LEGE Nr. 172
din 16 mai 2006
pentru completarea Legii nr.
136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania
ACT EMIS DE:
PARLAMENTUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 436 din 19 mai 2006
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
Articol unic. - Legea
nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificările şi completările
ulterioare, se completează după cum urmează:
- După articolul 59 se
introduce un nou capitol, capitolul III1 „Asigurarea obligatorie de
răspundere civilă profesională pentru medici, farmacişti şi alte persoane din
domeniul asistenţei medicale", cu articolele 591- 599 cu următorul cuprins:
„CAPITOLUL III1
Asigurarea obligatorie de răspundere civilă
profesională pentru medici, farmacişti şi alte persoane din domeniul asistenţei medicale
Art. 591. -
Asigurarea de răspundere civilă profesională pentru medici, farmacişti şi alte
persoane din domeniul asistenţei medicale, denumită în continuare asigurare
de răspundere civilă medicală, este obligatorie.
Persoanele fizice care posedă o calificare atestată
privind furnizarea de servicii medicale, direct sau indirect, sunt obligate să
încheie o asigurare de răspundere civilă medicală, în scopul despăgubirii
persoanelor pe care le-au prejudiciat ca urmare a furnizării de servicii de
asistenţă medicală neadecvată.
Prin asistenţă medicală
adecvată se înţelege folosirea cunoştinţelor,
echipamentelor medicale, a întregului instrumentar, a medicamentelor şi urmarea
întocmai a procedurilor specifice fiecărui caz care necesită această asistenţă,
aşa cum sunt stabilite conform instrucţiunilor de folosire, a prescripţiilor
sau prin standardele privind acordarea de asistenţă medicală.
Art. 592. -
Asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund,
în baza legii, faţă de terţe persoane care se constată că au fost supuse unei
asistenţe medicale neadecvate, precum şi pentru cheltuielile făcute de
asiguraţi în procesul civil.
Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care
asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuieli de
judecată persoanei sau persoanelor păgubite prin aplicarea unei asistenţe
medicale neadecvate, care poate avea drept efect inclusiv vătămarea corporală
sau decesul, indiferent de locul unde a fost acordată asistenţa medicală.
In caz de deces, despăgubirile se vor acorda
moştenitorilor pacientului care a iniţiat acţiunea de constatare privind
acordarea asistenţei medicale neadecvate.
Despăgubirile se acordă şi atunci când asistenţa
medicală nu s-a acordat, deşi starea persoanei sau persoanelor care au
solicitat sau pentru care s-a solicitat asistenţa medicală impunea această
intervenţie.
Drepturile persoanelor vătămate sau decedate prin
aplicarea unei asistenţe medicale neadecvate se exercită împotriva celor
implicaţi direct sau indirect în asistenţa medicală.
Aceste drepturi se pot exercita şi împotriva
persoanelor juridice care furnizează echipamente, instrumentar medical sau
medicamente, cu condiţia ca acestea să fi fost folosite conform instrucţiunilor
de utilizare sau, după caz, conform prospectului.
Art. 593. -
Despăgubirile se plătesc şi atunci când persoanele vătămate sau decedate nu au
domiciliul ori reşedinţa în România.
Art. 594. - In cazul
în care, pentru acelaşi asigurat există mai multe asigurări valabile,
despăgubirea se suportă în mod proporţional cu suma asigurată de către toţi
asigurătorii.
Asiguratul are obligaţia de a informa asigurătorul
despre încheierea unor astfel de asigurări cu alţi asigurători.
Art. 595. - Nivelul
primelor de asigurare, limita maximă a despăgubirilor, termenele de plată,
sancţiunile şi alte elemente cu privire la aplicarea acestei asigurări se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Comisiei de Supraveghere a
Asigurărilor, după consultarea asociaţiilor profesionale de specialitate şi cu
avizul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Art. 596. -
Despăgubirile se stabilesc pe baza convenţiei dintre asigurat, persoana
păgubită sau moştenitorii acestuia, în caz de deces, şi asigurător ori, în
cazul în care nu s-a realizat înţelegerea, prin hotărâre judecătorească
pronunţată în România.
Citarea în proces a asigurătorului este obligatorie.
Art. 597. -
Despăgubirile se plătesc de către asigurător nemijlocit persoanelor fizice, în
măsura în care acestea nu au fost despăgubite de asigurat.
Despăgubirile nu pot fi urmărite de creditorii
asiguratului.
Despăgubirile se plătesc asiguraţilor, dacă aceştia
dovedesc că i-au despăgubit pe cei păgubiţi şi despăgubirile nu urmează să fie
recuperate potrivit prevederilor art. 598.
Art. 598. -
Asigurătorul recuperează sumele plătite drept despăgubiri de la persoana
răspunzătoare de producerea pagubei, în următoarele cazuri:
a) vătămarea sau decesul este urmare a încălcării
intenţionate a standardelor de asistenţă medicală;
b) vătămarea sau decesul se datorează unor vicii
ascunse ale echipamentului, ale instrumentarului medical sau unor efecte secundare
ale medicamentelor administrate şi de care asiguratul nu poate fi ţinut
răspunzător;
c) atunci când vătămarea sau
decesul se datorează atât persoanei asigurate, cât şi unor deficienţe
administrative de care se face vinovată unitatea medicală în care s-a acordat
asistenţa medicală ori ca urmare a neacordării tratamentului adecvat stabilit
prin acte normative, asigurătorul este îndreptăţit să recupereze sumele plătite
drept despăgubiri de la cei vinovaţi, alţii decât persoana asigurată,
proporţional cu partea de vină ce revine acestora;
d) asistenţa medicală a părţii vătămate sau a
decedatului s-a făcut fără consimţământul acestuia, dar în alte împrejurări
decât cele descrise la alin. 2.
Asigurătorul nu recuperează sumele plătite drept
despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei când asistenţa
medicală s-a făcut în interesul părţii vătămate sau a decedatului în lipsa unei
investigaţii complete ori a necunoaşterii datelor anamnezice ale acestuia
datorită situaţiei de urgenţă, iar partea vătămată sau decedatul nu a fost capabil, datorită circumstanţelor, să
coopereze când i s-a acordat asistenţa.
Art. 599. -
Asiguratul, direct sau prin reprezentanţii săi, este obligat să notifice
asigurătorul sau, dacă este cazul, asigurătorii despre existenţa unei cereri de
despăgubire, în termen de 7 zile lucrătoare de la data la care a luat
cunoştinţă de aceasta."
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi art. 76 alin. (2) din
Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILOR
BOGDAN
OLTEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU