LEGE Nr. 335
din 3 decembrie 2007
camerelor de comert din
Romania
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 836 din 6 decembrie 2007
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Camerele de comerţ sunt organizaţii
autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate
juridică, create în scopul de a reprezenta, apăra şi susţine interesele
membrilor lor şi ale comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice
şi cu organismele din ţară şi din străinătate.
(2) Sistemul camerelor de comerţ cuprinde:
a) camerele de comerţ judeţene şi a municipiului
Bucureşti, denumite în continuare camere judeţene;
b) Camera de Comerţ şi Industrie a României, denumită
în continuare Camera Naţională;
c) camerele de comerţ bilaterale.
Art. 2. - (1) Comercianţii, indiferent de domeniul de
activitate, pot constitui în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti
camere judeţene, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru
dezvoltarea comerţului, industriei, agriculturii şi serviciilor, corespunzător
cerinţelor economiei de piaţă.
(2) In înţelesul prezentei legi, comercianţii sunt persoane juridice, fizice şi asociaţii familiale care
efectuează în mod obişnuit acte de comerţ, societăţi comerciale, companii
naţionale şi societăţi naţionale, regii autonome, grupuri de interes economic
cu caracter comercial şi organizaţii cooperatiste, înregistrate la oficiul
registrului comerţului din judeţul respectiv sau al municipiului Bucureşti,
după caz, precum şi în alte registre speciale, conform legii.
(3) Camerele judeţene care s-au înfiinţat până la
intrarea în vigoare a prezentei legi, din iniţiativa comercianţilor, au
dobândit personalitate juridică la data recunoaşterii înfiinţării lor prin
hotărâre a Guvernului.
Art. 3. - (1) Denumirea camera
de comerţ şi industrie poate fi folosită numai de
către cele constituite conform Decretului-lege nr. 139/1990 privind camerele de
comerţ şi industrie din România, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 65 din 12 mai
1990, cu completările ulterioare, şi recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr.
799/1990 privind recunoaşterea înfiinţării unor camere de comerţ şi industrie
teritoriale judeţene, cu modificările şi completările ulterioare, sau de către
cele înfiinţate în baza prevederilor prezentei legi, precum şi de către acele
camere de comerţ şi industrie bilaterale care sunt recunoscute ca persoane
juridice prin hotărâre judecătorească.
(2) Denumirea camera de
comerţ şi industrie poate fi completată, în
funcţie de specificul judeţului în care se înfiinţează, cu denumirea domeniului
de activitate preponderent.
(3) Denumirea cameră
de comerţ poate fi utilizată numai de
organizaţiile constituite cu respectarea prevederilor prezentei legi.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea camerelor judeţene
Art. 4. - Camerele judeţene au următoarele atribuţii
principale:
a) sprijină autorităţile administraţiei publice locale
în scopul dezvoltării economico-sociale a zonei;
b) sprijină membrii lor în relaţia economică cu
reprezentanţele oficiale ale altor state, cu consulatele şi organismele din
străinătate, similare camerei judeţene;
c) reprezintă şi apără
interesele comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile române şi cu
organizaţii similare din străinătate;
d) prezintă propuneri instituţiilor abilitate privind
promovarea de proiecte de acte normative în domeniul de activitate, pe care le
transmit, la cerere sau din proprie iniţiativă;
e) eliberează, la cerere, cu respectarea normelor
legale în vigoare şi a competenţelor stabilite pentru alte instituţii,
certificate de origine a mărfurilor, certificate privind uzanţele comerciale,
firmele înscrise, adnotările şi modificările în situaţia juridică a firmelor,
precum şi certificate ce atestă existenţa unor incidente comerciale;
f) elaborează, la nivel sectorial şi de ansamblu,
studii şi analize economice la solicitarea celor interesaţi;
g) promovează în comunitatea de afaceri standardele comerciale
şi industriale ale Uniunii Europene;
h) realizează baze de date cuprinzând toate
informaţiile utile comercianţilor în exercitarea activităţii lor, desfăşoară
activităţi de informare, documentare şi consultanţă în afaceri; ţin şi
valorifică, în interesul îmbunătăţirii climatului de afaceri, date privind
incidentele comerciale;
i) organizează activitatea de soluţionare a litigiilor
comerciale şi civile prin mediere şi arbitraj ad-hoc şi instituţionalizat;
j) avizează existenţa cazurilor de forţă majoră şi
influenţa acestora asupra executării obligaţiilor comercianţilor;
k) redactează şi publică buletinul camerei judeţene,
cataloage, anuare sau alte publicaţii de informare, documentare şi reclamă
comercială;
l) organizează şi administrează
târguri, expoziţii, saloane, forumuri de afaceri, acţiuni de parteneriat
economic în ţară şi în străinătate, în locaţii proprii, concesionate sau
închiriate;
m) organizează anual topul firmelor şi topul
investitorilor, recompensând eforturile comercianţilor;
n) desfăşoară activităţi de asistenţă şi consultanţă
pentru comercianţi pe cheltuiala acestora, după cum urmează:
1. îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale
pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive
ale firmelor;
2. îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de
înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului
comerţului;
3. tehnoredactarea cererii de înregistrare;
4. proiectarea şi execuţia siglei şi a emblemei pentru firme;
5. redactarea declaraţiei pe propria răspundere a
fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor
că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege;
6. redactarea actului constitutiv al persoanelor
juridice supuse obligaţiei de înregistrare în
registrul comerţului;
7. depunerea cererii de înregistrare şi a documentelor
însoţitoare la registrul comerţului;
o) îndeplinesc şi alte atribuţii, conform prevederilor
legale şi statutului propriu.
Art. 5. - Camerele judeţene, în
condiţiile prevăzute de lege şi de statutul propriu, pot:
a) să organizeze, singure sau în colaborare cu alte
instituţii, în condiţiile legii, instituţii de învăţământ preuniversitare, cum
ar fi: şcoli comerciale, şcoli industriale şi de meserii;
b) să organizeze cursuri de perfecţionare în domeniile
comercial şi industrial;
c) să creeze burse de studii şi practică comercială şi
industrială şi să acorde, din fonduri proprii sau atrase, premii de
performanţă;
d) să înfiinţeze societăţi comerciale ale căror
dividende vor constitui sursă de finanţare a activităţii camerei judeţene
respective.
Art. 6. - (1) Autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale sunt obligate să ofere, fără plată, în condiţiile legii, la
cererea camerelor judeţene, toate informaţiile cu caracter public necesare
exercitării atribuţiilor lor.
(2) Camerele judeţene sunt obligate să furnizeze
gratuit autorităţilor administraţiei publice locale sau centrale, la cerere,
toate informaţiile din domeniul de activitate, solicitate în conformitate cu prevederile legale sau convenite prin protocol.
Art. 7. - (1) Camerele judeţene sunt organizate şi
funcţionează în fiecare reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului
Bucureşti poate funcţiona o singură cameră de comerţ.
(3) Camerele judeţene pot constitui sucursale, birouri
sau sedii secundare atât în ţară, cât şi în străinătate, denumite reprezentanţe,
în funcţie de necesităţile comunităţii de afaceri, cu hotărârea adunării
generale a membrilor lor.
(4) Camerele judeţene se organizează şi funcţionează
potrivit legii şi statutelor proprii aprobate de adunarea generală a membrilor
lor.
(5) In cadrul camerelor judeţene se pot înfiinţa
secţiuni pentru a reprezenta interesele comercianţilor pe sectoarele de
activitate specifice fiecărui judeţ.
Art. 8. - Membrii camerelor judeţene pot fi:
I. Membri individuali:
a) operatori economici, persoane fizice sau juridice,
înregistraţi la oficiul registrului comerţului al judeţului respectiv, indiferent de domeniul de activitate;
b) sucursalele, reprezentanţele unor societăţi
comerciale şi altele asemenea, fără personalitate juridică, legal înregistrate
la oficiul registrului comerţului din teritoriu şi autorizate să funcţioneze.
II. Membri colectivi:
a) filialele camerelor de comerţ bilaterale;
b) asociaţiile profesionale locale;
c) organizaţii patronale existente în teritoriu.
III. Membri onorifici:
- cadre didactice, oameni de ştiinţă, specialişti în
economie şi legislaţie comercială, personalităţi ale vieţii publice din
teritoriu şi alţii asemenea.
Art. 9. - (1) Membrii camerelor judeţene au următoarele
drepturi:
a) să participe la alegeri în secţiunile existente
pentru a fi desemnaţi ca membri ai adunării generale a reprezentanţilor, dacă
numărul membrilor camerei judeţene respective este de peste 500;
b) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere
ale camerei judeţene;
c) să beneficieze, în condiţiile legii şi ale
statutului, de toate serviciile oferite de camera judeţeană;
d) să participe, prin asociere sau subscripţie, la
societăţile înfiinţate de camera judeţeană, având ca scop prestarea de servicii
în interesul membrilor săi;
e) să sesizeze camera judeţeană despre problemele care
privesc interesele generale ale comercianţilor, în vederea promovării acestora
în faţa autorităţilor şi a forurilor competente;
f) să sesizeze adunarea generală sau colegiul de
conducere cu privire la eventualele nereguli în funcţionarea camerei judeţene;
g) să facă propuneri organelor de conducere în ceea ce
priveşte îmbunătăţirea activităţii.
(2) Prin statutele proprii şi în conformitate cu
prevederile prezentei legi, camerele judeţene pot stabili şi alte drepturi ale
membrilor.
Art. 10. - Membrii camerelor judeţene au următoarele
obligaţii:
a) să respecte prevederile prezentei legi şi ale statutului
camerei judeţene, precum şi hotărârile organelor colective de conducere;
b) să contribuie la îndeplinirea obiectivelor camerei
judeţene;
c) să achite cotizaţia, conform prevederilor statutare;
d) să îşi desfăşoare activitatea cu respectarea
prevederilor legii, a uzanţelor comerciale; să evite orice acte de concurenţă
neloială.
Art. 11. - Calitatea de membru se dobândeşte şi se
pierde în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale statutului fiecărei
camere judeţene.
Art. 12. - (1) Nu pot fi membri ai camerelorjudeţene:
minorii, interzişii, cei puşi sub control judiciar şi cei care au suferit o
condamnare definitivă pentru fapte cu caracter comercial.
(2) Membrii camerei judeţene, sancţionaţi conform
prevederilor alin. (1), sunt radiaţi de pe listele de membri ai camerei şi
pierd dreptul de a participa la activitatea organelor colective de conducere
ale camerei judeţene.
Art. 13. - (1) Fiecare membru al camerei judeţene,
membru individual sau colectiv, are dreptul la un vot
deliberativ.
(2) Membrii onorifici au drept de vot consultativ.
(3) Dreptul de reprezentare ca membru în adunarea
generală din partea unei persoane juridice se exercită de către
administratori-delegaţi, directorii societăţii, procuratorii cu semnătură având
dreptul de a angaja societatea, organizaţia ori asociaţia sau orice membru
desemnat de adunarea generală a asociaţilor ori de către consiliul de
administraţie, cu procură specială, şi se pierde odată cu încetarea situaţiei
pe care persoanele o au în întreprinderile respective.
Art. 14. - (1) In raport cu numărul membrilor şi cu
obiectul său de activitate, camera judeţeană se poate organiza pe secţiuni.
Secţiunile se organizează de către adunarea generală înainte de alegeri,
respectiv la fiecare 4 ani.
(2) Secţiunile prevăzute la alin. (1) se vor stabili în
conformitate cu prevederile statutare ale fiecărei camere judeţene.
Art. 15. - Organele de conducere ale camerelorjudeţene
sunt:
a) adunarea generală sau adunarea generală a
reprezentanţilor secţiunilor, după caz;
b) organele de conducere alese:
- preşedintele;
- colegiul de conducere;
c) organele de conducere executive, numite în
conformitate cu prevederile statutului propriu.
Art. 16. - (1) Adunarea generală ori, după caz,
adunarea generală a reprezentanţilor se întruneşte anual în şedinţă ordinară
sau, ori de câte ori este necesar, în şedinţă extraordinară, la iniţiativa
preşedintelui sau a unei treimi din numărul membrilor săi.
(2) In cazul în care camera judeţeană este organizată
pe secţiuni, colegiul de conducere decide constituirea adunării generale a
reprezentanţilor, cu o normă de reprezentare a secţiunilor stabilită de către
acesta, conform prevederilor statutului propriu.
(3) In adunarea generală pe secţiuni, reprezentanţii
sunt aleşi de membrii acestora prin vot.
(4) Procedura de vot se stabileşte prin statutul
propriu al camerei judeţene.
(5) Statutul fiecărei camere judeţene trebuie să
respecte prevederile statutului-cadru elaborat şi aprobat de adunarea generală
a Camerei Naţionale.
Art. 17. - (1) Colegiul de conducere este compus
dintr-un număr impar de persoane, cuprins între 7 şi 25 de membri, în funcţie
de numărul de membri ai camerei judeţene.
(2) Numărul de membri ai colegiului de conducere este
stabilit prin statutul propriu al fiecărei camere judeţene.
(3) Adunarea generală sau, după caz, adunarea generală
a reprezentanţilor alege membrii colegiului de conducere şi comisia de cenzori
prin vot secret, prin procedură stabilită conform statutului propriu.
(4) Durata mandatului membrilor colegiului de conducere
este de 4 ani.
(5) Adunarea generală sau adunarea generală a
reprezentanţilor, după caz, alege, prin vot secret, preşedintele camerei
judeţene dintre toţi membrii colegiului de conducere.
Art. 18. - (1) Colegiul de conducere al camerei judeţene, după constituirea sa, va alege dintre
membrii săi, prin vot secret şi cu majoritatea voturilor membrilor care îl
compun, 1-4 vicepreşedinţi.
(2) Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii colegiului
de conducere nu pot fi salariaţi ai camerei judeţene. Ei pot primi indemnizaţie
pentru participarea la activitatea colegiului de conducere. Nivelul
indemnizaţiei va fi stabilit prin hotărâre a adunării generale a membrilor
camerei judeţene.
Art. 19. - Conducerea executivă a camerei judeţene,
precum şi angajaţii au interdicţia de a avea interese economice care să intre
în conflict de interese cu scopul camerei judeţene respective.
Art. 20. - (1) Competenţele, atribuţiile şi
răspunderile organelor de conducere ale camerei judeţene se stabilesc în
conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu statutul propriu.
(2) Competenţele, atribuţiile şi răspunderile
funcţiilor din structura organizatorică executivă se stabilesc prin
regulamentul de organizare şi funcţionare al camerei judeţene, aprobat de
adunarea generală.
Art. 21. - (1) Veniturile camerelor judeţene se
constituie din:
a) cotizaţiile membrilor;
b) tarifele percepute pentru activităţile efectuate în
conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile statutare;
c) comisioane;
d) veniturile realizate din
activităţi desfăşurate în condiţiile legii şi pe baza statutului;
e) subvenţii, sponsorizări şi donaţii ale persoanelor
fizice sau juridice, legate testamentare;
f) venituri şi/sau dividende ale societăţilor
comerciale la care camera judeţeană este acţionară sau asociată;
g) tarifele aferente unor activităţi concesionate din
partea statului;
h) orice alte venituri realizate din activitatea
desfăşurată, în condiţiile prevăzute de statut şi de legislaţia în vigoare.
(2) Nivelul cotizaţiilor se aprobă de către adunarea
generală a fiecărei camere judeţene.
(3) Nivelurile tarifelor se aprobă de către colegiul
de conducere al fiecărei camere judeţene, la propunerea conducerii executive a
acesteia.
Art. 22. - (1) Exerciţiul financiar al camerelor
judeţene începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale anului
respectiv.
(2) Camerele judeţene sunt obligate ca, în termen de 30
de zile de la aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli de către adunarea
generală sau de către adunarea generală a reprezentanţilor, după caz, să îl
publice în buletinul camerei judeţene.
(3) Modul de utilizare a subvenţiilor de la bugetul de
stat este supus controlului Curţii de Conturi.
Art. 23. - Camerele judeţene
vor contribui la acoperirea în parte a cheltuielilor de funcţionare a Camerei
Naţionale cu o cota-parte din veniturile lor, stabilită de adunarea generală a
Camerei Naţionale, cu consultarea tuturor camerelor judeţene.
CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea Camerei Naţionale
Art. 24. - (1) Camera Naţională este organizaţie
neguvernamentală, autonomă, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate
juridică, ce reprezintă, sprijină şi apără interesele generale ale comunităţii
de afaceri din România, urmărind promovarea şi dezvoltarea industriei,
comerţului, serviciilor şi agriculturii, în concordanţă cu cerinţele economiei
de piaţă.
(2) Sediul Camerei Naţionale este în capitala ţării.
Art. 25. - (1) Membrii Camerei Naţionale pot fi:
a) membri de drept, categorie alcătuită din persoane
juridice a căror personalitate juridică a fost recunoscută prin hotărâre a
Guvernului emisă în baza Decretului-lege nr. 139/1990, cu completările
ulterioare;
b) membri asociaţi, categorie alcătuită din persoane
juridice înscrise în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor sau în Registrul
patronatelor;
c) membri de onoare, categorie alcătuită din persoane
fizice.
(2) Calitatea prevăzută la alin. (1) lit. a) se obţine
prin aderare, odată cu intrarea în vigoare a prezentei
legi.
(3) Calitatea prevăzută la alin. (1) lit. b) şi c) se
obţine în conformitate cu prevederile statutului propriu adoptat potrivit
dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 26. - Camera Naţională este organizată şi îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi şi cu
statutul propriu aprobat de adunarea generală, cu votul majorităţii membrilor
de drept.
Art. 27. - Camera Naţională este continuatoarea de
drept a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, reglementată prin
Decretul-lege nr. 139/1990, cu completările ulterioare.
Art. 28. - (1) Camera Naţională îndeplineşte
atribuţiile şi îşi exercită competenţele în conformitate cu statutul propriu şi
cu prevederile prezentei legi.
(2) Camera Naţională îndeplineşte următoarele atribuţii
principale:
a) ţine evidenţa proprie a situaţiei firmelor
comerciale şi a emblemelor comerciale la nivel naţional;
b) reprezintă faţă de Guvern şi autorităţi centrale,
precum şi pe plan internaţional camerele judeţene şi ceilalţi membri în probleme de interes general;
c) organizează târguri naţionale şi internaţionale ale
României şi participarea României la târguri şi expoziţii în străinătate sub
pavilion naţional;
d) are şi poate constitui societăţi comerciale pentru
organizarea de târguri şi expoziţii, pentru publicitate şi reclamă comercială,
protecţia proprietăţii intelectuale şi alte prestări de servicii în folosul
comunităţii de afaceri;
e) organizează activitatea de mediere şi de soluţionare
prin arbitraj a litigiilor comerciale şi civile, interne şi internaţionale, în
condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă, de legile speciale în
domeniu şi de convenţiile internaţionale la care România este parte;
f) poate organiza reprezentanţe în străinătate şi
poate desemna un reprezentant permanent la Misiunea României pe lângă Uniunea
Europeană;
g) eliberează, la cerere, certificate de origine pentru
mărfurile româneşti, certificate preferenţiale vamale şi carnete pentru
admiterea temporară a mărfurilor scutite de taxe vamale;
h) avizează, la cerere,
modelele de formulare de facturi, procurile şi alte documente pentru comerţul
internaţional;
i) avizează, la cerere, pentru societăţile româneşti,
pe bază de documentaţie, existenţa cazurilor de forţă majoră şi efectele
acestora asupra executării obligaţiilor comerciale internaţionale;
j) organizează „Topul naţional al firmelor din
România" şi alte topuri de anvergură naţională şi internaţională;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute în acte
normative şi în statutul propriu.
Art. 29. - (1) Curtea de
Arbitraj Comercial Internaţional este o instituţie permanentă de arbitraj, fără
personalitate juridică şi funcţionează pe lângă Camera Naţională.
(2) Activitatea Curţii de Arbitraj Comercial
Internaţional este coordonată de către un colegiu condus de preşedintele
Curţii.
(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare al
Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, precum şi al colegiului acesteia
este aprobat de Colegiul de conducere al Camerei Naţionale.
(4) Preşedintele şi Colegiul Curţii de Arbitraj
Comercial Internaţional sunt propuşi de către preşedintele Camerei Naţionale şi
aprobaţi de către Colegiul de conducere al Camerei Naţionale.
(5) Regulile de procedură ale Curţii de Arbitraj
Comercial Internaţional se propun de către preşedintele Curţii şi se aprobă de
către colegiul acesteia.
Art. 30. - (1) Normele privind taxele arbitrale şi
onorariile arbitrilor se aprobă de Colegiul de conducere al Camerei Naţionale,
la propunerea Colegiului Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional.
(2) Taxele arbitrale sunt
destinate acoperirii cheltuielilor legate de activitatea de soluţionare a
litigiilor, plăţii onorariilor arbitrilor şi documentării acestora,
cheltuielilor de secretariat şi altor cheltuieli necesare funcţionării Curţii
de Arbitraj Comercial Internaţional.
Art. 31. - Organele de conducere ale Camerei Naţionale
sunt:
a) adunarea generală;
b) organele de conducere alese:
- colegiul de conducere;
- biroul de conducere;
- preşedintele;
c) organele de conducere executive, numite în
conformitate cu statutul propriu.
Art. 32. - (1) Adunarea generală a Camerei Naţionale
are structura prevăzută la art. 25 alin. (1).
(2) Categoria membrilor prevăzută la art. 25 alin. (1)
lit. a) are drept de vot deliberativ, iar categoriile prevăzute la art. 25
alin. (1) lit. b) şi c) au drept de vot consultativ.
(3) Adunarea generală se întruneşte anual, în şedinţe
ordinare şi, ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare, la
convocarea preşedintelui Camerei Naţionale sau, după caz, a unei treimi din
numărul membrilor colegiului de conducere.
Art. 33. - (1) Convocarea adunării generale se face cu
cel puţin 15 zile înainte de data fixată pentru ţinerea acesteia.
(2) Convocarea se va face prin scrisoare, fax sau
e-mail şi va cuprinde şi ordinea de zi.
(3) Dacă în adunarea generală
se va discuta aprobarea sau modificarea statutului, proiectul de statut,
respectiv modificările propuse, se transmit integral odată cu convocarea.
(4) In caz de refuz din partea preşedintelui sau de
incapacitate a acestuia, adunarea generală poate fi convocată de către colegiul
de conducere, în urma cererii unei treimi din numărul membrilor acestuia sau a
unui număr de cel puţin jumătate din numărul total al membrilor de drept.
Art. 34. - (1) Colegiul de conducere al Camerei Naţionale se compune din 27 de membri, astfel:
a) 22 de membri aleşi de adunarea generală dintre
categoriile de membri prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a);
b) 3 membri aleşi de adunarea generală din cadrul
categoriei prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. b);
c) un membru ales de adunarea generală din cadrul categoriei
prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. c);
d) preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial
Internaţional. (2) In şedinţele colegiului de conducere, toţi membrii acestuia au drept de vot deliberativ.
(3) Mandatul membrilor colegiului de conducere este de 5
ani.
(4) Membrii colegiului de conducere nu pot fi salariaţi
ai Camerei Naţionale.
(5) Membrii colegiului de conducere pot primi o
indemnizaţie pentru participarea la activitatea acestuia. Nivelul indemnizaţiei
va fi stabilit prin hotărâre a Adunării generale a membrilor Camerei Naţionale.
(6) Colegiul de conducere se întruneşte în urma
convocării preşedintelui, o dată la 3 luni sau ori de câte ori este necesar;
convocarea se poate face şi în baza prevederilor art.
33 alin. (4).
Art. 35. - Principalele atribuţii ale Colegiului de
conducere al Camerei Naţionale sunt:
a) alege vicepreşedinţii Camerei Naţionale;
b) asigură conducerea Camerei Naţionale;
c) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale;
d) administrează patrimoniul
deţinut de Camera Naţională în conformitate cu prevederile legale şi ale
statutului;
e) redactează şi publică Buletinul Oficial al Camerei
de Comerţ şi Industrie a României;
f) îndeplineşte orice alte atribuţii date prin lege şi
statut. Art. 36. - (1) Adunarea generală alege preşedintele dintre membrii colegiului de conducere, conform prevederilor statutului.
(2) După constituire, colegiul de conducere alege
dintre membrii săi, conform prevederilor statutului propriu, 4 vicepreşedinţi.
(3) Mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor este
de 5 ani şi poate fi reînnoit o singură dată.
(4) Alegerea membrilor colegiului, a preşedintelui şi
a vicepreşedinţilor se face prin vot secret.
(5) Funcţia de preşedinte al Camerei Naţionale este
incompatibilă cu cea de preşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial
Internaţional.
Art. 37. - Conducerea executivă a Camerei Naţionale şi
rezolvarea problemelor curente sunt asigurate în conformitate cu prevederile
statutului propriu.
Art. 38. - Activitatea curentă
a Camerei Naţionale este asigurată, conform prevederilor statutare, de biroul
de conducere format din preşedinte şi vicepreşedinţi.
Art. 39. - Preşedintele Camerei Naţionale are
următoarele atribuţii principale:
a) reprezintă şi angajează Camera Naţională în
relaţiile cu persoane fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate;
b) încheie, modifică şi desface, în condiţiile legii,
contractele de muncă ale salariaţilor Camerei Naţionale;
c) urmăreşte ducerea la îndeplinire a hotărârilor
adunărilor generale, ale colegiului şi biroului de conducere;
d) urmăreşte realizarea bugetului de venituri şi
cheltuieli al Camerei Naţionale, aprobat de adunarea generală;
e) convoacă adunarea generală, în conformitate cu
prevederile art. 33;
f) convoacă şi conduce
şedinţele biroului şi colegiului de conducere;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de
adunarea generală şi de colegiul de conducere.
Art. 40. - (1) Veniturile Camerei Naţionale se
constituie din:
a) cotizaţii ale membrilor;
b) tarife percepute pentru
activităţile efectuate în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu
prevederile statutare;
c) comisioane;
d) donaţii, sponsorizări ale persoanelor fizice sau
juridice, legate testamentare;
e) venituri şi/sau dividende de la societăţile
comerciale la care Camera Naţională este acţionară sau asociată;
f) orice alte venituri realizate din activitatea
desfăşurată, în condiţiile prevăzute de statut şi de prezenta lege;
g) cota-parte din veniturile camerelor judeţene,
conform prevederilor art. 23.
(2) Nivelul cotizaţiilor se stabileşte prin hotărâre a
Adunării generale a membrilor Camerei Naţionale, la propunerea colegiului său
de conducere.
(3) Nivelul tarifelor se aprobă de către Colegiul de
conducere al Camerei Naţionale.
Art. 41. - Bugetul de venituri
şi cheltuieli al Camerei Naţionale se propune de colegiul de conducere şi se
aprobă de adunarea generală ordinară.
Art. 42. - (1) Pentru controlul gestiunii camerelor
judeţene şi a Camerei Naţionale, va funcţiona pe lângă fiecare cameră o comisie
de cenzori, aleasă de adunarea generală, în conformitate cu prevederile
statutare, compusă din 3 persoane cu studii superioare economice, dintre care
cel puţin două să aibă calificarea de expert contabil, independente de sistemul
camerelor de comerţ.
(2) Comisia de cenzori îşi desfăşoară activitatea
conform statutului.
(3) La sfârşitul anului financiar, comisia de cenzori
examinează contul de gestiune al anului expirat, situaţia financiară şi
inventarul şi întocmeşte un raport, din care un exemplar se ataşează la darea
de seamă anuală a Colegiului de conducere al Camerei Naţionale şi se publică în
Buletinul Oficial al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, împreună cu
execuţia bugetară.
Art. 43. - (1) Colegiul de conducere al Camerei
Naţionale poate fi dizolvat în următoarele condiţii:
a) când se descompletează la mai puţin de jumătate plus
unu din numărul membrilor aleşi;
b) pentru gestiune frauduloasă, care se va constata pe
baza unui raport întocmit de comisia de cenzori sau în urma rezultatului
definitiv al unei acţiuni de control al organelor autorizate legal.
(2) In caz de dizolvare pentru gestiune financiară
frauduloasă, comisia de cenzori va stabili şi cuantumul daunelor şi persoanele
de la care se recuperează.
(3) O copie de pe procesul-verbal
de control se va publica în primul număr al Buletinului Oficial al Camerei de
Comerţ şi Industrie a României.
(4) Dizolvarea colegiului de conducere se face prin
hotărâre a adunării generale extraordinare, convocată în mod excepţional, în
conformitate cu prevederile prezentei legi, la cererea comisiei de cenzori,
întemeiată pe o anchetă prealabilă la care au luat parte toate părţile.
(5) Când colegiul de conducere este dizolvat, prin
însăşi hotărârea de dizolvare se va constitui un colegiu interimar alcătuit din
7 membri, aleşi de către adunarea generală extraordinară dintre membrii de
drept ai Adunării generale a Camerei Naţionale şi se va fixa data noilor
alegeri.
(6) Alegerea unui nou colegiu de conducere se va face
în termen de două luni de la dizolvare.
(7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplică corespunzător
şi în cazul camerelor judeţene.
Art. 44. - Colegiile de conducere interimare ale
Camerei Naţionale şi ale camerelor judeţene vor funcţiona şi vor avea
drepturile şi obligaţiile prevăzute în statutele
proprii.
Art. 45. -Autorităţile administraţiei publice centrale
şi locale sunt obligate să acorde sprijin camerelor, în vederea realizării
scopului pentru care au fost înfiinţate şi realizării acţiunilor pe care le
iniţiază, în folosul dezvoltării economice pe plan naţional şi în teritoriu.
CAPITOLUL IV
Camerele de comerţ bilaterale
Art. 46. - Camerele de comerţ bilaterale, denumite în
continuare camere bilaterale, sunt organizaţii autonome, neguvernamentale, apolitice, cu caracter
nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul dezvoltării relaţiilor
economice ale României cu ţările pentru care au fost create şi promovării,
apărării şi susţinerii intereselor economice ale comunităţii de afaceri în
raport cu autorităţile publice şi cu organismele din ţară şi străinătate.
Art. 47. - (1) Camerele bilaterale se înfiinţează la
iniţiativa comercianţilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului
nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 246/2005, şi dobândesc personalitate juridică la data
înregistrării lor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. La cererea de
înregistrare a camerelor bilaterale se vor anexa avizul ministerului de resort
şi avizul Camerei Naţionale.
(2) Camerele bilaterale se
dizolvă şi se lichidează, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului
nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005.
(3) Pe teritoriul României nu pot exista două sau mai
multe camere bilaterale privind aceleaşi state. Este obligatoriu pentru camerele
bilaterale înfiinţate pe teritoriul României ca unul dintre state să fie
România.
CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 48. - (1) In termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei legi, Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale
vor crea condiţiile necesare pentru accesul camerelor judeţene şi al Camerei
Naţionale la toate datele necesare îndeplinirii atribuţiilor lor legale.
(2) In acest sens, în termenul
prevăzut la alin. (1), Ministerul Justiţiei şi Camera Naţională vor încheia un
protocol de colaborare.
Art. 49. - Camera Naţională, camerele judeţene şi
camerele bilaterale îşi continuă activitatea în baza statutelor proprii care se
modifică corespunzător prevederilor prezentei legi în termen de maximum 30 de
zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 50. - La data intrării în vigoare a prezentei legi
se abrogă Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 65 din 12 mai 1990, cu completările
ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75
şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
BOGDAN OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU