LEGE   Nr. 1284 din 30 martie 1939

pentru organizarea Casei Constructiilor*)

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 76 din 30 martie 1939

    *) Aceasta lege s-a promulgat prin I.D.R. sub nr. 1.284 din 1939 si s-a publicat in Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 76 din 30 martie 1939. Ea abroga Legea Casei Autonome a Constructiilor din 30 mai 1930, pag. 314, vol. XVIII, cu modificarile din 9 aprilie 1931, 21 iulie 1931, 9 aprilie 1933 si 21 martie 1938.

    Asupra raportului presedintelui Consiliului Nostru de Ministri si ministrilor Nostri secretari de Stat la Departamentele Muncii, Finantelor si Justitiei cu nr. 34.680 din 27 martie 1939,
    Avand in vedere jurnalul Consiliului Nostru de Ministri nr. 1.014 din 1939,
    Avand in vedere avizul Consiliului Legislativ nr. 20 din 1939,
    Pe temeiul art. 98 din Constitutie,
    Am decretat si decretam:

    CAP. 1
    Scopul si obiectul Casei Constructiilor

    Art. 1
    Casa Constructiilor, infiintata prin Legea din 30 mai 1930, este persoana juridica, cu administratiune si gestiune autonoma.
    Ea va functiona pe langa Ministerul Muncii si isi va avea sediul in Bucuresti.
    Art. 2
    Scopul acestei institutiuni este de a inlesni populatiei cu mijloace marginite, in primul rand asiguratilor Casei Centrale cu o vechime de cel putin 3 ani neintrerupti si in al doilea rand functionarilor publici definitivi, cu o vechime de cel putin 5 ani neintrerupti, dobandirea de caminuri proprii.
    Pentru indeplinirea acestui scop, Casa Constructiilor isi va procura fonduri in conformitate cu art. 44 - 51, pe care le va intrebuinta pentru:
    a) A construi, a vinde pe bani gata sau pe termen lung si a inchiria case si locuinte de anumite tipuri prevazute in legea de fata;
    b) A cumpara terenuri pentru a le vinde in intregime sau in parcele, celor indreptatiti sa dobandeasca sprijinul acestei Case;
    c) A face lucrari edilitare, atat in cartiere noi, cat si in cele existente;
    d) A acorda imprumuturi pe termen lung pentru construirea de case de tip popular si de tip economic, fie individuale, fie colective.
    Pentru acordarea acestor imprumuturi se va prevedea in fiecare an in bugetul Casei o suma ce nu va trece de maximum lei 5.000.000.
    Imprumuturile nu se vor putea acorda pentru alte constructiuni sau alte imobile, decat pentru locuinte de tip popular sau economic, destinate numai asiguratilor Casei Centrale si functionarilor publici. Se excepteaza cazurile prevazute la alineatul urmator;
    c) A construi edificii publice pentru contul Statului, Tinuturilor, judetelor sau comunelor, sau pentru cel al institutiilor de utilitate publica, al caror buget se voteaza de Corpurile Legiuitoare sau se supune autoritatii de Stat tutelare spre control si aprobare.
    Darea in intreprindere si incheierea contractelor respective cu Casa Constructiilor sau cu cei care au contractat cu aceasta Casa pe baza acestei legi, pentru operatiunile prevazute prin prezentul articol in alineatele a), b), c) si e) se vor face prin derogare de la dispozitiunile prevazute de art. 83 pana la 114 inclusiv, din legea contabilitatii publice, fara sa fie nevoie de o licitatiune publica. Un regulament special va stabili normele de aprovizionare, dare in intreprindere si receptionare a materialelor si lucrarilor de care Casa Constructiilor are nevoie.
    Pentru plata creantelor sale din aceste lucrari, Casa Constructiilor va avea privilegiul prevazut de art. 1737 alin. 4 din Codul civil, asupra imobilelor construite si care se va conserva in prim rang pana la deplina achitare a ziselor creante, prin simpla transcriere a contractelor de lucrari in registrele tribunalului a situatiei imobilului, iar unde sunt carti funduare, prin inscriptiune in aceste carti.
    Art. 3
    Prin case sau locuinte de tip popular se intelege acele case sau locuinte ce cuprind cel mult 3 incaperi de locuit, o bucatarie, o camera de serviciu, o camera pentru pastrare de alimente, baie, pivnita, pod, magazie de combustibil si instalatiunile sanitare si de lumina, in masura in care mijloacele edilitare le permit. Suprafata construita a caselor de acest tip nu va fi mai mare decat 100 mp, socotit parter si etaj.
    In orasele cu o populatie sub 50.000 locuitori, constructiile de tip popular vor putea cuprinde si ateliere pentru micii mestesugari.
    Prin case sau locuinte de tip economic se intelege acele case sau locuinte ce cuprind cel mult 5 incaperi de locuit si dependintele aratate in alineatul precedent. Suprafata lor construita nu va depasi 200 mp.
    Constructiunile ce cuprind mai multe locuinte trebuie sa indeplineasca aceste insusiri pentru fiecare locuinta in parte.
    Art. 4
    Dispozitiile articolului precedent nu se aplica edificiilor publice.
    Acestea se vor construi in conditiuni speciale fiecarui caz.

    CAP. 2
    Foloasele acordate beneficiarilor Casei Constructiilor

    Art. 5
    Casa Constructiilor vine in sprijinul beneficiarilor ei prin:
    a) Efectuarea lucrarilor de constructie in regia Casei Constructiilor;
    b) Vinderea de terenuri, case sau locuinte pe credit, cu termen pana la 20 ani;
    c) Inchirierea imobilelor aflatoare in proprietatea sau in posesiunea Casei Constructiilor;
    d) Acordarea de fonduri cu titlu de imprumut, cu termen pana la 15 ani, in scop de a construi.
    Deosebit de foloasele de mai sus, beneficiarii Casei Constructiilor se vor bucura de scutire de impozite pentru constructiunile executate in conditiunile prezentei legi.
    Art. 6
    Pretul de cumparare a caselor, locuintelor si terenurilor vandute de Casa Constructiunilor se va plati in rate, la datele fixate prin contractele de vanzare.
    Odata cu ratele din pret se vor plati si ratele de dobanda, care va fi socotita astfel cum se arata la art. 7.
    Art. 7
    Fondurile primite cu titlu de imprumut de la Casa Constructiilor se vor restitui prin rate la datele fixate prin contracte.
    Odata cu ratele de amortizare se va plati si o dobanda respectiva, al carei procent va fi cel putin 1 la suta mai mare decat cel socotit Casei Constructiilor de catre creditorii sai. Nici intr-un caz acest procent nu va putea fi mai mic de 2 la suta anual, oricare ar fi originea fondurilor investite.
    Fondurile ce se acorda cu imprumut se vor elibera beneficiarilor in rate, treptat cu inaintarea lucrarilor, numai pe baza planurilor intocmite si a situatiunilor de plata incheiate.
    Art. 8
    Creantele Casei Constructiilor sunt garantate prin: a) rezervarea pe seama ei a dreptului de proprietate imobiliara asupra imobilelor construite de ea sau cu sprijinul ei; b) privilegiul special imobiliar.
    Privilegiul imobiliar al Casei Constructiilor se va trece prin inscrierea sau transcrierea in registrul special de sarcini si mutatiuni sau in cel funciar al instantelor judecatoresti a situatiunii imobilului, potrivit prevederilor legilor in vigoare pentru conservarea privilegiilor sau a drepturilor de garantie reala imobiliara.
    Pentru a se opera asemenea treceri nu va fi nevoie de prezenta partilor si nici de vreo alegere de domiciliu, ci numai de o cerere in scris din partea Casei Constructiilor.
    Privilegiul inscris sau transcris isi pastreaza rangul special pana la radiere, fara nici o reinnoire, atat pentru capital, cat si pentru dobanzi sau alte accesorii.
    Prin faptul inscrierii sau transcrierii privilegiului asupra unui imobil, Casa Constructiilor devine privilegiata si asupra tuturor veniturilor de orice natura ale imobilului, fara nici o alta inscriere sau transcriere speciala.
    Creantele privilegiate si ipotecate de Casa Constructiilor nu sunt supuse legii falimentelor.
    Casa Constructiilor pastreaza dreptul de a se acoperi in intregime si cu prioritate asupra oricarei creante si cheltuieli, neavand a suporta nici chiar cota cuvenita Statului, conform art. 969 din Codul comercial.
    Reducerea sau radierea privilegiului se va face la cererea Casei Constructiilor, fara a fi nevoie de prezenta partilor.
    Art. 9
    Sunt scutite de orice taxe comunale de constructiuni si de orice impozite de orice natura catre Stat, Tinut, judet, municipiu sau comuna: constructiunile, renovarile, transformarile si adaugirile executate de Casa Constructiilor sau cu sprijinul ei, dupa urmatoarele deosebiri:
    a) Casele si locuintele de tip popular sunt scutite pe termen de 20 de ani, de la data cand au devenit in stare de locuit;
    b) Casele si locuintele de tip economic sunt scutite pe termen de 15 ani, de la data cand au devenit in stare de locuit;
    c) Constructiunile renovate, in curs de constructie sau transformate in locuinte de tip popular sau economic, sunt scutite conform distinctiunilor de la alin. a) si b), in cazul cand valoarea noilor lucrari va fi cel putin egala cu valoarea de mai inainte a cladirii, excluzandu-se terenul dupa o prealabila evaluare;
    d) Adaugirile de constructiuni sunt scutite dupa distinctiunile de la alin. a) si b), numai pentru partea noua de constructiune.
    Pentru constructiunile noi, scutirea cuprinde si terenul pe care ele sunt facute, precum si curtile si gradinile ce depind de ele.
    Casa Constructiilor va face ea insasi constatarile trebuincioase pentru stabilirea intinderii si termenului scutirii de impozite.
    Organele de impunere sunt obligate a tine seama de constatarile ce le vor fi comunicate. La staruinta partii interesate, Casa Constructiilor va elibera un certificat de pe aceste constatari, certificat ce va face deplina dovada in fata organelor de impunere si a instantelor superioare.
    Scutirea de impozite se va acorda numai pentru sumele date fie ca imprumut, fie pentru constructii.

    CAP. 3
    Beneficiarii Casei Constructiilor si indatoririle lor

    Art. 10
    Vor beneficia de avantajele acordate de aceasta lege:
    a) Asiguratii Casei Centrale a Asigurarilor Sociale cu o vechime de cel putin 3 ani neintrerupti si cu o varsta minima de 25 de ani si maxima de 55 de ani;
    b) Functionarii publici definitivi, civili, de Stat, Tinut, judet, municipiu si comuna, cu o vechime de cel putin 5 ani neintrerupti;
    c) Institutiile publice.
    Art. 11
    Intre persoanele din aceeasi categorie de indreptatiti, se vor prefera acelea care sunt casatorite si au copii mai multi si care ofera in acelasi timp un avans mai mare.
    Art. 12
    Casa Constructiilor va putea construi case bloc.
    Aceste case bloc vor cuprinde numai apartamente de tip popular si economic, descrise la art. 3 al legii, bucurandu-se de toate scutirile prevazute de legea de fata la categoria respectiva.
    Art. 13
    Sprijinul Casei Constructiilor in vederea construirii se poate acorda unuia din soti sau amandurora.
    Beneficiarii pot contracta si atunci cand sunt coproprietari cu sotia, respectiv sotul, pe locul destinat constructiunii.
    Art. 14
    Pentru a obtine sprijinul Casei Constructiilor, solicitatorul va trebui sa alature la cererea sa:
    a) Dovada ca face parte dintr-una din categoriile specificate in art. 10, cu indicarea situatiunii sale materiale, a impozitelor ce plateste catre Stat si comuna si a cuantumului salariului, cu atestarea ca acest salariu nu este supus nici unei urmariri;
    b) Un certificat eliberat de administratia financiara respectiva ca nu poseda nici el si nici sotia sa un imobil locuibil.
    Autoritatile competente sunt indatorate a elibera certificatele trebuincioase la cererea celor interesati;
    c) Planul constructiunii, intocmit de un arhitect diplomat sau recunoscut;
    d) Devizul estimativ al costului constructiunii;
    e) Contractul de intreprindere cu constructorul cladirii, cu data certa, afara de cazul cand lucrarea urmeaza a se executa in regie proprie sau in regia Casei Constructiilor.
    Devizul si contractul de intreprindere vor prevedea materialele corespunzatoare unei constructiuni solide si igienice; ele urmeaza sa fie aprobate de Casa Constructiilor;
    f) O recipisa a Casei Constructiilor pentru o suma ce va reprezenta 15 la suta din valoarea casei de tip popular si 20 la suta din valoarea casei de tip economic, cand acestea sunt construite de Casa Constructiilor.
    In cazul de cumparare a unui teren de la Casa Constructiilor, cota platita in numerar va fi de 25 la suta din valoarea terenului, ca prima rata din pret.
    Art. 15
    Nu se poate acorda sprijinul Casei Constructiilor acelora care poseda o alta locuinta, pe care ar putea-o locui, apartinand fie solicitatorului, fie celuilalt sot.
    Art. 16
    Solicitatorul isi va lua indatorirea:
    a) De a nu schimba destinatiunea de locuinta a imobilului si de a-l locui personal;
    b) De a nu inchiria sau vinde, in tot timpul duratei contractului, fara consimtamantul prealabil si expres al Casei Constructiilor, instiintand in toate cazurile Casa Constructiilor de aceasta, pentru a-si da aprobarea;
    c) A accepta asigurarea constructiunii contra incendiului, prin intermediul Casei Constructiilor, in contul beneficiarului, cu specificarea ca, in caz de sinistru, Casa Constructiilor va fi despagubita de datoria ramasa de plata si ca numai surplusul va fi incasat de beneficiar. La cererea beneficiarului Casa Constructiilor va putea sa intrebuinteze suma primita, drept despagubiri pentru refacerea acestui imobil pe baza unei noi conventii ce se va incheia;
    d) De a nu vinde, de a nu ipoteca si de a nu greva constructiunea si terenul cu o sarcina reala imobiliara, decat cu invoirea Casei Constructiilor;
    c) De a comunica Casei Constructiilor orice schimbare intervenita in ce priveste gradul functiunii ce ocupa, a salarizarii, a profesiunii si in genere a capacitatii sale juridice.
    Art. 17
    Orice abatere de la obligatiunile prevazute in alin. a), b) si d), din articolul precedent, atrage de la sine rezilierea atat a contractului intervenit intre Casa Constructiilor si beneficiar, cat si a celui dintre beneficiar si tert, beneficiarul ramanand raspunzator de orice daune cauzate imobilului si de plata ratelor intarziate.
    Art. 18
    Sprijinul acordat de catre Casa Constructiilor este personal.
    El nu poate fi transmis inainte de inceperea lucrarilor de constructie, decat daca unul din soti renunta la el sau decade din drepturi. In acest caz, celalalt sot poate sa declare ca i se substituie, numai daca indeplineste in persoana sa conditiunile trebuincioase, conform art. 10.
    Art. 19
    In cazurile de incetare a indeplinirii conditiunilor care indreptatesc la dobandirea sprijinului Casei Constructiilor, sau de incetarea din viata, inainte de inceperea lucrarilor de constructie, sprijinul Casei Constructiilor si foloasele ce decurg de pe urma lui se considera retrase de drept din momentul producerii evenimentului.

    CAP. 4
    Garantiile Casei Constructiilor si procedura executarii silite

    Art. 20
    Plata sumelor datorate Casei Constructiilor se va face la sediul acestei Case sau la institutiunile desemnate de ea.
    Art. 21
    Plata ratelor de amortizare si a dobanzilor aferente, datorate de cei care primesc un salariu de la administratiunile si institutiunile publice sau particulare, se face direct de catre aceste institutiuni si administratiuni, care sunt indatorate a le retine din salariu si a le varsa cu borderou Casei Constructiilor.
    Ratele se vor considera achitate numai dupa incasarea lor efectiva de Casa Constructiilor.
    Aceste retineri se vor face in urma unor invitatiuni, ce li se vor adresa de catre Casa Constructiilor, cu specificatiunea cuantumului pentru capital, dobanzi, prime de asigurare si alte accesorii.
    Aceasta invitatiune are efectul unei urmariri silite in baza unui titlu executoriu si constituie pentru Casa Constructiilor o creanta privilegiata, ce trece inaintea oricarui alt privilegiu.
    Prin derogare la dispozitiunile art. 409 din procedura civila si legile in vigoare, se poate retine pentru plata datoriilor catre Casa Constructiilor, pana la jumatate din salariul ce primeste functionarul sau pensionarul beneficiar.
    Retinerile se vor face din salarii, indemnizatii de scumpete sau chirie, recompense nationale, gratificatii etc., lunar, fara nici o exceptiune, chiar si in luna decembrie sau in aceea in care cade sarbatoarea Pastelui, si vor fi trimise prin ordonante de plata in mod obligatoriu casieriei Casei Constructiilor, in luna urmatoare.
    Ratele sunt exigibile intre 1 si sfarsitul fiecarei luni. In mod exceptional, plata se va putea face si in tot cursul lunii a doua, dupa care ratele vor suporta o dobanda de intarziere de 5 la suta, care se va aplica chiar din prima zi a lunii a treia. Dobanda se va calcula lunar, chiar daca plata ratelor se face in cursul lunii a treia si urmatoarele.
    Dobanzile de intarziere se vor opera in registre la partidele debitorilor, la 1 ale fiecarei luni.
    Art. 22
    Ratele de amortizare, dobanzile si accesoriile neplatite la scadenta, cheltuieli de judecata, si urmarire, se vor urmari si incasa prin organele Casei Constructiilor sau prin acelea ale fiscului, pe baza legii de urmarire a veniturilor Statului.
    Aceasta urmarire se va putea face separat sau concomitent, prin unul din aceste organe.
    Creantele Casei Constructiilor devin certe, lichide si exigibile, in conditiunile ce se vor stipula prin contract. Ele vor fi indivizibile fata de erezii debitorilor ei.
    Art. 23
    Creantele Casei Constructiilor ce izvorasc din operatiunile aratate la art. 5 alineatele a), b) si d) sunt privilegiate.
    Privilegiul Casei Constructiilor trece inaintea oricarui alt privilegiu, cu exceptia privilegiului fiscului.
    Art. 24
    Toate actele si contractele in care Casa Constructiilor figureaza ca parte devin autentice prin semnarea lor de catre parti si prin investirea lor cu sigiliul acestei Casei si cu un numar de ordine.
    Casa Constructiilor va tine un registru de ordine si un registru alfabetic al actelor sale autentice. Aceste registre vor fi publice.
    Actele astfel autentificate de Casa Constructiilor se vor investi cu formula executorie numai de tribunalul sediului acestei Case.
    Copiile eliberate de Casa Constructiilor, de pe actele si contractele incheiate de ea, de pe registrele si scriptele sale, precum si copiile actelor aflate in conservarea sa si certificate pentru conformitate cu originalul au puterea probanta a copiilor emanate de la instantele judecatoresti sau de la notarii publici.
    Art. 25
    Daca asupra sumelor datorate nu se platesc ratele asa cum s-a prevazut in art. 21, sau prin contractele respective, Casa Constructiilor va putea cere presedintelui tribunalului luarea in posesie a imobilului afectat, evacuarea debitorului, precum si a chiriasilor. Aceeasi procedura se va putea urma si in contra tertilor care folosesc imobilul, fara autorizatia Casei Constructiilor. De asemenea va putea cere si scoaterea in vanzare a imobilului, conform art. 26 si urmatoarele.
    Presedintele tribunalului se va pronunta in termen de 10 zile, pe cale de ordonanta, dupa citarea, debitorului, in camera de consiliu.
    Ordonanta este executorie si nu va putea fi suspendata decat prin depunerea unei cautiuni, egale cu suma ratelor datorate, depusa la cererea de suspendare.
    Toate riscurile si pericolele ce pot rezulta din punerea Casei Constructiilor in posesia imobilelor sunt exclusiv in sarcina debitorului.
    Art. 26
    Daca asupra sumelor datorate nu se platesc Casei Constructiilor ratele asa cum sunt prevazute in contract, Casa Constructiilor va adresa debitorului, la imobilul afectat lui, prin corpul portareilor, doua somatiuni de plata la interval de 15 zile fiecare.
    Daca debitorul nu va achita ceea ce datoreaza, pana in 10 zile de la inmanarea sau afisarea ultimei somatiuni, Casa Constructiilor va cere tribunalului investirea cu formula executorie a titlului sau de creanta. Somatiunea va fi adresata la sediul imobilului si va cuprinde indicatiunea titlului, a ratelor restante si a intregii creante exigibile.
    Art. 27
    Pe baza titlului executoriu, Casa Constructiilor va cere tribunalului scoaterea in vanzare a imobilului, prin licitatie publica.
    Cererea va cuprinde toate indicatiunile enumerate la art. 29.
    Numaidecat dupa inregistrarea cererii, grefierul tribunalului va intocmi, pe a sa raspundere, tabloul de sarcini ce greveaza imobilul urmarit, iar presedintele va ordona scoaterea in vanzare si va fixa termenul licitatiunii, care nu va putea fi mai apropiat de o luna si mai departat de doua luni. Aceasta ordonanta este definitiva, nici o opozitiune nu este admisibila contra ei.
    Vanzarea va putea fi oprita daca, inainte de termenul fixat pentru efectuarea ei, debitorul va depune la sediul Casei Constructiilor sumele datorate, dobanzile de intarziere si cheltuielile de urmarire si executare, prevazute in contract.
    Art. 28
    Contestatiile in contra vanzarii silite, facute de creditorii ipotecari, si de tertii care revendica imobilul urmarit, sau intervenientii pentru a se anula urmarirea sau pentru pastrarea unui drept de proprietate sau oricarui alt drept, se vor face prin cerere inscrisa catre tribunalul prin care s-a facut urmarirea.
    Ele nu vor putea fi facute decat cu cel putin 20 de zile inainte de termenul de vanzare si nu vor fi primite decat dupa ce taxele citatiilor vor fi platite.
    Contestatiile vor trebui sa cuprinda alegerea de domiciliu in localitatea situatiunii imobilului sau in orasul de resedinta al tribunalului de urmarire, toate motivele pe care se intemeiaza, dezvoltate pe larg, precum si actele pe care se sprijina, sub sanctiunea de nulitate.
    Tertiul care va cadea in contestatiunea sa va fi obligat la cheltuieli de judecata si la daune-interese, al caror cuantum este lasat la aprecierea judecatorilor, in care va intra si onorariul de avocat, fixat de tariful minimal. Cand tribunalul va respinge contestatia, se va proceda la vanzare. In cazul in care tribunalul admite contestatia, apelul in contra acestei hotarari se va face in termen de 3 zile de la pronuntare.
    Art. 29
    Licitatia nu se va putea tine daca cu 10 zile libere inainte de termenul fixat nu se va fi publicat in Monitorul Oficial un extract de pe ordonanta de scoatere in vanzare, extract ce va trebui sa cuprinda:
    a) Enuntarea pe scurt a titlului, pe baza caruia se face urmarirea;
    b) Numele si prenumele debitorului, cu aratarea domiciliului, la imobilul urmarit;
    c) Indicarea sumelor datorate si a pretului de la care incepe licitatiunea;
    d) Determinarea imobilului urmarit, cu aratarea localitatii, strazii si numarului, a suprafetei terenului si a numarului camerelor, asa cum reiese din titlul de creanta si din cererea de executare.
    Daca se urmareste un apartament dintr-un imobil colectiv, se va face aratare speciala, dar nu se va arata suprafata terenului;
    e) Indicatiunea, in cazul cand imobilul este inchiriat, a termenului si a pretului locatiunii, numai daca locatiunea a fost facuta cu aprobarea Casei Constructiilor;
    f) Ziua si ora licitatiunii, precum si locul unde va avea loc.
    Art. 30
    Copii de pe aceste extracte se vor expedia recomandat prin posta in termenul aratat in articolul precedent, debitorului urmarit si creditorilor privilegiati sau ipotecari, la domiciliul lor ales, cu prilejul inscriptiunilor respective.
    Recipisa postei purtand numarul si data primirii, precum si numele destinatarului, face deplina dovada.
    Art. 31
    Daca asupra imobilului urmarit de catre Casa Constructiilor se vor fi inceput si alte urmariri, potrivit Codului de procedura civila, aceste urmariri se vor putea conexa cu urmarirea facuta de catre Casa Constructiilor, iar formele de licitatie se vor indeplini potrivit prezentei legi.
    Art. 32
    Licitatia va avea loc in sedinta publica, la ziua fixata, intrucat se va starui la vanzare.
    Dupa citirea lucrarilor din dosar, debitorul urmarit va putea ridica in mod sumar exceptiunile procedurale, bazate numai pe articolele ce preced.
    Art. 33
    In cazul cand exceptiunile ridicate vor fi inlaturate, se va proceda indata la vanzare.
    Telalul va anunta pretul de plecare al licitatiunii.
    Vor putea concura, cu excluderea debitorului, orice persoane capabile care prezinta garantii de solvabilitate.
    Concurentii vor depune pe masa tribunalului o cautiune, a carei valoare va fi de a zecea parte din suma aratata, pentru inceperea licitatiunii.
    Grefierul si telalul vor tine liste de numele concurentilor si de sumele oferite de ei.
    Strigarile se vor repeta de 3 ori la interval de 5 minute, mentionandu-se acest fapt in jurnalul sedintei.
    Imobilul se va adjudeca definitiv asupra concurentului care va fi dat pretul cel mai mare. Tribunalul este insa in drept sa aprecieze daca acest pret este in raport cu valoarea imobilului.
    Art. 34
    Prin adjudecarea facuta asupra sa, cumparatorul contracteaza obligatiunea de a consemna pretul in numerar, in termen de o luna, la Casa de Depuneri si Consemnatiuni.
    Dupa acoperirea sumelor datorate Casei Constructiilor adjudecatarul, care este creditor ipotecar in rang util si necontestat, va putea depune creanta sa drept pret.
    Tribunalul va examina daca pretul, taxa de inregistrare si taxele catre portarei s-au depus si va elibera cumparatorului cuvenitul act de adjudecare.
    Acest act va cuprinde aratarea tuturor lucrarilor savarsite si va fi semnat de judecator, intocmai ca si exemplarul pastrat in dosarul vanzari.
    Actul de adjudecare va fi transcris din oficiu in registrul de mutatiuni al tribunalului sau in registrul funciar al instantei situatiunii imobilului.
    Art. 35
    Nedepunerea pretului in modul aratat mai sus atrage de drept pierderea cautiunii in folosul Casei Constructiilor, careia i se va elibera la cerere de catre tribunal, fara citarea partilor.
    Art. 36
    In caz de amanare din orice motiv sau in caz de noua licitatiune, pentru nedepunerea pretului, noua licitatiune se va tine la un termen ce nu va putea fi mai indepartat de 4 saptamani.
    Pentru amanarile in sedinta, noul termen va fi dat in cunostinta tuturor partilor prezente: se va face o singura publicatiune in Monitorul Oficial, asa cum se arata la art. 29.
    Art. 37
    La cea de a doua licitatiune, vanzarea se va efectua neaparat daca creditoarea urmaritoare va starui.
    In lipsa de concurenta, imobilul urmarit se va adjudeca asupra Casei Constructiilor, la suma ce va rezulta din actul de expertiza, dresat de Serviciul tehnic al Casei Constructiilor.
    Tribunalul va avea dreptul sa aprecieze daca pretul prevazut in actul de expertiza al Casei este in raport cu valoarea imobilului.
    Termenul de consemnare al pretului si accesoriile prevazute de art. 551 din Codul de procedura civila se reduce la 15 zile libere.
    Ordonanta de adjudecare se va forma pe numele Casei Constructiilor, care va fi scutita de taxele de inregistrare si taxele de portarei.
    Art. 38
    Ordonanta de adjudecare va putea fi atacata cu recurs, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in termen de 30 de zile de la data transcrierii. Recursul va putea fi facut de catre debitori, de catre creditorii citati in instanta, de licitatie si de catre acei care au facut contestatiuni la urmarire pentru exces de putere sau omisiuni esentiale, pentru incompetenta si pentru violarea art. 28, 29, 30, 31 si 33 de mai sus, insa numai atunci cand partea concurenta va fi ridicat chestiunea in fata tribunalului.
    Art. 39
    Recursul suspenda executarea ordonantei de adjudecare. El se va judeca de urgenta si cu precadere. In caz de casare, tribunalul va dispune sa se restituie adjudecatarului sumele consemnate, impreuna cu toate taxele platite si va relua procedura urmaririi de la actul casat.
    Art. 40
    Dispozitiunile prevazute in Legea publicata in Monitorul Oficial nr. 179 din 5 august 1938 nu se aplica prezentei proceduri speciale a Casei Constructiilor.

    CAP. 5
    Foloasele acordate Casei Constructiilor

    Art. 41
    Casa Constructiilor este scutita de orice fel de impozite catre Stat, Tinut, judet, municipiu sau comuna.
    Art. 42
    Toate actele si faptele juridice ale Casei Constructiilor, precum si toate actele de procedura, ce se vor efectua la cererea ei, nu vor fi supuse nici unei taxe de timbru sau inregistrare, insa numai in limitele sumei la care ea participa.

    CAP. 6
    Mijloace financiare

    Donatiuni, subventii, venituri, imprumuturi, emitere de obligatiuni

    Art. 43
    In afara de patrimoniul actual al Casei Constructiilor, inscris in inventarul si bilantul acestei Case la data de 31 martie 1938, patrimoniul Casei Constructiilor se va putea majora si prin donatiuni si legate de la Stat, Tinut, judet si comuna, institutiuni de binefacere si particulari, pe care Casa Constructiilor este autorizata sa le accepte prin decizia comitetului sau de directie, fara a mai fi nevoie de o autorizatie speciala.
    Art. 44
    Statul va acorda Casei Constructiilor subventiuni prin bugetul general al Statului.
    Pe exercitiul 1939 - 1940, aceasta subventie va fi de 20.000.000 lei.
    De asemenea, Ministerul Muncii va prevedea in bugetul "Fondului Muncii" o subventie anuala de cel putin 25.000.000 lei.
    Casa Centrala a Asigurarilor Sociale va acorda o subventie anuala de 5.000.000 lei, pentru plata salariilor functionarilor Casei Constructiilor si pentru cheltuielile de administrare si functionare ale Casei.
    Art. 45
    Tinuturile, judetele, municipiile si comunele vor acorda si ele Casei Constructiilor subventiuni in masura mijloacelor lor, precum si terenuri potrivite pentru construirea de cartiere muncitoresti si de functionari, sau terenuri inzestrate cu lucrari edilitare.
    Potrivit acestor subventiuni, Casa Constructiilor este obligata a stabili in programul sau anual de constructiuni, ordinea de preferinta de care se vor bucura diversele localitati in care urmeaza a realiza cartierele pentru muncitorii asigurati si pentru functionarii publici.
    Art. 46
    In vederea sporirii fondului de constructiuni muncitoresti, patronii cu mai mult de 5 salariati sunt obligati la plata unei contributiuni suplimentare de 0,30 la suta, calculata la totalul salariilor platite, in conditiunile si cu exceptiile prevazute la art. 111 din Legea asigurarilor sociale, publicata in Monitorul Oficial nr. 298 din 22 decembrie 1938.
    Venitul din acest fond incasat de catre organele Casei Centrale a Asigurarilor Sociale va fi contabilizat aparte sub denumirea de "Fondul de alimentare a constructiilor muncitoresti" si va fi varsat trimestrial Casei Constructiilor.
    Se excepteaza de la aceasta obligatiune toate acele intreprinderi care in ultimii 5 ani au construit prin propriile lor mijloace colonii muncitoresti pentru cel putin 25 la suta din numarul total al asiguratilor de toate categoriile din intreprindere. Comitetul de directie al Casei Constructiilor este indreptatit a scuti de plata acestei cotizatii intreprinderile care vor face aceasta dovada si numai pe un termen de 5 ani de la promulgarea prezentei legi. Modalitatile de procedura se vor stabili prin regulament.
    Art. 47
    Se instituie o contributie suplimentara de 1 leu saptamanal, pentru fiecare asigurat, care va fi suportata numai de acesta, patronul avand numai obligatiunea de a o retine si varsa in aceleasi conditiuni cu cotizatia unica a asigurarilor sociale, prevazuta de Legea din 22 decembrie 1938.
    Intreprinderile care cotizeaza prin liste de plata vor trece aceasta contributie in coloana separata ca si cotizatia unica.
    Pentru cei care contribuiesc prin lipire de timbre, aceasta contributie speciala va fi perceputa odata cu taxa prevazuta de art. 4 alin. c) din Legea "Fondului Muncii", prin emiterea unui singur timbru.
    Incasarea acestui fond se va face prin organele Casei Centrale in acelasi mod ca si pentru fondul muncii.
    Defalcarea pe fonduri se va face de Casa Centrala, care va varsa trimestrial Casei Constructiilor, fondul rezultat din aceasta contributie, care va servi numai la construirea de locuinte muncitoresti.
    Casa Constructiilor isi ia obligatiunea de a construi case muncitoresti in orice circumscriptie a unei case de asigurare, in care fondurile rezultate din aceasta contributie saptamanala, a asiguratilor, vor acoperi 50 la suta din valoarea unui lot de cel putin 20 de case, care vor fi atribuite numai asiguratilor din aceasta circumscriptie, prin tragere la sorti.
    Nerespectarea obligatiunilor impuse prin art. 46 si 47 din prezenta lege atrage pentru patroni sau intreprinderile respective sanctiunile prevazute in titlul IX din Legea asigurarilor sociale din 22 decembrie 1938.
    Art. 48
    Casa Constructiilor este autorizata a contracta imprumuturi de la diverse institutiuni financiare din tara sau strainatate, in conditiunile si cu o dobanda ce se va fixa de comun acord prin lege.
    Art. 49
    Casa Centrala a Asigurarilor Sociale este obligata a imprumuta Casa Constructiilor, in conditiunile art. 121 din Legea asigurarilor sociale, publicata in Monitorul Oficial nr. 298 din 22 decembrie 1938, atat din fondul de 35 la suta, destinat imobilelor producatoare de venit, cat si din cel de 25%, destinat constructiunilor de locuinte muncitoresti, pentru asiguratii ei, o suma de minimum 50.000.000 lei anual si pentru care se va plati o dobanda de 2 la suta anual pe termen de 20 ani.
    Art. 50
    Casele sau fondurile de pensie formate fie din contributia patronilor si a salariatilor, fie numai din contributia patronilor, constituite pe langa intreprinderile industriale, comerciale sau alte persoane juridice, fara scop lucrativ, sunt autorizate a-si plasa fondurile lor, in parte sau in total, in imprumuturi consimtite Casei Constructiilor, ce le va plati o dobanda anuala de 2 la suta, obligandu-se a construi anual un numar de case pentru beneficiarii acestei institutiuni si care va fi proportional cu sumele imprumutate.
    Art. 51
    Casa Constructiilor are dreptul a emite obligatiuni garantate cu averea sa imobila, eventual si in forma ipotecara, cu creantele sale imobiliare privilegiate sau ipotecare, cum si cu orice alte venituri ale sale, angajand chiar mai multe exercitii bugetare.
    Emisiunile care ar depasi 50.000.000 lei nu se vor putea face decat cu aprobarea Consiliului de Ministri.
    Sumele realizate prin plasarea obligatiunilor nu vor putea fi intrebuintate decat pentru construirea de locuinte de tipurile prevazute in prezenta lege.
    Art. 52
    Pentru emisiunea obligatiunilor se vor observa urmatoarele reguli:
    a) Nu se vor emite obligatiuni decat pentru cel mult 50 la suta din valoarea creantelor imobiliare ale Casei Constructiilor, garantate cu privilegiu, prevazute in prezenta lege;
    b) Obligatiunile vor fi la purtator si se vor amortiza in conditiunile publicate la emiterea lor. Ele se vor emite dupa un tip unic, ce se va aproba de Ministerul de Finante;
    c) Administratiunea Casei Constructiilor va tine un registru special, in care se vor trece la zi obligatiunile emise si creantele afectate pentru garantarea lor.
    Art. 53
    Obligatiunile emise de catre Casa Constructiilor vor fi primite ca garantii pe valoarea lor nominala, la casele publice, la licitatiuni si in fata instantelor judiciare.
    Cuponul lor este scutit de impozitul asupra valorilor mobiliare.
    Se vor putea plasa in aceste obligatiuni fondurile minorilor, ale interzisilor si cele totale.
    Atat Casa de Depuneri si Consemnatiuni, cat si Casa Nationala de Economie si Cecuri Postale, le vor putea intrebuinta pentru a plasa disponibilitatile lor in aceste obligatiuni.
    Art. 54
    Fondurile disponibile anuale ale Casei Constructiilor se vor distribui in modul urmator: asiguratilor Casei Centrale li se vor atribui fondurile puse la dispozitie de "Fondul Muncii", de Casa Centrala a Asigurarilor Sociale, precum si acele provenite din veniturile prevazute la art. 46 si 47 din prezenta lege, iar functionarilor publici, din sumele reintrate sub forma de rate, din primul fond de 82.689.165 lei, precum si din orice alte sume acordate ca subventii de Ministerul de Finante, ori de alte autoritati publice.
    Orice alte fonduri disponibile, precum si terenurile obtinute prin donatiuni si legate, vor fi atribuite in portiuni egale, atat asiguratilor Casei Centrale, cat si functionarilor Statului, in cazul cand actul de donatiune sau testamentul nu ar stabili alta proportie sau alta destinatie.

    CAP. 7
    Buget, contabilitate si control

    Bugetul

    Art. 55
    Veniturile si cheltuielile Casei Constructiilor se vor fixa anual printr-un buget ce va forma o anexa a bugetului general al Statului (Ministerul Muncii).
    Art. 56
    Bugetul Casei Constructiilor se alimenteaza la venituri din:
    a) Subventiile anuale prevazute de art. 44 si 45 din lege;
    b) Contributiile suplimentare, prevazute de art. 46 si 47;
    c) Ratele de amortizare ale capitalului investit;
    d) Dobanzile aferente anuitatilor;
    e) Contributia debitorilor pentru acoperirea cheltuielilor de administratie, socotite la minimum 1 la suta asupra sumelor datorate;
    f) Venitul din cupoanele efectelor;
    g) Donatiuni si legate;
    h) Diverse venituri.
    Art. 57
    Bugetul cuprinde la cheltuieli urmatoarele:
    a) Cheltuieli curente de administrare;
    b) Cheltuieli pentru constructii.
    Actele de cheltuieli ale Casei Constructiilor vor fi supuse vizei controlului preventiv, fara a fi nevoie de a se indeplini orice alte obligatiuni de viza, prevazute de legea masurilor exceptionale sau legea bugetara in vigoare.
    Art. 58
    Din venitul anual realizat din subventiile prevazute la art. 44 din lege, se va repartiza 3 la suta pentru completarea cheltuielilor de administratie, necesare functionarii acestei Case, in cazul cand aceste cheltuieli nu vor putea fi acoperite din veniturile prevazute la art. 44 alin. 3 si art. 56 lit. e).
    Art. 59
    Casa Constructiilor va crea si intretine urmatoarele fonduri:
    a) Fondul pentru amortizarea obligatiunilor emise, fond ce se va alimenta din creantele speciale afectate acestor obligatiuni, in primul rand din ratele de amortizare, exceptandu-se procentul de 1 la suta necesar cheltuielilor de administratie, prevazute la art. 54;
    b) Fondul pentru amortizarea datoriilor, fond ce se va alimenta din creantele disponibile si din veniturile sumelor imprumutate pana la data plasarii lor;
    c) Fondul de rezerva ce se va alimenta cu 2 la suta din subventiile primite, conform art. 44 si 45, fara a putea insa depasi 1 la suta din totalul sumelor plasate in constructii si imprumuturi si neachitate inca. Acest fond va fi plasat anual in efecte de Stat.
    Art. 60
    Viramentele necesare intre articolele de la diversele conturi, precum si deschiderile de credite, se vor putea face cu avizul Comitetului de directie si aprobarea Ministerului Muncii.

    Contabilitatea

    Art. 61
    Anul financiar incepe la 1 aprilie si se sfarseste la 31 martie al fiecarui an.
    La sfarsitul fiecarui an financiar Casa Constructiilor va intocmi:
    a) Inventarul general al bunurilor ce poseda cu aratarea valorii lor.
    Bunurile mobile se vor socoti pe pretul de cost.
    La bunurile care prin natura lor sunt supuse uzurii sau deprecierii se vor face amortizarile corespunzatoare;
    b) Contul si evidenta gestiunii;
    c) Raportul comisiunii de control.
    Casa Constructiilor va intocmi de asemenea proiectul de buget pentru anul urmator impreuna cu anexele lui care se va inainta Ministerului Muncii pana la 15 ianuarie.
    Bilantul se va intocmi pana la 30 iunie al anului ce urmeaza exercitiului incheiat si se va inainta insotit de raportul comisiei de control atat Ministerului Muncii, cat si Inaltei Curti de Conturi impreuna cu darea de seama a activitatii Casei Constructiilor pe anul expirat.
    Art. 62
    Contabilitatea Casei Constructiilor se va tine in partida dubla.

    Controlul

    Art. 63
    Manuitorii de bani, de valori si materiale vor fi supusi controlului periodic si inopinat, atat din partea comisiei de control, cat si din partea directiunii.
    In contra constatarilor si actelor incheiate de Comisia de control nu se poate admite alta dovada decat inscrierea in fals.
    Art. 64
    Verificarea gestiunii Directiunii Casei Constructiilor se va face de catre o comisiune de control, instituita prin I.D.R., intocmit de catre Ministerul Muncii pe termen de 4 ani, compusa dintr-un inspector general financiar desemnat de catre Ministerul de Finante, un avocat consilier desemnat de catre Ministerul de Justitie, si expertul contabil, membru in comisiunea superioara de control al Casei centrale a asigurarilor sociale.
    Comisiunea de control va controla contabilitatea in scripte, in bani, in valori si in materiale, cel putin de 2 ori pe saptamana, referind lunar si oricand nevoia va cere comitetului de directie asupra celor constatate, facand observatiunile necesare. De asemenea va examina si modul de aplicare al legii de organizare a Casei Constructiilor, referind trimestrial Ministerului Muncii asupra constatarilor si observatiunilor facute. Va verifica de asemenea bilantul si inventarul general.
    Art. 65
    Membrii comisiunii de control vor primi o indemnizatie fixa de transport, lunara, ce se va hotari la inceputul fiecarui exercitiu financiar de catre comitetul de directie.
    Art. 66
    Inalta Curte de Conturi are controlul in ultima instanta asupra operatiunilor contabile ale bilantului si conturilor anexe ale Casei Constructiilor.

    CAP. 8
    Organele de administrare si conducere

    Art. 67
    Organele de administrare si conducere ale Casei Constructiilor sunt:
    a) Comitetul de directie;
    b) Directiunea cu serviciile centrale si exterioare.
    Art. 68
    Comitetul de directie al Casei Constructiilor se compune din 6 persoane numite pe termen de 4 ani, prin I.D.R., intocmit de ministrul muncii si anume: presedintele consiliului de administratie al Casei Centrale a Asigurarilor Sociale, ca presedinte; un meserias patron si un salariat, alesi de catre ministrul muncii dintr-o lista de 3 patroni si 3 salariati recomandati de Uniunea Camerelor de Munca, dintre membrii acestei institutii, un director din minister, delegat de catre ministrul muncii, un arhitect ales de catre ministrul muncii dintr-o lista de 3 arhitecti recomandati de Corpul arhitectilor romani si un reprezentant al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania, ales de ministrul muncii, dintr-o lista de 3 recomandati de uniune, de preferinta inginer.
    Nici unul din membrii comitetului de directie nu va putea conduce sau participa sub nici o forma la vreuna din intreprinderile similare Casei Constructiilor.
    Antreprenorii de orice fel de lucrari nu au dreptul sa faca parte din comitetul de directie.
    Art. 69
    Comitetul de directie are conducerea intregii administratiuni si raspunderea gestiunii Casei Constructiilor.
    El ia dispozitiuni asupra intrebuintarii fondurilor bugetare si a celor speciale.
    El poate delega parte din atributiunile sale directorului casei.
    Art. 70
    Deciziunile comitetului de directie se vor lua cu majoritate de voturi, in prezenta a cel putin 4 membri.
    In caz de paritate va decide votul presedintelui sau loctiitorului sau.
    Deciziunile comitetului vor fi consemnate intr-un proces-verbal ce se va subscrie de toti membrii prezenti la sedinta. Copii de pe aceste deciziuni se vor inainta trimestrial Ministerului Muncii.
    Art. 71
    Comitetul de directie are urmatoarele atributiuni:
    1. Sa intocmeasca si sa inainteze anual Ministerului Muncii spre aprobare proiectul de buget, bilantul si inventarul.
    2. Sa supravegheze aplicarea bugetului.
    3. Sa alcatuiasca programul anual de activitate, supunandu-l aprobarii Ministerului Muncii.
    4. Sa intocmeasca si sa inainteze Ministerului Muncii spre aprobare proiectele de regulament pentru aplicarea prezentei legi.
    5. Sa aprobe contractele de imprumuturi in vederea procurarii de fonduri.
    6. Sa aprobe propunerile Directiunii pentru depasirea cheltuielilor la caz de nevoie si in limita sporului de venituri.
    7. Sa aprobe orice tranzactiuni pentru stingerea eventualelor litigii, cu pastrarea formelor prevazute de lege.
    8. Sa aprobe toate operatiunile prevazute de art. 2.
    9. Sa aprobe toate planurile, caietele de sarcini, devize etc., relativ la constructiunile ce intra in cadrul prezentei legi.
    10. Sa hotarasca normele licitatiilor si sa aprobe rezultatele lor in conformitate cu art. 2, penultimul alineat.
    11. Sa desemneze institutiunile financiare la care sa se depuna spre fructificare fondurile Casei Constructiilor, acelea la care sa se poata face platile in contul acestei Case, precum si pe acelea la care sa se faca asigurarile contra incendiului.
    12. Comitetul de directie fixeaza la inceputul fiecarui exercitiu bugetar diurnele fixe ale personalului superior si cuantumul orelor suplimentare ce vor fi platite personalului inferior al Casei, pentru serviciul prestat in afara de orele reglementare.
    13. Sa examineze si sa aprobe recomandatiunile Directiunii pentru numirea, inaintarea, transferarea si iesirea din serviciu a personalului si sa le inainteze Ministerului Muncii.
    14. Sa accepte donatiuni si legate.
    15. Sa aprobe orice alte operatiuni ce au de obiect realizarea scopului urmarit prin prezenta lege.
    Art. 72
    Comitetul de directie se va intruni ori de cate ori va fi trebuinta si in orice caz cel putin o data pe saptamana. Convocarea se va face de catre presedintele Comitetului de directie la cererea directorului Casei, care va intocmi ordinea de zi a fiecarei sedinte.
    Un functionar cu gradul de cel putin sef de birou, delegat de director, va indeplini functiunea de secretar al Comitetului de directie.
    Art. 73
    Membrii Comitetului de directie sunt responsabili in mod solidar de pagubele aduse Casei Constructiilor prin dispozitiunile ce ar lua contrar legii de fata sau regulamentelor ei.
    Art. 74
    Presedintele si membrii Comitetului de directie vor fi retribuiti printr-o indemnizatie lunara fixata prin decizie de catre ministerul muncii la inceputul fiecarui exercitiu financiar. Numai in caz de insarcinari speciale date de catre Comitetul de directie si care implica deplasari in afara de sediul Casei, se vor acorda cheltuieli de deplasare justificate prin borderouri.
    Orice absenta de la sedintele Comitetului de directie va atrage o scadere proportionala a indemnizatiei lunare.

    Directia

    Art. 75
    Personalul Casei Constructiilor, cu toate serviciile componente este condus de un director si isi exercita atributiunile prin serviciul tehnic, serviciul administrativ si serviciul de contencios.
    Directorul nu va putea fi numit decat dintre arhitectii diplomati care fac parte din Corpul Arhitectilor din Romania, avand gradul de cel putin arhitect sef cl. II. El va fi numit prin I.D.R. intocmit de catre ministrul muncii.
    Art. 76
    Directorul conduce toate lucrarile Casei, supravegheaza intregul personal si executa deciziunile Comitetului de directie.
    In afara de aceasta el mai are si urmatoarele atributiuni:
    a) Pregateste si refera Comitetului de directie toate chestiunile ce urmeaza sa fie examinate si solutionate de acest Comitet;
    b) Supravegheaza aplicarea dispozitiunilor bugetare;
    c) Hotaraste tinerea licitatiilor;
    d) Intocmeste programul anual de investitii, supunandu-l spre aprobare Comitetului de directie;
    e) Vegheaza ca toate planurile de constructii sa fie elaborate in concordanta cu dispozitiunile legii de fata, referind asupra posibilitatilor de armonizare a stilului de ansamblu, nu numai a noilor cartiere pentru muncitori si functionari, cat si a posibilitatilor de infrumusetare a vechilor cartiere;
    f) Poate intocmi planuri de constructii, pe care le supune aprobarii Comitetului de directie;
    g) Realizeaza toate actele de dispozitiune si administratiune.
    Art. 77
    Directorul, sau in lipsa sa un alt functionar, delegat de director, este referentul Comitetului de directie, la care participa cu vot consultativ.
    Art. 78
    Directorul sau unul din subdirectori va reprezenta Casa Constructiilor in fata tuturor autoritatilor, institutiilor, instantelor judiciare si a particularilor.
    Ei vor putea da delegatie in acest scop unui alt functionar.
    Art. 79
    Organizarea serviciilor Casei Constructiilor este urmatoarea:
    I. Serviciul tehnic.
    a) Sectia planurilor si constructiunilor;
    b) Sectia controlului santierelor;
    c) Biroul pentru studierea si crearea mobilierului pentru caminul popular.
    II. Serviciul administrativ.
    1. Sectia contabilitatii:
    a) Biroul scriptelor, gestiunii controlului;
    b) Biroul angajamentelor, ordinelor de plata, obligatiunilor si valorilor;
    c) Biroul materialelor si inventarelor;
    d) Casieria;
    e) Biroul arhivei generale.
    2. Sectia personalului:
    a) Secretariatul;
    b) Biroul personalului si al registraturii generale.
    III. Serviciul contencios:
    a) Biroul contractelor si autentificarii;
    b) Biroul executiilor silite;
    c) Biroul arhivei contenciosului.

    Dispozitiuni finale

    Art. 80
    Inventarul averii mobile si imobile a Casei Constructiilor se va intocmi de serviciul contabilitatii Casei.
    Art. 81
    Casa Constructiilor este autorizata a pune la dispozitia asociatiunilor de asigurati sau functionari publici, constituiti in mutualitati, pe baza unor statute tip, aprobate de Comitetul de directie, fondurile necesare construirii de camine proprii in grupuri de cel putin 50, in termen de 5 ani.
    Amanuntele constituirii acestor mutualitati, conditiunile administrarii si functionarea lor se vor stabili prin regulamentul legii si statut.
    Art. 82
    Legea asupra contabilitatii generale a Statului se va aplica administratiunii, gestiunii si contabilitatii Casei Constructiilor, in masura in care nu se deroga prin text expres in prezenta lege.
    Art. 83
    Functionarii Casei Constructiilor sunt functionari publici, ei vor participa la Casa Generala de Pensiuni.
    Numarul si gradul functionarilor pentru exercitiul 1939 - 1940 se fixeaza prin tabloul anexa la aceasta lege, care face parte integranta din ea.
    Pentru exercitiile urmatoare, numarul si gradul functionarilor se va fixa prin bugetele respective, dupa nevoile serviciilor Casei.
    Pentru satisfacerea nevoilor de personal, actualii functionari ai Casei vor fi incadrati in posturile prevazute in tabloul anexa la aceasta lege, daca intrunesc conditiunile de studii cerute de statutul functionarilor publici, cu avizul comitetului de directie si aprobarea Ministerului Muncii.
    Termenul de incadrare este de 2 luni de la data promulgarii prezentei legi.
    Posturile ce vor ramane vacante in urma incadrarii personalului Casei Constructiilor se vor completa prin numiri sau transferari, din personalul ministerelor si institutiunilor pendinte.
    In afara de functionarii de mai sus, daca trebuinta va cere, comitetul de directie, pe baza raportului directorului Casei, va putea angaja si alti functionari, cu caracter temporar, care vor fi platiti din bugetul propriu al Casei.
    Intrucat veniturile obisnuite ale Casei Constructiilor, din cauza destinatiilor speciale ce au prin lege, nu vor putea fi intrebuintate pentru plata salariilor functionarilor, Ministerul Muncii ia asupra sa obligatiunea de a asigura resursele necesare in acest scop, iar la nevoie sa inscrie in bugetul sau personalul respectiv.
    Art. 84
    Instantele judecatoresti din Bucuresti sunt competente, la alegerea Casei Constructiilor, sa primeasca si sa statueze asupra cererilor de urmarire silita, precum si sa efectueze licitatiile publice, referitoare la imobilele aflate in intreaga tara.
    Art. 85
    Legea din 3 mai 1927 pentru incurajarea constructiunilor, Legea din 30 mai 1930, Legea din 9 aprilie 1931, Legea din 21 iulie 1931, Legea din 9 aprilie 1933, I.D.R. nr. 1.182 din 19 martie 1938, precum si orice alte dispozitiuni contrarii prezentei sunt si raman abrogate.
    Art. 86
    Aceasta lege se pune in aplicare pe data de 1 aprilie 1939.

    CASA CONSTRUCTIILOR

    Stat dezvoltator al personalului

    Numarul persoanelor si denumirea functiunilor
    1 director cl. I.

    I. Serviciul tehnic
    1 arhitect (sef de serviciu cl. I).

    a) Sectia planurilor si constructiilor
    1 arhitect (sef de sectie cl. I).
    2 conductori desenatori (sef birou cl. I).

    b) Sectia controlului santierelor
    1 arhitect (sef de sectie cl. I).
    1 inginer (sef de sectie cl. I).
    1 conductor tehnic cl. II.
    1 impiegat cl. II.

    c) Biroul pentru studierea si crearea mobilierului pentru caminul popular
    1 arhitect (sef de sectie cl. II).
    1 sef de birou cl. II.
    1 dactilografa principala.

    II. Serviciul administrativ
    1 subdirector cl. II.

    1. Sectia contabilitatii
    1 sef de sectie cl. II.

    a) Biroul scriptelor, gestiunii si controlului
    1 sef de birou cl. I.
    2 sefi de birou cl. II.
    2 impiegati cl. I.
    1 dactilografa principala.

    b) Biroul angajamentelor, ordinelor de plata, obligatiunilor si valorilor
    1 sef de birou cl. II.
    1 subsef de birou.
    1 impiegat cl. II.

    c) Biroul materialelor si inventarelor
    1 subsef de birou.
    1 impiegat cl. II.
    1 dactilografa cl. II.

    d) Casieria
    1 casier (sef de serviciu cl. II).
    1 impiegat cl. I.

    e) Biroul arhivei generale
    1 sef de sectie cl. II.
    1 impiegat cl. I.

    2. Sectia personalului
    a) Secretariatul
    1 sef de sectie cl. II.
    1 dactilografa cl. I.

    b) Biroul personalului si al registraturii generale
    1 sef de birou cl. II.
    1 subsef de birou.
    1 impiegat cl. I.
    1 ajutor intendent cl. I.
    2 cameristi cl. I.
    2 cameristi cl. II.

    III. Serviciul contencios

    Conducatorul serviciului retribuit din bugetul Ministerului de Justitie.

    a) Biroul contractelor si autentificarii
    2 avocati pledanti cl. II.
    1 dactilografa cl. I.

    b) Biroul executiilor silite
    2 sefi de birou cl. I.
    1 impiegat cl. I.
    1 dactilografa cl. I.

    c) Biroul arhivei contenciosului
    1 subsef de birou.
    1 impiegat cl. II.

    Total 50.

                        Raport catre M.S. Regele,

    Casa Autonoma a Constructiilor, infiintata prin Legea din 30 mai 1930, a avut drept scop sa inlesneasca populatiei, cu mijloace marginite, dobandirea de caminuri proprii, acordand imprumuturi cu termen lung pentru construirea de case de tip popular si de tip economic, sa construiasca si sa vanda pe bani gata sau pe termen lung si sa inchirieze case si locuinte de asemenea tipuri, sa cumpere terenuri pentru a le revinde in intregime sau in parcele celor indreptatiti sa dobandeasca sprijinul acestei Case, sa faca operatiuni de inchiriere cu obligatii de vanzare dupa achitarea completa a imobilului, sa construiasca edificii publice, sa faca lucrari edilitare, si, in fine, era indreptatita sa faca orice alte operatiuni dictate de imprejurari, pentru a combate sau a preveni criza de locuinte.
    In cursul celor noua ani de existenta a acestei Case, activitatea ei a invederat ca institutia nu a corespuns scopului pentru care fusese creata, fie din cauza mijloacelor financiare restranse pe care le avea la indemana, fie din cauza tendintei din ce in ce mai accentuata a transformarii acestei institutiuni din Casa Constructiilor in institutie cu caracter bancar, care se marginea mai mult la acordarea de imprumuturi, in loc sa proceada la opera de constructiuni efective, asa cum isi propusese legiuitorul.
    Iata si activitatea Casei Constructiilor din trecut:
    In campania anului 1930 - 1932 s-au construit in Parcul Independentii 75 locuinte, in valoare de 74.982.074 lei, pentru functionari si pentru particulari, iar cu incepere din anul 1933, cand Casa Constructiilor a fost alipita la Casa Centrala a Asigurarilor Sociale, s-a construit pentru asigurati si functionari publici, in Parcul Vatra Luminoasa, astfel: in campania anului 1933/1934, 66 locuinte, in valoare de 13.268.184 lei; in 1934/1935, 8 locuinte, in valoare de 2.380.271 lei; in 1935/1936, 18 locuinte, in valoare de 6.221.140 lei; in 1936/1937, 36 locuinte, in valoare de 14.704.127 lei; in anul 1937/1938, s-au construit 66 locuinte, in valoare de 27.720.000 lei; in timp ce tabloul imprumuturilor acordate in numerar ne indica urmatoarele cifre:
    475 debitori, diverse categorii (particulari si functionari), in valoare de 121.660.000 lei.
    37 debitori asigurati ai Casei Centrale, in valoare de 9.800.000 lei.
    23 debitori functionari ai Casei Centrale, in valoare de lei 3.080.000.
    In total 535 debitori, carora li s-a acordat 134.540.000 lei.
    Pentru a remedia aceasta stare de lucruri ne-am propus a veni cu o noua lege pentru organizarea acestei Case, precizandu-i si fixandu-i scopul acestei institutiuni la construirea de locuinte de tip popular si economic si vinderea lor pe bani gata sau pe termen lung numai asiguratilor Casei Centrale si functionarilor publici.
    Am prevazut totusi in lege ca, in mod exceptional, se vor putea acorda in mica masura si imprumuturi in numerar. Art. 2 din lege prevede ca pentru acordarea acestor imprumuturi se va prevedea, in fiecare an, in bugetul Casei, o suma ce nu va trece de 5.000.000 lei.
    Prin proiectul ce prezentam, am redat Casei Constructiilor autonomia pe care o obtinuse la 30 mai 1930 si care i s-a stirbit fara just motiv prin Legea din 9 aprilie 1933, cand a fost alipita la Casa Centrala a Asigurarilor Sociale.
    Foloasele acordate beneficiarilor Casei Constructiilor prevazute in Legea din 1930 au fost pastrate in noua lege cu mici modificari. La capitolul garantiilor Casei Constructiilor si procedurii executarii silite, am prevazut o procedura mai accelerata, cu termen mai scurt.
    La inceputul acestei expuneri de motive am aratat ca activitatea restransa a acestei Case se datoreste si mijloacelor financiare reduse de care dispunea. Prin noua lege in afara de patrimoniul actual al Casei, inscris in inventarul si bilantul incheiat la 31 martie 1938, am pus la dispozitia Casei Constructiilor urmatoarele mijloace financiare:
    In art. 44 am prevazut ca Statul acorda Casei Constructiilor subventii prin bugetul general al Statului si ca pe exercitiul 1939/1940 aceasta subventie va fi de 20.000.000 lei.
    De asemenea, Ministerul Muncii va prevedea in bugetul "Fondului Muncii" o subventie anuala de cel putin 25.000.000 lei, iar Casa Centrala a Asigurarilor Sociale va acorda o subventie anuala de 5.000.000 lei, pentru plata salariilor functionarilor Casei si pentru cheltuielile de administrare si functionare.
    De asemenea, in art. 45 am prevazut ca tinuturile, judetele, municipiile si comunele vor acorda si ele Casei Constructiilor subventiuni in masura mijloacelor lor, precum si terenuri potrivite pentru construirea de cartiere muncitoresti si de functionari sau terenuri inzestrate cu lucrari edilitare.
    In vederea sporirii fondului de constructiuni muncitoresti, patronii cu mai mult de 5 salariati sunt obligati la plata unei retributiuni suplimentare de 0,30 la suta, calculata la totalul salariilor platite in conditiunile si cu exceptiunile prevazute la art. 111 din Legea asigurarilor sociale, publicata in Monitorul Oficial nr. 298 din 22 decembrie 1938.
    Tot in vederea sporirii acestui fond am instituit o contributiune suplimentara de un leu saptamanal pentru fiecare asigurat, care va fi suportata numai de acesta, patronul avand numai obligatiunea de a o retine si varsa in aceleasi conditiuni si odata cu cotizatia unica a asigurarilor sociale prevazuta de Legea din 22 decembrie 1938.
    Casa Constructiilor este autorizata a contracta imprumuturi de la diverse institutiuni financiare din tara cu o dobanda ce se va fixa de comun acord, iar Casa Centrala a Asigurarilor Sociale este obligata a imprumuta Casei Constructiilor, in conditiunile art. 121 din Legea asigurarilor sociale din 22 decembrie 1938, atat din fondul de 35 la suta destinat imobilelor producatoare de venit, cat si din cel de 25 la suta destinat constructiunilor de locuinte muncitoresti pentru asiguratii ei, o suma de minimum 50.000.000 lei anual si pentru care se va plati o dobanda de 2 la suta anual pe termen de 20 de ani.
    Prin art. 50 am prevazut ca fondurile caselor de pensiuni, formate fie din contributia patronilor si salariatilor, fie numai din contributia patronilor, constituite pe langa intreprinderile industriale, comerciale sau alte persoane juridice fara scop lucrativ, pot fi plasate, in parte sau in total, in imprumuturi catre Casa Constructiilor, care le va plati o dobanda anuala de 2 la suta si care se va obliga a construi anual un numar de case pentru beneficiarii acestor institutiuni.
    Tot in vederea sporirii fondului de constructiuni am pastrat dispozitiunea din Legea din 30 mai 1930, relativ la dreptul Casei Constructiilor de a emite obligatiuni garantate cu averea sa imobiliara, dispozitiune pe care am gasit-o utila si am autorizat-o prin art. 81 de a pune la dispozitiunea asociatiilor de asigurati, sau functionari publici, constituiti in mutualitati, pe baza unor statute tip aprobate de comitetul de directie, fondurile necesare constituirii de camine proprii in grupuri de cel putin 50 si in termen de 5 ani.
    In ceea ce priveste contabilitatea Casei Constructiilor am prevazut ca ea se va tine in partida dubla, ca legea contabilitatii generale a Statului se aplica in masura in care nu se deroga prin text expres in lege si ca actele de cheltuieli ale Casei Constructiilor vor fi supuse vizei controlului preventiv, fara a fi nevoie de a se indeplini orice alte obligatiuni de viza, prevazute de legea masurilor exceptionale sau legea bugetara in vigoare.
    In afara de dispozitiunile de mai sus am mai pastrat din Legea din 30 mai 1930 si legile modificatoare, toate dispozitiunile pe care le-am socotit utile si pe care le-am introdus in noua lege, inlaturand dispozitiunile pe care le-am socotit neaplicabile, cazute in desuetudine sau in contradictie cu principiile de mai sus si in consecinta in art. 85 am dispus abrogarea Legii din 30 mai 1930, Legii din 9 aprilie 1931, Legii din 21 iulie 1931, Legii din 9 aprilie 1933 si I.D.R. nr. 1.182 din 19 martie 1938, precum si orice alte dispozitiuni contrarii.
    Avand in vedere dispozitiunile art. 98 din Constitutie;
    Avand in vedere avizul Consiliului Legislativ nr. 20 din 2 martie 1939;
    Autorizati fiind prin jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1.014 din 27 martie 1939, cu cel mai profund respect, avem onoare a supune Inaltei aprobari si semnaturi a Maiestatii Voastre alaturatul proiect de lege pentru organizarea Casei Constructiilor, impreuna cu statul de personal.