prevăzute la alin. (5) votul favorabil al:
a) creditorului persoană juridică care are cel puţin
unul dintre acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori rudă ori
afin până la gradul IV cu acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari şi/sau
administratori ai debitorului;
b) creditorului persoană juridică în cadrul căruia
debitorul şi/sau unul dintre acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau
administratori ai acestuia ori rudele şi afinii până la gradul IV ai acestora
din urmă deţin calitatea de acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari şi/sau
administratori;
c) creditorului care sau ai cărui
acţionari/asociaţi/asociaţi comanditari sau administratori au fost condamnaţi
definitiv pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de încredere,
înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, infracţiuni de fals ori
infracţiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările
ulterioare, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevăzute de
prezenta lege;
d) creditorului care are înscrise fapte în cazierul
fiscal, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 25. - In cazul în care nu se întruneşte
majoritatea prevăzută la art. 24 alin. (5), debitorul are dreptul ca, după
trecerea a minimum 30 de zile, să facă o nouă ofertă de concordat preventiv.
Art. 26. - (1) După aprobarea concordatului de către
creditori potrivit art. 24 alin. (5), conciliatorul solicită
judecătorului-sindic să constate concordatul preventiv.
(2) Judecătorul-sindic constată concordatul preventiv
prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere,
după ascultarea conciliatorului. Cererea de constatare a concordatului
preventiv poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate.
(3) Concordatul preventiv, aprobat de creditori şi
constatat de judecătorul-sindic prin încheiere, se comunică creditorilor, prin
intermediul conciliatorului, şi se menţionează în registrul comerţului.
Art. 27. - (1) De la data comunicării hotărârii de
constatare a concordatului preventiv se suspendă de drept urmăririle
individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului şi curgerea
prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor acestora contra
debitorului.
(2) De la aceeaşi dată se suspendă de drept faţă de
creditorii semnatari curgerea dobânzilor, a penalităţilor şi a oricăror alte
cheltuieli aferente creanţelor.
Art. 28. - (1) Pentru a face opozabil concordatul
preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditorilor necunoscuţi sau
contestaţi, conciliatorul poate cere judecătorului-sindic omologarea
concordatului.
(2) Pentru omologare, judecătorul-sindic verifică
îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) întreprinderea debitorului este în stare de
dificultate financiară;
b) valoarea creanţelor contestate şi/sau în litigiu
nu depăşeşte 20% din masa credală;
c) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii
care reprezintă cel puţin 80% din valoarea totală a creanţelor.
(3) Dispunând omologarea, judecătorul-sindic suspendă
toate procedurile de executare silită.
(4) La cererea conciliatorului, sub condiţia acordării
de garanţii creditorilor de către debitor, judecătorul-sindic poate impune
creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18
luni de amânare a scadenţei creanţei lor, perioadă în care nu vor curge
dobânzi, penalităţi, precum şi orice alte cheltuieli aferente creanţelor.
(5) Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari,
cu condiţia respectării prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat şi
aprobării de către comisia interministerială.
Art. 29. - Pe perioada concordatului preventiv omologat
nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor.
Art. 30. - (1) Orice creditor care obţine un titlu
executoriu asupra debitorului în cursul procedurii poate formula cerere de
aderare la concordat sau poate să îşi recupereze creanţa prin orice alte
modalităţi prevăzute de lege.
(2) Cererea de aderare se depune la conciliator, care o
include în tabelul creditorilor concordatari.
Art. 31. - (1) In cursul procedurii, debitorul îşi
desfăşoară activitatea în limitele afacerii sale obişnuite, în condiţiile
concordatului preventiv, sub supravegherea conciliatorului.
(2) Măsurile cuprinse în concordatul preventiv,
inclusiv modificările creanţelor, profită şi codebitorilor, fideiusorilor şi
terţilor garanţi.
CAPITOLUL IV
Inchiderea procedurii concordatului preventiv
Art. 32. - (1) Creditorii care au votat împotriva
concordatului preventiv pot cere anularea contractului, în termen de 15 zile de
la data menţionării concordatului în registrul comerţului.
(2) Când se invocă motive de nulitate absolută, dreptul
de a cere constatarea nulităţii este imprescriptibil şi aparţine oricărei
persoane interesate.
(3) Instanţa, la cererea reclamantului, poate dispune,
pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea concordatului preventiv.
Art. 33. - (1) In situaţia în care se constată
încălcarea gravă de către debitor a obligaţiilor asumate prin concordatul
preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotărî introducerea
acţiunii în rezoluţiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect
adunarea poate delibera chiar dacă nu a fost înscris pe ordinea de zi.
(2) In înţelesul alin. (1), reprezintă încălcare
gravă a obligaţiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv acţiuni
precum: favorizarea unuia sau mai multor creditori în dauna celorlalţi,
ascunderea sau externaiizarea de active în perioada concordatului preventiv,
efectuarea de plăţi fără contraprestaţie sau în condiţii ruinătoare.
(3) Dacă adunarea creditorilor concordatari a decis
introducerea acţiunii în rezoluţiune, procedura concordatului preventiv se
suspendă de drept.
(4) Prin hotărârea de admitere a acţiunii în
rezoluţiune, judecătorul-sindic acordă creditorilor daune-interese, în
condiţiile dreptului comun.
Art. 34. - (1) Dacă procedura concordatului preventiv
se finalizează cu succes, la termenul prevăzut în contract sau anterior
acestuia, după caz, judecătorul-sindic va pronunţa o încheiere prin care va
constata realizarea obiectului concordatului preventiv. In acest caz,
modificările creanţelor prevăzute în concordatul preventiv rămân irevocabile.
(2) In cazul în care în cursul derulării procedurii,
înainte de expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (2) lit. d),
conciliatorul apreciază că este imposibilă realizarea obiectivelor
concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere
judecătorului-sindic constatarea nereuşitei concordatului preventiv şi
închiderea procedurii.
(3) In cazul în care la expirarea termenului prevăzut
la art. 21 alin. (2) lit. d) nu au fost îndeplinite obligaţiile prevăzute în
concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea
conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni faţă de
durata iniţială.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 35. - Măsurile prevăzute de prezenta lege se vor
aplica cu respectarea regulilor în materia ajutorului de stat.
Art. 36. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile
de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
DANIELA POPA
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TEODOR VIOREL MELEŞCANU