LEGE Nr. 355
din 20 noiembrie 2009
privind regimul starii de
mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 805 din 25 noiembrie 2009
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Starea de mobilizare reprezintă
totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în
domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi
militar, planificate şi pregătite pe timp de pace, precum şi a acţiunilor
desfăşurate' pentru aplicarea acestora, potrivit legii, la apariţia sau
iminenţa unei ameninţări grave care poate afecta suveranitatea, independenţa şi
unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia
constituţională.
Art. 2. - Starea de război reprezintă
totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în
domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic şi
militar, în vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoapărare
individuală sau colectivă.
Art. 3. - (1) Mobilizarea poate fi parţială sau totală.
(2) Mobilizarea parţială constă în aplicarea
succesivă şi limitată a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute la art. 1, în una
sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru anumite
elemente ale forţelor destinate apărării. Economia poate fi mobilizată în
totalitate, în unităţile administrativ-teritoriale unde s-a declarat această
stare. La nivel naţional, pot fi mobilizaţi operatorii economici şi
instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului
de apărare.
(3) Mobilizarea totală constă în aplicarea
măsurilor şi acţiunilor prevăzute la art. 1 pe întregul teritoriu al statului.
Art. 4. - Pe timpul stării de mobilizare parţială sau
totală ori al stării de război se pot dispune, cu respectarea prevederilor
Constituţiei României, republicată, măsuri pentru restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau libertăţi fundamentale.
CAPITOLUL II
Declararea stării de mobilizare parţială sau totală
şi a stării de război, precum şi încetarea acestora
Art. 5. - Mobilizarea parţială sau totală şi starea de
război se declară potrivit prevederilor Constituţiei României, republicată.
Art. 6. - Parlamentul declară, prin hotărâre, în
şedinţă comună, mobilizarea parţială, totală, demobilizarea sau, in exclusivitate,
starea de ' război. Parlamentul aprobă sau respinge, anterior sau ulterior
emiterii, după caz, decretul Preşedintelui României de declarare a mobilizării
parţiale sau totale ori a demobilizării.
Art. 7. - Preşedintele României poate declara, cu
aprobarea prealabilă a Parlamentului, prin decret, contrasemnat de
primul-ministru, mobilizarea sau demobilizarea, după caz, a forţelor destinate
apărării. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune
ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.
Art. 8. - (1) Hotărârea Parlamentului privind
declararea stării de mobilizare sau a stării de război sau decretul
Preşedintelui României privind declararea stării de mobilizare se publică
imediat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi cuprinde, după caz:
a) motivele care au impus declararea mobilizării sau a
stării de război;
b) tipul mobilizării;
c) unitatea sau unităţile administrativ-teritoriale în
care se declară mobilizarea, elementele forţelor destinate apărării, precum şi,
la nivel naţional, operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile
de activitate necesare susţinerii efortului de apărare;
d) măsurile de primă urgenţă care urmează a fi luate,
precum şi nominalizarea documentelor care includ activitatea operatorilor
economici şi a instituţiilor publice care se mobilizează şi urmează a fi puse
în aplicare;
e) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror
exerciţiu se restrânge, conform prevederilor constituţionale, pe timpul
mobilizării sau al stării de război;
f) autorităţile militare şi civile desemnate pentru
executarea prevederilor' hotărârii Parlamentului sau ale decretului
Preşedintelui României şi competenţele acestora, inclusiv cele transferate de
la alte autorităţi;
g) alte prevederi, dacă se consideră necesare.
(2) Hotărârea Parlamentului sau decretul Preşedintelui
României, prevăzute la alin. (1), se transmite imediat Guvernului şi celorlalte
autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale,
care răspund de punerea în aplicare a prevederilor acesteia/acestuia.
Art. 9. - Hotărârea Parlamentului privind declararea
stării de mobilizare sau a stării de război, precum şi decretul Preşedintelui
României privind declararea stării demobilizare se transmit, pentru informarea
populaţiei, imediat şi în mod corect, prin toate mijloacele de comunicare în
masă. '
Art. 10. - Dispoziţiile art. 8 şi 9 se aplică în mod
corespunzător şi hotărârii Parlamentului privind încetarea stării de mobilizare
sau a stării de război, precum şi decretului Preşedintelui României privind
declararea încetării stării de mobilizare.
CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de
mobilizare
Art. 11. - Sistemul naţional de mobilizare cuprinde
structuri de conducere şi de execuţie, cu resursele, infrastructura şi
relaţiile aferente, care au atribuţii, potrivit prevederilor prezentei legi şi
ale altor acte normative, în domeniul mobilizării.
Art. 12. - Conducerea sistemului naţional de mobilizare
este un atribut exclusiv al autorităţilor constituţionale ale statului,
respectiv Parlamentul, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a
Ţării, Guvernul şi alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi
securităţii naţionale, potrivit atribuţiilor stabilite prin lege.
Art. 13. - Pe timpul stării de mobilizare sau al stării
de război, Preşedintele României informează Parlamentul despre măsurile luate
în calitate de comandant al forţelor armate.
Art. 14. - Ministerul Apărării Naţionale coordonează
unitar planificarea şi evaluarea pregătirii pentru mobilizare a forţelor
destinate apărării şi monitorizează executarea acestor activităţi, prin Statul
Major'General şi structurile specifice din cadrul celorlalte
instituţii/autorităţi publice cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii
naţionale, îndeplinind în acest scop următoarele atribuţii:'
a) analizează nevoile de apărare şi propune Consiliului
Suprem de Apărare a Ţării măsurile privind organizarea şi înzestrarea forţelor
destinate apărării şi pregătirii populaţiei;
b) înaintează propuneri Consiliului Suprem de Apărarea
Ţării pentru declararea mobilizării şi demobilizării forţelor destinate
apărării;
c) planifică, organizează şi desfăşoară pe timp de pace
pregătirea pentru mobilizare a forţelor destinate apărării, a populaţiei, a
persoanelor din conducerea autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi
a operatorilor economici şi instituţiilor publice, cu sarcini la mobilizare şi
război, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin pentru apărarea ţării;
d) evaluează pe timp de pace, în cooperare cu Oficiul
Central de Stat pentru Probleme Speciale, activitatea operatorilor economici şi
a instituţiilor publice cu sarcini şi atribuţii pentru asigurarea Armatei
României, denumită în continuare armata, cu resurse materiale la
mobilizare şi război;
e) monitorizează activitatea operatorilor economici
militarizaţi pentru satisfacerea cererilor armatei;
f) asigură generarea şi regenerarea forţelor armatei,
potrivit actelor normative în domeniu.
Art. 15. - (1) Conducerea mobilizării forţelor
destinate apărării constituie atributul fiecărei instituţii cu atribuţii în
domeniu, pentru structurile subordonate sau coordonate.
(2) Conducerea mobilizării forţelor armatei constituie
atributul şefului Statului Major General şi se realizează la nivel strategic
din Centrul de conducere a mobilizării, constituit la Statul Major General,
prin Grupa centrală de conducere a mobilizării.
Art. 16. - Oficiul Central de Stat pentru Probleme
Speciale asigură punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei
naţionale pentru apărare şi a sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor
pentru apărare, în condiţiile legii.
Art. 17. - Pe timpul stării de mobilizare sau al stării
de război, la nivel de execuţie, sistemul naţional de mobilizare se compune din
forţele destinate apărării, autorităţile publice, serviciile publice
deconcentrate şi serviciile comunitare, instituţiile publice şi operatorii
economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor
necesare mobilizării şi ducerii războiului, precum şi din resursele,
infrastructura şi relaţiile aferente.
Art. 18. - Elementele sistemului naţional de
mobilizare, la nivel de execuţie, prevăzute la art. 17, răspund de executarea
măsurilor şi îndeplinirea acţiunilor privind starea de mobilizare sau starea de
război, fiecare în domeniul său de activitate, potrivit legii. Dacă este
necesar, acestea constituie structuri specifice, din aparatul propriu şi/sau
din unităţi aflate în subordine, în coordonare sau sub autoritate, pentru
organizarea, coordonarea şi executarea sarcinilor ce le revin.
Art. 19. - (1) In exercitarea atribuţiilor ce le revin
potrivit legii, următoarele autorităţi militare pot emite, pe toată perioada
stării de mobilizare sau a stării de război, ordonanţe militare, care sunt
obligatorii, conform legii, astfel:
a) ministrul apărării naţionale şi şeful Statului Major
General, pe întregul teritoriu al ţării;
b) comandanţii militari din judeţe, numiţi de Consiliul
Suprem de Apărare a Ţării, pentru judeţele respective;
c) comandanţii de garnizoane, pentru garnizoana
respectivă.
(2) Ordonanţa militară cuprinde:
a) titlul şi numărul;
b) autoritatea emitentă;
c) baza legală a emiterii;
d) perioada de aplicare;
e) regulile şi măsurile speciale care se dispun în zona
de aplicare a acesteia, precum şi sancţiunile aplicabile în cazul nerespectării
acestora;
f) autoritatea abilitată să asigure aplicarea şi
respectarea dispoziţiilor acesteia;
g) modul de aducere la cunoştinţa populaţiei;
h) data, ştampila şi semnătura autorităţii emitente.
(3) Pe timpul stării de război, autorităţile militare
prevăzute la alin. (1) pot dispune măsurile speciale conform atribuţiilor şi
răspunderilor prevăzute la art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004. In plus, acestea mai pot
dispune măsuri şi stabili mijloace pentru:
a) interzicerea demisiei, pentru persoanele cu sarcini
la mobilizare şi război;
b) interzicerea accesului în zone sau obiective cu grad
de risc ridicat din punct de vedere al siguranţei persoanelor, în care au loc
acţiuni militare;
c) obligativitatea adăpostirii populaţiei în lucrările
permanente sau temporare;
d) suspendarea temporară a autorizaţiilor de procurare
a armei şi/sau a permiselor de armă, precum şi suspendarea eliberării acestor
documente;
e) interzicerea temporară a utilizării aparatelor de
zbor şi de navigaţie pe apă;
f) interzicerea iluminatului şi respectarea regulilor de
camuflaj.
(4) Autorităţile militare prevăzute la alin. (1) sunt
obligate să ia toate masurile pentru reducerea la minimum a vulnerabilităţilor
asupra personalului, facilităţilor şi materialelor necesare activităţilor
militare faţă de ameninţări şi riscuri.
Art. 20. - (1) La declararea stării de mobilizare sau a
stării de război, unele atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice
centrale de specialitate şi ale autorităţilor administraţiei publice locale pot
trece în competenţa autorităţilor militare, aşa cum au fost prevăzute în
hotărârea Parlamentului ori în decretul Preşedintelui României privind
declararea stării de mobilizare sau a stării de război.
(2) Autorităţile civile ale administraţiei publice
continuă exercitarea atribuţiilor care nu au fost transferate autorităţilor
prevăzute la alin. (1) şi au obligaţia de a îndeplini întocmai prevederile
ordonanţelor militare.
Art. 21. - Pe timpul stării de mobilizare sau al stării
de război, autorităţile civile ale administraţiei publice au atribuţii privind:
a) asigurarea îndeplinirii măsurilor stabilite şi a
respectării regulilor dispuse, fiecare în domeniul său de activitate;
b) punerea la dispoziţia autorităţilor abilitate a
evidenţei salariaţilor cu obligaţii militare la mobilizare şi război;
c) asigurarea îndeplinirii de către operatorii
economici, instituţiile publice şi persoanele fizice a dispoziţiilor şi
măsurilor privind pregătirea economiei, a teritoriului şi a populaţiei pentru
apărare;
d) asigurarea îndeplinirii măsurilor pentru efectuarea
rechiziţiilor de bunuri şi a prestărilor de servicii în interes public;
e) asigurarea reparaţiei, conform planurilor existente,
a resurselor de materii prime, a produselor industriale, a bunurilor
alimentare, a energiei, a transporturilor, a lucrărilor publice şi a
comunicaţiilor;
f) asigurarea punerii în aplicare a măsurilor stabilite
pentru raţionalizarea consumurilor.
Art. 22. - Conducătorii autorităţilor publice care au
atribuţii la mobilizare şi război au obligaţia de a pune în aplicare documentele
de mobilizare, precum şi ordinele şi instrucţiunile privind modul de acţiune a
structurilor proprii şi acelor din sfera lor de activitate, potrivit
reglementărilor legale, pe timpul stării de mobilizare sau al stării de război.
CAPITOLUL IV
Asigurarea şi utilizarea resurselor umane, materiale
şi financiare pe timpul stării de mobilizare şi al stării de război
Art. 23. - (1) Pe timpul stării de mobilizare sau al
stării de război se utilizează resurse umane, materiale şi financiare.
(2) Resursele umane provin din rândul cadrelor militare
în activitate, al poliţiştilor, al soldaţilor şi al gradaţilor voluntari, al
studenţilor şi al elevilor din instituţiile militare de invăţământ care au
absolvit anul I, mai puţin cei din colegiile militare liceale, din rândul
rezerviştilor, al personalului civil din cadrul autorităţilor publice care au
atribuţii la mobilizare şi război, precum şi din rândul cetăţenilor români care
au obligaţii militare sau care pot fi chemaţi să execute prestări de servicii
în interes public, potrivit legii.
(3) Pentru asigurarea resurselor umane pe timpul stării
de mobilizare sau al stării de război se constituie şi se instruieşte, pe timp
de pace, rezerva de mobilizare, care cuprinde rezerva operaţională şi rezerva
generală, aşa cum sunt reglementate în Legea nr. 446/2006 privind pregătirea
populaţiei pentru apărare. Rezerviştii cuprinşi în rezerva de mobilizare
participă la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare, la solicitarea
instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.
(4) Resursele materiale necesare mobilizării forţelor
destinate apărării se compun din:
a) rezervele proprii;
b) capacităţile pentru apărare, potrivit legii;
c) rezervele de mobilizare, potrivit legii;
d) producţia curentă a operatorilor economici;
e) importuri;
f) alte resurse prevăzute de lege.
(5) Rezervele proprii, prevăzute la alin. (4) lit. a),
se constituie de către fiecare instituţie cu atribuţii în domeniul apărării şi
securităţii naţionale, potrivit actelor normative specifice, statelor de
organizare şi normelor de înzestrare la război, şi cuprind tehnică militară' şi
materiale, în majoritate, produse greu de aprovizionat sau cu ciclu lung de
fabricaţie, care se asigură din producţia internă sau din import.
(6) Constituirea rezervelor proprii de către
instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale se
realizează pe baza programelor multi'anuale şi a resurselor financiare alocate
în acest sens prin bugetele anuale.
Art. 24. - Pe timpul stării de mobilizare şi al stării
de război se execută completarea forţelor destinate apărării potrivit statelor
de organizare pentru război, instruirea acestora, precum şi utilizarea
resurselor materiale în vederea înzestrării conform normelor pentru război,
până la realizarea nivelului de operaţionalizare necesar îndeplinirii
misiunilor specifice primite.
Art. 25. - Resursele materiale şi serviciile necesare
susţinerii efortului de apărare se asigură de instituţiile publice şi
operatorii economici, pe baza comenzilor de stat, emise de instituţiile care
administrează fonduri cuprinse în bugetul de stat pentru război, în condiţiile
legii, după punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naţionale
pentru apărare. Achiziţiile se pot face printr-un regim derogatoriu de la dispoziţiile
legale în vigoare, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.
Art. 26. - (1) Chemarea rezerviştilor la exerciţiile şi
antrenamentele de mobilizare, la mobilizare sau la război se face pe baza
ordinelor de chemare, întocmite potrivit modelului stabilit prin hotărâre a
Guvernului, cu decontarea cheltuielilor de transport. Decontarea cheltuielilor
de transport se realizează pe baza cupoanelor din ordinul de chemare, de către
instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale,
potrivit procedurii stabilite prin ordin al conducătorilor acestora.
(2) Pe timpul stării de mobilizare sau al stării de
război, persoanele cu obligaţii militare din rezerva generală pot fi chemate
pentru completarea forţelor destinate apărării sau pentru prestări de servicii
în interes public, potrivit legii, cu excepţia celor mobilizate la locul de
muncă.
(3) Persoanele fără obligaţii militare pot fi chemate
numai pentru prestări de servicii în interes public, potrivit legii.
(4) Personalul operatorilor economici militarizaţi se
supune regimului de control şi disciplină militară.
(5) Personalul societăţilor specializate de pază care
execută paza şi protecţia la obiectivele clasificate de importanţă deosebită la
mobilizare şi război se mobilizează la locul de muncă şi se integrează, din
punct de vedere operativ, în sistemul de pază al Jandarmeriei Române.
Art. 27. - (1) Planificarea, pregătirea şi execuţia
activităţilor pe timpul stării de mobilizare şi al stării de' război sunt reglementate
prin ordine ale conducătorilor instituţiilor cu atribuţii la mobilizare şi
război.
(2) Pe timpul stării de mobilizare şi al stării de
război coordonarea unitară a acestor activităţi se realizează de Consiliul
Suprem de Apărare a Ţării.
Art. 28. - Pe timpul stării de mobilizare şi al stării
de război, centrele militare au următoarele atribuţii:
a) solicită structurilor Ministerului Administraţiei şi
Internelor şi operatorilor economici punerea în aplicare ă măsurilor prevăzute
de documentele de mobilizare transmise pe timp de pace;
b) cooperează cu forţele destinate apărării pentru
refacerea capacităţii operaţionale;'
c) coordonează, îndrumă şi verifică activitatea
desfăşurată pe linia evidenţei militare ă cetăţenilor încorporabili şi a
rezerviştilor, potrivit legii;
d) colaborează cu structurile Ministerului
Administraţiei şi Internelor pentru anunţarea şi trimiterea cetăţenilor
încorporabili la recrutare-încorporăre şi a rezerviştilor la unităţile din
compunerea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii
naţionale;
e) colaborează cu structurile teritoriale ale Oficiului
Central de Stat pentru Probleme Speciale pentru anunţarea şi prezentarea
cetăţenilor prevăzuţi a fi mobilizaţi la locul de muncă şi a celor chemaţi
pentru prestări de servicii in interes public;
f) cooperează cu unităţile militare pentru punerea în
aplicare a planului de mobilizare al garnizoanei;
g) contribuie la punerea în aplicare a planului de
asistenţă familială şi la rezolvarea problemelor sociale ale personalului
mobilizat;'
h) asigură, potrivit legii, plata ajutoarelor legale
pentru familiile militarilor decedaţi.
Art. 29. - (1) Finanţarea cheltuielilor aferente stării
de mobilizare şi a stării de război se asigură de la bugetul de stat pentru
război, elaborat şi aprobat în condiţiile legii.
(2) Execuţia bugetului de stat pentru război se aprobă
de Parlament, pe baza propunerilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
(3) Preşedintele României poate hotărî punerea în
aplicare a execuţiei bugetului de stat pentru război numai în cazuri
excepţionale, inclusiv de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, potrivit
prevederilor constituţionale.
(4) Cheltuielile se finanţează prin Trezoreria
Statului, în limita bugetelor aprobate.
Art. 30. - (1) Execuţia de casă a bugetelor şi
operaţiunile de încasări şi plăţi în lei ale structurilor din sistemul de
apărare şi securitate naţidnală se efectuează prin unităţile teritoriale ale
trezoreriei Statului.
(2) Operaţiunile de încasări şi plăţi în valută se
efectuează prin intermediul instituţiilor de credit său prin unităţile
Trezoreriei Statului, după caz.
Art. 31. - Decontările între unităţile militare şi alte
persoane juridice sau fizice se efectuează cu sau fără numerar, prin utilizarea
formelor şi instrumentelor de decontare existente, pentru operaţiunile
respective, pe timp de pace.
Art. 32. - Persoanele fizice şi juridice care au
susţinut efortul de război al ţării vor fi sprijinite cu prioritate de
structurile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale pentru
redobândirea bunurilor rechiziţionate sau acordarea despăgubirilor, precum şi
pentru reintegrarea în societate.
CAPITOLUL V
Măsuri privind asistenţa familială a militarilor şi
a personalului civil cu obligaţii militare, pe timpul stării de mobilizare şi
al stării de război
Art. 33. -Asistenţa familială pe timpul stării de
mobilizare şi al stării de război se organizează şi se desfăşoară pe baza
planului de sprijin familial elaborat, pe timp de pace, de comandanţii
structurilor militare.
Art. 34 - Coordonarea activităţii de sprijin familial
se realizează la nivel central şi local, potrivit normelor interne ale
instituţiilor din sistemul de apărare şi securitate naţională.
Art. 35. -Activitatea de sprijin familial include
servicii de asistenţă socială şi de consiliere familială.
Art. 36. -Autorităţile administraţiei publice acordă
sprijin pentru rezolvarea problemelor familiale ale militarilor şi personalului
civil cu obligaţii militare.
CAPITOLUL VI
Demobilizarea
Art. 37. - Demobilizarea reprezintă renunţarea
la măsurile şi activităţile desfăşurate în vederea mobilizării, ca urmare a
incetării acţiunii factorilor care au generat mobilizarea şi a inexistenţei
altor factori care să impună menţinerea stării de mobilizare parţială sau
totală.
Art. 38. - Demobilizarea se declară de către
autorităţile publice abilitate de Constituţia României, republicată, să declare
starea de mobilizare, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Art. 39. - (1) Demobilizarea poate fi parţială sau
totală.
(2) Demobilizarea parţială se poate executa în
anumite unităţi administrativ-teritoriale, în cadrul unor operatori economici
şi instituţii publice din domeniile de activitate care au susţinut efortul de
apărare, precum şi în cadrul unor elemente ale forţelor destinate apărării.
(3) Demobilizarea totală se execută în toate
domeniile de activitate, pe întregul teritoriu al statului.
Art. 40. - Demobilizarea cuprinde:
a) trecerea forţelor destinate apărării la încadrarea
potrivit prevederilor pentru pace ale statelor de organizare şi normelor de
înzestrare;
b) emiterea ordinelor de demobilizare a rezerviştilor;
c) completarea rezervelor materiale utilizate la
mobilizare şi război;
d) demilitarizarea operatorilor economici;
e) încetarea măsurilor pentru restrângerea exerciţiului
unor drepturi sau libertăţi fundamentale;
f) desfăşurarea activităţilor administrativ-financiare
pentru soluţionarea situaţiei bunurilor rechiziţionate, potrivit legii;
g) refacerea capacităţii operaţionale a forţelor
destinate apărării.
Art. 41. -Autorităţile administraţiei publice centrale
şi locale sprijină organizarea şi desfăşurarea demobilizării.
CAPITOLUL VII
Sancţiuni
Art. 42. - (1) Refuzul persoanelor legal chemate de a
presta servicii în interes public pe durata stării de mobilizare parţială sau
totală şi a stării de război constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la 2 ani.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare numai la
sesizarea comandantului centrului militar.
Art. 43. - (1) Următoarele fapte constituie contravenţii:
a) îndeplinirea vădit necorespunzătoare şi cu
rea-credinţă a prestărilor de servicii în interes public, pe durata stării de
mobilizare parţială sau totală ori a stării de război;
b) refuzul operatorilor economici specializaţi de a
transmite populaţiei, imediat şi în mod corect, potrivit dispoziţiilor art. 9,
hotărârea Parlamentului privind declararea stării de mobilizare sau a stării de
război ori decretul Preşedintelui României privind declararea stării de
mobilizare;
c) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a măsurilor dispuse
de autorităţile militare prevăzute la art. 19 alin. (1), în măsura în care
aceasta nu constituie infracţiune.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se
sancţionează cu amendă de la 500 lei la 10.000 lei, pentru persoanele fizice,
respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei, pentru persoanele
juridice.
(3) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1)
şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de ministrul
apărării naţionale sau, după caz, de conducătorii instituţiilor publice cu
atribuţii la mobilizare şi război.
(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt
aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale
Art. 44. - Instituţiile din domeniul apărării şi
securităţii naţionale acordă drepturile băneşti, de hrană, echipare şi asigurare
medicală cuvenite personalului pe timpul stării de mobilizare şi al stării de
război, potrivit legii.
Art. 45. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de
zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Ministerul Finanţelor Publice, în colaborare cu
instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale,
elaborează, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, normele privind finanţarea pe timpul stării de mobilizare şi al stării de
război, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Suprem
de Apărare a Ţării.
Art. 46. - In aplicarea prevederilor prezentei legi,
conducătorii instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii
naţionale pot emite ordine şi dispoziţii.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