Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul I Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 2 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)plantaţiile cu specii forestiere din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare realizate pe terenurile proprietate publică a statului, precum şi plantaţiile cu specii forestiere de pe terenurile administrate de Agenţia Domeniilor Statului, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1); intervenţiile administratorilor lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare pe terenurile cărora sunt amplasate aceste plantaţii se fac numai în baza aprobării administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, fără alte avize/aprobări/autorizaţii; prevederile art. 33 şi 35-42 nu sunt aplicabile în cazul acestor intervenţii; trecerea acestor terenuri în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se face prin hotărâre a Guvernului. 2. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 4 În sensul prezentului cod, definiţiile termenilor utilizaţi sunt prevăzute în anexa nr. 1. 3. La articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional este supusă normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase şi reglementărilor privind circulaţia materialului lemnos. 4. La articolul 11 alineatul (3), litera b) se abrogă. 5. După articolul 12 se introduce un nou articol, articolul 121 , cu următorul cuprins: Articolul 121 (1) Dreptul de proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale asupra fondului forestier se intabulează în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară la cererea administratorilor fondului forestier, proprietate publică a statului, respectiv a proprietarului, în cazul proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, în baza actelor de proprietate şi a documentaţiei cadastrale întocmite conform prevederilor legale.(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în lipsa actelor de proprietate se efectuează înscrierea provizorie, în baza amenajamentului silvic valabil, neactualizat. În această situaţie, coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare, la nivel de unitate administrativ-teritorială. Orice litigiu cu privire la eventualele suprapuneri se soluţionează pe cale amiabilă sau prin instanţa de judecată conform reglementărilor prevăzute de Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Justificarea înscrierii provizorii pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) se face în baza amenajamentului silvic valabil actualizat al fondului forestier proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, care confirmă suprafaţa şi identitatea dintre imobilul din documentaţia cadastrală şi cel evidenţiat în amenajamentul silvic actualizat. 6. La articolul 14, alineatele (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:(4) Conducerea şi reprezentarea legală a ocolului silvic de regim sunt asigurate de şeful ocolului silvic, numit de proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administraţie ori de adunarea generală, după caz, cu avizul favorabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurată de către şeful de ocol, care este numit în funcţie prin concurs, de către conducerea unităţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva sau de conducerea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, după caz, iar conducerea bazei experimentale este asigurată de către şeful bazei experimentale, care este numit în funcţie prin concurs, de către conducerea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea»; revocarea şefului ocolului silvic de regim se face cu avizul favorabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.(5) Şefii ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) şi conducătorii structurilor silvice de rang superior sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată/contract de mandat, după caz, şi trebuie să aibă vechimea de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii superioare silvice în domeniul silviculturii, conform reglementărilor în vigoare. 7. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins: Arricolul 16(1) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea principiului teritorialităţii.(2) Ocolul silvic se constituie, funcţionează şi asigură administrarea şi/sau serviciile silvice pentru suprafeţe de fond forestier aflate în limitele teritoriale ale judeţului în care acesta are sediul social şi în judeţele limitrofe acestuia, cu respectarea principiului teritorialităţii.(3) Face excepţie de la prevederile alin. (2) proprietarul unic care are în proprietate fond forestier şi în alte judeţe decât judeţul în care ocolul silvic îşi are sediul social, care poate constitui un ocol silvic de regim, cu respectarea prevederilor prezentei legi.(4) Ocolul silvic care administrează şi/sau asigură serviciile silvice, pentru suprafaţa cea mai mare de fond forestier, pe teritoriul unei comune, unui oraş sau municipiu, după caz, denumit în continuare ocol silvic nominalizat, stabilit anual până la data de 1 decembrie pentru anul următor prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, este obligat, la cererea deţinătorului, să asigure pe bază de contract serviciile silvice pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, aparţinând persoanelor fizice şi juridice, de pe raza comunei, oraşului sau municipiului respectiv; pentru anul 2017 stabilirea ocolului silvic nominalizat se face prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (5) Pentru fondul forestier în suprafaţă de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat dezbaterea succesorală, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte suprafaţa de fond forestier cu privire la intenţia de a se asigura servicii silvice pentru aceste suprafeţe.(6) Notificarea prevăzută la alin. (5) se transmite şi ocolului silvic nominalizat care va efectua un control de fond/va evalua, în condiţiile legii, eventualele pagube aduse fondului forestier pentru suprafaţa pentru care nu există servicii silvice şi va asigura serviciile silvice pentru această suprafaţă.(7) Pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, prevăzute la alin. (5), asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, după evaluarea de către ocolul silvic nominalizat, în condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(8) Încheierea contractului de servicii silvice pentru situaţiile prevăzute la alin. (4) şi preluarea suprafeţelor în vederea asigurării serviciilor silvice se realizează în maximum 30 de zile de la solicitare; în situaţia condiţiilor atmosferice nefavorabile care nu permit identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu 30 de zile de la data constatării încetării actiunii factorului vătămător.
(9) Costurile necesare asigurării serviciilor silvice pentru situaţiile prevăzute la alin. (4) şi (5) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.(10) Pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către ocolul silvic, în condiţiile legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(11) Metodologia de calcul al cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha prevăzute la alin. (5) este prevăzută în anexa nr. 2.
(12) Costurile medii/ha necesare asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier prevăzute la alin. (10) sunt cele calculate potrivit metodologiei prevăzute la alin. (11), iar contravaloarea serviciilor silvice se suportă de către proprietar/succesorul în drepturi, în baza devizului întocmit şi comunicat de ocolul silvic nominalizat; valoarea devizului se calculează ca produs între suprafaţă şi costurile medii/ha pe suprafeţele aferente formelor de relief, iar valoarea acestuia este purtătoare de TVA.
(13) Valoarea devizului prevăzut la alin. (12), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar/succesorul în drepturi, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru facturarea şi recuperarea contravalorii serviciilor silvice efectuate.
(14) În situaţia în care sumele prevăzute prin deviz nu sunt plătite de către proprietar/succesorul în drepturi în termenul prevăzut la alin. (13), acestea se recuperează prin executare silită, potrivit legii.
(15) Nerespectarea principiului teritorialităţii prevăzut la alin. (2) şi (3) se sancţionează cu revocarea avizului emis pentru şeful ocolului silvic de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. 8. La articolul 18, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 18 Proprietarii vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional au următoarele obligaţii: 9. La articolul 20, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Proprietarul/Succesorul în drepturi/Orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct şi demonstrează cu documente potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care îl deţine, cu suprafaţa de maximum 10 ha, poate recolta un volum de maximum 5 mc/an/ha de pe această suprafaţă, în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului; volumul care se poate recolta pe un hectar, indiferent de numărul persoanelor beneficiare sau de calitatea acestora, este de maximum 5 mc/an. 10. La articolul 21, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate , alineatele (21 ) - (24 ) , cu următorul cuprins: (21 ) Până la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat în condiţiile prezentei legi, se aplică prevederile şedinţei de preavizare a soluţiilor tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură în acelaşi an în care se organizează şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice determină suspendarea aplicării prevederilor amenajamentului silvic până la data la care acesta este avizat. (22 ) Este obligatorie verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice cel puţin la jumătatea perioadei de valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (23 ) Proprietarul de fond forestier a cărui proprietate este de peste 10 ha, dar mai mică de 100 ha poate solicita amenajarea acestuia printr-un addendum la un amenajament silvic în vigoare, cu acordul deţinătorului acestuia. (24 ) Amenajarea în condiţiile alin. (23) se face numai dacă fondul forestier pentru care este aprobat amenajamentul silvic în vigoare se suprapune parţial sau total peste teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care este amplasată proprietatea forestieră pentru care se întocmeşte addendum; addendumul preia termenul de valabilitate a amenajamentului silvic existent, iar reglementarea procesului de producţie se face în condiţiile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor. 11. La articolul 23, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 23
(1) Pădurile, astfel cum sunt definite de prezentul cod, care, anterior intrării în vigoare a acestuia, au făcut parte din categoria vegetaţie forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional, devin fond forestier naţional şi se integrează în unităţi de producţie şi/sau de protecţie existente ori se constituie în unităţi de producţie şi/sau de protecţie noi, dacă sunt îndeplinite condiţiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea pădurilor şi dobândesc destinaţie forestieră prin includerea în amenajamentul silvic. 12. La articolul 23, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) , cu următorul cuprins:
(3) Proprietarii de păduri provenite din vegetaţia forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional potrivit alin. (1) sunt scutiţi de impozite după includerea acestora în fondul forestier naţional, iar ocuparea temporară sau scoaterea definitivă din fondul forestier naţional pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 37 alin. (1), având ca beneficiar proprietarul, este scutită de obligaţiile băneşti prevăzute la art. 41 şi 42 şi de oferirea de terenuri în compensare. 13. La articolul 30, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 30
