LEGE
Nr. 204 din 23 iunie 1947
pentru apararea patrimoniului forestier*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL AGRICULTURII SI DOMENIILOR
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 140 din 23 iunie 1947
*) Text corectat, conform rectificarii aparute in Monitorul Oficial nr. 144
din 27 iunie 1947.
CAP. 1
Paduri supuse regimului silvic
Art. 1
Se socotesc paduri toate suprafetele mai mari de 2.500 mp acoperite cu
vegetatie forestiera in limitele lor naturale, independent daca au fost sau nu
inscrise ca atare in registrele de mutatiuni imobiliare.
Toate padurile actuale sau viitoare, de pe teritoriul tarii, sunt supuse
regimului silvic, fara nici o formalitate, pe data publicarii legii de fata.
Fac exceptie suprafetele mentionate in art. 139 din Legea pentru
organizarea si incurajarea agriculturii, precum si cele ce se vor impaduri de
catre proprietari pe solul lor folosit in cultura agricola.
CAP. 2
Apararea contra taierilor neregulate
Art. 2
Toate padurile tarii, indiferent de proprietar, vor fi amenajate in cel
mult 4 ani de la data publicarii legii de fata.
Pana la intocmirea amenajamentelor, exploatarea padurilor se poate face in
baza unui studiu provizoriu de exploatare care va pastra continuitatea
taierilor si care, va fi aprobat de Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
Intocmirea amenajamentelor, a studiilor provizorii si a ridicarilor in
plan, se va executa prin comisiuni tehnice sau experti silvici, conform
normelor ce se vor fixa de catre Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
Ridicarea in plan si cadastrarea la paduri se va face pe bazine naturale.
Amenajamentele in vigoare raman aplicabile pana la expirarea planurilor
speciale, cu conditia ca in termen de 4 ani, de la data publicarii legii de
fata, sa fie supuse Ministerului Agriculturii si Domeniilor, spre a fi
revizuite, conform cu principiile legii de fata; in caz contrar, "dupa
trecerea termenului de mai sus, amenajamentele sunt nule de drept, iar exploatarile
se vor socoti facute in delict.
Art. 3
Amenajamentul mentionat in art. 2 se considera valabil pe durata
revolutiunii normale si va fi facut pe padure, grupe de paduri sau bazine de
rauri, cuprinzand serii normale, prin gruparea proprietatilor.
Seria normala se socoteste de cel putin 60 ha, pentru regiunile de crang si
codru gradinarit si de cel putin 200 ha pentru codru cu taieri rase sau
succesive.
Suprafetele de paduri mai mici decat ar putea forma o serie normala, se vor
grupa obligatoriu la amenajare, astfel ca sa poata constitui serii independente
pentru exploatari continui.
Art. 4
Daca proprietarii padurilor neamenajate nu intocmesc studii provizorii de
exploatare pana la 1 aprilie 1948, sau amenajamentul prescris la art. 2, sau se
abat de la prescriptiile acestora, Ministerul Agriculturii si Domeniilor, pe
baza constatarilor agentilor silvici, va executa operatiunile necesare in
contul proprietarilor, care vor fi debitati pentru sumele cheltuite si
constatate de organele silvice respective si urmariti, potrivit prevederilor
Codului de procedura fiscala, prin organele fiscale, in orice avere. Pentru
aceste sume Statul va avea privilegiul prevazut la art. 317 alin. 1 din Codul
de procedura fiscala.
In caz de recidiva proprietarul va fi supus unei pedepse cu inchisoare pana
la 1 an si amenda egala cu de 10 ori valoarea lucrarilor de amenajare.
CAP. 3
Apararea contra despaduririlor
Art. 5
Despaduririle (defriserile) sunt interzise.
Fac exceptie cazurile de mai jos, cand Ministerul Agriculturii si
Domeniilor poate autoriza defrisarea pe baza avizului conform al Consiliului
Tehnic al Padurilor:
a) Cand va fi nevoie, in interesul culturii si exploatarii padurilor, sa se
infiinteze in paduri instalatiuni, constructiuni, pepiniere silvice, sau pentru
orice lucrari de utilitate stiintifica pentru Institutul de Cercetari
Forestiere al Romaniei;
b) Pentru nevoile exploatarilor miniere, transportul energiei electrice si
combustibililor lichizi sau gazosi prin conducte;
c) In scopul apararii nationale a teritoriului si lucrarilor de interes
militar;
d) Pentru construire de drumuri, cai ferate publice si de interes
forestier, irigatiuni, canaluri de drenaj si orice alte lucrari de utilitate
publica;
e) In scop turistic sau vanatoresc si pentru infiintare de sanatorii;
f) Pentru regularizarea perimetrului padurilor, fara ca aceasta sa
micsoreze suprafata padurii respective;
g) Pentru lichidarea inclavelor din paduri.
Art. 6
Proprietarii padurilor sunt obligati sa reimpadureasca suprafetele
exploatate in trecut si neregenerate pana azi.
Aceeasi obligatie o au si proprietarii suprafetelor despadurite in ultimii
3 ani, fara avizul favorabil al Consiliului tehnic, aprobat de Ministerul Agriculturii
si Domeniilor, precum si cei ce au inceput despadurirea, fara a se fi conformat
conditiunilor in care li s-a aprobat acea despadurire.
Art. 7
Regenerarea suprafetelor exploatate, cat si reimpadurirea celor
despadurite, se va face potrivit unui studiu de reimpadurire. Acesta va fi
intocmit in termen de un an de la publicarea legii de fata, prin agentii
silvici respectivi ai Statului si va deveni obligatoriu indata ce va fi aprobat
si comunicat de Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
Art. 8
Proprietarii de paduri, persoane fizice sau juridice, de drept public sau
privat, sunt obligati sa faca in baza unui studiu de impadurire, intocmit
conform art. 7 din prezenta lege, impadurirea tuturor terenurilor agricole:
arabile, fanete, pasuni sau livezi, aflate in interiorul padurilor respective.
In cazul cand aceste terenuri agricole, constituind inclave, apartinand
altor proprietari, atat acestia cat si proprietarii padurilor care cuprind
inclavele, sunt obligati ca, in termen de un an de la publicarea legii de fata,
sa ceara Ministerului Agriculturii si Domeniilor, autorizarea schimbului
inclavelor, cu alte terenuri agricole, de o suprafata egala, pe care le vor
propune prin aceeasi cerere.
Daca proprietarul padurii nu are alte terenuri agricole, sau daca aceste
terenuri sunt situate intr-o regiune prea indepartata, se va putea dispune, in
vederea schimbului, defrisarea unei suprafete egale la marginea padurii,
defrisarea urmand a se face de proprietarul padurii.
Ministerul Agriculturii si Domeniilor, primind cererile, va stabili
necesitatea si conditiunile schimbului, asupra caruia proprietarii respectivi
cad de acord, dand autorizarea necesara.
Schimbul efectuat in asemenea conditiuni este scutit de orice impozite si
taxe catre Stat, judet sau comuna.
In cazul in care proprietarii nu fac cererile de schimb, in termenul
prevazut in alineatul 2 de mai sus, precum si in cazul cand acestia nu se
invoiesc asupra terenurilor ce urmeaza a fi date in schimb, sau nu executa
schimburi autorizate de Minister, acesta din urma va proceda, potrivit Legii de
expropriere pentru cauza de utilitate publica, la exproprierea terenurilor ce
fac obiectul schimbului, precum si la exproprierea inclavelor.
Exproprierea acestor terenuri se declara de utilitate publica si se va face
pe numele proprietarilor, carora ele urmeaza a le fi atribuite in schimbul
terenurilor lor.
Terenurile agricole interioare, recuperate prin schimb voluntar sau prin
expropriere conform dispozitiunilor de mai sus, se vor impaduri de catre
proprietarii padurii respective, in baza unui studiu de impadurire, intocmit
conform art. 7, in termen de un an de la luarea in posesie a acestor terenuri.
Art. 9
Proprietarii padurilor degradate, identificate ca atare de agentii silvici
ai Statului, sunt obligati sa le amelioreze in termen de 4 ani de la
incunostintarea agentilor silvici si potrivit recomandatiunilor acestora
conform Legii ameliorarii terenurilor degradate din 25 iunie 1930.
Materialul necesar ameliorarii acestor terenuri, precum si indrumarile
tehnice ale executarii lucrarilor, se acorda gratuit de Stat.
Art. 10
Constatarea infractiunilor comise contra prevederilor art. 5, 6, 7 si 8 din
prezenta lege, se va face prin proces-verbal incheiat de catre agentii silvici
ai Ministerului Agriculturii si Domeniilor.
Art. 11
Proprietarii care vor contraveni la dispozitiunile art. 5, vor fi
sanctionati cu o amenda de 100.000 lei pentru fiecare mp de padure defrisata.
Art. 12
Proprietarii care nu vor executa reimpadurirea suprafetelor, conform
studiului de reimpadurire, in conditiunile art. 6, 7 si 8 din prezenta lege,
vor fi sanctionati cu o amenda de 20.000 lei de mp, pe baza procesului-verbal
incheiat de catre agentii silvici.
Osebit de amenzile de la art. 11 si 12, Ministerul Agriculturii si
Domeniilor, prin agentii silvici locali va executa operatiunile necesare,
facand aplicatiunea dispozitiunilor art. 4 din legea de fata.
Art. 13
Terenurile degradate sau fugitive care nu vor fi impadurite potrivit
indicatiunilor agentilor silvici ai Statului, in conditiunile si in termenele
stabilite de acesti agenti, vor fi impadurite in contul proprietarilor de catre
Ministerul Agriculturii si Domeniilor, proprietarii urmand a fi debitati pentru
sumele cheltuite si constatate de agentii silvici respectivi si urmariti
potrivit Codului de procedura fiscala in orice avere pentru aceste sume Statul
va avea privilegiul prevazut de art. 317 alin. 1 din Codul de procedura
fiscala.
Proprietarii terenurilor degradate sau fugitive, care vor distruge, direct
sau indirect, plantatiunile sau lucrarile executate pe aceste terenuri si care
in termen de un an, de la incunostintarea ce li se va face de catre agentii
silvici ai Statului, nu vor reface lucrarile distruse, vor fi sanctionati cu
inchisoare de la 3 - 6 ani, Ministerul Agriculturii si Domeniilor, refacand
plantatiunile distruse, in conditiunile alineatului prim de la acest articol.
Art. 14
Arendasul pasunatului in golurile de munte este raspunzator, impreuna cu
prepusii sai, de orice daune care s-ar aduce in padurile vecine, pe distanta de
500 m de la limitele terenului arendat pentru pasune si pe toata durata
contractului.
In cazul cand, prin comiteri de delicte, s-au produs despaduririle totale
sau partiale in aceeasi zona, arendasii vor fi exclusi in viitor de la orice
arendare de pasuni in golurile de munte si vor fi sanctionati, pe langa plata
daunelor cauzate prin delictul savarsit, cu amenda de la art. 11.
Proprietarii de paduri vor reimpaduri suprafetele despadurite prin delicte
de catre arendasii pasunatului in golurile de munte; in caz contrar vor fi
sanctionati conform art. 12 din prezenta lege, iar lucrarile se vor executa de
catre Ministerul Agriculturii si Domeniilor, conform aceluiasi articol.
CAP. 4
Apararea contra faramitarii padurilor
Art. 15
Proprietatile imobiliare forestiere se declara indivizibile.
Art. 16
Nici un bun forestier nu poate fi pus in vanzare voluntara sau silita, daca
nu are amenajament aprobat.
In caz cand Statul sau alta persoana juridica de drept public este
creditoare, urmarirea bunului forestier se poate face de catre Stat, chiar daca
padurea nu este amenajata.
Art. 17
Statul roman - prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor - are drept de
preemtiune la toate vanzarile de buna voie sau silite (sol si arboret) la pret
si in conditiuni egale.
Art. 18
Procedura exercitarii dreptului de preemtiune pentru vanzarile voluntare
este cea de mai jos:
Vanzatorul va notifica Ministerului Agriculturii si Domeniilor intentiunea
de a vinde padurea respectiva, prin intermediul Corpului portareilor sau a
Notarului public, la notificare anexand amenajamentul padurii, tinut la curent
cu toate imprejurarile care au influentat asupra unei juste evaluari a padurii
cu sol si arbori, indicand pretul si conditiunile. Statul - prin Ministerul
Agriculturii si Domeniilor - are dreptul de a se pronunta asupra exercitarii
preemtiunii la pret si conditiuni egale, in termen de 3 luni socotit de la data
inregistrarii notificarii vanzatorului.
In caz cand, in termen de 3 luni, Ministerul nu a dat nici un raspuns la
notificarea vanzatorului, se socoteste ca Statul si-a exercitat dreptul de
preemtiune.
Daca actul de vanzare nu s-a incheiat inauntrul unui termen de 6 luni,
vanzarea va trebui din nou notificata ministerului.
Cand Statul isi exercita dreptul de preemtiune, predarea titlurilor
originale de proprietate ce vanzatorul poseda, precum si intocmirea si
autentificarea actului de vanzare se vor face in termen de 30 zile de la
expirarea termenului de preemtiune sau de la notificarea executarii dreptului
de preemtiune de catre Stat.
Pretul se va achita in termen de 30 zile, socotit dupa caz, de la depunerea
titlurilor de proprietate, potrivit prevederilor alineatului precedent, afara
numai daca contractul sau oferta prevad termene mai lungi.
Nedepunerea pretului in termenul aratat mai sus va fi socotita drept
renuntare la exercitarea dreptului de preemtiune.
In cazul cand din examinarea actelor rezulta indoieli asupra proprietatii
sau sarcinilor, Ministerul Agriculturii si Domeniilor, va renunta la cumparare
in termenul de 30 zile, prevazut pentru depunerea pretului.
Art. 19
Orice vanzari facute fara indeplinirea formalitatilor aratate mai sus, sau
in alte conditiuni decat acele aratate in notificare, sunt nule de drept,
nulitatea lor fiind de ordine publica, putand fi ceruta, fie de Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, fie de Ministerul public, padurea trecand in
proprietatea si posesiunea Statului, in conditiunile stipulate prin alineatele
de mai jos:
Statul poate, in acest scop, unde nevoia va cere, sa verifice daca pretul
din actul de vanzare-cumparare e cel real; in acest caz o comisiune compusa
dintr-un delegat al Ministerului Agriculturii si Domeniilor, impreuna cu
proprietarul sau imputernicitul sau special, sub presedintia unui magistrat
desemnat de Curtea de Apel Bucuresti, se va deplasa la fata locului pentru
verificare.
Se va cere proprietarului prin notificare sa se prezinte personal, sau prin
imputernicitul sau special, in termen de 10 zile de la primirea notificarii,
iar in cazul cand proprietarul refuza sa dea curs notificarii, Statul va face
evaluarea. Pretul astfel stabilit va constitui pretul de vanzare-cumparare, la
care Statul isi exercita dreptul de preemtiune, in cazul cand proprietarul nu
renunta la instrainarea padurii.
Art. 20
Procedura exercitarii dreptului de preemtiune, in cazul vanzarilor silite,
este cea de mai jos:
Instantele de urmarire sunt obligate ca la vanzarile de paduri, aratate la
art. 16, sa trimita un exemplar din publicatiunea de vanzare si Ministerului
Agriculturii si Domeniilor.
Instanta va comunica procesul-verbal de adjudecare definitiva, sau
procesul-verbal de licitatie pentru Transilvania, Ministerului Agriculturii si
Domeniilor. Daca Statul nu va raspunde instantei in termen de 30 de zile de la
primirea comunicarii ca intelege sa exercite dreptul de preemtiune, se va
socoti ca a inteles sa exercite acest drept.
De la adjudecarea definitiva si pana la expirarea termenului de 30 zile
prevazut de alin. 3 sunt suspendate termenele si actele de procedura prevazute
de Legea pentru executarea silita a bunurilor nemiscatoare.
Daca Statul isi va exercita dreptul de preemtiune, pretul se va depune in
termen de 30 zile de la primirea comunicarii prevazuta de alin. 3 al acestui
articol.
Art. 21
In caz de exercitarea preemtiunii, Ministerul Agriculturii si Domeniilor va
cere Tribunalului ca ordonanta de adjudecare sa se faca pe numele Statului.
Art. 22
Cand Statul nu-si exercita dreptul de preemtiune, cumparatorii se subroga
obligatiunii studiului de amenajare al acelei paduri pe durata revolutiunii
normale prevazuta intr-insul.
Art. 23
Banca Nationala a Romaniei este autorizata a finanta operatiunile de
cumparare, rezultand din exercitarea de catre Stat a dreptului de preemtiune,
iar Ministerul de Finante este autorizat a deschide in acest scop creditele
necesare Ministerului Agriculturii si Domeniilor si Casei Padurilor.
CAP. 5
Apararea contra incendiilor padurilor
Art. 24
Acela care da foc unei paduri, sau impiedica prin violenta, in orice fel,
pe o alta persoana de a participa la lucrarile de stavilire, combatere sau
stingere a unui foc in padure, se pedepseste cu munca silnica de la 5 - 10 ani
si degradare civica de la 3 - 6 ani.
Acela care, din imprudenta sau neglijenta, a provocat un foc in padure, se
pedepseste cu inchisoare corectionala de la 1 - 2 ani si cu amenda de 30.000 -
100.000 lei de fiecare mp atins de incendiu.
Pedepsele prevazute in alineatele de mai sus, sunt osebite de plata
despagubirilor necesare refacerii padurii arse.
Art. 25
Se pedepseste cu inchisoare corectionala de la 1 - 3 ani si o amenda de la
30.000 la 100.000 lei de fiecare mp atins de incendiu, osebit de plata
daunelor:
a) Acela care, gasind in padure sau in marginea ei ramasitele unui foc,
care nu este inca stins, si nu va fi luat masuri sa-l stinga complet, sau nu va
fi anuntat de indata pe cel mai apropiat organ al Ministerului Afacerilor
Interne, sau al Ministerului Agriculturii si Domeniilor;
b) Acela care aprinde un foc in padure, cu exceptia focurilor facute in
locurile destinate pentru stana si numai pentru trebuintele ei, in partile
locuite de padurari, de taietori de lemne si alti lucratori, in portiunile de
exploatare, de catre agentii silvici aflati in lucrari, de cei care iau parte
la vanatori, sau turistii inscrisi in vreo societate sportiva, legal
constituita;
Cei de mai sus raspund de orice incendiu cauzat din culpa lor, potrivit
art. 357 din Codul penal, pedeapsa, putandu-le fi sporita de instantele de
judecata, cu jumatatea maximului prevazut de lege;
c) Acela care va pasuna intr-o portiune incendiata dintr-o padure, cu
nesocotirea avertismentelor puse de agentii silvici.
Art. 26
Pedepsele prevazute in art. 25, reduse la jumatate, precum si despagubirile
acolo prevazute se vor aplica si:
a) Exploatatorilor sub orice forma sau denumire a exploatarilor forestiere,
care nu au pazitorii prevazuti de art. 30 si urmatorii din legea de fata, sau
care ingramadesc mai mult de 20.000 steri lemne de foc sau 15.000 mc lemne de
lucru, fara sa fi luat masurile necesare de izolare;
b) Proprietarilor sau economilor ale caror vite sunt invoite la pasunat,
sau in golurile de munte, care nu si-au angajat pazitori mai mari de 18 ani,
insarcinati in mod special cu supravegherea inlaturarii incendiilor, in
portiunile unde se pasuneaza;
c) Pazitorilor prevazuti in alineatele a si b, care nu au luat masurile
necesare pentru prevenirea incendiilor sau stingerea lor;
d) Organele cailor ferate, normale si inguste, care nu au luat masuri
pentru impiedicarea raspandirii scanteielor de la locomotive, la trecerea lor
prin padure;
e) Acelora care depun in padure materiale inflamabile, cu exceptia
materialelor de constructie, necesare industriilor de orice fel si nutretului
animalelor intrebuintate in industriile forestiere.
Daca din cauza incalcarii dispozitiunilor de mai sus s-a provocat un
incendiu, pedeapsa va putea fi sporita la jumatatea maximului prevazut de art.
24 din lege.
Art. 27
Locuitorii de ambele sexe in varsta de 18 - 60 ani inclusiv, de pe
teritoriul comunei padurii incendiate sau a celor vecine, sunt obligati a
participa la stavilirea, combaterea si stingerea incendiului. Ei trebuie sa
raspunda la apelul organelor administrative, facut prin batere de toba sau alte
mijloace de alarmare.
Cei ce se vor sustrage de la aceasta obligatiune se vor pedepsi cu
inchisoare corectionala de la 1 - 3 ani.
Aceeasi pedeapsa se va aplica instigatorilor, care vor determina sau vor
incerca sa determine pe altii sa savarseasca infractiunea de mai sus. Daca
incendiul a fost pus simultan sau succesiv, la scurte intervale, de doua sau
mai multe persoane, pedeapsa va fi sporita cu jumatatea maximului.
Art. 28
Organele locale ale Ministerului de Interne, inclusiv pretorii, organele
jandarmeriei locale de plasa si organele locale ale Ministerului Agriculturii
si Domeniilor, sunt obligate a lua masurile necesare, pentru localizarea si
stingerea incendiilor, de indata ce au luat cunostinta de izbucnirea lor.
Neparticiparea sau pasivitatea acestor organe in caz de incendiu se va pedepsi
cu inchisoare corectionala de la 2 - 5 ani.
Dispozitiunile articolului precedent, privind instigarea, se vor aplica in
mod corespunzator.
Art. 29
Constatarea infractiunilor prevazute de articolele precedente se va face de
ofiterii de politie judiciara, precum si de organele administrative si
politienesti ale Ministerului de Interne si ale Ministerului Agriculturii si
Domeniilor, care sunt obligate a inainta de urgenta actele incheiate
Parchetului respectiv, pentru deschiderea actiunii penale.
Organele Ministerului Afacerilor Interne, Educatiei Nationale, Ministerului
de Razboi, Ministerului Informatiilor si Ministerului Lucrarilor Publice, sunt
obligate a colabora cu Ministerul Agriculturii si Domeniilor, pentru
preintampinarea, localizarea si stingerea incendiilor, sub sanctiunea
prevederilor art. 243, 244 Cod penal.
CAP. 6
Apararea padurilor contra infractorilor, paza, asistenta tehnica silvica si
controlul
Art. 30
Paza padurilor se face obligatoriu prin padurari sau gardieni forestieri,
cate unul pentru fiecare suprafata paduroasa de la 60 ha pana la cel mult 300
ha la ses, de la 60 ha la cel mult 500 ha in regiunile de deal si de la 200 ha
pana la cel mult 1.000 ha la munte. Pentru proprietatile forestiere cu suprafete
sub limitele de mai sus, proprietarii se vor asocia pentru angajarea
personalului silvic necesar.
In termen de 6 luni de la publicarea legii de fata, proprietarii de paduri
vor angaja personalul specificat mai sus, dintre absolventii scolilor existente,
sau ai celor ce se vor infiinta in acest scop de catre Ministerul Agriculturii
si Domeniilor.
Daca nu se vor gasi absolventi in numar suficient, pentru completarea
cadrelor, atunci paza se va executa provizoriu prin padurari fara scoala speciala,
recunoscuti conform art. 55 si urmatorii din Codul silvic.
Art. 31
Indrumarea si asistenta tehnica silvica a padurilor, apartinand persoanelor
fizice si juridice, se va face obligatoriu cu personal recrutat din absolventii
scolilor silvice existente, sau ale celor ce se vor crea in acest scop de
Ministerul Agriculturii si Domeniilor.
Personalul tehnic silvic necesar pentru indrumarea si asistenta silvica se
fixeaza de Ministerul Agriculturii si Domeniilor, dupa intensitatea
operatiunilor de cultura, exploatare si industrializare. Este obligatorie
angajarea unui inginer silvic pentru fiecare suprafata paduroasa de cel mult
6.000 ha si cate un subinginer silvic de fiecare suprafata paduroasa pana la
cel mult 3.000 ha.
Acestia vor fi ajutati de brigadieri silvici de administratie si control,
cate unul pentru fiecare suprafata paduroasa la 1.500 ha.
Daca in termen de 6 luni, de la publicarea legii de fata, nu se vor gasi
pentru angajare specialisti silvici necesari indicati in alineatul precedent,
indrumarea si asistenta tehnica silvica a padurilor se va executa de catre
personalul tehnic silvic de Stat, din raza unitatii silvice in care se afla
padurea, pana ce scolile vor promova absolventii necesari.
Art. 32
Personalul tehnic silvic, specificat in art. 30 si urmatorii din legea de
fata, va fi subordonat sefului serviciului silvic judetean, in ceea ce priveste
indrumarea si controlul si va avea aceleasi atributiuni si competinte ca si
organele silvice respective ale Statului.
Personalul silvic angajat la padurile apartinand persoanelor fizice si a
celor juridice de drept privat va fi incadrat in Statutul functionarilor
publici si va fi salarizat conform acestui statut. Plata se va face prin
Serviciul silvic judetean, proprietarii fiind obligati sa consemneze salariile
si accesoriile cuvenite personalului, anticipat la Administratia Financiara
respectiva, depunand recipisa de consemnare la Serviciul silvic judetean.
In caz de neplata, proprietarii vor fi urmariti potrivit Codului de
procedura fiscala in orice avere. Pentru aceste sume Statul va avea privilegiul
prevazut de art. 317 alin. 1 din Codul de procedura fiscala.
CAP. 7
Dispozitiuni transitorii si finale
Art. 33
Judecarea infractiunilor din legea de fata, atat in prima instanta cat si
in apel, se va face de urgenta si cu precadere, fara a se putea acorda
circumstante usuratoare. Competenta este cea determinata de Codul silvic.
Art. 34
Dispozitiunile legii de fata nu se aplica padurilor apartinand: Domeniilor
Coroanei, M.S. Regelui si membrilor familiei Regale.
Art. 35
Dispozitiunile art. 32 din legea de fata nu se aplica: Academiei Romane,
Fondului Religionar Ortodox Roman din Bucovina, Eforiei Spitalelor Civile,
Epitropiei Sf. Spiridon Iasi, Asezamintelor Brancovenesti, Comunitatii de avere
din Caransebes si Domeniilor Resita.
Iar personalul va fi incadrat in Statutul functionarilor publici.
Art. 36
Dispozitiunile privitoare la regulamentul de exploatare din cuprinsul art.
2, art. 5, art. 12 14 inclusiv, art. 68 72 inclusiv din Codul silvic din
1910, cu modificarile ulterioare, precum si orice dispozitiuni contrarii legii
de fata, se abroga.