LEGE   Nr. 14 din 28 decembrie 1972

privind organizarea apararii nationale a Republicii Socialiste Romania

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 160 din 29 decembrie 1972

    IN TEMEIUL Art. 57 DIN CONSTITUTIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA SEMNAM SI DISPUNEM SA FIE PUBLICATA IN BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA LEGEA Nr. 14 DIN 28 DECEMBRIE 1972 PRIVIND ORGANIZAREA APARARII NATIONALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA.

                 PRESEDINTELE CONSILIULUI DE STAT,
                        Nicolae Ceausescu

    Apararea Republicii Socialiste Romania constituie o parte integranta a operei de construire a socialismului. In conditiile existentei imperialismului, a fortelor reactionare, care promoveaza o politica agresiva, ostila socialismului, progresului si civilizatiei, raspunderea fata de viitorul natiunii noastre, asigurarea muncii pasnice, creatoare a poporului, interesele pastrarii nestirbite a independentei, suveranitatii si integritatii Republicii Socialiste Romania, ale apararii cauzei socialismului si pacii, impun ca o necesitate vitala intarirea continua a capacitatii defensive a tarii, luarea tuturor masurilor in vederea mobilizarii resurselor umane si materiale pentru a putea respinge la nevoie orice agresiune armata.
    Poporul roman si-a aparat intotdeauna cu arma in mina, demn si neinfricat, libertatea, dreptul la viata si dezvoltare de sine statatoare. Continuind aceste glorioase traditii, in conditiile de azi, cind victoria intr-un razboi antiimperialist de aparare se poate obtine numai prin lupta generala a intregului popor, toti cetatenii tarii trebuie sa fie gata sa lupte, chiar cu pretul vietii, pentru salvgardarea muncii pasnice a poporului, suveranitatii si integritatii patriei.
    Organizarea apararii nationale a Republicii Socialiste Romania are la baza politica generala a Partidului Comunist Roman de construire a socialismului si comunismului, de intarire a prieteniei, colaborarii si aliantei cu tarile socialiste in conformitate cu principiile marxism-leninismului, ale internationalismului proletar, de promovare a relatiilor de buna vecinatate si convietuire pasnica cu toate statele, indiferent de orinduirea sociala, bazate pe deplina egalitate in drepturi, pe respectul independentei si suveranitatii nationale, pe neamestecul in treburile interne si avantaj reciproc, precum si pe renuntarea la folosirea fortei sau la amenintarea cu forta in solutionarea problemelor litigioase, in scopul apararii securitatii si pacii in lume.
    Dreptul de a hotari asupra problemelor apararii Republicii Socialiste Romania constituie un atribut suveran al statului roman. Luarea tuturor masurilor in vederea apararii tarii este o obligatie fundamentala a tuturor organelor de stat si a celorlalte organizatii socialiste si obstesti.
    Cauza si opera a intregului popor, apararea patriei este datoria sfinta a fiecarui cetatean al Republicii Socialiste Romania, dovada suprema a dragostei fata de glia stramoseasca, a devotamentului fata de cauza socialismului. Cetatenii romani, barbati si femei, fara deosebire de nationalitate, religie si ocupatie, au dreptul si obligatia sa participe la una dintre formele de pregatire militara stabilite de lege, sa-si insuseasca minuirea mijloacelor de lupta si sa-si perfectioneze continuu aceasta pregatire spre a fi oricind in masura sa lupte cu arma in mina pentru apararea patriei socialiste.
    In acest scop,

    Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste Romania adopta prezenta lege.

    TITLUL I
    DISPOZITII GENERALE

    Art. 1
    Republica Socialista Romania este stat socialist suveran, independent si unitar - in care intreaga putere apartine poporului -, iar teritoriul sau este inalienabil si indivizibil.
    Este interzisa acceptarea sau recunoasterea vreunei actiuni a unui stat strain sau a oricarei situatii - indiferent de natura sa, inclusiv capitularea generala, ocuparea teritoriului national - care in timp de pace sau de razboi ar aduce vreo atingere suveranitatii, independentei nationale si integritatii teritoriale a Republicii Socialiste Romania sau care ar slabi in orice fel capacitatea de aparare.
    Orice asemenea act de acceptare sau recunoastere este nul si neavenit, ca fiind contrar orinduirii de stat si intereselor supreme ale natiunii noastre socialiste.
    Art. 2
    Apararea patriei, a suveranitatii si independentei nationale, a unitatii si integritatii sale teritoriale, in cazul unei agresiuni armate sau al altor actiuni indreptate impotriva cuceririlor revolutionare ale oamenilor muncii din Republica Socialista Romania, este o datorie sfinta a fiecarui cetatean roman, barbat sau femeie, indiferent de nationalitate.
    Art. 3
    Organizarea apararii nationale a Republicii Socialiste Romania are la baza conceptia fundamentala a sistemului de aparare elaborata de Consiliul Apararii si asigura realizarea in timp de pace a tuturor masurilor necesare pentru ridicarea continua a capacitatii de aparare a statului.
    Organizarea apararii nationale are drept scop sa asigure conditiile necesare ducerii luptei de aparare pe tot teritoriul patriei, valorificind intregul potential uman si economic si subordonindu-l efortului de aparare a tarii in caz de razboi.
    La elaborarea conceptie fundamentale a sistemului de aparare, precum si la ducerea actiunilor de lupta impotriva agresorului, se vor respecta prevederile intelegerilor internationale la care Republica Socialista Romania este parte referitoare la legile si obiceiurile razboiului.
    Art. 4
    Organizarea apararii nationale a Republicii Socialiste Romania priveste:
    - pregatirea populatiei pentru aparare;
    - pregatirea teritoriului pentru aparare;
    - pregatirea economiei nationale pentru aparare.
    Art. 5
    Organele supreme ale puterii de stat si organele centrale ale administratiei de stat, consiliile populare si comitetele lor executive,  precum si celelalte organizatii socialiste au obligatia de a lua din timp de pace toate masurile necesare pentru intarirea capacitatii de aparare a tarii.

    TITLUL II
    ATRIBUTIILE ORGANELOR DE STAT CARE RASPUND DE ORGANIZAREA APARARII NATIONALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

    CAP. 1
    Marea Adunare Nationala si Consiliul de Stat

    Art. 6
    In conformitate cu prevederile constitutionale, Marea Adunare Nationala, iar in intervalul dintre sesiunile acesteia, in caz de urgenta, Consiliul de Stat, proclama in interesul apararii tarii, a ordinii publice sau a securitatii statului, starea de necesitate in unele localitati sau pe intreg teritoriul tarii, declara mobilizarea partiala sau generala ori starea de razboi. Starea de razboi poate fi declarata numai in cazul unei agresiuni armate impotriva Republicii Socialiste Romania sau impotriva unui alt stat fata de care Republica Socialista Romania are obligatii de aparare mutuala armate prin tratate internationale, daca s-a produs situatia pentru care obligatia de declarare a starii de razboi este statornicita.
    Art. 7
    Tratativele privind suspendarea totala a ostilitatilor pe timp determinat pentru incheierea armistitiului general ori local, incetarea starii de razboi ori incheierea tratatului de pace, pot fi duse numai cu aprobarea Marii Adunari Nationale, iar in intervalul dintre sesiunile acesteia, a Consiliului de Stat, la propunerea Consiliului Apararii Republicii Socialiste Romania, de catre persoanele imputernicite de acestea.
    Tratatele pentru suspendarea ostilitatilor pe un anumit sector al frontului si pentru o durata limitata pot fi duse de comandantii locali din imputernicirea comandantului suprem al fortelor armate.

    CAP. 2
    Consiliul Apararii

    Art. 8
    Consiliul Apararii Republicii Socialiste Romania are sarcina de a examina, coordona si solutiona principalele probleme in domeniul apararii tarii si asigurarii securitatii statului, atit in timp de pace cit si in timp de razboi. In acest scop:
    a) stabileste conceptia fundamentala a sistemului de aparare a Republicii Socialiste Romania;
    b) aproba masurile privind organizarea generala si pregatirea fortelor armate si a garzilor patriotice;
    c) aproba planurile de mobilizare si intrebuintare in razboi a fortelor armate si a garzilor patriotice;
    d) aproba masurile referitoare la dislocarea si redislocarea trupelor pe teritoriul tarii;
    e) adopta masurile principale privind pregatirea operativa a teritoriului tarii;
    f) aproba si urmareste realizarea planurilor referitoare la asigurarea mijloacelor materiale necesare pentru apararea si securitatea tarii, precum si a planului de mobilizare a economiei nationale elaborat de Consiliul de Ministri;
    g) stabileste masurile principale privind organizarea si asigurarea materiala a apararii locale antiaeriene; aproba planul de dispersare si evacuare a populatiei;
    h) asculta rapoarte ale ministrului apararii nationale, ministrului de interne si sefului de stat major al garzilor patriotice de la Comitetul Central al Partidului Comunist Roman, precum si ale conducatorilor oricaror organe ale administratiei de stat, referitoare la apararea si securitatea statului;
    i) examineaza si propune Marii Adunari Nationale, respectiv Consiliului de Stat, proclamarea starii de necesitate, mobilizarea partiala sau generala, precum si declararea starii de razboi;
    j) in caz de atac armat prin surprindere, ia de indata toate masurile necesare pentru respingerea atacului si apararea tarii;
    k) in timp de razboi, conduce nemijlocit operatiunile de lupta si de mobilizare a intregului potential uman si material al tarii.
    Consiliul Apararii poate indeplini si alte atributii privind apararea si securitatea tarii.
    Presedintele Consiliului Apararii este comandantul suprem al fortelor armate ale Republicii Socialiste Romania.
    Hotaririle Consiliului Apararii sint obligatorii pentru toate organele la care ele se refera.
    Consiliul Apararii raspunde pentru intreaga sa activitate in fata Comitetului Central al Partidului Comunist Roman - organul politic conducator - si in fata Marii Adunari Nationale - organul suprem al puterii de stat in Republica Socialista Romania; in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale, Consiliul Apararii raspunde si fata de Consiliul de Stat.
    Organizarea si functionarea Consiliului Apararii se realizeaza potrivit legii.

    CAP. 3
    Consiliul de Ministri

    Art. 9
    Consiliul de Ministri organizeaza aplicarea masurilor generale privind apararea tarii, potrivit hotaririlor Consiliului Apararii Republicii Socialiste Romania, in care scop:
    a) conduce, coordoneaza si controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale si locale ale administratiei de stat, in legatura cu realizarea sarcinilor privind asigurarea capacitatii de aparare a tarii;
    b) elaboreaza din timp de pace proiectul planului de mobilizare a economiei nationale si proiectul bugetului de stat, pentru primul an de razboi;
    c) stabileste masurile pentru realizarea productiei de bunuri materiale necesare populatiei in timp de razboi, precum si a productiei de interes deosebit pentru nevoile de aparare;
    d) ia masuri pentru asigurarea mijloacelor financiare necesare;
    e) ia masuri, potrivit hotaririlor Consiliului Apararii, pentru organizarea generala a fortelor armate si fixarea contingentelor anuale de cetateni care urmeaza sa fie chemati la indeplinirea serviciului militar;
    f) ia masuri din timp de pace pentru constituirea rezervelor materiale necesare pe timp de razboi, atit pentru nevoile apararii cit si ale populatiei.

    CAP. 4
    Ministerele, celelalte organe centrale ale administratiei de stat si organizatiile centrale cooperatiste

    Art. 10
    Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne infaptuiesc, potrivit legii, politica partidului si statului in domeniul apararii tarii, a ordinii publice si a securitatii statului, fiecare in domeniul sau de activitate; participa impreuna cu celelalte ministere si organe centrale ale administratiei de stat, cu comitetele executive ale consiliilor populare si cu orice alte organizatii socialiste, la pregatirea populatiei, teritoriului si economiei, pentru aparare.
    In acest scop, Ministerul Apararii Nationale:
    a) analizeaza nevoile de aparare a tarii si propune Consiliului Apararii masurile privind ridicarea continua a capacitatii ei de aparare, imbunatatirea organizarii, inzestrarii si pregatirii armatei, dislocarea si redislocarea trupelor, pregatirea operativa a teritoriului, precum si proiectul planului de intrebuintare a armatei in caz de razboi;
    b) asigura pregatirea militara a tuturor cetatenilor romani, organizeaza, conduce si indruma pregatirea operativa, de lupta, politica si tehnica in armata;
    c) organizeaza si asigura pregatirea in probleme de aparare a patriei, a activistilor de partid si de stat, cu functii de conducere in organele centrale si locale de partid, de stat si obstesti;
    d) asigura organizarea si desfasurarea muncii politico-educative a militarilor in vederea cunoasterii si infaptuirii politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Roman, educarii lor in spiritul patriotismului socialist si al internationalismului proletar, al dragostei netarmurite fata de patrie, popor si partid, al hotaririi de a apara cuceririle revolutionare, hotarele patriei, independenta, suveranitatea sa nationala si pacea;
    e) asigura armamentul, munitia, tehnica de lupta si alte materiale necesare garzilor patriotice si activitatii de pregatire a tineretului pentru apararea patriei;
    f) infaptuieste sarcinile ce-i revin potrivit prevederilor legale cu privire la organizarea si functionarea apararii locale antiaeriene in Republica Socialista Romania;
    g) sprijina activitatea celorlalte ministere si altor organe centrale ale administratiei de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare si a altor organizatii socialiste, privitoare la pregatirea teritoriului potrivit intereselor apararii tarii si controleaza modul in care acestea isi duc la indeplinire sarcinile ce le revin;
    h) urmareste, indruma si controleaza pregatirea de mobilizare a ministerelor, celorlalte organe centrale ale administratiei de stat, a comitetelor executive ale consiliilor populare si a altor organizatii socialiste, in vederea satisfacerii nevoilor de aparare a tarii.
    Art. 11
    Comitetul de Stat al Planificarii, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat, precum si cu comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, elaboreaza propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei nationale pentru primul an de razboi.
    La elaborarea si aplicarea planului de mobilizare a economiei nationale, Comitetul de Stat al Planificarii indeplineste aceleasi atributii ce-i revin prin lege cu privire la planurile de stat curente si de perspectiva.
    Impreuna cu titularii de plan, Comitetul de Stat al Planificarii propune realizarea, prin planurile de stat curente si de perspectiva, a masurilor privind pregatirea de mobilizare a economiei si teritoriului.
    Art. 12
    Ministerul Finantelor, pe baza proiectului planului de mobilizare a economiei nationale, elaboreaza propuneri pentru proiectul planului financiar centralizat si proiectul bugetului de stat, pentru primul an de razboi.
    Ministerul Finantelor, in colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii, propune masuri pentru acoperirea financiara a planului de mobilizare a economiei nationale pentru primul an de razboi.
    Art. 13
    Ministerele, celelalte organe centrele ale administratiei de stat si organizatiile centrale cooperatiste iau masuri din timp de pace, fiecare in domeniul sau de activitate, pentru pregatirea de mobilizare a economiei si a teritoriului in vederea satisfacerii nevoilor de aparare si asigurarea desfasurarii normale a activitatilor economice, politice si sociale pe timp de razboi.
    Ministerul Educatiei si Invatamintului impreuna cu Ministerul Sanatatii vor introduce in programul de invatamint al facultatilor de medicina, al scolilor de asistenti medicali si scolilor de surori medicale cicluri de lectii privind medicina in campanie.
    Pentru elaborarea materialului didactic, Ministerul Apararii Nationale va acorda asistenta tehnica necesara.
    Organele de conducere colectiva ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale ale administratiei de stat, precum si ale organizatiilor centrale cooperatiste, vor analiza, ori de cite ori este nevoie, modul in care au fost indeplinite, de catre aceste organe si organizatii centrale si unitatile subordonate lor, sarcinile pentru aparare.
    Ministrii sau conducatorii celorlalte organe centrale ale administratiei de stat si cooperatiste vor desemna pe unul dintre adjunctii lor sa se ocupe nemijlocit de rezolvarea tuturor problemelor de aparare in cadrul organelor centrale respective sau al unitatilor subordonate, care va tine legatura directa cu Ministerul Apararii Nationale - Marele stat major.
    Ministrii, conducatorii celorlalte organe ale administratiei de stat si cooperatiste, precum si conducatorii oricaror organizatii socialiste raspund, fiecare in domeniul sau de activitate, de realizarea sarcinilor de aparare luind in acest scop toate masurile ce se impun; prezinta Consiliului Apararii, ori de cite ori li se cere, rapoarte privind stadiul pregatirii populatiei, teritoriului si economiei nationale pentru aparare.

    CAP. 5
    Organele locale ale puterii si administratiei de stat

    Art. 14
    Consiliile populare judetene, municipale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale, precum si comitetele lor executive, iau masuri in unitatile administrativ-teritoriale in care au fost alese aceste consilii populare, pentru pregatirea de mobilizare a intreprinderilor subordonate si a teritoriului, precum si pentru realizarea sarcinilor ce le revin din planul de mobilizare a economiei nationale.
    Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti intocmesc, tin la curent si pun la dispozitia centrelor militare monografia economica militara a unitatilor administrativ-teritoriale respective.
    Art. 15
    In vederea coordonarii si realizarii masurilor de aparare pe plan local, la judete, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, orase si comune, functioneaza consilii locale de aparare, organe deliberative, care au sarcina de a solutiona problemele de aparare atit in timp de pace, cit si in timp de razboi.
    Art. 16
    Consiliul judetean de aparare si cel al municipiului Bucuresti este format din:
    Presedinte:
    - primul secretar al comitetului judetean de partid si presedinte al comitetului executiv al consiliului popular judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
    Membrii:
    - primul vicepresedinte al comitetului executiv al consiliului popular;
    - secretarul comitetului executiv al consiliului popular;
    - primul secretar al comitetului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, al Uniunii Tineretului Comunist;
    - comandantul militar al garnizoanei sau al unei unitati militare, desemnat de Ministerul Apararii Nationale;
    - comandantul centrului militar, care este si secretarul consiliului local de aparare;
    - seful inspectoratului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, al Ministerului de Interne;
    - seful de stat major al garzilor patriotice;
    - seful de stat major al apararii locale antiaeriene;
    - comandantul grupului de pompieri;
    - sefii directiilor judetene, respectiv ale municipiului Bucuresti, sanitare, PTTR si directorii sau imputernicitii regionalelor de cale ferata, ai intreprinderilor de transporturi auto si, dupa caz, ai celor aeriene si navale;
    - seful serviciului I al consiliului popular judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
    Consiliile judetene de aparare si cel al municipiului Bucuresti sint subordonate si raspund pentru intreaga lor activitate fata de comandantul suprem al fortelor armate, Consiliul Apararii Republicii Socialiste Romania, iar pe plan local, fata de comitetul judetean de partid, consiliul popular judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
    Art. 17
    Consiliul municipal, de sector al municipiului Bucuresti, orasenesc si comunal de aparare este format din:
    Presedinte:
    - primul secretar sau, acolo unde nu exista aceasta functie, secretarul comitetului municipal, de sector al municipiului Bucuresti, orasenesc sau comunal de partid.
    Membri:
    - primarul, sau cind acesta este si secretar al comitetului de partid, primul vicepresedinte ori unul dintre vicepresedintii comitetului executiv al consiliului popular, acolo unde nu exista functie de prim-vicepresedinte;
    - secretarul comitetului executiv al consiliului popular, care este si secretarul consiliului local de aparare;
    - primul secretar sau, acolo unde nu exista aceasta functie, secretarul comitetului Uniunii Tineretului Comunist, municipal, de sector al municipiului Bucuresti, orasenesc sau comunal;
    - comandantul militar al garnizoanei sau al unei unitati militare, acolo unde nu exista astfel de unitati, desemnat de Ministerul Apararii Nationale;
    - seful organului local al Ministerului de Interne;
    - seful de stat major al garzilor patriotice;
    - seful de stat major al apararii locale antiaeriene, acolo unde exista.
    La sectoarele municipiului Bucuresti si la municipiile in care functioneaza centre militare, din consiliul local de aparare face parte si comandantul centrului militar, care este si secretar al consiliului de aparare.
    Consiliile locale de aparare prevazute la acest articol se subordoneaza consiliului judetean de aparare, respectiv al municipiului Bucuresti, si raspund pentru intreaga lor activitate in fata comitetului municipal, de sector al municipiului Bucuresti, orasenesc sau comunal de partid, precum si in fata consiliilor populare corespunzatoare.
    Art. 18
    Consiliile locale de aparare care functioneaza la judete, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti, orase sau comune, pe timp de pace sau razboi, au urmatoarele atributii principale:
    a) asigura indeplinirea hotaririlor Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, ale Marii Adunari Nationale si ale Consiliului Apararii, a ordinelor si dispozitiilor comandantului suprem; de asemenea, asigura indeplinirea hotaririlor comitetelor de partid si consiliilor populare carora le sint subordonate;
    b) iau masuri de pregatire a populatiei, garzilor patriotice, formatiilor civile de aparare locala antiaeriana, de pompieri, sanitare si a detasamentelor de tineret care se pregatesc pentru apararea patriei si urmaresc asigurarea lor din punct de vedere material, potrivit dispozitiilor legale;
    c) analizeaza cererile prezentate de unitatile militare pentru nevoile lor la mobilizare, iar hotaririle luate in aceasta privinta vor fi aduse la indeplinire de catre comitetele executive ale consiliilor populare;
    d) iau masurile necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor de recrutare, incorporare, evidenta militara si mobilizare;
    e) organizeaza si conduc in mod unitar actiunile pentru prevenirea si lichidarea efectelor calamitatilor naturale, a incendiilor, pentru apararea sanatatii populatiei, a avutului obstesc, respectarea linistii si ordinii publice;
    f) iau masuri din timp de pace pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatilor economice, politice si sociale si de ducere a actiunilor de lupta in timp de razboi, precum si pentru protectia cetatenilor si a bunurilor materiale de ori ce natura impotriva efectelor armelor de nimicire in masa si ale armelor obisnuite;
    g) pe timpul ducerii actiunilor de lupta pe teritoriul aflat in raza lor de activitate subordoneaza marilor unitati militare garzile patriotice si celelalte formatii de aparare, asigurind participarea fortelor umane si resurselor materiale necesare, iar in cazul cind pe teritoriul respectiv nu actioneaza mari unitati militare, organizeaza si conduc nemijlocit actiunile de lupta ale tuturor formatiunilor de aparare;
    h) constituie si pregatesc unitati, subunitati si grupuri ale luptei de rezistenta in conditiile ducerii actiunilor de lupta pe teritoriul vremelnic ocupat de inamic si conduc actiunile acestora in timp de razboi;
    i) iau masuri cu privire la mobilizarea economiei si pregatirea operativa a teritoriului din raza lor de activitate, in scopul satisfacerii nevoilor de aparare;
    j) in interesul apararii, al ordinii publice si securitatii statului, stabilesc masurile necesare pentru efectuarea de rechizitii si chemari pentru prestari de servicii potrivit prevederilor legii rechizitiilor.
    Art. 19
    Convocarea consiliului local de aparare se face de catre presedintele acestuia, semestrial si ori de cite ori este nevoie.
    In cazul cind consiliul local de aparare examineaza probleme ce se refera la mobilizarea economiei, la apararea locala antiaeriana sau la pregatirea operativa a teritoriului, pot fi invitati sa participe si conducatorii organizatiilor socialiste interesate.
    Art. 20
    Pentru rezolvarea operativa a problemelor curente privind organizarea apararii, la judete, municipii, sectoarele municipiului Bucuresti, orase si la comune, functioneaza birouri ale consiliilor locale de aparare, formate din:
    a) la judete, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti:
    - presedintele consiliului local de aparare;
    - prim-vicepresedintele comitetului executiv al consiliului popular;
    - secretarul comitetului executiv al consiliului popular;
    - comandantul militar al garnizoanei sau al unei unitati militare, acolo unde exista astfel de unitati, desemnat de Ministerul Apararii Nationale;
    - seful organului local al Ministerului de Interne;
    - comandantul centrului militar, acolo unde functioneaza centre militare;
    - seful de stat major al garzilor patriotice.
    b) la orase si comune:
    - presedintele consiliului local de aparare;
    - primarul sau, atunci cind acesta este si secretar al comitetului de partid, primul vicepresedinte ori unul dintre vicepresedintii comitetului executiv al consiliului popular, acolo unde nu exista functia de prim-vicepresedinte;
    - secretarul comitetului executiv al consiliului popular;
    - comandantul militar al garnizoanei sau al unei unitati militare, acolo unde exista astfel de unitati, desemnat de Ministerul Apararii Nationale;
    - seful organului local al Ministerului de Interne;
    - comandantul sau, dupa caz, seful de stat major al garzilor patriotice.
    Art. 21
    Organele de conducere colectiva ale tuturor organizatiilor socialiste sint obligate sa ia toate masurile necesare in vederea realizarii sarcinilor de aparare ce le revin. Ele raspund in fata consiliilor locale de aparare in a caror raza de activitate este situata fiecare organizatie, pentru modul in care aduc la indeplinire sarcinile de aparare.

    TITLUL III
    PREGATIREA POPULATIEI PENTRU APARARE

    CAP. 1
    Dispozitii preliminare

    Art. 22
    Toti cetatenii romani, indiferent de sex, au datoria sa se pregateasca pentru fi in masura sa indeplineasca misiuni in legatura cu apararea patriei.
    Pregatirea militara a cetatenilor romani pentru apararea patriei se organizeaza pe baza conceptiei fundamentale a sistemului de aparare a Republicii Socialiste Romania stabilita de Consiliul Apararii si a ordinelor comandantului suprem al fortelor armate, realizindu-se prin:
    A. indeplinirea serviciului militar obligatoriu in cadrul unitatilor si formatiunilor militare ale Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, in conditiile stabilite prin prezenta lege;
    B. participarea la alte forme de pregatire a populatiei pentru aparare:
    a) garzi patriotice;
    b) formatii de aparare locala antiaeriana;
    c) formatiuni de pregatire a tineretului pentru apararea patriei;
    d) alte organe sau organizatii ce se vor stabili prin lege.
    Art. 23
    Durata si normele generale privind organizarea si desfasurarea pregatirii militare a cetatenilor romani cuprinsi la formele de pregatire prevazute la art. 22 lit. B se aproba de catre Consiliul Apararii.
    Art. 24
    Pregatirea militara a cetatenilor in cadrul formelor prevazute la art. 22 lit. B (lit. b, c si d) se realizeaza sub coordonarea, controlul si indrumarea Ministerul Apararii Nationale.
    Art. 25
    In interesul apararii Republicii Socialiste Romania, persoanele apte de munca, incepind cu virsta de 16 ani impliniti, pot fi chemate pentru prestari de servicii, in conditiile prevazute de legea rechizitiilor.

    CAP. 2
    Indeplinirea serviciului militar obligatoriu in fortele armate

    Sectiunea I
    Fortele armate
    Art. 26
    Fortele armate ale Republicii Socialiste Romania se compun din unitatile subordonate Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne si au misiunea sa apere independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala a patriei, precum si cuceririle revolutionare ale intregului popor.
    Art. 27
    Cetatenii romani fac parte din fortele armate in conditiile stabilite prin prezenta lege.

    Sectiunea a II-a
    Indeplinirea serviciului militar
    Art. 28
    Serviciul militar este obligatoriu pentru toti cetatenii romani, indiferent de sex, si se indeplineste de catre acestia in urmatoarele forme:
    a) ca militari in termen, de la data la care cei incorporati s-au prezentat la centrele militare, unitati sau formatiuni militare si pina la data trecerii lor in rezerva;
    b) ca militari cu termen redus, de la data la care absolventii de liceu admisi in institutiile de invatamint superior s-au prezentat la centrele militare si pina la data trecerii lor in rezerva;
    c) ca elevi in scoli militare sau in institutii militare de invatamint superior, de la data la care acestia s-au prezentat la scolile sau institutiile militare de invatamint superior si pina la data absolvirii acestora;
    d) in calitate de rezervisti concentrati sau mobilizati, de la data la care s-au prezentat la centrele militare ori la unitati sau formatiuni militare si pina la data inminarii livretului militar cu mutatia de desconcentrare sau demobilizare ori a dovezii de desconcentrare sau de demobilizare;
    e) in calitate de cadre permanente - ofiteri, maistri militari si subofiteri ale Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne, de la data acordarii gradului si pina la data trecerii acestora in rezerva sau direct in retragere.
    Studentii institutiilor de invatamint superior stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri pot indeplini serviciul militar si prin executarea pregatirii militare pe timpul studiilor, urmata de convocari sau cursuri in unitati sau institutii militare de invatamint.
    Art. 29
    Cetatenii Republicii Socialiste Romania, barbati, pot fi chemati pentru indeplinirea serviciului militar, din anul in care implinesc 20 de ani, pina la implinirea virstei de 50 de ani, cu exceptiile prevazute in art. 45 alin. 2 si 4, art. 57, 62 si 67 din prezenta lege.
    Intre limitele de virsta prevazute la alineatul precedent, pe timpul cit nu indeplinesc serviciul militar, cetatenii se gasesc in rezerva fortelor armate.
    Femeile in virsta de la 18 la 45 de ani, cetatene ale Republicii Socialiste Romania, pot fi luate in evidenta militara si vor putea fi chemate sa indeplineasca serviciul militar in conditiile stabilite prin prezenta lege.
    Art. 30
    Nu indeplinesc serviciul militar:
    a) alienatii si debilii mintali;
    b) inaptii pentru serviciul militar cu scoaterea din evidenta pentru invaliditati sau boli permanente, altele decit cele prevazute la lit. a;
    c) cei condamnati la inchisoare, pe timpul executarii pedepsei in penitenciare.
    Art. 31
    Durata serviciului militar este de la 1 an si 4 luni pentru militarii in termen din toate armele, in afara de militarii in termen incorporati la marina militara si la navele graniceresti, pentru care durata serviciului militar este 2 ani. Pentru stabilirea datei trecerii in rezerva, durata serviciului militar in termen se socoteste incepind din prima zi a lunii urmatoare incorporarii.
    Durata serviciului militar, ca militari cu termen redus, este de 9 luni.
    Tinerii prevazuti la alineatul precedent indeplinesc serviciul militar dupa ce au fost declarati reusiti la examenul de admitere in institutiile de invatamint superior, inainte de inceperea cursurilor anului I.
    Durata serviciului militar pentru studentii institutiilor de invatamint superior stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri, care au executat pregatirea militara pe timpul studiilor, este de 2 luni.
    In caz de nevoie, durata serviciului militar in termen poate fi prelungita cu cel mult 8 luni si anume: pentru primele 3 luni, prin ordinul ministrului apararii nationale, iar pentru urmatoarele 5 luni, prin hotarire a Consiliului de Ministri. Pentru militarii cu termen redus, durata serviciului militar poate fi prelungita cu cel mult 2 luni si anume: pentru prima luna, prin ordinul ministrului apararii nationale, iar pentru urmatoarea luna, prin hotarire a Consiliului de Ministri.
    In cazul cind, din diferite motive, tinerii intrerup indeplinirea serviciului militar, acestia se considera lasati la vatra si pot fi reincorporati pentru continuarea indeplinirii serviciului militar, in conditiile si cu durata prevazute de prezenta lege.
    Timpul cit militarii in termen condamnati executa pedeapsa inchisorii intr-o unitate militara disciplinara nu se considera in calculul duratei serviciului militar. Dupa executarea pedepsei, cei in cauza isi continua indeplinirea serviciului militar. In perioada cit executa pedeapsa inchisorii intr-o unitate militara disciplinara, militarii in termen condamnati au gradul de soldat.
    Art. 32
    Cetatenii care indeplinesc serviciul militar se numesc militari, iar cei care se gasesc in rezerva se numesc rezervisti.
    Art. 33
    Militarii si rezervistii sint:
    - soldati;
    - gradati;
    - subofiteri;
    - maistri militari;
    - ofiteri: inferiori, superiori, generali si amirali, maresali.
    Art. 34
    Gradele militarilor si rezervistilor, in ordinea lor ierarhica, sint:
    a) pentru soldati:
    - soldat;
    b) pentru gradati:
    - fruntas;
    - caporal;
    - sergent;
    c) pentru subofiteri:
    - sergent-major;
    - plutonier;
    - plutonier-major;
    - plutonier-adjutant;
    d) pentru maistri militari:
    - maistru militar clasa a IV-a;
    - maistru militar clasa a III-a;
    - maistru militar clasa a II-a;
    - maistru militar clasa I;
    - maistru militar principal;
    e) pentru ofiteri:
    - ofiteri inferiori:
    - sublocotenent;
    - locotenent;
    - locotenent-major;
    - capitan, capitan-locotenent pentru marina militara;
    - ofiteri superiori:
    - maior, capitan de rangul III pentru marina militara;
    - locotenent-colonel, capitan de rangul II pentru marina militara;
    - colonel, capitan de rangul I pentru marina militara;
    - generali si amirali:
    - general-maior, contraamiral pentru marina militara;
    - general-locotenent, viceamiral pentru marina militara;
    - general-colonel, amiral pentru marina militara;
    - general de armata;
    - maresali.
    Art. 35
    Militarii depun juramintul militar de credinta poporului si patriei.
    Juramintul militar are urmatorul cuprins:
    "Pentru indeplinirea datoriei sacre de aparare a patriei inscrisa in Constitutie, eu ........, cetatean al Republicii Socialiste Romania, intrind in rindurile fortelor armate, jur credinta nestramutata poporului roman si patriei mele socialiste.
    Jur sa respect legile tarii, sa execut intocmai ordinele comandantului suprem, cerintele regulamentelor militare si ordinele comandantilor si sefilor mei, atit in timp de pace cit si in timp de razboi.
    Jur sa nu-mi precupetesc singele si viata pentru a apara pamintul stramosesc, independenta si suveranitatea patriei, cauza socialismului.
    Daca voi calca juramintul meu, sa suport pedeapsa aspra a legilor Republicii Socialiste Romania".

    Sectiunea a III-a
    Serviciul militar in termen
    Art. 36
    In vederea indeplinirii serviciului militar in termen, centrele militare efectueaza in fiecare an recrutarea tinerilor.
    Prin recrutare se intelege luarea tinerilor in evidenta militara, stabilirea aptitudinilor acestora pentru serviciul militar si repartizarea lor pe arme in vederea incorporarii.
    Sint recrutati tinerii care in perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului cind se face recrutarea implinesc virsta de minimum 19 ani. Tinerii care cer sa fie incorporati inainte de termen pot fi recrutati in anul in care implinesc virsta de 18 ani.
    Elevii liceelor sau ai altor scoli echivalente acestora sint recrutati in ultimul an de studii, chiar daca nu au implinit virsta prevazuta la alineatul precedent.
    Tinerii care indeplinesc conditiile prevazute la alineatele precedente, chiar daca nu au primit ordine de chemare, sint obligati sa se prezinte in fata comisiilor locale de recrutare-incorporare in perioada recrutarii, sau cel tirziu pina in ultima luna a anului respectiv, la centrele militare judetene, pentru a fi recrutati.
    Tinerii recrutati de comisiile locale de recrutare-incorporare se numesc recruti.
    Art. 37
    Recrutarea tinerilor si incorporarea recrutilor se fac de catre comisiile locale de recrutare-incorporare, constituite pe linga centrele militare, comisii ce pot functiona atit in localitatile de resedinta ale centrelor militare, cit si in alte localitati. Pe linga un centru militar pot functiona una sau mai multe comisii locale de recrutare-incorporare.
    Fiecare comisie locala de recrutare-incorporare se compune din:
    Presedinte:
    - un ofiter superior numit de catre comandantul centrului militar.
    Membri:
    - un delegat al comitetului executiv al consiliului popular local;
    - un delegat al inspectoratului judetean sau al municipiului Bucuresti al Ministerului de Interne;
    - un medic din localitatea in care functioneaza comisia, desemnat de directorul directiei sanitare judetene sau a municipiului Bucuresti.
    Secretar:
    - un ofiter sau subofiter din cadrul centrului militar.
    Din comisiile locale de recrutare-incorporare, in afara de medicul desemnat de directorul directiei sanitare judetene sau a municipiului Bucuresti, pot face parte si medici militari desemnati de Ministerul Apararii Nationale.
    Hotaririle comisiilor de recrutare-incorporare se comunica tinerilor si recrutilor.
    Art. 38
    Comisiile locale de recrutare-incorporare au urmatoarele atributii:
    a) examineaza medical tinerii la recrutare si recrutii la incorporare, stabilind daca sint apti sau nu pentru serviciul militar, in conformitate cu prevederile baremului medical aplicabil in Ministerul Apararii Nationale;
    b) repartizeaza la recrutare tinerii pe arme, iar la incorporare recrutii pe unitati si formatiuni militare, pentru indeplinirea serviciului militar;
    c) acorda scutiri de serviciu militar recrutilor care sint unici sustinatori de familie, precum si aminari de la incorporare pentru motive de boala, greutati familiale deosebite sau pentru studii, in conditiile prevazute la art. 48 si 49 din prezenta lege.
    Art. 39
    Tinerii sau recrutii pot face contestatie impotriva hotaririlor comisiilor locale de recrutare-incorporare la comisia judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, de recrutare-incorporare, care se constituie din:
    Presedinte:
    - comandantul centrului militar.
    Membri:
    - delegatul comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti;
    - medicul centrului militar, iar in lipsa acestuia, un medic desemnat de directorul directiei sanitare judetene sau a municipiului Bucuresti, altul decit cel care a facut parte din comisia de recrutare-incorporare.
    Contestatia se depune la comisia judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, de recrutare-incorporare, in termen de cel mult 3 zile de la comunicarea hotaririi care se ataca.
    Presedintele comisiei fixeaza termen si ia masuri de rezolvare a contestatiei in termen de maximum 5 zile de la data inregistrarii.
    Hotarirea comisiei judetene este definitiva.
    Art. 40
    Pentru clarificarea situatiei medico-militare a recrutilor in perioada dintre recrutare si incorporare, precum si a rezervistilor, se pot organiza la nevoie, pe linga centrele militare, la propunerea acestora, comisii de expertiza medico-militara, compuse din:
    Presedinte:
    - comandantul centrului militar sau un ofiter numit de acesta.
    Membri:
    - medicul centrului militar;
    - un medic desemnat de directorul directiei sanitare judetene sau a municipiului Bucuresti.
    Art. 41
    Examinarea medicala de specialitate la comisiile de recrutare-incorporare si la comisiile de expertiza medico-militara se efectueaza in spitale sau policlinici, de catre medici specialisti sau medici primari, desemnati de directorul directiei sanitare judetene sau a municipiului Bucuresti. Acesti medici fac parte din comisiile de recrutare-incorporare sau, dupa caz, din comisiile de expertiza medico-militara.
    Art. 42
    Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti asigura comisiilor de recrutare-incorporare care functioneaza in cuprinsul judetului sau municipiului localuri corespunzatoare, iluminatul si incalzitul acestora, mobilier, materiale si personal pentru intretinerea localurilor si personal ajutator pentru intocmirea documentelor de recrutare-incorporare. Cheltuielile ce se fac cu aceste activitati se suporta de catre comitetele executive ale consiliilor populare.
    Comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, prin directiile sanitare, asigura personalul medico-sanitar si auxiliar, precum si instrumentarul medical si medicamentele necesare efectuarii examenului medical prevazut la art. 38 si 41. De asemenea, organizeaza tratamentul medical si asigura recrutilor asistenta si tratament medical gratuit in spitale pentru acele boli care ii fac inapti temporar pentru serviciul militar. Recrutii bolnavi sint obligati sa se prezinte pentru tratament medical la unitatile sanitare la care au fost repartizati.
    Art. 43
    Recrutarea si incorporarea cetatenilor romani aflati in strainatate se efectueaza in conditiile prezentei legi, in termen de cel mult 6 luni de la inapoierea lor in tara.
    Art. 44
    In vederea indeplinirii serviciului militar in termen, centrele militare efectueaza in fiecare an incorporarea recrutilor.
    Prin incorporare se intelege prezentarea recrutilor la centrele militare, examinarea medicala, repartizarea si trimiterea acestora la unitati si formatiuni militare, pentru indeplinirea serviciului militar.
    Art. 45
    Sint incorporati pentru indeplinirea serviciului militar in termen cetatenii romani care in perioada de la 1 ianuarie la 31 decembrie al anului incorporarii implinesc virsta de 20 de ani.
    Pot fi incorporati pentru indeplinirea serviciului militar in termen, la cererea acestora, si cetatenii care au implinit virsta de 18 ani.
    Limita maxima de virsta pina la care cetatenii romani pot fi chemati sa indeplineasca serviciul militar in termen este de 26 de ani. Cei chemati pina la implinirea acestei virste vor fi incorporati si indeplinesc serviciul militar in termen cu durata prevazuta la art. 31 alin. 1.
    Absolventii liceelor sau ai scolilor echivalente acestora sint chemati pentru indeplinirea serviciului militar in termen in cursul anului in care au absolvit liceul, chiar daca au virsta mai mica de 20 de ani, insa nu inainte de perioada in care se tine in anul respectiv examenul de admitere in institutiile de invatamint superior si in scolile de specializare postliceala.
    Absolventii liceelor de cultura generala care, pentru a se putea inscrie la concursul de admitere in invatamintul superior tehnic si agronomic, trebuie sa efectueze stagiul de un an in productie, vor fi chemati pentru indeplinirea serviciului militar in termen numai dupa efectuarea acestui stagiu daca nu au reusit la examenul de admitere in invatamintul superior. Cei care nu vor efectua stagiul in productie vor fi incorporati.
    Art. 46
    Pentru a fi incorporati, recrutii sint obligati sa se prezinte la data, ora si locul prevazute in ordinele de chemare.
    De asemenea, sint obligati sa se prezinte la incorporare si tinerii care din diferite motive nu au fost recrutati dar fac parte din contingentul respectiv. Acestia se vor prezenta la centrele militare pe a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, pina cel mai tirziu la sfirsitul lunii in care implinesc virsta de 20 ani.
    Prin contingent se intelege totalitatea cetatenilor romani nascuti intre 1 ianuarie si 31 decembrie al aceluiasi an. Contingentul este indicat de anul nasterii.
    Ordinul de chemare la recrutare sau incorporare, precum si pentru clarificarea situatiei militare a recrutilor, se inmineaza in conditiile prevazute de Codul de procedura penala referitoare la modul de comunicare a actelor procedurale.
    In cazul in care la domiciliu nu este gasit cel chemat si nici persoanele care locuiesc cu acesta, ordinul de chemare se preda organului militiei, care are obligatia sa ia masuri de indata pentru a gasi persoana chemata si sa-i inmineze ordinul de chemare.
    Art. 47
    Cetatenii supusi incorporarii care se gasesc arestati preventiv sau sint trimisi in judecata prin rechizitoriu nu vor fi incorporati pina la data raminerii definitive a hotaririi prin care s-a solutionat cauza penala.
    Art. 48
    Recrutii care sint unicii sustinatori de familie si contribuie efectiv la intretinerea acesteia sint scutiti de serviciul militar daca:
    a) sotia recrutului este bolnava incadrata in gradul I sau II de invaliditate;
    b) recrutul are 1 sau mai multi copii minori, iar sotia acestuia este decedata;
    c) tatal recrutului este in virsta de cel putin 62 ani si mama 57 ani;
    d) ambii parinti sint invalizi de gradul I sau II, indiferent de virsta;
    e) parintele supravietuitor indeplineste una din conditiile de mai sus;
    f) parintele despartit legal sau in fapt, aflat in intretinerea recrutului, indeplineste una din conditiile prevazute la lit. c si d daca despartirea a avut loc cu cel putin 2 ani inainte de recrutare.
    De asemenea, sint scutiti de serviciul militar si recrutii care sint unicii sustinatori ai surorilor si fratilor minori ori invalizi de gradul I sau II, daca contribuie efectiv la intretinerea lor.
    Recrutii infiati beneficiaza de prevederile lit. c - f din prezentul articol, daca infierea a avut loc cu cel putin 2 ani inainte de recrutare.
    Se considera unic sustinator al parintilor ori al surorilor sau fratilor minori recrutul care:
    a) nu mai are alte surori sau frati majori apti de munca;
    b) mai are alte surori sau frati majori dar acestia nu pot contribui la intretinerea parintilor deoarece:
    - sint elevi sau studenti la cursurile de zi;
    - indeplinesc serviciul militar in termen sau cu termen redus;
    - sint elevi in scolile militare de ofiteri, maistri militari, subofiteri activi sau de rezerva;
    - sint invalizi de gradul I sau II.
    Prin contributie efectiva se intelege participarea permanenta a recrutului la intretinerea parintilor, surorilor si fratilor minori, cu o parte insemnata din veniturile lui, precum si la ingrijirea acestora in cazul cind prezenta recrutului este absolut necesara.
    Art. 49
    Aminarea de la incorporare se acorda:
    a) recrutilor gasiti la incorporare bolnavi de una dintre bolile prevazute in baremul medical aprobat de Ministerul Apararii Nationale;
    b) elevilor liceelor sau ai scolilor echivalente acestora si ai scolilor de specializare postliceala de la cursurile de zi, precum si elevilor de la cursurile serale ale liceelor industriale, pina la absolvirea scolii;
    c) celor care au greutati familiale deosebite si care se incadreaza in urmatoarele situatii:
    - ambii parinti sint bolnavi clasati in gradul III de invaliditate;
    - parintii au cel putin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este incorporat;
    - parintii indeplinesc conditiile de virsta pentru ca fiul sa fie scutit de serviciul militar, dar mai au un fiu sau fiica majori incadrati in gradul III de invaliditate, care au cel putin 2 copii minori si nu pot contribui la intretinerea parintilor;
    - unul dintre parinti este decedat, iar cel in viata are virsta de peste 40 ani si intretine cel putin 2 copii minori;
    - recrutul nu are parinti, a fost crescut de bunici sau alte persoane, de la virsta de 1 - 14 ani, nu a fost infiat, locuieste cu cei care l-au crescut, acestia sint bolnavi si se incadreaza in cadrul I sau II de invaliditate ori au virsta prevazuta in art. 48 lit. c;
    - recrutul este casatorit, are cel putin 2 copii sub virsta de 7 ani;
    Pentru cazurile prevazute la subalineatele 1, 2, 4 si 5 ale lit. c, venitul mediu lunar al celor ce au nevoie de intretinere sa nu fie mai mare decit cuantumul minim stabilit la pensia integrala pentru limita de virsta sau pensia de serviciu pentru o vechime de 25 ani, prevazut in dispozitiile legale, exclusiv indemnizatia pentru copii.
    Pierd dreptul de aminare de la incorporare si sint incorporati in conditiile stabilite de prezenta lege:
    - elevii exmatriculati pe termen nelimitat sau pe o durata mai mare de 1 an;
    - elevii care intrerup studiile cu aprobarea organelor competente pe o perioada mai mare de 2 ani;
    - elevii care repeta anul de studii sau clasa mai mult de 1 an, din lipsa de interes la invatatura sau abateri grave.
    Art. 50
    In cazul cind inceteaza cauzele de scutire sau de aminare prevazute de art. 48 si 49 din prezenta lege, recrutii pot fi chemati pentru a indeplini serviciul militar daca nu au implinit virsta de 26 ani.

    Sectiunea a IV-a
    Serviciul militar cu termen redus
    Art. 51
    Absolventii de liceu, reusiti la examenul de admitere in institutiile de invatamint superior, indeplinesc serviciul militar cu termen redus, beneficiind de drepturile prevazute pentru elevii scolilor militare. Incorporarea lor se va face la 1 octombrie al fiecarui an.
    In timpul duratei de 9 luni de instructie li se vor putea acorda grade de fruntas, caporal sau sergent, in raport cu nivelul insusirii cunostintelor militare.
    Art. 52
    Militarii prevazuti la articolul precedent care pe timpul indeplinirii serviciului militar manifesta lipsa de interes sau comit abateri disciplinare grave se trimit sa indeplineasca serviciul militar in termen cu durata prevazuta la art. 31 alin. 1 din prezenta lege, fara a li se lua in considerare timpul efectuat in conditiile prevazute in art. 51 din prezenta lege.
    Militarii prevazuti la alineatul precedent precum si cei care pe timpul indeplinirii serviciului militar obtin rezultate nesatisfacatoare la pregatirea militara, au o comportare neregulamentara ori dau dovada de neglijenta fata de tinuta militara, vor fi comunicati institutiilor de invatamint unde au fost admisi. Pe baza notarilor comandantilor de unitati militare, conducerile institutiilor de invatamint superior vor hotari daca cei in cauza pot frecventa cursurile sau este cazul sa li se aplice alte sanctiuni disciplinare.
    Art. 53
    Dupa indeplinirea duratei de 9 luni, cei prevazuti la art. 51 sint trecuti in rezerva cu gradele militare acordate pe timpul satisfacerii serviciului militar.
    Art. 54
    Pe timpul cit urmeaza cursurile de invatamint superior, studentii continua instruirea militara in cadrul garzilor patriotice constituite in institutiile de invatamint pe care le frecventeaza.
    Art. 55
    Dupa absolvirea institutiilor de invatamint superior cei care au indeplinit serviciul militar in conditiile prevazute la art. 51 din prezenta lege vor executa o convocare metodica cu durata de 2 saptamini, pentru verificarea cunostintelor in vederea acordarii gradului de ofiter sau subofiter de rezerva, in conditiile stabilite prin Statutul corpului ofiterilor si Statutul corpului subofiterilor.
    Cei care nu reusesc la examen ramin cu gradul militar avut la data trecerii in rezerva.
    Pe timpul convocarii de 2 saptamini cei in cauza beneficiaza de drepturile prevazute pentru elevii scolii militare.

    Sectiunea a V-a
    Serviciul militar in scolile militare si institutiile militare de invatamint superior
    Art. 56
    Absolventii liceelor militare, dupa ce au reusit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere in scolile militare, sint considerati incorporati la scolile militare la care au fost repartizati de catre Ministerul Apararii Nationale.
    Cei care nu au reusit la examenul de bacalaureat sau la examenul de admitere in scolile militare de ofiteri ori nu s-au prezentat pentru sustinerea acestui ultim examen sint incorporati pentru indeplinirea serviciului militar in termen la unitatile militare.
    Absolventii liceelor militare care comit abateri incompatibile cu calitatea de ofiter sint incorporati pentru indeplinirea serviciului militar in termen la unitatile militare.
    Art. 57
    Conditiile de admitere in institutiile militare de invatamint se stabilesc de catre Ministerul Apararii Nationale, in masura in care nu sint prevazute prin alte acte normative.
    La concursul de admitere se pot prezenta tinerii care au implinit cel putin 18 ani.
    Cei admisi sint considerati incorporati.
    Pe timpul examenelor de admitere in institutiile militare de invatamint, Ministerul Apararii Nationale asigura gratuit candidatilor cazare, hrana, asistenta medicala si medicamente in conditiile stabilite pentru elevii acelor institutii militare. De asemenea, le asigura gratuit documente militare de transport de la domiciliu la locul unde se tine examenele, iar celor reusiti, de la domiciliu la institutia militara de invatamint.
    Art. 58
    Candidatii admisi in liceele militare, scolile militare de ofiteri, de maistri militari si subofiteri, in Academia militara, precum si in institutii civile de invatamint superior pentru care cheltuielile de intretinere se suporta de Ministerul Apararii Nationale ori Ministerul de Interne, vor incheia angajamente scrise in conditiile stabilite de lege.
    Art. 59
    Elevii scolilor militare de ofiteri, de maistri militari si subofiteri activi si elevii institutiilor militare de invatamint superior care sint eliminati pentru lipsa de interes la studii sau abateri disciplinare grave sint trimisi sa indeplineasca serviciul militar in termen la unitati militare, fara a li se lua in considerare timpul petrecut in institutia militara de invatamint. In cazul ca au indeplinit serviciul militar inainte de intrarea in institutiile militare de invatamint, sint trecuti in rezerva cu gradul avut la intrarea in aceste institutii.
    Elevii din scolile militare de ofiteri, de maistri militari si subofiteri activi sau din institutiile militare de invatamint superior, care nu mai pot continua cursurile din cauza de boala sau pentru alte motive decit cele prevazute la alin. 1 al prezentului articol, dar sint apti pentru serviciul militar combatant sau necombatant, sint trimisi in unitatile militare, pentru continuarea serviciului militar in termen sau sint trecuti in rezerva, acordindu-li-se grade potrivit prevederilor statutelor corpului ofiterilor, corpului maistrilor militari si corpului subofiterilor, precum si instructiunilor ministrului apararii nationale emise in baza art. 102 din prezenta lege.
    Art. 60
    Studentilor institutiilor de invatamint superior stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri, care au executat pregatirea militara pe timpul studiilor si au efectuat convocari sau au urmat cursuri in unitati sau institutii militare de invatamint timp de 2 luni, li se acorda grade de ofiter in rezerva, daca promoveaza examenul de absolvire a acestor forme de pregatire, in conditiile stabilite de Statutul corpului ofiterilor.

    Sectiunea a VI-a
    Serviciul militar in cadrele permanente ale fortelor armate ale Republicii Socialiste Romania
    Art. 61
    Cadrele permanente ale fortelor armate se compun din: subofiteri, maistri militari si ofiteri, in activitate.
    Art. 62
    Limita de virsta in grad pina la care cadrele permanente ale fortelor armate pot fi mentinute in activitate este urmatoarea:
    a) Subofiterii:
    - sergentii-majori ....................................... 45 ani
    - plutonierii ............................................ 50 ani
    - plutonierii-majori ..................................... 55 ani
    - plutonierii-adjutanti .................................. 60 ani
    b) Maistrii militari:
    - maistrii militari clasa a IV-a,
      maistrii militari clasa a III-a si
      maistrii militari clasa a II-a ......................... 50 ani
    - maistrii militari clasa I .............................. 55 ani
    - maistrii militari principali ........................... 60 ani
    c) Ofiterii:
    - sublocotenentii ........................................ 30 ani
    - locotenentii ........................................... 35 ani
    - locotenentii-majori .................................... 40 ani
    - capitanii si capitanii-locotenenti ..................... 45 ani
    - maiorii si capitanii de rangul III ..................... 50 ani
    - locotenenti-coloneii si capitanii de rangul II ......... 55 ani
    - coloneii, capitanii de rangul I, generalii-maiori,
      contraamiralii, generalii-locotenenti, viceamiralii .... 60 ani
    Pentru gradele de general-colonel, amiral, general de armata si maresal nu sint limite de virsta.
    Subofiterii, maistrii militari si ofiterii necesari fortelor armate pot fi mentinuti in activitate peste limitele de virsta in grad prevazute la lit. a, b si c.
    Mentinerea in activitate a cadrelor permanente peste limitele de virsta in grad prevazute la lit. a, b si c se hotaraste de catre ministrul apararii nationale.
    Art. 63
    Normele referitoare la: provenienta cadrelor permanente si a celor in rezerva, acordarea gradelor, numirea lor in functie, stabilirea duratei de stagiu in grad, durata concediului de odihna, trecerea in rezerva si in retragere, retrogradarea si degradarea militara, precum si alte norme in legatura cu situatia lor militara, se stabilesc prin Statutul corpului subofiterilor, Statutul corpului maistrilor militari si Statutul corpului ofiterilor, aprobate prin decret al Consiliului de Stat.

    Sectiunea a VII-a
    Rezervistii fortelor armate si serviciul militar pe timpul concentrarilor si mobilizarilor
    Art. 64
    Soldatii si gradatii se iau si se tin in evidenta rezervei fortelor armate de la trecerea lor in rezerva si pina la implinirea virstei de 50 ani.
    Art. 65
    Dupa virsta, soldatii si gradatii in rezerva se impart in 3 clase:
    a) clasa I, pina la 35 de ani inclusiv;
    b) clasa a II-a, de la 36 ani pina la 45 ani inclusiv;
    c) clasa a III-a, de la 46 ani pina la implinirea virstei de 50 ani.
    Art. 66
    Pentru mentinerea si perfectionarea nivelului de pregatire militara, soldatii si gradatii in rezerva pot fi chemati la concentrare la datele si pe duratele stabilite prin ordinul ministrului apararii nationale, astfel:
    - pe timpul cit se gasesc in clasa I si a II-a ori de cite ori este nevoie fara ca durata fiecarei concentrari sa depaseasca 3 luni;
    - pe timpul cit se gasesc in clasa a III-a, la o singura concentrare cu durata de cel mult 3 luni.
    Art. 67
    Subofiterii, maistrii militari si ofiterii in rezerva se impart dupa virsta in 3 clase, astfel:
----------------------------------------------------------------------------
                                                   Limita de virsta
    GRADE                              -------------------------------------
                                        clasa I  clasa a II-a  clasa a III-a
----------------------------------------------------------------------------
a) Subofiterii in rezerva:
   - sergentii-majori si plutonierii     40 ani      45 ani         55 ani
   - plutonierii-majori si
     plutonierii-adjutanti               45 ani      50 ani         60 ani
b) Maistrii militari in rezerva:
   - maistrii militari clasa a IV-a
     si maistrii militari clasa a III-a  45 ani      50 ani         60 ani
   - maistrii militari clasa a II-a
     si maistrii militari clasa  I       50 ani      55 ani         60 ani
   - maistrii militari principali        55 ani       -             60 ani
c) Ofiterii in rezerva:
   - sublocotenentii, locotenentii
     si locotenentii-majori              35 ani      45 ani         55 ani
   - capitanii si capitanii-locotenenti  40 ani      50 ani         55 ani
   - maiorii si capitanii de rangul III  45 ani      50 ani         55 ani
   - locotenenti-coloneii si capitanii
     de rangul II                        50 ani      55 ani         60 ani
   - coloneii si capitanii de rangul I    -           -             60 ani
   - generalii-maiori, contraamiralii,
     generalii-locotenenti,
     viceamiralii                         -           -             60 ani
----------------------------------------------------------------------------
    Ofiterii in rezerva medici si cei cu specialitati militare de ingineri si subingineri care au grade de la sublocotenent la maior, respectiv capitan de rangul III inclusiv, ramin in rezerva fortelor armate si dupa depasirea limitei de virsta prevazute pentru gradul respectiv in clasa a III-a, pina la virsta de 60 ani.
    Pentru gradele de general-colonel, amiral, general de armata si maresal in rezerva nu sint limite de virsta.
    Art. 68
    Pentru mentinerea si perfectionarea nivelului de pregatire militara, subofiterii, maistrii militari si ofiterii in rezerva, pot fi chemati la concentrare la datele si pe durata stabilite prin ordinul ministrului apararii nationale astfel:
    a) subofiterii, maistrii militari si ofiterii in rezerva, pe timpul cit se gasesc in clasa I, in fiecare an pe o durata pina la 3 luni;
    b) subofiterii, maistrii militari si ofiterii in rezerva, pe timpul cit se gasesc in clasa a II-a, la 2 concentrari cu o durata de cel mult 3 luni fiecare;
    c) subofiterii, maistrii militari si ofiterii in rezerva, pe timpul cit se gasesc in clasa a III-a, la o singura concentrare cu o durata de 2 luni.
    De asemenea, subofiterii, maistrii militari si ofiterii in rezerva pot fi chemati pentru instruirea periodica, fara scoaterea din productie, pe baza ordinului ministrului apararii nationale. Instruirea periodica se executa in 56 de ore repartizate in decursul a 4 luni si jumatate.
    Pot fi chemati la instruirea periodica subofiterii, maistrii militari si ofiterii in rezerva, dupa cum urmeaza:
    a) in fiecare an, pe timpul cit se gasesc in clasa I;
    b) de doua ori, pe timpul cit se gasesc in clasa a II-a;
    c) o singura data, pe timpul cit se gasesc in clasa a III-a;
    Art. 69
    Durata concentrarilor poate fi prelungita in caz de nevoie, astfel:
    a) prin ordinul ministrului apararii nationale, cu 2 luni;
    b) prin hotarire a Consiliului de Ministri, peste termenul prevazut mai sus.
    Art. 70
    Dupa declararea mobilizarii, chemarea pentru mobilizare sau chemarile ulterioare in timp de razboi se fac potrivit ordinului ministrului apararii nationale.
    Ordinul de chemare la concentrare sau mobilizare se inmineaza in conditiile stabilite la art. 46 din prezenta lege.
    Art. 71
    La declararea mobilizarii, toti militarii din fortele armate, precum si rezervistii concentrati se considera mobilizati si ramin in continuare in marile unitati, unitatile si formatiunile militare, pina la primirea de noi dispozitii.
    Art. 72
    Pentru satisfacerea nevoilor economiei nationale in timp de razboi, pot fi mobilizati la locul de munca, in conditiile stabilite prin hotarire a Consiliului de Ministri, cetatenii care lucreaza in ramurile importante ale economiei nationale si in administratia de stat.

    Sectiunea a VIII-a
    Obligatiile si drepturile recrutilor, militarilor si rezervistilor
    Art. 73
    Persoanele supuse obligatiilor militare au urmatoarele indatoriri:
    a) sa lupte pentru apararea independentei si suveranitatii patriei, pentru cauza socialismului si a pacii, neprecupetindu-si singele si viata;
    b) in orice imprejurare sa indeplineasca cu devotament si demnitate datoria de credinta fata de patrie si popor, luptind cu hotarire si fermitate pentru prevenirea, descoperirea si curmarea oricaror actiuni indreptate impotriva intereselor statului si poporului muncitor;
    c) sa respecte intocmai legile tarii si juramintul militar, sa cunoasca temeinic si sa indeplineasca in mod constiincios cerintele regulamentelor militare, ordinele comandantilor si sefilor;
    d) sa pretuiasca onoarea si gloria de lupta a fortelor armate ale Republicii Socialiste Romania, precum si demnitatea gradului militar pe care-l poarta;
    e) sa suporte cu tarie toate greutatile si privatiunile serviciului militar, sa manifeste initiativa, curaj si dirzenie in indeplinirea indatoririlor ce le revin;
    f) sa cunoasca si sa pastreze cu grija armamentul si tehnica de lupta ce li s-au incredintat, precum si celelalte bunuri ale armatei si poporului;
    g) sa fie cinstiti, drepti, sinceri si disciplinati, sa-si ridice continuu nivelul constiintei socialiste, pentru a contribui la dezvoltarea si intarirea patriei;
    h) sa pastreze cu strictete secretul de stat si de serviciu;
    i) sa participe cu constiinciozitate la toate sedintele si convocarile de pregatire militara, in formele stabilite de organele competente, in vederea ridicarii continue a nivelului de cunostinte militare si a formarii deprinderilor privind minuirea armamentului si tehnicii de lupta;
    j) sa pastreze cu grija si in cele mai bune conditii documentele de evidenta militara aflate asupra lor;
    k) sa se prezinte la organele de evidenta militara in termen de 5 zile de la data trecerii lor in rezerva, pentru a fi luati in evidenta;
    l) sa raspunda cu promptitudine la chemarile tuturor organelor de evidenta militara, prezentindu-se la locul si data stabilite de acestea.
    Art. 74
    Tinerii chemati la recrutare, recrutii si rezervistii sint obligati:
    a) sa se prezinte la locul, data si ora prevazute in ordinele de chemare emise de centrele militare;
    b) sa se prezinte la organul de evidenta militara pentru:
    - scoaterea din evidenta inainte de plecarea la noul domiciliu;
    - luarea in evidenta in termen de 5 zile de la data sosirii la noul domiciliu, dar nu mai tirziu de 10 zile de la data scoaterii din evidenta;
    - anuntarea schimbarii domiciliului in raza teritoriala a aceluiasi organ de evidenta militara;
    - viza livretului militar sau anuntarea pierderii ori deteriorarii acestuia, respectiv a adeverintei de recrutare;
    c) sa anunte, prin prezentarea personala sau in scris, la centrul militar:
    - cu 10 zile inaintea plecarii, absentarea de la domiciliu pe o perioada mai mare de 45 zile;
    - in termen de 5 zile, schimbarile survenite in situatia lor cu privire la locul de munca, studii sau calificare, starea sanatatii si schimbarea numelui.
    Obligatiile prevazute de prezentul articol revin recrutilor si in cazul schimbarii resedintei pe o durata mai mare de 45 zile.
    Recrutii si rezervistii din localitatile in care sint centre militare se prezinta la acestea, iar cei din alte localitati se prezinta la organele locale ale militiei.
    Art. 75
    Neprezentarea la recrutare, incorporare sau concentrare la data fixata prin ordinul de chemare poate fi motivata:
    a) cind tinarul, recrutul sau rezervistul este bolnav si nu se poate deplasa;
    b) in cazul decesului unui membru al familiei tinarului, recrutului sau rezervistului ori al unui parinte, frate sau sora;
    c) in cazuri de forta majora.
    In situatia prevazuta la lit. a, cei in cauza sint obligati sa faca dovada cu certificatul medical eliberat de organele sanitare competente.
    Pentru cazurile prevazute la lit. b si c, cei in cauza sint obligati sa prezinte la centrul militar dovezi eliberate de comitetul executiv al consiliului popular local sau de alte organe competente, din care sa rezulte cauza neprezentarii la data stabilita.
    Cei chemati la recrutare, incorporare sau concentrare ori, dupa caz, membrii familiilor lor, precum si organizatiile socialiste unde lucreaza acestia, au obligatia de a anunta de indata centrelor militare motivele neprezentarii la locul, data si ora prevazute in ordinele de chemare, urmind ca, in termen de 3 zile, sa prezinte actele justificative.
    Art. 76
    Recrutii chemati la centrele militare in vederea incorporarii, dar care nu au fost incorporati, precum si cei lasati la vatra ori trecuti in rezerva, sint obligati sa se prezinte la locurile de munca in termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat ca nu au fost incorporati, respectiv in termen de 15 zile de la data lasarii lor la vatra ori a trecerii in rezerva.
    In cazul nerespectarii, cu vinovatie, a obligatiilor prevazute la alineatul precedent, contractele de munca ale celor in cauza pot fi desfacute disciplinar, in temeiul art. 13 lit. e din Legea nr. 1/1970 (Legea organizarii si disciplinei muncii in unitatile socialiste de stat).
    Unitatile militare sint obligate sa comunice in timp util, in scris, organizatiilor socialiste interesate numele recrutilor care au fost chemati la incorporare dar nu au fost incorporati, data la care salariatii admisi in scolile militare sau in institutiile militare de invatamint superior trebuie sa se prezinte la acestea, precum si data lasarii la vatra a militarilor care la incorporare aveau calitatea de salariati. Data trecerii in rezerva pentru cei care au indeplinit serviciul militar este cea consemnata pe livretul militar.
    Art. 77
    Militarii in termen, militarii cu termen redus, elevii institutiilor militare de invatamint si rezervistii au dreptul, pe timpul indeplinirii serviciului militar, la hrana, echipament, intretinere, cazare, asistenta medicala, medicamente si solda, in conditiile stabilite de dispozitiile legale. De asemenea, au dreptul la documente militare de transport la chemarea pentru indeplinirea serviciului militar, la trecerea in rezerva, la lasarea la vatra, la desconcentrare sau demobilizare, in caz de concedii, permisii, internari si iesiri din spitale, precum si dreptul la pensie in caz de accidente sau boli ce au provocat invaliditate, survenite in timpul indeplinirii obligatiilor militare, in conditiile prevazute de legislatia pensiilor.
    Drepturile studentilor care executa pregatirea militara pe timpul studiilor si care efectueaza convocari sau urmeaza cursuri in unitati ori institutii militare de invatamint timp de 2 luni se stabilesc prin hotarire a Consiliului de Ministri.
    Art. 78
    Militarii in termen, militarii cu termen redus si elevii institutiilor militare de invatamint au dreptul sa primeasca ajutoare, in caz de deces al sotiei, copiilor sau al unui alt membru de familie aflat in intretinerea acestora inainte de incorporare, in cuantumul stabilit prin dispozitiile legale pentru salariatii din organizatiile socialiste de stat.
    Ajutoarele prevazute la alineatul precedent se platesc de organizatiile socialiste pentru cei care inainte de incorporare aveau calitatea de salariat ori de comitetele executive ale consiliilor populare locale, pentru cei care nu au avut aceasta calitate.
    In caz de deces al militarilor in termen, al militarilor cu termen redus si al elevilor institutiilor militare de invatamint, ajutorul de deces se acorda in cuantumul si conditiile stabilite pentru salariati si se plateste de Ministerul Apararii Nationale.
    Militarii prevazuti la alin. 1 din prezentul articol, precum si soldatii si gradatii in rezerva concentrati sau mobilizati, au dreptul la expedierea gratuita, in contul Ministerului Apararii Nationale, a scrisorilor trimise prin unitatile militare.
    Art. 79
    Cadrele permanente ale fortelor armate beneficiaza de solda, echipament, concedii de odihna, asistenta medicala si medicamente, pensie, documente militare de transport, precum si de orice alte drepturi, in conditiile prevazute de dispozitiile legale.
    Membrii de familie ai cadrelor permanente beneficiaza, prin Ministerul Apararii Nationale, de asistenta medicala, documente militare de transport in cazul mutarii cadrelor dintr-o garnizoana in alta, pensie de urmas, ajutor sau despagubiri in cazul decesului militarului, precum si de alte drepturi, in conditiile prevazute de dispozitiile legale.
    Art. 80
    Recrutii chemati pentru indeplinirea serviciului militar au urmatoarele drepturi:
    a) sa primeasca de la organizatiile socialiste la care sint salariati toate drepturile la zi, inclusiv compensatia in bani a concediului de odihna neefectuat;
    b) sa primeasca de la Ministerul Apararii Nationale documente de transport si hrana pe timpul transportului de la centrele militare la unitati, precum si in alte situatii, cu aprobarea ministrului apararii nationale. De aceste drepturi beneficiaza si tinerii chemati la recrutare, precum si rezervistii chemati la concentrare sau mobilizare.
    Art. 81
    Contractele de munca ale salariatilor chemati pentru indeplinirea serviciului militar in termen, cu termen redus sau elevi in scolile militare de ofiteri de rezerva se mentin in conditiile prevazute de lege.
    Contractele de munca ale celor prevazuti in alineatul precedent nu pot fi desfacute decit ca urmare a desfiintarii unitatii sau restringerii activitatii acesteia. In aceste situatii unitatea sau organul ierarhic superior, dupa caz, este obligata sa asigure plasarea celor in cauza in aceleasi munci sau in munci echivalente, la alte unitati din aceeasi localitate, potrivit pregatirii si capacitatii lor profesionale, comunicind aceasta si unitatii militare la care angajatul a fost incorporat.
    Contractele de munca ale salariatilor care au fost admisi in scolile militare sau in institutiile militare de invatamint superior se desfac pe data prezentarii la aceste scoli si institutii, prevazuta in comunicarea facuta potrivit prevederilor art. 76 alin. 3 din prezenta lege.
    Posturile in care sint incadrate persoanele prevazute la alin. 1 pot fi ocupate, pe timpul cit acestea indeplinesc serviciul militar, numai pe baza unor contracte de munca pe durata determinata.
    La stabilirea numarului mediu scriptic de salariati se va lua in considerare numai numarul salariatilor incadrati temporar pe posturile celor chemati pentru indeplinirea serviciului militar.
    Compensatia in bani pentru concediul de odihna neefectuat, platita recrutilor chemati la incorporare, se retine din salariul acestora, in trei rate lunare, in cazul in care nu au fost incorporati, au fost lasati la vatra ori au fost trecuti in rezerva, daca s-au reintors in unitati pina la 1 decembrie al anului calendaristic in care au fost chemati la incorporare. Celor aflati in aceasta situatie unitatea este obligata sa le acorde in natura concediul de odihna ramas astfel neefectuat.
    Art. 82
    Pe toata durata concentrarii rezervistii primesc:
    a) soldatii si gradatii:
    - solda prevazuta de dispozitiile legale, de la unitatile militare la care sint concentrati;
    - o indemnizatie lunara egala cu jumatate din salariul lor mediu, luindu-se ca baza salariul calculat pe ultimile 3 luni, de la organizatiile socialiste la care au lucrat.
    Membrii cooperativelor mestesugaresti si membrii colegiilor de avocati primesc toate drepturile banesti prevazute pentru militarii in termen de la unitatile militare la care sint concentrati, iar de la cooperativele sau colegiile ai caror membri sint primesc lunar jumatate din cistigul lor mediu, luindu-se ca baza cistigul realizat pe ultimele 3 luni.
    Membrii cooperativelor agricole de productie primesc toate drepturile banesti prevazute pentru militarii in termen, de la unitatile militare la care sint concentrati, iar de la cooperativele ai caror membri sint, un ajutor lunar egal cu jumatate din cistigul mediu realizat pe ultimele 12 luni din munca in cooperativa;
    b) subofiterii, maistrii militari si ofiterii:
    - solde si alte drepturi banesti stabilite potrivit dispozitiilor legale, ca si pentru cadrele militare permanente, de la unitatile militare la care sint concentrati.
    Organizatiile socialiste sint obligate ca, pe timpul concentrarii soldatilor, gradatilor, subofiterilor, maistrilor militari si ofiterilor in rezerva, sa le pastreze locul si functia avute la data concentrarii.
    In cazul incapacitatii temporare de munca intervenita pe timpul concentrarii, care se prelungeste si dupa data desconcentrarii, rezervistii primesc, in conditiile legii, de la organizatiile socialiste ai caror salariati sint, ajutoare materiale in cadrul asigurarilor sociale de stat, de la data desconcentrarii. De acest drept beneficiaza si membrii cooperativelor mestesugaresti, ai cooperativelor agricole de productie si ai colegiilor de avocati, prin sistemele proprii de asigurari, in conditiile reglementarilor in vigoare.
    Art. 83
    Tinerii chemati la recrutare, recrutii si rezervistii care au calitatea de salariati si sint chemati de catre centrele militare pentru a da relatii in legatura cu evidenta militara au dreptul la concediu de maxim 3 zile, cu plata corespunzatoare a salariului calculat in raport cu salariul mediu realizat pe ultimele 3 luni. In mod corespunzator, de acest drept beneficiaza si membrii cooperativelor mestesugaresti sau ai colegiilor de avocati, care primesc o indemnizatie calculata pe baza cistigului mediu realizat pe ultimele 3 luni, precum si membrii cooperativelor agricole de productie, care primesc o indemnizatie calculata in raport cu cistigul mediu realizat pe ultimele 12 luni din munca in cooperativa.
    Art. 84
    Pe linga drepturile prevazute la acest capitol, militarii si rezervistii beneficiaza si de alte drepturi prevazute in dispozitiile legale.

    Sectiunea a IX-a
    Evidenta militara a recrutilor si rezervistilor
    Art. 85
    Conducerea, indrumarea si controlul activitatii de evidenta militara, pe intreg teritoriul Republicii Socialiste Romania, se executa de catre Ministerul Apararii Nationale.
    Evidenta militara a recrutilor se tine dupa domiciliul sau resedinta acestora, iar a rezervistilor numai dupa domiciliu.
    Prin organe de evidenta militara se inteleg centrele militare si organele militiei.
    Centrele militare functioneaza in localitatile de resedinta de judet, in municipiul Bucuresti si sectoarele acestuia si in alte municipii stabilite de Ministerul Apararii Nationale.
    Art. 86
    Evidenta militara a cetatenilor Republicii Socialiste Romania, care se gasesc in strainatate pe o durata mai mare de 45 zile, se tine de misiunile diplomatice sau, acolo unde nu sint misiuni diplomatice, de oficiile consulare ale Republicii Socialiste Romania din tarile respective.
    Art. 87
    Centrele militare tin evidenta nominala si numerica a tuturor recrutilor si rezervistilor care au domiciliul, precum si a recrutilor care au resedinta pe teritoriul lor.
    Efectueaza mutatiile de luare sau scoatere din evidenta in adeverintele de recrutare sau in livretele militare, ale recrutilor si rezervistilor care au domiciliul in localitatea de resedinta, precum si pentru recrutii care isi schimba resedinta in aceasta localitate.
    Art. 88
    Centrele militare au dreptul sa cheme recrutii si rezervistii pentru precizarea unor date in legatura cu situatia lor militara. Recrutii pot fi chemati de cel mult 3 ori pe an, iar rezervistii de cel mult 2 ori pe an.
    Documentul de evidenta militara aflat asupra recrutilor este adeverinta de recrutare, iar pentru rezervisti livretul militar, care se elibereaza gratuit. Livretul militar se vizeaza periodic, la datele ce se vor anunta, de catre centrul militar in a carui evidenta se afla titularul. Pierderea livretului militar se publica in Buletinul Oficial al Republicii Socialiste Romania.
    Art. 89
    Centrele militare verifica si indruma activitatea organizatiilor socialiste privind tinerea evidentei militare a recrutilor si rezervistilor.
    De asemenea, sprijina si indruma organele militiei in ceea ce priveste tinerea evidentei militare a recrutilor si rezervistilor.
    Art. 90
    Comitetele executive ale consiliilor populare comunale au urmatoarele obligatii privind evidenta militara a tinerilor, recrutilor si rezervistilor care au domiciliul, precum si a tinerilor si recrutilor care au resedinta pe teritoriul comunelor:
    a) sa recenzeze anual tinerii care urmeaza sa fie recrutati; sa intocmeasca tabele nominale cu acestia si sa le trimita, la cerere, centrelor militare;
    b) sa inmineze tinerilor ordinele de chemare la recrutare. Acestia vor fi insotiti si prezentati comisiilor de recrutare-incorporare, de catre presedintii sau secretarii comitetelor executive;
    c) sa inmineze recrutilor ordinele de chemare la incorporare sau pentru clarificarea situatiei militare si sa organizeze trimiterea acestora la data, ora si locul prevazute in ordinele de chemare;
    d) sa asigure inminarea ordinelor de chemare la concentrare sau mobilizare rezervistilor si sa organizeze trimiterea acestora la data, ora si locul prevazute in ordinele de chemare. Aceasta ultima obligatie revine si comitetelor executive ale consiliilor populare ale municipiilor si oraselor in care nu functioneaza centre militare.
    Cazurile de deces al recrutilor si rezervistilor se comunica centrelor militare de catre comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orasenesti, municipale sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
    Art. 91
    Organele militiei din municipii, orase si comune au urmatoarele obligatii privind evidenta militara a recrutilor si rezervistilor care au domiciliul ori a recrutilor care au resedinta in localitatile respective:
    a) sa tina, in comune, evidenta nominala a cetatenilor supusi obligatiilor militare;
    b) sa efectueze in documentele de evidenta militara ale recrutilor si rezervistilor, in municipiile, orasele si comunele unde nu functioneaza centre militare, mutatia de luare sau scoatere din evidenta, sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare sau la mobilizare si sa-i trimita la data, ora si locul prevazute in ordinul de chemare;
    c) sa intocmeasca anual, in municipii si orase, tabele nominale cu tinerii care au domiciliul sau resedinta in localitatile respective si care urmeaza sa fie recrutati si sa le predea centrelor militare, la cererea acestora;
    d) sa efectueze in buletinele de identitate ale cetatenilor supusi obligatiilor militare, in localitatile unde sint centre militare, mentiunea de schimbare a domiciliului, iar in cele ale recrutilor - si de stabilire sau schimbare a resedintei, numai dupa ce acestia fac dovada ca au fost luati in evidenta de catre centrele militare;
    e) sa ia masuri de indata sa identifice locul unde se afla persoana chemata si sa-i inmineze ordinul de chemare, in situatia cind acesta nu a putut fi inminat din cauza ca persoana respectiva sau persoanele cu care locuieste nu au fost gasite la domiciliu;
    f) sa urmareasca, in baza masurilor ordonate de catre organele de urmarire penala, si sa conduca la locul indicat de catre acestea pe tinerii neprezentati la recrutare, precum si pe recrutii si rezervistii neprezentati la incorporare, respectiv la concentrare sau mobilizare.
    Art. 92
    Organizatiile socialiste au urmatoarele obligatii in legatura cu evidenta militara:
    a) sa tina la zi evidenta nominala a recrutilor si rezervistilor si sa comunice lunar centrelor militare angajarile si plecarile din serviciu ale acestora. Evidenta se va tine de compartimentul ori persoana desemnata de conducatorul organizatiei socialiste;
    b) sa verifice inainte de angajarea in serviciu daca recrutii si rezervistii poseda adeverinta de recrutare sau, dupa caz, livret militar, cu mentiunea ca au fost luati in evidenta de centrul militar sau organul militiei din localitatea unde isi au domiciliul sau resedinta si sa le puna in vedere, daca este cazul, sa-si clarifice inainte de a fi angajati situatia militara;
    c) sa intocmeasca anual tabele nominale cu tinerii care urmeaza sa fie recrutati si sa le predea centrului militar, la cererea acestuia;
    d) sa inmineze tinerilor ordinele de chemare la recrutare, recrutilor ordinele de chemare la incorporare, cit si ordinele de chemare in vederea clarificarii situatiei militare a recrutilor si rezervistilor, emise de centrul militar, pentru salariatii care au domiciliul sau resedinta in localitatea unde functioneaza respectiva organizatie socialista;
    e) sa inmineze rezervistilor ordinele de chemare la concentrare sau mobilizare;
    f) sa verifice daca recrutii si rezervistii respecta regulile de evidenta militara si sa ia masuri ca acestia sa se prezinte la organul de evidenta militara, in termen de 10 zile, in cazul cind nu poseda adeverinta de recrutare sau livret militar ori nu au in adeverinta de recrutare, respectiv in livretul militar, mentiunea de luare in evidenta de catre centrul militar sau organul militiei din localitatea unde isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta;
    g) sa acorda un concediu fara plata de 5 zile, inainte de data prezentarii la centrul militar, recrutilor chemati la incorporare pentru indeplinirea serviciului militar, in scopul rezolvarii problemelor personale si familiale;
    h) sa comunice centrelor militare, nominal, absolventii liceelor de cultura generala care s-au incadrat pentru a efectua stagiul in productie precum si cei care l-au intrerupt din diferite motive, pe parcurs.
    Obligatiile prevazute in prezentul articol revin in mod corespunzator, atunci cind este cazul, si institutiilor de invatamint, pentru recrutii elevi si studenti de la cursurile de zi. De asemenea, institutiile de invatamint sint obligate sa comunice centrului militar numele elevilor si studentilor care au intrerupt studiile fara o justificare legala, au fost exmatriculati sau au ramas a doua oara repetenti.
    Institutiile de invatamint superior sint obligate in plus sa comunice centrelor militare numele candidatilor reusiti la examenul de admitere, in termen de 10 zile de la afisarea rezultatelor acestuia.
    Art. 93
    Comitetele executive ale consiliilor populare, organele militiei, instantele judecatoresti si celelalte organizatii socialiste sint obligate sa comunice centrelor militare schimbarile survenite in datele de evidenta ale recrutilor si rezervistilor.

    Sectiunea a X-a
    Alte dispozitii privind indeplinirea serviciului militar
    Art. 94
    Pentru asigurarea desfasurarii activitatii centrelor militare, comitetelor executive ale consiliilor populare judetene, municipale si de sector ale municipiului Bucuresti, in afara obligatiilor prevazute in articolele precedente din prezenta lege, le revin si urmatoarele sarcini:
    a) sa asigure centrelor militare localuri care sa permita desfasurarea activitatii lor zilnice in conditii corespunzatoare si sa suporte cheltuielile de reparatii, intretinere si amenajare a acestora, precum si plata iluminatului, incalzitului, canalizarii si salubritatii. Pentru localurile aflate in administrarea Ministerului Apararii Nationale, folosite de centrele militare, reparatiile se suporta de acest minister, iar celelalte cheltuieli se suporta de catre comitetele executive ale consiliilor populare judetene, municipale sau de sector.
    Comitetele executive ale consiliilor populare prevazute la alin. 2 nu pot dispune mutarea centrelor militare din localurile ce le-au fost puse la dispozitie decit cu acordul Ministerului Apararii Nationale;
    b) sa asigure, din bugetul local, inzestrarea centrelor militare care functioneaza pe raza lor teritoriala cu inventarul necesar ca: mobilier, cazarmament, masini de scris, masini de calculat, masini de multiplicat, materiale de propaganda si agitatie, rechizite, precum si alte materiale, dupa normele stabilite de Ministerul Apararii Nationale, de acord cu Comitetul de stat pentru Economia si Administratia Locala;
    c) sa asigure pentru autovehiculele din dotarea centrelor militare: carburantii si lubrifiantii necesari indeplinirii sarcinilor de serviciu, intretinerea, reparatiile curente si materialele necesare executarii acestora, anvelopele precum si garaje.
    Reparatiile capitale se vor executa prin grija Ministerului Apararii Nationale.
    Art. 95
    Absolventii institutiilor de invatamint superior care nu au indeplinit serviciul militar in una din formele prevazute la art. 28 din prezenta lege sint incorporati dupa terminarea studiilor si indeplinesc serviciul militar ca elevi in scolile militare de ofiteri de rezerva sau ca militari cu termen redus.
    Art. 96
    Durata serviciului militar pentru cei prevazuti la articolul precedent este de 6 luni, cu exceptia celor care sint instruiti in specialitatile militare intendenta si finante, carburanti, lubrifianti, cai ferate si serviciul medical, pentru care durata serviciului militar este de 4 luni.
    Durata serviciului militar prevazuta in prezentul articol poate fi prelungita cu cel mult 3 luni si anume: pentru prima luna prin ordinul ministrului apararii nationale, iar pentru urmatoarele 2 luni prin hotarire a Consiliului de Ministri.
    Art. 97
    Absolventii institutelor de invatamint superior prevazuti la art. 95 sint chemati pentru indeplinirea serviciului militar pina la implinirea virstei de 50 ani.
    Art. 98
    Elevii scolilor militare de ofiteri de rezerva care sint eliminati pentru lipsa de interes la studii sau abateri disciplinare grave sint trimisi sa indeplineasca serviciul militar la unitati militare, ca militari cu termen redus cu durata prevazuta la art. 96, fara a li se lua in considerare timpul petrecut in scoala.
    Art. 99
    Absolventilor scolilor militare de ofiteri de rezerva li se acorda grade de ofiteri de rezerva in conditiile stabilite prin Statutul corpului ofiterilor.
    Absolventii institutiilor de invatamint superior, la terminarea serviciului militar in unitati militare ca militari cu termen redus, li se pot acorda grade de ofiteri sau subofiteri in rezerva in conditiile stabilite de Statutul corpului ofiterilor si Statutul corpului subofiterilor, precum si de gradati sau soldati in rezerva.
    Art. 100
    Cei care au calitatea de studenti la cursurile de zi, serale sau fara frecventa ai institutiilor de invatamint superior, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, beneficiaza de aminare de la incorporare pina la absolvirea acelor institutii.
    Dreptul la aminare de la incorporare se pierde in situatiile prevazute pentru elevi la art. 49 alineatul ultim din prezenta lege.
    Art. 101
    Prevederile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator militarilor din Ministerul de Interne.
    Expresiile ministrul apararii nationale si Ministerul Apararii Nationale din cuprinsul art. 10 lit. c, art. 31, 38, 56, 57, 59, 62, 66, 68, 69, 70, 78, 79 si 80 ale prezentei legi se refera, dupa caz, si la ministrul de interne ori la Ministerul de Interne.
    Art. 102
    Prin instructiuni ale ministrului apararii nationale se va stabili modul de executare a prevederilor prezentului capitol de catre organele subordonate, precum si de tinere a evidentei militare de catre comitetele executive ale consiliilor populare si celelalte organizatii socialiste.
    Modalitatea examinarii medicale a recrutilor si rezervistilor, a tratamentului medical al recrutilor, asigurarea cu instrumentar medical, medicamente si personal sanitar, precum si intocmirea fisei de sanatate pentru tineri, se stabilesc prin instructiuni comune ale ministrului apararii nationale si ministrului sanatatii.
    Modul de executare a dispozitiilor prezentului capitol privind obligatiile ce revin organelor de militie se stabileste prin instructiuni comune ale ministrului apararii nationale si ministrului de interne.
    Art. 103
    Obligatiile prevazute in prezentul capitol pentru organizatiile socialiste revin in mod corespunzator si oricaror alte persoane juridice sau fizice care au salariati.
    Prevederile art. 76 si 82 se aplica in mod corespunzator, potrivit reglementarilor existente in sectoarele respective, si membrilor cooperativelor mestesugaresti si ai cooperativelor agricole de productie.

    CAP. 3
    Alte forme de pregatire a populatiei pentru aparare

    Sectiunea I
    Garzile patriotice
    Art. 104
    Garzile patriotice sint unitati de lupta inarmate ale oamenilor muncii de la orase si sate, constituite in scopul intaririi capacitatii de aparare a patriei.
    Ele au misiunea ca, impreuna cu fortele armate, sa participe activ la apararea cuceririlor revolutionare ale poporului, a muncii sale pasnice, a suveranitatii si securitatii patriei, la apararea oraselor si comunelor, a intreprinderilor, institutiilor si celorlalte organizatii socialiste.
    Garzile patriotice participa, prin subunitati destinate si pregatite special, la activitatea de sprijinire a granicerilor in paza frontierei de stat, precum si a militiei in asigurarea mentinerii ordinii publice.
    Garzile patriotice sprijina pregatirea tineretului pentru apararea patriei prin instructaje, cu baza materiala si prin participarea la aplicatii tactice.
    Art. 105
    Garzile patriotice isi desfasoara activitatea sub conducerea nemijlocita a Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, a comandantului suprem al fortelor armate si a organelor locale ale partidului. Organizarea, pregatirea garzilor patriotice si folosirea lor in lupta se aproba de Consiliul Apararii.
    Intreaga activitate a garzilor patriotice este sprijinita de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si unitatile din subordinea acestora.
    Art. 106
    Pe timp de razboi, in situatia cind pe teritoriul unde actioneaza garzi patriotice desfasoara actiuni de lupta mari unitati sau unitati ale fortelor armate, garzile patriotice se subordoneaza comandantului marii unitati sau unitatii militare.
    Art. 107
    Garzile patriotice se organizeaza pe principiul teritorial si al locului de munca, in raport cu importanta obiectivelor si cu nevoile de aparare a patriei.
    Art. 108
    Garzile patriotice sint formate din cetateni ai Republicii Socialiste Romania, muncitori, tarani si intelectuali, barbati pina la virsta de 60 ani si femei pina la 55 ani, fara deosebire de nationalitate. Cei care doresc pot activa in garzile patriotice si peste aceste limite de virsta.
    Art. 109
    La Comitetul Central al Partidului Comunist Roman, la comitetele judetene, municipale, de sector ale municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale de partid, precum si la unele organizatii economice, intreprinderi si institutii functioneaza state majore ale garzilor patriotice, constituite din cadre militare active si de rezerva, prin care organele de partid indruma si conduc instruirea si actiunile garzilor patriotice.
    Art. 110
    Dotarea garzilor patriotice cu armament si munitia necesara, cu tehnica si aparatura de specialitate, inzestrarea cu harti, regulamente, literatura militara si de specialitate, se asigura de catre Ministerul Apararii Nationale. Verificarea tehnica si repararea armamentului, in masura in care nu pot fi facute de catre organizatiile socialiste, se asigura de catre Ministerul Apararii Nationale sau Ministerul de Interne.
    Echipamentul necesar luptatorilor se asigura de catre intreprinderi, institutii, organizatii economice, organizatii cooperatiste sau consilii populare, potrivit dispozitiilor legale in vigoare. Echipamentul intra in patrimoniul acestora si se da spre folosinta luptatorilor garzilor patriotice pentru instruire si actiuni.
    Art. 111
    Conducatorii intreprinderilor, institutiilor, organizatiilor economice si presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare sint obligati sa puna la dispozitie incaperi amenajate conform instructiunilor Ministerului Apararii Nationale, pentru pastrarea armamentului, munitiei, tehnicii si a altor materiale din inzestrarea garzilor patriotice si sa asigure mijloacele necesare pentru transportul luptatorilor si pentru desfasurarea sedintelor de pregatire, suportind cheltuielile aferente.
    In comune, armamentul si munitia se pastreaza la posturile de militie, iar tehnica si alte materiale care nu pot fi depozitate la un loc cu armamentul, in incaperi asigurate de catre comitetele executive ale consiliilor populare.
    Art. 112
    Conducatorii organizatiilor socialiste, impreuna cu comandantii garzilor patriotice, iar la comune presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare, cu sefii posturilor de militie si comandantii garzilor patriotice, raspund de securitatea si paza armamentului, munitiei, tehnicii de lupta si a altor materiale din inzestrarea garzilor patriotice.
    Art. 113
    Statul major al garzilor patriotice de la Comitetul Central al Partidului Comunist Roman va elabora in baza dispozitiilor prezentei legi, regulamentul de organizare si functionare a acestora, care se va supune aprobarii Consiliului Apararii.
    Art. 114
    Ministrii si conducatorii celorlalte organe centrale, presedintii comitetelor executive ale consiliilor populare, conducatorii organizatiilor economice, intreprinderilor, institutiilor si ai altor organizatii socialiste, sint obligati sa acorde tot sprijinul necesar bunei desfasurari a activitatii garzilor patriotice.

    Sectiunea a II-a
    Apararea locala antiaeriana
    Art. 115
    Apararea locala antiaeriana se organizeaza in scopul asigurarii desfasurarii normale a activitatilor economice, politice, sociale si de ducere a actiunilor de lupta pe timp de razboi si pentru protectia cetatenilor si a bunurilor materiale de orice natura impotriva efectelor armelor de nimicire in masa si ale armelor obisnuite, in conditiile stabilite de legea speciala.
    Art. 116
    Apararea locala antiaeriana se realizeaza in concordanta cu celelalte masuri de pregatire pentru apararea teritoriului tarii si cu cerintele activitatilor productive si sociale care se desfasoara in timp de razboi si se aplica in raport cu importanta localitatilor si organizatiilor socialiste.
    Art. 117
    Cetatenii romani au obligatia de a se pregati pentru cunoasterea si aplicarea regulilor si masurilor de aparare locala antiaeriana.

    Sectiunea a III-a
    Pregatirea tineretului pentru apararea patriei
    Art. 118
    Activitatea de pregatire a tineretului pentru apararea patriei se organizeaza potrivit legii, cu cetateni ai Republicii Socialiste Romania - baieti si fete si anume: cu tineretul scolar incepind cu clasa a IX-a (anul I), pe toata durata scolaritatii, cu elevii scolilor de specializare postliceala din anul I si II, precum si cu tinerii din unitatile economice, institutii si comune, in virsta de la 16 la 20 ani, si are ca scop educatia patriotica, instruirea militara generala si de aparare locala antiaeriana, precum si pregatirea de specialitate in cadrul unor cercuri tehnico-aplicative.
    Instruirea tinerilor se realizeaza in centre de pregatire organizate pe linga intreprinderi, institutii, organizatii economice, unitati de invatamint, comune sau pe grupe de intreprinderi, institutii sau organizatii economice si este condusa de catre ofiteri, subofiteri si gradati din rezerva, selectionati din rindul salariatilor organizatiilor socialiste pe linga care functioneaza centrul de pregatire.
    Art. 119
    Activitatea de pregatire a tineretului pentru apararea patriei se desfasoara sub conducerea Uniunii Tineretului Comunist, cu sprijinul organelor de stat, in conditiile stabilite de lege.
    Ministerul Apararii Nationale asigura armamentul, munitia si alte materiale de instructie necesare activitatii de pregatire a tineretului pentru apararea patriei, precum si instruirea metodica a comandantilor centrelor de pregatire.

    Sectiunea a IV-a
    Drepturile si indatoririle cetatenilor care participa la pregatirea militara
    Art. 120
    Membrii garzilor patriotice, ai formatiilor de aparare locala antiaeriana, comandantii formatiunilor de pregatire a tineretului pentru apararea patriei, precum si membrii altor formatiuni de pregatire militara au urmatoarele drepturi:
    a) primesc asistenta medicala, medicamente, spitalizare si pensie, in aceleasi conditii ca si salariatii, pentru accidente sau bolile ce au provocat invaliditate survenite pe timpul participarii acestora la sedintele de pregatire militara. In conditii similare, beneficiaza de aceste drepturi si tinerii care participa la pregatirea tineretului pentru apararea patriei;
    b) li se considera ca activitate in indeplinirea serviciului militar perioada cit acestia se afla in executarea misiunilor de lupta ordonate, in timp de razboi, mobilizare sau stare de necesitate, in aceste situatii fiind supusi legislatiei si jurisdictiei militare;
    c) ofiterii, maistrii militari, subofiterii, gradatii si soldatii in rezerva care activeaza in garzile patriotice sau indeplinesc functia de comandanti ai formatiunilor de pregatire a tineretului pentru apararea patriei au prioritate la inaintarea in gradul urmator, iar cei cu merite deosebite pot fi inaintati la gradul urmator fara executarea concentrarilor prevazute in statutele corpului ofiterilor, corpului maistrilor militari si corpului subofiterilor sau in instructiunile ministrului apararii nationale.
    Art. 121
    Membrii garzilor patriotice si ai formatiunilor de aparare locala antiaeriana, comandantii si tinerii - baieti si fete - din formatiunile de pregatire a tineretului pentru apararea patriei, membrii ai altor formatiuni de pregatire militara, precum si ceilalti cetateni, sint obligati:
    a) sa participe cu regularitate la convocarile, sedintele si chemarile in scopul pregatirii militare sau indeplinirii misiunilor ordonate;
    b) sa-si insuseasca cunostintele si deprinderile necesare minuirii armamentului si tehnicii de lupta si sa-si perfectioneze continuu pregatirea militara;
    c) sa indeplineasca intocmai ordinele primite si sa pastreze secretul de stat;
    d) sa pastreze si sa intretina in perfecta stare bunurile primite in scopul pregatirii;
    e) sa-si insuseasca cunostintele de aparare locala antiaeriana si sa aduca la indeplinire orice alte masuri pe aceasta linie;
    f) sa-si procure contra cost masca contra gazelor si trusa sanitara antichimica;
    g) sa participe la amenajarea de adaposturi pentru apararea locala antiaeriana;
    h) sa participe la actiuni de limitare si lichidare a urmarilor atacurilor din aer, la localizarea si inlaturarea urmarilor provocate de calamitati naturale si catastrofe.

    TITLUL IV
    PREGATIREA TERITORIULUI PENTRU APARARE

    Art. 122
    Pregatirea teritoriului pentru aparare are la baza conceptia fundamentala a sistemului de aparare a Republicii Socialiste Romania elaborata de Consiliul Apararii si contine ansamblul de masuri necesare a se lua in timp de pace, pe linia pregatirii de mobilizare, in scopul satisfacerii nevoilor operative ale fortelor armate si asigurarii protejarii pe timp de razboi a populatiei, a bunurilor materiale si a bunurilor culturale, impotriva armelor de nimicire in masa si a armelor obisnuite.
    Art. 123
    Masurile pentru pregatirea teritoriului in scopul satisfacerii nevoilor operative ale fortelor armate se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, fiecare in domeniul sau de activitate, de regula odata cu elaborarea planurilor de perspectiva de dezvoltare a economiei nationale si se supun centralizat, de Ministerul Apararii Nationale, aprobarii Consiliului Apararii.
    Aceste masuri se realizeaza de ministere si celelalte organe centrale si locale ale administratiei de stat prin planurile de stat curente si de perspectiva, precum si prin planurile de mobilizare a economiei nationale pentru primul an de razboi.
    Art. 124
    Masurile pentru pregatirea teritoriului in scopul protectiei cetatenilor si a bunurilor materiale de orice natura impotriva efectelor armelor de nimicire in masa si ale armelor obisnuite se stabilesc si se realizeaza potrivit prevederilor cu privire la apararea locala antiaeriana.
    Art. 125
    In scopul indeplinirii masurilor ce le revin privind pregatirea teritoriului pentru aparare, ministerele, celelalte organe centrale ale administratiei de stat, organele centrale cooperatiste si ale celorlalte organizatii obstesti, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti au urmatoarele obligatii:
    a) sa solicite avizul Ministerului Apararii Nationale privind amplasamentele noi ale obiectivelor economice ce urmeaza a fi incluse in planurile de stat curente si de perspectiva;
    b) sa propuna includerea in planurile de stat curente si de perspectiva, construirea in timp de pace a spatiilor de adapostire pentru apararea locala antiaeriana si de depozitare pentru bunurile materiale necesare asigurarii nevoilor fortelor armate si populatiei pe timp de razboi; locul de amplasare a acestora se va stabili cu acordul Ministerului Apararii Nationale;
    c) sa studieze si sa realizeze masurile de aparare locala antiaeriana privind: amenajarea de spatii de adapostire in mine, canale, tunele si folosirea judicioasa a reliefului terenului pentru protectia cetatenilor; executarea de mijloace individuale de protectie si a mijloacelor si dispozitivelor pentru camuflarea luminilor; executarea degazarii, dezactivarii si dezinfectarii mijloacelor de transport si tehnicii; tratarea sanitara a personalului;
    d) sa tina seama, in activitatea de dezvoltare si modernizare a cailor de comunicatii, a mijloacelor de transport si telecomunicatii civile, ca acestea sa poata fi folosite si pentru satisfacerea nevoilor de aparare, in care scop lucrarile respective vor fi avizate in prealabil de Ministerul Apararii Nationale.
    Art. 126
    Pe timp de razboi, ministerele, celelalte organe centrale ale administratiei de stat, organele centrale cooperatiste si ale celorlalte organizatii obstesti, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti iau masuri pentru refacerea operativa partiala sau totala a obiectivelor care au suferit distrugeri, in scopul asigurarii functionarii lor continue.

    TITLUL V
    PREGATIREA ECONOMIEI NATIONALE PENTRU APARARE

    Art. 127
    Pregatirea economiei nationale pentru aparare cuprinde ansamblul de masuri necesare a se lua in timp de pace, in cadrul pregatirii de mobilizare, in vederea valorificarii intregului potential economic al tarii si subordonarii acestuia, in caz de nevoie, efortului de aparare.
    Art. 128
    Comitetul de Stat al Planificarii, in conditiile prevazute la art. 11 alin. 1 din prezenta lege, elaboreaza propuneri pentru proiectul planului de mobilizare a economiei nationale pentru primul an de razboi.
    Art. 129
    Proiectul planului de mobilizare a economiei nationale cuprinde, pe ministere, celelalte organe ale administratiei de stat, comitete executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, sarcinile ce le revin pentru asigurarea necesitatilor fortelor armate, economiei nationale si populatiei pentru un an de razboi, precum si resursele ce se au in vedere pentru realizarea acestor sarcini.
    Art. 130
    Proiectul planului de mobilizare a economiei nationale si a bugetului de stat se intocmeste pentru primul an al planului de perspectiva de dezvoltare a economiei nationale ca an de baza, iar anual se actualizeaza in masura in care survin modificari in necesitatile fortelor armate sau in resursele si nevoile economiei nationale, care influenteaza gradul de asigurare a cererilor.
    Art. 131
    Proiectul planului de mobilizare a economiei nationale si al bugetului de stat elaborat de Consiliul de Ministri se supune aprobarii Consiliului Apararii. Dupa aprobare, planul de mobilizare a economiei nationale va fi difuzat de catre Comitetul de Stat al Planificarii titularilor de plan in partile ce ii privesc, pentru a fi desfasurat pe unitati, in vederea luarii masurilor corespunzatoare.
    Art. 132
    Punerea in aplicare a planului de mobilizare a economiei nationale se aproba de Marea Adunare Nationala sau, dupa caz, de Consiliul de Stat, la propunerea Consiliului Apararii.
    Art. 133
    Ministerele, celelalte organe centrale ale administratiei de stat si cooperatiste, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, care, potrivit planului de mobilizare a economiei nationale, au sarcini pentru fortele armate in legatura cu productia si reparatiile de armament, munitii, tehnica de lupta si alte produse militare, asigurarea transporturilor militare, a legaturilor de telecomunicatii, spitalizarea si tratamentul militarilor in spitale de zona interioara, vor stabili capacitatile de mobilizare necesare pentru realizarea nevoilor si vor lua masuri din timp de pace, prin planurile de stat curente si de perspectiva, pentru asigurarea si mentinerea acestora in stare de functionare.
    Constituie capacitati de mobilizare:
    a) In industrie:
    - documentatia, utilajele, instalatiile si suprafetele de productie, pregatite pentru a realiza fabricatia si reparatia de armament, munitii, tehnica de lupta si alte produse militare.
    b) In transporturi si telecomunicatii:
    - documentatia, utilajele si instalatiile destinate a satisface in exclusivitate nevoile de transporturi si telecomunicatii solicitate de fortele armate.
    c) Pentru ocrotirea sanatatii:
    - documentatia, utilajele, instalatiile, aparatura si instrumentarul, mijloacele sanitare si suprafetele din unitatile medico-sanitare, cercetare si productie, care participa la asigurarea asistentei medico-sanitare a ranitilor si bolnavilor proveniti din rindul fortelor armate si a victimelor din rindul populatiei.
    Art. 134
    Ministerele, celelalte organe centrale ale administratiei de stat si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti care, potrivit planului de mobilizare a economiei nationale, au sarcini pentru fortele armate si de asigurare medicala a victimelor din rindul populatiei, vor lua masuri de creare si pastrare a rezervelor de mobilizare prin prevederi in planurile de stat curente si de perspectiva, astfel:
    a) In industrie:
    - acumularea principalelor sortimente de materii prime, materiale, semifabricate si subansamble, echipament tehnologic complet, unele masini si utilaje specializate, instalatii complexe, aparatura de masura si control si alte produse, care sa asigure desfasurarea procesului de fabricatie in timp de razboi la produsele militare.
    b) In transporturi si telecomunicatii:
    - acumularea de materiale, aparatura, subansamble, piese de schimb si utilaje specifice ramurii, care sa asigure realizarea sarcinilor ce le revin prin planul de mobilizare a economiei nationale.
    c) Pentru ocrotirea sanatatii:
    - acumularea de aparatura, instrumentar medical, materiale sanitare consumabile, materii prime pentru medicamente si alte produse pentru completarea dotarii unitatilor medico-sanitare care au sarcini de mobilizare si dotare a formatiilor spitalicesti care se pun in functie, la mobilizare, ca spitale de zona interioara, cum si pentru producerea medicamentelor si materialelor sanitare necesare la razboi.
    Art. 135
    Nomenclatorul materialelor, grupelor de materiale si produse, Nomenclatorul grupelor de medicamente si produse tehnico-medicale, precum si nivelurile rezervelor de mobilizare, se aproba odata cu planurile de stat curente si de perspectiva, la propunerea ministerelor, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii.
    Art. 136
    Conditiile referitoare la crearea si pastrarea capacitatilor si rezervelor de mobilizare se vor reglementa prin hotarire a Consiliului de Ministri.
    Art. 137
    In timp de razboi, materiile prime, materialele si produsele industriale constituite, potrivit legii, in rezerve de stat pot fi folosite pentru satisfacerea nevoilor de aparare, cu aprobarea Consiliului Apararii, la propunerea Consiliului de Ministri.
    Art. 138
    In vederea asigurarii capacitatii de lupta a trupelor, tinindu-se seama de necesitatile completarii pierderilor si a consumurilor pe timp de razboi, Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne vor acumula din timp de pace, in cadrul rezervelor proprii, armament, munitii, tehnica de lupta si materiale.
    Nomenclatorul si nivelurile acestor rezerve se vor propune de catre Ministerul Apararii Nationale si Ministerul de Interne, fiecare in partile ce le privesc, si se vor aproba de Consiliul Apararii, iar acumularile respective se vor realiza prin planurile de stat curente si de perspectiva.
    Art. 139
    Materialele perisabile ce se vor acumula in conditiile art. 138 si care depasesc posibilitatile de improspatare in cadrul Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne se vor constitui ca rezerva, in custodie, la unitatile economice, in vederea improspatarii lor din productia curenta. Cantitatile de produse din aceasta categorie vor fi stabilite de beneficiari impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii si ministerele interesate, in functie de posibilitatile de improspatare.
    Art. 140
    In interesul apararii Republicii Socialiste Romania, a ordinii publice si a securitatii statului pot fi rechizitionate bunuri apartinind organizatiilor socialiste de stat, organizatiilor cooperatiste ori altor organizatii obstesti, celorlalte persoane juridice, precum si persoanelor fizice, in conformitate cu dispozitiile legale privind rechizitiile.
    Art. 141
    Pentru asigurarea continuitatii activitatilor pe timp de razboi sau in alte situatii exceptionale, ministerele si celelalte organe centrale, toate organizatiile socialiste sint obligate sa stabileasca din timp masuri pentru pregatirea personalului care sa inlocuiasca pe cei chemati in fortele armate. Pe timp de razboi, contractul de munca se poate desface la cererea salariatilor organizatiilor socialiste, numai cu aprobarea celui ce angajeaza.
    Art. 142
    Ministerele, celelalte organe centrale ale administratiei de stat, organele centrale cooperatiste si ale organizatiilor obstesti, precum si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, vor satisface cu prioritate, potrivit planului de stat, atit nevoile fortelor armate, cit si cererile furnizorilor de produse destinate sectorului de aparare.
    Art. 143
    Indrumarea si controlul privind pregatirea economiei nationale pentru aparare se exercita de catre:
    a) Ministerul Apararii Nationale, cu privire la masurile de pregatire de mobilizare luate de catre ministere, celelalte organe centrale ale administratiei de stat, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si de unitatile subordonate acestora, pentru realizarea sarcinilor de plan privind asigurarea cererilor fortelor armate, intocmirea lucrarilor de mobilizare la locul de munca, pregatirea teritoriului pentru nevoile operative ale fortelor armate si apararea locala antiaeriana;
    b) Comitetul de Stat al Planificarii, cu privire la indeplinirea de catre ministere, celelalte organe centrale ale administratiei de stat, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si de unitatile subordonate acestora, a sarcinilor ce le revin pe linia pregatirii economiei nationale pentru mobilizare;
    c) Ministerul Finantelor, pentru activitatea economico-financiara a ministerelor, celorlalte organe centrale ale administratiei de stat, comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, precum si a unitatilor subordonate acestora, pe linia pregatirii de mobilizare;
    d) Ministerul Sanatatii, cu privire la indeplinirea in domeniul sau de activitate a actiunilor si masurilor privind pregatirea de mobilizare medico-sanitara;
    e) celelalte ministere si organe centrale ale administratiei de stat sau cooperatiste, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, cu privire la indeplinirea de catre unitatile subordonate a sarcinilor pe linia pregatirii de mobilizare.
    Art. 144
    Ministerul Apararii Nationale si Comitetul de Stat al Planificarii prezinta Consiliului Apararii rapoarte privind stadiul pregatirii economiei nationale pentru aparare.

    TITLUL VI
    ASIGURAREA FINANTARII NEVOILOR DE APARARE

    Art. 145
    Cheltuielile necesare organizarii, inzestrarii, intretinerii efectivelor, precum si finantarii investitiilor fortelor armate, se suporta din bugetul de stat, daca prin lege nu se dispune altfel.
    Art. 146
    Mijloacele materiale si financiare necesare garzilor patriotice, activitatii de pregatire a tineretului pentru apararea patriei si realizarii masurilor de aparare locala antiaeriana se asigura in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare.
    Art. 147
    Fondurile necesare realizarii masurilor pentru pregatirea operativa a teritoriului, crearii capacitatilor si rezervelor de mobilizare ce urmeaza a se folosi in timp de razboi se suporta de la bugetul de stat.
    Art. 148
    Fondurile necesare asigurarii transportului, depozitarii, conservarii, efectuarii probelor de calitate si manipularii rezervelor de mobilizare, precum si cele legate de administrarea si paza depozitelor in care acestea sint constituite, se suporta din bugetul de stat.
    In cazul in care materialele constituite in rezervele de mobilizare sint pastrate in depozite comune cu cele destinate productiei curente a organizatiilor economice si intreprinderilor, cheltuielile necesare depozitarii, conservarii, administrarii si pazei spatiilor de depozitare se suporta din cheltuielile de productie sau circulatie ale organizatiilor economice si intreprinderilor.
    Art. 149
    Normele metodologice privind finantarea constituirilor si improspatarilor, a cheltuielilor legate de depozitarea, administrarea si conservarea materialelor rezerva de mobilizare, precum si evidenta contabila si de gestiune, se vor stabili de catre Ministerul Finantelor cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii.

    TITLUL VII
    MATERIALIZAREA UNITATILOR SOCIALISTE IN TIMP DE RAZBOI

    Art. 150
    Unitatile socialiste de orice fel pot fi militarizate in timp de razboi oricind interesele apararii nationale a Republicii Socialiste Romania impun aceasta, in scopul desfasurarii in bune conditii a intregii lor activitati pentru realizarea tuturor sarcinilor de plan.
    Art. 151
    Prin militarizarea unitatilor socialiste se intelege punerea sub control, disciplina si jurisdictie militara a intregului personal al acestora, care va fi socotit mobilizat sau chemat pentru prestari de servicii, corespunzator situatiei militare ce o are, astfel:
    a) cei care sint supusi obligatiilor militare sint considerati mobilizati;
    b) cei care nu sint supusi obligatiilor militare sint considerati chemati pentru prestari servicii, potrivit legii speciale.
    Cei prevazuti la lit. a si b de mai sus sint considerati militari mobilizati in timp de razboi, cu gradele din evidenta militara, numai in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor de la prezentul titlu.
    In aceleasi categorii intra si personalul mobilizat pentru lucru ori cel chemat pentru prestari de servicii conform legii rechizitiilor, in unitatile socialiste nemilitarizate.
    Art. 152
    Militarizarea unitatilor socialiste se va face prin decret al Consiliului de Stat, la propunerea Ministerului Apararii Nationale, aprobata de Consiliul Apararii.
    Masura prevazuta in alineatul precedent poate fi propusa de Ministerul Apararii Nationale, din initiativa proprie, sau la propunerea ministerelor ori a altor organe centrale interesate.
    Art. 153
    Pe timpul militarizarii lor, unitatile socialiste se afla sub controlul Ministerului Apararii Nationale, exercitat direct sau prin unitatile militare anume destinate.
    Art. 154
    Prin control se intelege supravegherea intregii activitati a unitatilor socialiste militarizate, precum si a modului de asigurare a ordinii si disciplinei, in scopul de a se crea toate conditiile necesare pentru realizarea intocmai si la timp a sarcinilor de plan ce le revin.
    Art. 155
    La unitatile socialiste militarizate se pot numi, la nevoie, comandanti militari de catre Ministerul Apararii Nationale, cu aprobarea Consiliului Apararii.
    Art. 156
    Personalul unitatilor socialiste militarizate nu poate parasi serviciul si nici nu i se poate desface contractul de munca din initiativa celui ce angajeaza, decit cu aprobarea organului militar care exercita controlul asupra activitatii unitatilor respective, pe baza propunerilor comandantului militar, acolo unde exista, de acord cu organele de conducere respective.
    Angajarea de personal nou se face cu avizul comandantului militar, iar acolo unde acesta nu exista, cu acordul organului militar de control.
    In cazuri bine motivate, comandantul militar sau organul militar de control poate cere pe cale ierarhica, Ministerului Apararii Nationale, in interesul bunului mers al unitatii socialiste militarizate, schimbari de personal. Hotarirea se va lua cu avizul prealabil al organului de conducere colectiva din unitatea respectiva si al ministerului sau organului central de resort.
    Art. 157
    Pentru infractiunile savirsite de personalul unitatilor socialiste militarizate in exercitiul atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, competenta de judecata revine tribunalelor militare, cu respectarea dispozitiilor din Codul de procedura penala privitoare la competenta dupa materie si dupa calitatea persoanei.
    Urmarirea penala poate incepe numai la sesizarea comandantului militar, acolo unde exista, sau a comandantului organului militar care exercita controlul si se efectueaza de acestia sau de catre ofiterii cu cercetarea penala anume desemnati in acest scop.
    Supravegherea activitatii de cercetare penala, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata se efectueaza de Procuratura militara, conform prevederilor Codului de procedura penala.
    Art. 158
    Organizarea si functionarea unitatilor socialiste militarizate, masurile privind asigurarea securitatii, ordinii si disciplinei, sanctiunile si modul lor de aplicare pentru personalul din unitatile militarizate, precum si alte aspecte specifice, se stabilesc prin lege speciala.

    TITLUL VIII
    SANCTIUNI

    Art. 159
    Incalcarea prevederilor prezentei legi, in masura in care constituie infractiune, se pedepseste potrivit legii penale.
    Art. 160
    Constituie contraventie urmatoarele fapte savirsite de tinerii chemati la recrutare, recruti sau rezervisti:
    a) neprezentarea in mod nejustificat a recrutului sau rezervistului la organul de evidenta militara, pentru scoaterea din evidenta;
    b) neprezentarea in mod nejustificat a recrutului sau rezervistului la organul de evidenta militara in termenul de 5 zile de la data sosirii la noul domiciliu, pentru a fi luat in evidenta, dar nu mai tirziu de 10 zile de la data scoaterii din evidenta;
    c) neprezentarea in mod nejustificat a recrutului sau rezervistului la data, ora si locul prevazute in ordinul de chemare emis de centrul militar, pentru clarificarea situatiei militare;
    d) neanuntarea la organul de evidenta militara, de catre rezervist, cu 10 zile inaintea plecarii, a absentarii de la domiciliu pe o durata mai mare de 45 zile sau de catre recrut a absentarii de la domiciliu ori a schimbarii resedintei pe o durata mai mare de 45 zile;
    e) pierderea adeverintei de recrutare din vina recrutului;
    f) pierderea livretului militar din vina rezervistului;
    g) neprezentarea in mod nejustificat a tinarului la recrutare la data, ora si locul stabilite in ordinul de chemare, daca fapta nu constituie infractiune de sustragere de la recrutare;
    h) neprezentarea in termen legal a rezervistului pentru primirea sau viza livretului militar;
    j) incredintarea unei alte persoane a livretului militar, daca aceasta nu s-a facut cu scopul ca livretul militar sa fie folosit fara drept.
    Contraventiile prevazute la lit. d, e si h se sanctioneaza cu amenda de la 50 la 100 lei.
    Contraventiile prevazute la lit. a, b, c si f se sanctioneaza cu amenda de la 50 la 200 lei.
    Contraventiile prevazute la lit. g si i se sanctioneaza cu amenda de la 100 la 300 lei.
    Art. 161
    Constituie contraventii urmatoarele fapte savirsite de salariatii unitatilor socialiste:
    a) netinerea evidentei militare a recrutilor si rezervistilor conform dispozitiilor legale;
    b) neintocmirea si netrimiterea in timpul cerut a tabelelor nominale cu tinerii care urmeaza a fi recrutati sau omiterea unor tineri de pe aceste tabele;
    c) neinminarea in termen a ordinelor de chemare a tinerilor, recrutilor si rezervistilor;
    d) netrimiterea in termenul stabilit a dovezilor de primire a ordinelor de chemare;
    e) necomunicarea in termenul stabilit a schimbarilor survenite in datele de evidenta ale recrutilor si rezervistilor;
    f) angajarea in serviciu a recrutilor fara a fi luati in evidenta de catre organele de evidenta militara in raza carora domiciliaza sau isi au resedinta ori a rezervistilor fara a fi luati in evidenta de catre organele de evidenta militara in raza carora domiciliaza;
    g) necomunicarea in termen la centrele militare a numelui si celorlalte date personale ale elevilor si studentilor exmatriculati care au intrerupt studiile fara o justificare legala sau care au ramas a doua oara repetenti.
    Contraventiile prevazute la lit. b, d si e se sanctioneaza cu amenda de la 50 la 150 lei.
    Contraventiile prevazute la lit. a, c, f si g se sanctioneaza cu amenda de la 100 la 300 lei.
    Sanctiunile prevazute in prezentul articol se aplica salariatilor desemnati de conducerea organizatiilor socialiste cu tinerea evidentei militare, cu inminarea ordinelor de chemare, celor care raspund de angajarea personalului, precum si celor insarcinati, potrivit legii, sa faca diferite comunicari privind evidenta militara, care au savirsit contraventia.
    Pentru savirsirea acelorasi fapte, personalul organelor militiei se pedepseste disciplinar de catre sefii ierarhici.
    Art. 162
    Contraventiile se constata de ofiterii, subofiterii si salariatii centrelor militare anume imputerniciti de comandantul centrului militar, precum si de sefii posturilor, birourilor, sectiilor sau serviciilor de militie cu sarcini de evidenta militara. Agentul constatator aplica si sanctiunea.
    Plingerea impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei se rezolva de catre comandantul centrului militar.
    Dispozitiile prezentului articol se intregesc cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, care se aplica in mod corespunzator.

    TITLUL IX
    DISPOZITII FINALE

    Art. 163
    Decretul nr. 468/1957 pentru reglementarea indeplinirii serviciului militar, modificat prin decretele nr. 80/1960 si nr. 693/1963, republicat in Buletinul Oficial nr. 17 din 24 noiembrie 1964, modificat prin decretele nr. 726/1965 si nr. 711/1966; Decretul nr. 765/1968 privind constituirea, organizarea si functionarea garzilor patriotice; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 361/1954 pentru reglementarea operatiunilor de recrutare, pregatirea recrutilor pentru incorporare si a incorporarii acestora; Hotarirea Consiliului de Ministri nr. 535/1957 pentru stabilirea atributiilor si normelor generale de organizare si functionare a comisariatelor militare, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi, se abroga.
    Art. 164
    Prezenta lege intra in vigoare la data de 31 martie 1973.

    Aceasta lege a fost votata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 28 decembrie 1972, intrunind, din cele 429 voturi exprimate, 424 voturi pentru si 5 voturi impotriva.

                   Presedintele Marii Adunari Nationale,
                               STEFAN VOITEC