(1) Lucrările de regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult două sezoane de vegetaţie de la tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale sau tăieri ilegale pe suprafeţe compacte de peste 0,5 ha, cu excepţia extragerii masei lemnoase din arborete afectate de doborâturi şi rupturi masive de vânt şi zăpadă şi de uscare anormală şi a tăierilor unice în fondul forestier din Lunca şi Delta Dunării, precum şi din luncile râurilor interioare; în funcţie de amploarea fenomenului, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură stabileşte perioada maximă de regenerare artificială pentru situaţiile de excepţie, perioadă care nu poate să fie mai mare de 5 sezoane de vegetaţie de la tăiere. 14. La articolul 32, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 32
(1) În cazul în care proprietarul nu îşi îndeplineşte obligaţia prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive imputabile, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, după somaţie, asigură, prin ocoale silvice sau prin operatori economici atestaţi, executarea lucrărilor de regenerare artificială şi de întreţinere, pe bază de deviz, până la închiderea stării de masiv, contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar. 15. La articolul 37 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins: e)surse şi reţele de apă şi de canalizare, inclusiv ape minerale, surse şi reţele de energie din resurse convenţionale sau regenerabile, reţele şi sisteme de comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, parcuri recreative, parcuri tematice şi/sau educaţionale, situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, monumente istorice, centre de management integrat al deşeurilor, precum şi lucrări şi/sau construcţii hidrotehnice şi de piscicultură; 16. La articolul 51, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21 ) , cu următorul cuprins: (21 ) Personalul silvic cu atribuţii de pază răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier pe care le are în pază, în situaţia în care în termen de 24 de ore de la constatarea pagubelor nu informează, în scris, ocolul silvic; şeful ocolului silvic răspunde patrimonial, în conformitate cu prevederile Codului muncii, pentru pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier dacă nu sesizează unităţile de poliţie sau jandarmerie cele mai apropiate, în maximum 24 de ore de la înregistrarea informaţiei referitoare la constatarea pagubelor. 17. La articolul 59 alineatul (3), după litera b) se introduce o nouă literă, litera c) , cu următorul cuprins: c)recoltarea produselor accidentale I, cu aprobarea structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. 18. La articolul 59, după alineatul (5) se introduc nouă noi alineate , alineatele (51 ) - (59 ) , cu următorul cuprins: (51 ) Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum şi tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului, se realizează de către administratorii prevăzuţi de lege, prin exploatare în regie proprie, cu forţe proprii sau prin prestări servicii cu operatori economici atestaţi pentru lucrări de exploatare forestieră. (52 ) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, din fondul forestier proprietate publică a statului, se valorifică în următoarea ordine de priorităţi:a)pentru necesarul de lemn al populaţiei, în baza solicitărilor centralizate de unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare; centralizarea solicitărilor se va face până la data de 1 august, iar transmiterea acestora către ocolul silvic se face până la data de 15 august; b)pentru consumul propriu al unităţilor de interes local finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat, în baza solicitărilor centralizate de unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora este amplasat fondul forestier; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare; c)consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului. (53 ) Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, se valorifică în condiţiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică în vigoare, în următoarea ordine de priorităţi:a)pentru necesarul de lemn populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare; b)pentru consumul propriu al unităţilor de interes local de pe raza unităţii administrativ-teritoriale finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare; c)consumul propriu al administratorilor fondului forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale; d)în situaţia în care nu se poate asigura necesarul de lemn de foc din resursa prevăzută mai sus, unităţile administrativ-teritoriale pot hotărî să se asigure necesarul de lemn de foc şi din volumul rezultat prin aplicarea celorlalte categorii de lucrări silvotehnice. (54 ) Volumul de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi de lemn de foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în condiţiile alin. (52) sau (53), se valorifică, prin vânzare directă, către populaţia din unităţile administrativ-teritoriale limitrofe unităţii administrativ-teritoriale pe suprafaţa căreia este amplasat fondul forestier administrat. (55 ) Volumul disponibil de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi de lemn de foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în condiţiile alin. (54), se valorifică în condiţiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, în vigoare. (56 ) Volumul de lemn prevăzut la alin. (51) se adaugă la volumul maxim care poate fi valorificat ca materiale lemnoase fasonate de către administratorii fondului forestier proprietate publică a statului, stabilit în condiţiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică. (57 ) Pentru judeţele deficitare în păduri, solicitările formulate către unităţile administrativ-teritoriale se centralizează la nivelul prefecturilor şi se transmit Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în vederea comunicării către acestea a existenţei în judeţele limitrofe a eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi de lemn de foc, disponibile spre vânzare. (58 ) Persoanele fizice care au în proprietate fond forestier din care îşi pot acoperi cantitatea de lemn necesară încălzirii locuinţelor, de minimum 10 mc/an, nu pot beneficia de lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor în condiţiile alin. (52)-(54). (59 ) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (52)-(54), comercializate de către cumpărătorii acestora, sunt fără provenienţă legală şi se confiscă fizic sau valoric, după caz, în condiţiile legii. 19. La articolul 59, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(6) Produsele accidentale se recoltează integral din fondul forestier; în situaţia în care volumul produselor accidentale I cumulat cu volumul recoltat anterior apariţiei acestora depăşeşte posibilitatea, ocolul silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmeşte documentaţia potrivit metodologiei prevăzute la alin. (61) şi o transmite spre aprobare structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. În ariile naturale protejate se respectă legislaţia specifică protecţiei mediului. 20. La articolul 59, după alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alineatele (61 ) - (63 ) , cu următorul cuprins: (61 ) Depăşirea posibilităţii prevăzute la alin. (6) se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (62 ) În termen de 5 zile lucrătoare de la aprobare, structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură transmite Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură decizia de aprobare a depăşirii posibilităţii, care decide aprobarea/respingerea elaborării unui nou amenajament silvic; la stabilirea posibilităţii din noul amenajament silvic se ia în considerare volumul cu care s-a depăşit posibilitatea din amenajamentul anterior. (63 ) Pentru suprafeţele de fond forestier cuprinse între 10,1 şi 100 ha, pentru care nu există amenajament silvic elaborat, produsele accidentale se pot recolta numai după elaborarea unui addendum la un amenajament silvic în vigoare şi aprobarea acestuia în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură. 21. La articolul 62, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) proprietarii de fond forestier, persoane juridice şi fizice, care pot exploata, fără atestare, din proprietatea lor un volum de până la 20 mc/an, în condiţiile legii. 22. La articolul 62, după alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (41 ) - (43 ) , cu următorul cuprins: (41 ) În scopul prevenirii inundaţiilor, Administraţia Naţională «Apele Române» şi subunităţile acesteia pot efectua lucrările de exploatare a vegetaţiei forestiere din albia minoră şi de pe suprafaţa construcţiilor hidrotehnice, fără a deţine certificat de atestare. (42 ) În vederea exploatării materialului lemnos în condiţiile art. 62 alin. (3), ocolul silvic nominalizat poate stabili un program săptămânal pentru efectuarea lucrărilor de transport valabil pentru întreg teritoriul unităţii administrativ-teritoriale. Programul astfel stabilit se comunică consiliului local în vederea aducerii la cunoştinţa persoanelor fizice şi juridice interesate. (43 ) Prevederile art. 62 alin. (3) şi (42) se aplică şi în cazul materialului lemnos exploatat din afara fondului forestier. 23. La articolul 68, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3) , cu următorul cuprins:
(3) Prestaţiile silvice în vegetaţia din afara fondului forestier sunt realizate pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale de către ocolul silvic nominalizat. 24. Articolul 73 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 73 Normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. 25. La articolul 90, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie constituie obiectiv de utilitate publică. Execuţia lucrărilor de înfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie se face în baza studiilor tehnico-economice prevăzute la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 7 alin. (4) şi (6)-(8) din Legea nr. 289/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fără a fi necesară obţinerea altor avize/aprobări/autorizaţii/acorduri. 26. La articolul 95, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4) , cu următorul cuprins:
(4) Scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier aparţinând formelor asociative prevăzute la alin. (1) este permisă pentru realizarea şi/sau extinderea obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 36 şi art. 37 alin. (1) lit. a) şi d)-f); terenurile oferite în compensare intră în proprietatea formelor asociative şi întregesc drepturile membrilor proporţional cu cotele deţinute. 27. La articolul 97 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: a)asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha, indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă într-o asociaţie; plata se face către ocolul silvic care asigură serviciile silvice, după caz; lucrările silvice se execută de către ocolul silvic nominalizat pe bază de contract, contra cost, la solicitarea proprietarului/ succesorului în drepturi; 28. La articolul 97 alineatul (1), după litera a) se introduc două noi litere, literele a^1) şi a^2) , cu următorul cuprins: a^1) asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor necesare asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, în situaţia în care persoanele fizice şi juridice deţinătoare nu pot face dovada proprietăţii prin acte, indiferent dacă aceste suprafeţe sunt sau nu sunt cuprinse într-o asociaţie; plata se face către ocolul silvic nominalizat în baza devizului întocmit de acesta. Celelalte lucrări silvice care nu sunt incluse în serviciile silvice se execută de către ocolul silvic nominalizat pe bază de contract, contra cost, la solicitarea proprietarului/succesorului în drepturi; a^2) devizul prevăzut la lit. a1) se calculează ca produs între suprafaţă şi costurile medii/ha pe suprafeţele aferente formelor de relief, potrivit metodologiei prevăzute la art. 16 alin. (11); 29. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 98 Sumele prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), a1), c), d) şi e) se pun la dispoziţia ocolului silvic care asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, cele prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. b), f) şi g) şi la art. 101 se pun la dispoziţia proprietarilor, iar cele prevăzute la art. 21 alin. (4) se pun la dispoziţia structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. 30. La articolul 105, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii, se stabileşte prin însumarea valorii pagubei produse pădurii cu valoarea funcţiilor pădurii nerealizate. 31. La articolul 105, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21 ) şi ( 22 ) , cu următorul cuprins: (21 ) Valoarea pagubei produse pădurii se calculează conform legii. (22 ) Valoarea funcţiilor pădurii nerealizate se calculează după cum urmează:a)pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T V şi T VI: prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii; b)pentru pădurile încadrate în tipurile funcţionale T III şi T IV: prin aplicarea factorului 0,7 la valoarea pagubei produse pădurii; c)pentru pădurile încadrate în tipul funcţional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la valoarea pagubei produse pădurii; d)pentru pădurile încadrate în tipul funcţional T I: prin aplicarea factorului 1,5 la valoarea pagubei produse pădurii; e)pentru fondul forestier pentru care nu există obligativitatea întocmirii amenajamentului silvic în condiţiile art. 20 alin. (2): prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii. 32. La articolul 105, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4) , cu următorul cuprins: (4) Sumele care reprezintă valoarea funcţiilor pădurii nerealizate sunt destinate integral fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. Pentru aceste valori de compensare stă în instanţă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi/sau structurile teritoriale de specialitate ale acesteia. 33. La articolul 107, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: Articolul 107(1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează: 34. După articolul 107 se introduce un nou articol, articolul 1071 , cu următorul cuprins: Articolul 1071 (1) Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63 fără drept sau cu nerespectarea reglementărilor specifice în vigoare constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) În cazul falsificării dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63, sunt aplicabile dispoziţiile art. 317 din Codul penal. 35. La articolul 120, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: (5) Personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, al subunităţilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice de regim, al structurilor silvice de rang superior, al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază. 36. După articolul 132 se introduce un nou articol, articolul 133 , cu următorul cuprins: Articolul 133 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege. 37. La anexă, devenită anexa nr. 1 „Definiţii", punctele 2 , 23 şi 33 se modifică şi vor avea următorul cuprins: 2. Amenajament silvic - studiul de bază în gestionarea pădurilor, fundamentat ecologic, cu conţinut tehnico-organizatoric, juridic şi economic. Addendumul este parte a amenajamentului silvic, iar avizarea elaborării şi aprobarea acestuia se fac de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură. ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ 23. Ocol silvic - unitatea silvică înfiinţată în scopul administrării sau asigurării serviciilor pentru fondul forestier naţional, având suprafaţa minimă de constituire după cum urmează:a)în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier; b)în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier; c)în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier. Ocoalele silvice sunt:a)ocoale silvice de stat, care pot fi înfiinţate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, după caz; b)baze experimentale, care sunt înfiinţate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea»; c)ocoale silvice de regim, care pot fi înfiinţate de:
|
|
(i) |
proprietari persoane fizice sau juridice sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; |
|
|
(ii) |
unităţi administrativ-teritoriale sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca regii de interes local; |
|
|
(iii) |
asociaţii între unităţi administrativ-teritoriale şi/sau persoane fizice şi/sau juridice şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; pentru proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, aceste ocoale silvice pot asigura numai servicii silvice. |
La constituirea şi funcţionarea ocoalelor silvice de regim se iau în calcul numai suprafeţele de fond forestier aflate în proprietate sau ale proprietarilor/asociaţiei de proprietari care au/a solicitat constituirea ocolului silvic. Se exceptează de la condiţia minimă de suprafaţă prevăzută de prezenta lege ocolul silvic înfiinţat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat şi bazele experimentale înfiinţate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea». ........ ................ ................ ................ ................ ........ ............ 33. Prejudiciu - efectul unei acţiuni umane prin care sunt afectate integritatea pădurii şi/sau realizarea funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le asigure sau integritatea vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional. Aceste acţiuni pot afecta fondul forestier şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional:a)în mod direct, prin acţiuni desfăşurate ilegal; b)în mod indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii poate fi cuantificat în timp. Se încadrează în acest tip efectele produse asupra acestora în urma poluării, realizării de construcţii, exploatării de resurse naturale, cu identificarea relaţiei cauză-efect certificate prin studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a propagării incendiilor, precum şi neasigurarea dotării minime pentru intervenţie în caz de incendiu. Prejudiciul produs prin lucrările de exploatare forestieră, stabilit conform instrucţiunilor tehnice, nu reprezintă prejudiciu adus pădurii. Prejudiciul are două componente: 1. paguba produsă pădurii sau vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional, componentă evaluabilă ca valoare materială; 2. valoarea funcţiilor pădurii nerealizate, componentă care se evaluează convenţional, în funcţie de valoarea pagubei produse pădurii, în condiţiile art. 105 alin. (22). În cazul vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional, a lucrărilor de exploatare forestieră, atât în fond forestier, cât şi în afara acestuia, nu se calculează valoarea funcţiilor pădurii nerealizate. 38. După anexa denumită „Definiţii" se introduce o nouă anexă, anexa nr. 2 , cu următorul cuprins: ANEXA Nr. 2 METODOLOGIE de calcul al cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv Articolul 1 Valoarea sumelor destinate serviciilor silvice (Vtss) se calculează cu formula: Vtss = Vss x Sp Sp - suprafaţa pentru care se asigură serviciile silvice - ha; Vss = [(Smbe x 12/Smc) + Ca x 12/Smc] x 115%; Vss - contravaloarea serviciilor silvice/an/ha - lei; Smbe - salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Naţional de Statistică pentru luna iunie a anului precedent efectuării administrării - lei; Smc*) - suprafaţa medie a unui canton silvic, respectiv: – 400 ha în zona de câmpie; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine de maximum 300 m; – 800 ha în zona de deal; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine cuprinsă între 301 şi 800 m; – 1.300 ha în zona de munte; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine > de 800 m;Ca - valoare cote angajator aferente Smbe - lei; 15% - cheltuieli indirecte Articolul 2(1) Ocolul silvic nominalizat întocmeşte cererea de decontare şi fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, al cărei model este prevăzut în tabelul nr. 1 la prezenta metodologie, semnate de şeful ocolului silvic.(2) Şeful ocolului silvic transmite structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cererea de decontare şi fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, în vederea decontării, trimestrial, în primele 15 zile ale trimestrului următor. Articolul 3(1) Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură verifică documentele prevăzute la art. 2 alin. (2) în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acestora şi, în situaţia în care sunt conforme, procedează astfel:a)inspectorul-şef avizează fişa de calcul; b)întocmeşte decontul justificativ privind acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării durabile a fondului forestier, potrivit modelului prevăzut în tabelul nr. 2 la prezenta metodologie; c)transmite documentele prevăzute la lit. a) şi b), centralizat pe ocoale silvice şi pe unităţi administrativ-teritoriale, cu adresă de înaintare, către structura coordonatoare din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (2) În situaţia în care structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură constată neconformităţi în documentele prevăzute de art. 2 alin. (2), solicită ocolului silvic care asigură serviciile silvice clarificări, informaţii sau documente suplimentare, după caz, returnează pentru refacere sau respinge motivat documentaţia depusă, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acesteia. Articolul 4 Structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură transmite către structura coordonatoare din cadrul acesteia următoarele: a)cererea de decontare; b)fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, întocmită de ocolul silvic nominalizat care efectuează serviciile silvice, avizată de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; c)formularul de decont justificativ privind acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării durabile a fondului forestier. Articolul 5(1) Structura coordonatoare din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură verifică documentele prevăzute la art. 4 şi le transmite, pentru realizarea deconturilor aferente, direcţiei care gestionează bugetul din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 30 de zile de la data primirii acestora.(2) Un exemplar, în copie, al documentelor prevăzute la art. 4 se păstrează şi de către structura coordonatoare din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Articolul 6(1) Direcţia care gestionează bugetul din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură primeşte şi analizează documentaţia şi transmite plăţile către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, competentă teritorial, care efectuează plăţile către ocoalele silvice care asigură serviciile silvice, în condiţiile legii.(2) Documentele prevăzute la art. 5, actele de decontare şi de evidenţă a cheltuielilor efectuate din alocaţiile bugetare pentru administrare sau servicii silvice se îndosariază distinct şi se înregistrează în conturi separat de orice alte cheltuieli.(3) Plăţile efectuate din alocaţiile bugetare sunt supuse controlului financiar preventiv, potrivit reglementărilor legale în vigoare.*) La calculul suprafeţei medii a unui canton silvic se are în vedere echivalenţa pe forme de relief, iar la încadrarea pe forme de relief se ia în calcul altitudinea maximă, atunci când aceasta este variabilă. Tabelul nr. 1 – model -
|
Se avizează. Inspector-şef, ........ ............ |
FIŞA DE CALCUL al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice
|
Nr. crt. |
Suprafaţa - ha - |
Suprafaţa pe forme de relief - ha - |
Nr. zile/ha |
Valoarea unitară - zile/ha - |
Valoarea totală - lei - |
|
|
|
câmpie |
|
|
|
|
|
|
deal |
|
|
|
|
|
|
munte |
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
Şeful ocolului silvic, ........ ........ .............. Tabelul nr. 2 – model -Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură (........ ................ ................ ................ ...........) Garda Forestieră .......... DECONT JUSTIFICATIV*) pe trimestrul .........., anul .......... 1. Amplasamentul suprafeţei pentru care se asigură serviciile silvice: judeţul .........., localitatea.........., Ocolul Silvic .......... 2. Beneficiarii lucrării:
|
Nr. crt. |
Nr. şi data procesului-verbal de punere în posesie |
Numele şi prenumele/ Denumirea persoanei juridice înscrise în procesul-verbal de punere în posesie |
Nr. şi data actului de constatare potrivit art. 16 alin. (7) |
UP |
ua |
Suprafaţa - ha - |
Nr. zile/ha |
Valoarea unitară - zile/ha - |
Valoarea - lei - |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Ocolul silvic care realizează serviciile silvice: Denumirea .......... Sediul: comuna/oraşul .........., str. .......... nr. .......... Numărul de înmatriculare în registrul comerţului/Numărul de înregistrare în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor .......... Numărul unic de înregistrare .......... Contul ocolului silvic în care se transmit sumele .......... Inspector-şef, ........ ................ ............ (numele şi prenumele) L.S./S.S. Şeful serviciului financiar-contabil, ........ ........ ........ *) Se întocmeşte un decont pentru toate suprafeţele de fond forestier cu proprietar neidentificat pentru care sunt asigurate serviciile silvice de acelaşi ocol silvic. Articolul II(1) Începând cu anul 2020 se interzice exportul de lemn de foc către state non-UE.(2) Încălcarea interdicţiei prevăzute la alin. (1) determină confiscarea contravalorii materialului lemnos care a făcut obiectul exportului. Articolul III Alineatul (2) al articolului 5 din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere şi a lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 18 octombrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:(2) Este interzisă schimbarea categoriei de folosinţă silvică şi a destinaţiei pentru terenurile forestiere prevăzute la art. 2, cu excepţia terenurilor necesare realizării şi/sau extinderii şi/sau modernizării următoarelor categorii de lucrări: drumuri de interes naţional, judeţean sau local. Terenurile vor putea fi utilizate în scopul realizării şi/sau extinderii şi/sau modernizării drumurilor de interes naţional, judeţean sau local după finalizarea procedurilor prevăzute de legislaţia în vigoare referitoare la scoaterea definitivă şi ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, PETRU-GABRIEL VLASE PREŞEDINTELE SENATULUI CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU