LEGE
Nr. 312 din 24 aprilie 1945
pentru urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii sau de crime
de razboi*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL JUSTITIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 94 din 24 aprilie 1945
*) Text corectat conform rectificarii aparute in Monitorul Oficial Nr. 95
din 25 Aprilie 1945.
Art. 1
Sunt vinovati de dezastrul tarii cei care:
a) Militand pentru hitlerism sau fascism si avand raspunderea politica
efectiva au permis intrarea armatelor germane pe teritoriul tarii;
b) Dupa 6 Septembrie 1940, au militat pentru pregatirea sau desavarsirea
faptelor de mai sus prin grai, prin scris sau prin orice alte mijloace.
Art. 2
Sunt vinovati de dezastrul tarii prin savarsirea de crime de razboi cei
care:
a) Au hotarit declararea sau continuarea razboiului contra Uniunii
Republicelor Socialiste Sovietice si Natiunilor Unite;
b) N-au respectat regulile internationale cu privire la conducerea
razboiului;
c) Au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de razboi;
d) Au ordonat sau desavarsit acte de teroare, cruzime sau de suprimare
asupra populatiunei din teritoriile in care s-a purtat razboiul;
e) Au ordonat sau savarsit represiuni colective sau individuale in scop de
persecutie politica sau din motive rasiale asupra populatiei civile;
f) Au ordonat sau organizat munci excesive sau deplasari si transporturi de
persoane in scopul exterminarii acestora;
g) Comandantii, directorii, supraveghetorii si paznicii de inchisori, de
lagare de prizonieri sau de internati politici, de deportati sau de detinuti
politici, de lagare sau detasamente de munca obligatorie, care au supus la
tratamente neomenoase pe cei aflati sub puterea lor;
h) Ofiterii de politie judiciara sau anchetatorii cu orice titlu in
chestiunei cu caracter politic sau rasial care au comis acte de violenta,
torturi sau alte mijloace ilegale de constrangere;
i) Procurorii sau judecatorii civili ori militari care au ajutat sau
savarsit - cu intentie - acte de teroare sau violenta;
j) Au parasit teritoriul national pentru a se pune in slujba hitlerismului
sau fascismului si au atacat tara prin scris, prin grai, sau in orice alt mod;
k) Si-au insusit ilicit sau abuziv bunuri private sau politice din
teritoriile in care s-a purtat razboiul;
l) Au realizat averi in mod ilicit, cu ocazia participarii la conducerea
razboiului, in orice calitate, ori profitand de legatura lor cu asemenea
persoane sau de legiuirile si masurile de fapt cu caracter hitlerist, legionar
sau rasial;
m) Au ordonat sau initiat infiintari de ghetouri, lagare de internare ori
deportari din motive de persecutie politica sau rasiala;
n) Au ordonat edictarea de legiuni sau masuri nedrepte de conceptie
hitlerista, legionara sau rasiala, ori au practicat - cu intentie - o executie
excesiva a legilor derivate din starea de razboi sau a dispozitiunilor cu
caracter politic sau rasial;
o) S-au pus in slujba hitlerismului sau fascismului si au contribuit prin
fapte proprii la realizarea scopurilor lor politice sau la aservirea vietii
economice a tarii in detrimentul intereselor poporului roman.
Art. 3
Cei vinovati de faptele prevazute la art. 1 si art. 2 alin. m - o, se vor
pedepsi cu detentiunea grea pe viata sau cu detentiunea grea de la 5 la 20 ani
sau cu detentiune riguroasa de la 3 la 20 ani.
Cei vinovati de faptele prevazute de art. 2. alin. a - j se vor pedepsi cu
moartea sau cu munca silnica pe viata.
Cei vinovati de faptele prevazute de art. 2, alin. k - l se vor pedepsi cu
munca silnica pe viata sau cu munca silnica pe timp marginit de la 5 la 25 ani
sau cu temnita grea de la 3 la 20 ani.
Instigatorii si coautorii celor vinovati pentru faptele prevazute de prezenta
lege se vor pedepsi cu aceleasi pedepse.
Complicii, favorizatorii si tainuitorii celor vinovati pentru faptele
prevazute de prezenta lege se vor pedepsi cu o pedeapsa mai usoara cu un grad
decat acea prevazuta pentru autorul principal.
Pe langa aceste pedepse, se va pronunta si degradatiune civica, precum si
confiscarea averii in folosul Statului cu titlu de despagubire.
Art. 4
Ministrul justitiei va institui un numar de acuzatori publici insarcinati
cu cercetarea si instruirea celor invinuiti de savarsirea faptelor prevazute de
prezenta lege, precum si instigatorilor, coautorilor, complicilor,
favorizatorilor si tainuitorilor lor.
Unul dintre acuzatorii publici va avea insarcinarea de sef al acuzatorilor
publici.
Acuzatorii publici vor fi numiti dintre cetatenii romani, majori, fara
deosebire de sex, putand fi numiti si dintre functionarii publici.
Numirea se va face prin inalt decret regal, la propunerea ministrului
justitiei.
Organele de cercetare si instructie vor functiona pe langa Ministerul
Justitiei, avand sediul in Bucuresti, iar la caz de necesitate si in orasele de
resedinta ale Curtilor de Apel.
Art. 5
Acuzatorii publici vor cerceta toate cazurile deferite de Consiliul de
Ministri.
Ei se vor putea sesiza si din oficiu sau dupa trimiterea facuta de
Presedintia Consiliului de Ministri pentru cercetari.
Ei vor putea lua orice masuri asiguratoare asupra bunurilor banuitului si
ale altor persoane fizice sau juridice, masuri care vor ramane in fiinta pana
la judecare. Acuzatorii publici vor putea ridica, in totul sau in parte,
masurile de asigurare.
Art. 6
Acuzatorii publici au dreptul de a face orice investigatiuni si culege
orice probe, uzand si de toate drepturile si puterile acordate de codul de
procedura penala Ministerului public si judecatorului de instructie.
Ei vor putea fi ajutati de magistrati, grefieri sau juristi, precum si de
specialisti in domeniul financiar, de experti si functionari care vor fi numiti
sau delegati de ministrul justitiei.
Acuzatorii publici au dreptul a cere ca dispozitiunile lor sa fie executate
atat de organele puterii judecatoresti cat si de cele ale puterii executive de
orice categorie. Ei vor putea cere sa fie asistati, in orice imprejurare de
organele fortei publice. De asemenea ei vor putea face orice descinderi,
perchezitiuni, a ridica orice corpuri delicte, orice acte de la particulari sau
de la orice autoritate civila sau militara, chiar si acte cu caracter secret.
Toate autoritatile publice sunt datoare sa dea concursul acuzatorilor
publici sub sanctiunea dispozitiunilor art. 243 cod penal, pentru functionarii
publici care ar nesocoti aceasta indatorire.
Parchetele militare si comandamentele garnizoanelor sunt obligate a pune la
dispozitia acuzatorilor publici pe militarii din cadrele active ale armatei.
Pentru ofiterii superiori gradului de capitan, se va cere, in acest scop,
autorizatia prealabila a ministrului de razboi.
Art. 7
Mandatele de arestare se vor emite de Consiliul de Ministri, sau de
acuzatorii publici cu incuviintarea acuzatorului sef.
Arestarile ordonate nu sunt supuse confirmarii.
Acuzatorii publici vor putea ordona liberarea celor arestati de ei, numai
cu incuviintarea acuzatorului sef.
Consiliul de Ministri va putea ordona, in toate cazurile, liberarea celor
arestati.
Art. 8
In urma cercetarilor intreprinse, acuzatorul public va intocmi actul de
acuzare care se va supune Consiliului de Ministri pentru aprobare.
Consiliul de Ministri va decide asupra sesizari instantei de judecata cu
judecarea pricinei.
Actele acuzatorului public si ale Consiliului de Ministri nu pot fi atacate
pe nici o cale.
Art. 9
Prin trimiterea in judecata, toate bunurile invinuitului sunt lovite de
indisponibilitate. Indisponibilitatea opereaza prin publicarea in Monitorul
Oficial a dispozitivului actului de acuzare.
Stingerea incriminarii prin moartea invinuitului, intervenita dupa
inceperea cercetarilor, nu impiedica luarea masurilor prevazute de art. 5 si
nici indisponibilitatea bunurilor, iar cercetarile si judecata se vor urma in
contra mostenitorilor, pentru confiscarea averii in folosul Statului cu titlu
de despagubire.
Art. 10
Judecarea faptelor prevazute de prezenta lege se va face de Tribunalul
Poporului.
Art. 11
Tribunalul Poporului este compus din:
a) Judecatori numiti de ministrul justitiei dintre magistrati;
b) Judecatori ai poporului, cetateni romani, majori, barbati sau femei,
alesi dintre membrii celor sapte grupari politice care intra in compunerea
guvernului de concentrare democratica.
Fiecare dintre aceste grupari va desemna cate cinci membri, care vor figura
pe listele judecatorilor poporului.
Daca o grupare nu-si va desemna membrii sai in termen de 15 zile de la
publicarea prezentei legi, listele se vor forma numai cu persoanele indicate de
celelalte grupari.
Se vor forma liste de judecatori ai poporului in fiecare din orasele de
resedinta ale Curtilor de Apel.
Art. 12
Ministrul justitiei va alcatui unul sau mai multe complete de judecata ale
Tribunalului Poporului dupa necesitate.
Completul de judecata va fi format din noua membri dintre care doi vor fi
magistrati numiti si sapte vor fi dintre judecatorii poporului.
Judecatorii poporului din completul de judecata vor fi trasi la sorti de
ministrul justitiei, cate unul din lista de cinci judecatori propusi de fiecare
grupare in parte. Daca vreuna dintre grupari nu si-a desemnat membri, tragerea
la sorti a judecatorului respectiv se va face dintre membrii desemnati de
celelalte grupari.
Completul de judecata va fi prezidat de magistratul numit, care este cel
mai mare in grad sau cel mai vechiu in acelasi grad.
In cazul cand vreunul dintre magistrati este impiedicat de a lua parte la
judecata, el va fi inlocuit prin altul de ministrul justitiei.
In cazul cand este impiedicat de a lua parte la judecata vreunul dintre
judecatorii poporului, acesta va fi inlocuit prin altul tras la sorti din lista
membrilor gruparii din care face parte judecatorul absent, iar in lipsa
membrilor desemnati de acea grupare, tragerea la sorti se va face dintre
membrii desemnati de celelalte grupari.
Mai inainte de intrarea in functiune, judecatorii poporului trasi la sorti
vor depune inaintea ministrului justitiei juramantul de credinta prevazut
pentru corpul judecatoresc.
Magistratii numiti si judecatorii poporului trasi la sorti nu vor putea fi
recuzati.
Art. 13
Completele de judecata vor functiona in Bucuresti.
Ministrul justitiei va putea forma complete de judecata si in orasele de
resedinte ale celorlalte Curti de Apel. In acest caz aceste complete vor fi
competente a judeca pe infractorii care au savarsit faptele in cuprinsul
circumscriptiei Curtii de Apel respective.
Infractorii care au savarsit fapte in afara hotarelor tarii vor fi judecati
de Tribunalul Poporului din Bucuresti.
Instigatorii, coautorii, complicii, favorizatorii si tainuitorii vor fi
judecati de aceeasi instanta.
Art. 14
Presedintele deschide sedinta, dispune sa se faca apelul partilor si al
martorilor, ia interogatoriul de identitate al acuzatului si ordona a se da
citire actului de acuzare. Apoi procedeaza la interogarea acuzatului si
audierea martorilor dupa care da cuvantul acuzatorului public si apararii,
astfel ca apararea sa aiba cea din urma cuvantul.
Presedintele declara desbaterile inchise, dupa care tribunalul pronunta
hotarirea sa.
Notele de sedinta vor fi sumare.
Hotarirea va fi motivata si va putea fi atacata cu recurs la Inalta Curte
de Casatie si Justitie numai pentru rea compunere a instantei sau gresita
aplicare a pedepsei.
Recursul se declara oral inaintea instantei de judecata si va fi judecat in
trei zile de la primirea dosarului. Motivele recursului se vor propune si dezvolta
prin memoriu scris, depus pana in ziua termenului de judecata.
Recursul suspenda executarea pedepsei numai in cazul cand s-a pronuntat
pedeapsa cu moartea.
Hotarirea va fi executata de procurorii Tribunalului de judet de la
resedinta instantei care a pronuntat-o.
Art. 15
Dispozitiunile din codul de procedura penala, cu privire la judecata si
executare in materie criminala, sunt aplicabile inaintea Tribunalului Poporului
ori de cate ori nu sunt contrarii prevederilor prezentei legi.
Art. 16
Orice acte juridice, de orice natura, relative la bunurile celor condamnati
pe baza prezentei legi, intervenite dupa 23 August 1944, sunt nule de drept,
iar bunurile iesite din patrimoniul lor vor fi supuse confiscarii pronuntata de
instanta.
Bunurile sau drepturile apartinand sotiei si descendentilor celui
condamnat, dobindite dupa data de 6 Septembrie 1940, sunt supuse acelorasi
dispozitiuni, afara de bunurile dobandite prin succesiune.
Art. 17
Acei care vor ascunde in orice mod sau vor da ajutor sa fuga celor
prevazuti de prezenta lege, precum si acei care ascund averile lor, vor fi
pedepsiti de Tribunalul Poporului cu inchisoare corectionala de la 3 la 5 ani.
Art. 18
Dispozitiunile legilor: Nr. 50 pentru urmarirea si pedepsirea criminalilor
si profitorilor de razboi si Nr. 51 pentru urmarirea si sanctionarea celor
vinovati de dezastrul tarii, publicate in Monitorul Oficial din 21 Ianuarie
1945, precum si orice alte dispozitiuni contrare, sunt si raman abrogate.
Actele de urmarire si instructie, cum si mandatele de arestare, intervenite
conform acestor legi pana la data publicarii prezentului decret lege, raman
valabile.
Urmarirea si judecarea, in baza prezentului decret lege a celor vinovati de
dezastrul tarii sau de crime de razboi se va putea face pana la 1 Septembrie
1945.