E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
nu a modificat niciun act
A fost modificat de:
Legea 122 2006 modificat de Ordonanţa 25 2016
Legea 122 2006 modificat de Legea 137 2014
Legea 122 2006 modificat de Ordonanţa 22 2014
Legea 122 2006 completat de Ordonanţa 22 2014
Legea 122 2006 completat de Ordonanţa 1 2014
Legea 122 2006 modificat de Ordonanţa 1 2014
Legea 122 2006 completat de Legea 376 2013
Legea 122 2006 modificat de OUG 16 2013
Legea 122 2006 completat de OUG 16 2013
Legea 122 2006 modificat de Legea 18 2013
Legea 122 2006 modificat de Legea 187 2012
Legea 122 2006 modificat de Legea 280 2010
Legea 122 2006 completat de Legea 280 2010
Legea 122 2006 completat de OUG 187 2008
Legea 122 2006 modificat de OUG 187 2008
Legea 122 2006 modificat de OUG 118 2008
Legea 122 2006 admite exceptie Decizia 604 2008
Legea 122 2006 rectificat de Rectificare 122 2007
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

LEGE Nr

LEGE   Nr. 122 din 4 mai 2006

privind azilul in Romania

ACT EMIS DE: PARLAMENTUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 428 din 18 mai 2006



Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1

Obiectul de reglementare

Prezenta lege stabileşte regimul juridic al străinilor care solicită o formă de protecţie în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai unei forme de protecţie în România, procedura de acordare, încetare şi anulare a unei forme de protecţie în România, precum şi procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

ARTICOLUL 2

Definirea termenilor

In sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a)   formă de protecţie - orice formă de protecţie acordată de statul român, şi anume: statutul de refugiat, protecţia subsidiară, protecţia temporară sau protecţia umanitară temporară;

b)  solicitant sau solicitant de azil - cetăţeanul străin sau apatridul care şi-a manifestat voinţa de a obţine o formă de protecţie în România, atât timp cât cererea sa nu a fost soluţionată printr-o hotărâre irevocabilă;

c)  străin - cetăţeanul străin sau apatridul;

d)   cerere pentru acordarea unei forme de protecţie sau cerere de azil - solicitarea făcută de un cetăţean străin sau de un apatrid în scopul obţinerii protecţiei din partea statului român;

e)  ţară de origine - ţara al cărei cetăţean este, în cazul cetăţeanului străin, sau, dacă acesta deţine mai multe cetăţenii, fiecare ţară al cărei cetăţean este, iar în cazul apatrizilor, ţara sau ţările în care aceştia îşi au reşedinţa obişnuită;

f)  procedura de azil - totalitatea actelor şi formalităţilor îndeplinite, precum şi a activităţilor desfăşurate de autorităţile competente, în vederea recunoaşterii statutului de refugiat sau, după caz, a acordării protecţiei subsidiare;

g)   statut de refugiat - forma de protecţie recunoscută de statul român cetăţeanului străin sau apatridului care îndeplineşte condiţiile prevăzute în Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenţia de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul refugiaţilor, precum şi la Protocolul privind statutul refugiaţilor;

h) protecţie subsidiară - forma de protecţie acordată de statul român cetăţeanului străin sau apatridului pentru alte motive decât cele prevăzute în Convenţia de la Geneva;

i) protecţie temporară - procedură cu caracter excepţional menită să asigure, în cazul unui flux masiv sau al unui flux masiv iminent de persoane strămutate din ţări terţe care nu se pot întoarce în ţara de origine, protecţie imediată şi temporară unor astfel de persoane, în special dacă există şi riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie;

j) membri de familie - în măsura în care, la data depunerii cererii de către solicitantul principal, familia există în ţara de origine, următorii membri de familie ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare:

(i) soţul sau, după caz, soţia beneficiarului statutului de refugiat sau al  protecţiei subsidiare;

(ii) copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare, aflaţi în întreţinerea acestuia,cu condiţia ca aceştia să fie necăsătoriţi, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afara acesteia sau adoptaţi potrivit legislaţiei naţionale a ţării de origine;

k)   minor neînsoţit -   minorul,cetăţean străin sau apatrid, care a ajuns în România neînsoţit de părinţi sau de un reprezentant legal ori care nu se află în îngrijirea unei alte persoane, potrivit legii, precum şi minorul care este lăsat neînsoţit după ce a intrat pe teritoriul României;

l) persoane strămutate - cetăţeni ai ţărilor terţe sau apatrizi care au fost nevoiţi să îşi părăsească ţările ori regiunile de origine sau au fost evacuaţi, în special ca răspuns al apelului organizaţiilor internaţionale, şi care nu se pot întoarce în condiţii de siguranţă datorită situaţiei care persistă în acea ţară, care se pot încadra în domeniul de aplicare a art. 1 lit. A din Convenţia de la Geneva sau a altor instrumente naţionale ori internaţionale pe care România este obligată să le respecte, prin care se acordă protecţie internaţională, în special:

(i) persoane care au părăsit zone de conflict armat sau de violenţă generalizată;

(ii) persoane expuse riscurilor majore sau care au fost victime ale  încălcărilor sistematice ori generalizate ale drepturilor lor;

m) flux masiv - sosirea în Uniunea Europeană a unui număr mare de persoane strămutate care vin dintr-o ţară sau dintr-o zonă geografică specifică, indiferent dacă sosirea lor în Uniunea Europeană a fost spontană ori ajutată;

n) zonă de tranzit - suprafaţa situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată staţionării persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport şi a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. In cazul aeroporturilor internaţionale, prin zonă de tranzit se înţelege suprafaţa situată între punctul de îmbarcare/ debarcare şi locurile destinate efectuării controlului pentru trecerea frontierei;

o) centru de cazare - orice spaţiu folosit pentru cazarea colectivă a solicitanţilor de azil.

ARTICOLUL 3

Oficiul Naţional pentru Refugiaţi

(1)   Autoritatea centrală responsabilă de implementarea politicilor României în domeniul azilului, precum şi de aplicarea dispoziţiilor prezentei legi este Oficiul Naţional pentru Refugiaţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, care:

a)   are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti;

b)    beneficiază de alocaţii bugetare din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, directorul său având calitatea de ordonator de credite;

c)   poate utiliza, în condiţiile legii, fonduri băneşti sau bunuri materiale provenite din donaţii şi sponsorizări ori obţinute în baza unor acorduri interne sau internaţionale;

d)  are în componenţă structuri centrale şi teritoriale;

e)   poate încheia acorduri cu instituţii similare din străinătate, precum şi cu organizaţii internaţionale, în condiţiile legii.

(2)   Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi se pot înfiinţa, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, centre regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil şi a celor cărora le-a fost acordată o formă de protecţie în România.

(3)   Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea, funcţionarea şi întreţinerea centrelor prevăzute la alin. (2) se suportă din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.

(4)   Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, este responsabil de contribuţia voluntară a României la bugetul Inaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

(5)   Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, poate propune preluarea de către România a unor refugiaţi aflaţi pe teritoriul altor state, care au fost recunoscuţi potrivit Convenţiei de la Geneva. Numărul şi condiţiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii în România ca şi refugiaţii recunoscuţi de statul român.

CAPITOLUL II

Principii şi garanţii procedurale

ARTICOLUL 4

Accesul la procedura de azil

Autorităţile competente asigură accesul la procedura de azil oricărui cetăţean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontieră, din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului român, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de prezenta lege.

ARTICOLUL 5

Nediscriminarea

Dispoziţiile prezentei legi se aplică fără discriminare, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată, de situaţia materială, de statutul la naştere ori de statutul dobândit sau de orice altă distincţie.

ARTICOLUL 6

Nereturnarea

(1) Impotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forţată de la frontieră ori de pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

(2)   Persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie subsidiară este protejată împotriva expulzării, extrădării ori returnării în ţara de origine sau în orice stat în care viaţa ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.

(3)   Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) şi fără a afecta, în mod automat, forma de protecţie de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie subsidiară poate fi îndepărtată de pe teritoriul României, dacă:

a)  există motive temeinice ca persoana în cauză să fie considerată un pericol la adresa securităţii statului român; sau

b)   persoana în cauză, fiind condamnată pentru o infracţiune gravă printr-o hotărâre definitivă, constituie un pericol la adresa ordinii publice din România.

(4)  In sensul prezentei legi, prin infracţiune gravă se înţelege orice infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani.

ARTICOLUL 7

Unitatea familiei

Autorităţile române asigură respectarea principiului unităţii familiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

ARTICOLUL 8

Interesul superior al copilului

In aplicarea prevederilor prezentei legi, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului superior al copilului.

ARTICOLUL 9

Perioada acordării unei forme de protecţie

Statutul de refugiat şi protecţia subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată. Protecţia umanitară temporară se acordă pe o perioadă determinată, care nu poate depăşi 2 ani.

ARTICOLUL 10

Confidenţialitatea

Toate datele şi informaţiile referitoare la cererea de azil sunt confidenţiale. Obligaţia privind respectarea confidenţialităţii revine tuturor autorităţilor, organizaţiilor care desfăşoară activităţi în domeniul azilului sau unor terţe persoane implicate în procedura de azil ori care, accidental, intră în posesia unor astfel de date.

ARTICOLUL 11

Cauze care înlătură caracterul penal al faptei

Autorităţile române nu vor aplica sancţiuni penale pentru motivul intrării sau şederii lor ilegale solicitanţilor de azil care intră ori se află fără autorizaţie pe teritoriul României.

ARTICOLUL 12

Rolul activ

Autorităţile competente cu soluţionarea cererilor de azil pot investiga, din oficiu, orice împrejurări de fapt şi de drept care ar putea conduce la soluţionarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menţionate în cererea de azil sau în plângere.

ARTICOLUL 13

Examinarea cererii de azil

(1)   Hotărârea privind soluţionarea cererii de azil este luată după o examinare corespunzătoare a situaţiei solicitantului de către funcţionarii anume desemnaţi, calificaţi în problematica azilului. Aceasta presupune:

a)   examinarea individuală a fiecărei cereri de azil şi luarea unei hotărâri în mod obiectiv şi imparţial; şi

b)  consultarea informaţiilor din ţara de origine, obţinute din surse diferite, necesare pentru evaluarea situaţiei personale a solicitantului de azil.

(2)   Orice cerere de azil este analizată individual şi succesiv din perspectiva statutului de refugiat şi a protecţiei subsidiare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, cu excepţia situaţiei de declanşare a procedurii de acordare a protecţiei umanitare temporare.

ARTICOLUL 14

Hotărârea luată cu privire la cererile de azil

(1)  Hotărârea prin care se soluţionează cererea de azil se redactează şi va cuprinde, în mod obligatoriu, situaţia în fapt şi în drept, precum şi informaţii privind calea de atac de care beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum şi organul la care se depune plângerea împotriva unei hotărâri de respingere.

(2)  In cazul cererilor de azil depuse de un reprezentant legal în numele mai multor persoane şi care au la bază aceleaşi motive invocate pentru acordarea unei forme de protecţie, cererile se vor conexa, urmând a se pronunţa o singură hotărâre în cauză.

ARTICOLUL 15

Prezumţia de bună-credinţă

Atunci când o parte din motive sau toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecţie, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă prezumţia de bună-credinţă, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a)  solicitantul a depus toate eforturile pentru a-şi susţine cererea de azil;

b)   toate elementele relevante aflate la dispoziţia solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil;

c)  declaraţiile solicitantului sunt considerate coerente şi plauzibile şi nu sunt contrazise de informaţiile din ţara de origine, relevante pentru cazul acestuia;

d)  solicitantul a depus cererea de azil cât mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate;

e)  credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită.

ARTICOLUL 16

Garanţii privind minorii neînsoţiţi solicitanţi de azil

(1)  Cererea de azil a unui minor neînsoţit se analizează cu prioritate.

(2)   Oficiul Naţional pentru Refugiaţi ia măsuri pentru numirea, în cel mai scurt timp, a unui reprezentant legal care să îl asiste pe solicitantul de azil minor neînsoţit pe parcursul procedurii de azil.

(3)   Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoţit în situaţia în care acesta urmează să împlinească vârsta majoratului în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.

(4)    Oficiul Naţional pentru Refugiaţi informează reprezentantul legal şi solicitantul de azil minor neînsoţit, într-o limbă pe care acesta din urmă o cunoaşte, cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize medicale pentru determinarea vârstei. Această informare trebuie să cuprindă, de asemenea, precizări referitoare la metodele de examinare medicală, posibilele consecinţe ale rezultatului acestei examinări şi efectele eventualului refuz de a se supune expertizei medicale.

CAPITOLUL III

Drepturi şi obligaţii

SECŢIUNEA 1

Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil

ARTICOLUL 17

Drepturi

(1) Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecţie are următoarele drepturi:

a) dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepţia situaţiei în care cererea de azil a fost respinsă în urma soluţionării acesteia în procedură accelerată sau în procedură la frontieră, caz în care străinul trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. In cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează de la data la care a fost comunicată hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil, emisă de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi;

b)  dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;

c)  dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii de azil;

d)  dreptul de a contacta şi a fi asistat de un funcţionar al Inaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în orice fază a procedurii de azil;

e)  dreptul de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de azil;

f)   dreptul de a fi informat, într-o limbă pe care o cunoaşte sau pe care se presupune în mod rezonabil că o cunoaşte, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le are pe parcursul procedurii de azil;

g)   dreptul la protecţia datelor personale şi a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa;

h) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi. In lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menţionată identitatea declarată. Un astfel de document nu se va elibera:

(i) străinilor care au solicitat azil într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, atât timp cât nu li s-a acordat accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi;

(ii) străinilor aflaţi în custodie publică pentru motive de securitate naţională şi ordine publică, care solicită azil, atât timp cât această măsură este menţinută;

i)  dreptul  de  a  participa  la activităţi  de  adaptare culturală;

j) dreptul de a beneficia, la cerere, de asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispune de mijloacele materiale necesare, sumele acordate pentru hrană, cazare şi alte cheltuieli fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului şi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor;

k) dreptul de a fi cazat în centrele de primire şi cazare, aflate în subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere;

l) dreptul solicitanţilor de azil cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condiţiilor de cazare şi asistenţă în centrele de cazare;

m) dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent;

n) dreptul solicitanţilor de azil cu nevoi speciale de a primi asistenţă medicală adecvată;

o) dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă solicitantul de azil se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;

p) dreptul solicitanţilor de azil minori de a avea acces la învăţământul şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români.

(2)   Dacă solicitantul de azil este cazat în centrele de primire şi cazare ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, suma prevăzută la alin. (1) lit. j) referitoare la cazare nu se acordă.

(3)   Fondurile băneşti necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c), f), g), h), i), k), I), m) şi n) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(4)   Minorii neînsoţiţi beneficiază de aceeaşi protecţie oferită, în condiţiile legii, minorilor români aflaţi în dificultate.

(5)   Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi îi poate stabili un loc de reşedinţă şi îi asigură asistenţa materială necesară pentru întreţinere, pe întreaga durată a procedurii de azil.

(6)    Pentru motive justificate de interesul public, securitatea naţională, ordinea, sănătatea şi morala publică, protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane - chiar dacă străinul are mijloace materiale necesare pentru întreţinere - Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, pe toată durata procedurii de azil, îi poate stabili un loc de reşedinţă şi poate dispune transportarea lui cu însoţitor în acel loc, la solicitarea autorităţilor competente.

(7)    Procedura de azil prevăzută la alin. (1) se finalizează, cu excepţia cererilor soluţionate în procedură accelerată sau în procedura la frontieră când procedura de azil se finalizează de îndată, în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data comunicării hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi prin care s-a acordat statut de refugiat, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunţării hotărârii instanţei de recurs.

ARTICOLUL 18

Accesul la educaţie al solicitanţilor de azil minori

(1) In vederea facilitării accesului la sistemul de învăţământ românesc, solicitanţii de azil minori beneficiază,în mod gratuit, pe durata unui an şcolar, de un curs pregătitor în vederea înscrierii în sistemul naţional de învăţământ.

(2)  Cursul pregătitor prevăzut la alin. (1) este organizat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.

(3)   Solicitantul de azil minor este înscris în cursul pregătitor în termen de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.

(4)   La finalul cursului de iniţiere în limba română, o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea minorilor care au dobândit o formă de protecţie în România în anul de studiu corespunzător.

ARTICOLUL 19

Obligaţii

Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecţie are următoarele obligaţii:

a)   obligaţia de a prezenta organelor teritoriale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în scris, cererea motivată cuprinzând datele indicate de organul la care o depune, precum şi de a se supune fotografierii şi amprentării. Amprentarea nu este efectuată în cazul străinilor care nu au împlinit vârsta de 14 ani;

b)   obligaţia de a prezenta autorităţilor competente informaţii complete şi reale cu privire la persoana şi la cererea sa de azil;

c)  obligaţia de a depune toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă cu privire la situaţia sa personală;

d)   obligaţia de a preda documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. h);

e)   obligaţia de a urmări stadiul procedurii şi de a informa autorităţile competente cu privire la orice schimbare de reşedinţă;

f)   obligaţia de a răspunde la solicitările organelor cu atribuţii în domeniul azilului;

g)  obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă fără autorizarea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi. Autorizaţia va fi emisă de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în urma unei analize individuale, obiective şi imparţiale, iar în cazul neautorizării, aceasta va fi motivată;

h) obligaţia de a se prezenta la examenele medicale ce îi sunt stabilite;

i) obligaţia de a respecta legile statului român, precum şi măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil;

j) obligaţia de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, în cazul în care solicitantul nu a obţinut forma de protecţie solicitată, cu excepţia situaţiei în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondată în urma soluţionării acesteia în procedură accelerată, caz în care străinul trebuie să părăsească teritoriul statului român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată.

SECŢIUNEA a 2-a

Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor unei forme de protecţie

ARTICOLUL 20

Drepturile beneficiarilor unei forme de protecţie

(1) Recunoaşterea statutului de refugiat sau acordarea protecţiei subsidiare conferă beneficiarului următoarele drepturi:

a)   să rămână pe teritoriul României şi să obţină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identităţii şi pentru trecerea frontierei de stat;

b)  să îşi aleagă locul de reşedinţă şi să circule liber, în condiţiile stabilite de lege pentru străini;

c)   să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activităţi nesalarizate, să exercite profesiuni libere şi să efectueze acte juridice, să efectueze acte şi fapte de comerţ, inclusiv activităţi economice în mod independent, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români;

d)   să îşi transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte ţări, în vederea reinstalării;

e)   să beneficieze de tratamentul cel mai favorabil prevăzut de lege pentru cetăţenii străini în ceea ce priveşte dobândirea proprietăţilor mobiliare şi imobiliare;

f)  să beneficieze de protecţia proprietăţii intelectuale, în condiţiile stabilite de lege;

g)   să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistenţă socială şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

h) să aibă acces la toate formele de învăţământ, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

i) să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetăţenilor români în ceea ce priveşte libertatea de a practica propria religie şi de instruire religioasă a copiilor săi;

j) să beneficieze de dreptul la protecţia datelor personale şi a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;

k) să beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce priveşte asociaţiile cu scop apolitic şi nelucrativ şi sindicatele profesionale, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;

l) să aibă acces liber la instanţele de judecată şi la asistenţa administrativă;

m) să primească, la cerere, în limitele disponibilităţilor financiare ale statului, un ajutor rambursabil, stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe ţară, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenţă necesare. Pentru motive bine întemeiate, acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni;

n) să participe, la cerere, la programele de integrare şi să fie cazat în centrele Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, în condiţiile stabilite de lege;

o) să îşi stabilească domiciliul legal în România, potrivit legislaţiei privind regimul juridic al străinilor;

p) să poată beneficia, la cerere, de asistenţă în vederea repatrierii voluntare.

(2)   Minorii neînsoţiţi beneficiază de aceeaşi protecţie oferită, în condiţiile legii, minorilor români aflaţi în dificultate.

(3)  Persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat sau i s-a acordat protecţia subsidiară devine beneficiar al formei de protecţie de la data emiterii sau, după caz, a pronunţării hotărârii prin care s-a finalizat procedura de azil.

(4)   Persoana căreia i s-a acordat o formă de protecţie va beneficia de drepturile prevăzute la alin. (1) în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi prin care s-a acordat statutul de refugiat, a expirării termenului de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi prin care s-a acordat protecţie subsidiară sau, după caz, a pronunţării hotărârii instanţei prin care s-a finalizat procedura de azil.

(5)   Fondurile băneşti necesare în vederea acordării ajutorului rambursabil prevăzut la alin. (1) lit. m) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

(6)   Documentele de identitate prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii pentru persoanele cărora li s-a acordat protecţie subsidiară. Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) lit. a) se eliberează beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii. In cazul beneficiarilor unei forme de protecţie cărora li se aplică prevederile art. 6 alin. (3), legitimaţia de şedere temporară nu va fi eliberată sau valabilitatea acesteia va înceta ori, după caz, nu va fi prelungită.

ARTICOLUL 21

Obligaţiile beneficiarilor unei forme de protecţie

(1) Beneficiarul unei forme de protecţie are următoarele obligaţii:

a) să respecte Constituţia României, legile şi celelalte acte   normative emise de autorităţile române;

b)  să aibă o conduită corectă şi civilizată, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiaţi şi să răspundă la solicitările acestora;

c)   să respecte regulamentele de ordine interioară din centrele Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, dacă este cazat într-un asemenea centru;

d)   să evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populaţia ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidenţa legii penale;

e)   să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.

(2) Persoana care a dobândit o formă de protecţie are obligaţia să ramburseze ajutorul primit potrivit art. 20 alin. (1) lit. m), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreţinerea sa şi a familiei sale. Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.

CAPITOLUL IV

Forme de protecţie

ARTICOLUL 22

Forme de protecţie

In condiţiile prezentei legi, străinilor:

a)  li se recunoaşte statutul de refugiat; sau

b)  li se acordă protecţie subsidiară; sau

c)   li se acordă protecţie temporară, respectiv protecţie umanitară temporară.

ARTICOLUL 23

Statutul de refugiat

(1)   Statutul de refugiat se recunoaşte, la cerere, cetăţeanului străin care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naţionalitate, opinii politice sau apartenenţă la un anumit grup social, se află în afara ţării de origine şi care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu doreşte protecţia acestei ţări, precum şi persoanei fără cetăţenie care, fiind în afara ţării în care îşi avea reşedinţa obişnuită datorită aceloraşi motive menţionate mai sus, nu poate sau, datorită respectivei temeri, nu doreşte să se reîntoarcă.

(2)   Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul străinilor care beneficiază de protecţie sau de asistenţă din partea unui organism ori a unei instituţii a Naţiunilor Unite, alta decât Inaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR). Atunci când această protecţie sau asistenţă a încetat pentru un motiv oarecare, fără ca situaţia acestor persoane să fi fost reglementată în mod definitiv, în conformitate cu rezoluţiile relevante adoptate de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, aceste persoane vor beneficia de prevederile prezentei legi.

ARTICOLUL 24

Recunoaşterea statutului de refugiat membrilor de familie

(1)   Statutul de refugiat se acordă, la cerere, şi membrilor de familie prevăzuţi la art. 2 lit. j), care se află pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor în care persoanele respective se află în una dintre situaţiile enumerate la art. 25.

(2)  In cazul soţului sau, respectiv, al soţiei, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 23 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României.

(3)    In situaţia în care membrul de familie nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 şi 26.

ARTICOLUL 25

Cauzele de excludere de la recunoaşterea statutului de refugiat

(1)   Statutul de refugiat nu se recunoaşte cetăţenilor străini şi apatrizilor cu privire la care există motive serioase să se creadă că:

a)   au comis o infracţiune contra păcii şi omenirii, o crimă de război ori o altă infracţiune definită conform tratatelor internaţionale relevante la care România este parte sau altui document internaţional pe care România este obligată să îl respecte;

b)   au comis o infracţiune gravă de drept comun în afara României, înainte de a fi admişi pe teritoriul statului român;

c)   au comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor aşa cum sunt ele enunţate în preambulul şi în art. 1 şi 2 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;

d)  au instigat sau au fost complici la săvârşirea faptelor prevăzute la lit. a)-c).

(2)  De asemenea, statutul de refugiat nu se recunoaşte cetăţenilor străini şi apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârşirea de acte de terorism, aşa cum sunt acestea definite în instrumentele internaţionale la care România este parte.

ARTICOLUL 26

Protecţia subsidiară

(1)   Protecţia subsidiară se poate acorda cetăţeanului străin sau apatridului care nu îndeplineşte condiţiile pentru recunoaşterea statutului de refugiat şi cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), şi care nu poate sau, datorită acestui risc, nu doreşte protecţia acelei ţări.

(2)  Prin risc serios, în sensul alin. (1), se înţelege:

1.  condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse; sau

2.   tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau

3.   o ameninţare serioasă, individuală, la adresa vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei generalizate în situaţii de conflict armat intern ori internaţional, dacă solicitantul face parte din populaţia civilă.

ARTICOLUL 27

Acordarea protecţiei subsidiare membrilor de familie

(1)   Protecţia subsidiară se acordă, la cerere, şi membrilor de familie prevăzuţi la art. 2 lit. j), care se află pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor în care persoanele respective se află în una dintre situaţiile enumerate la art. 28.

(2)  In cazul soţului sau, respectiv, al soţiei, prevederile alin. (1) se aplică numai dacă persoana căreia i s-a acordat protecţie subsidiară în temeiul art. 26 a încheiat căsătoria înainte de intrarea pe teritoriul României.

(3)    In situaţia în care membrul de familie nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, la alin. (2), cererea de azil a acestuia va fi analizată din perspectiva prevederilor art. 23 şi 26.

ARTICOLUL 28

Cauzele de excludere de la acordarea protecţiei subsidiare

(1)   Protecţia subsidiară nu se acordă cetăţenilor străini şi apatrizilor atunci când există motive serioase să se creadă că aceştia:

a)   au comis o infracţiune contra păcii şi omenirii, o crimă de război ori o altă infracţiune definită conform tratatelor internaţionale relevante la care România este parte sau altor documente internaţionale pe care România este obligată să le respecte;

b)  au comis o infracţiune gravă de drept comun înainte de intrarea pe teritoriul României;

c)   au comis fapte care sunt contrare scopurilor şi principiilor aşa cum sunt ele enunţate în preambulul şi în art. 1 şi 2 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;

d)   constituie un pericol la adresa ordinii publice şi siguranţei naţionale ale României;

e)  au instigat sau au fost complici la săvârşirea faptelor prevăzute la lit. a)-d).

(2)   De asemenea, protecţia subsidiară nu se acordă cetăţenilor străini şi apatrizilor care au planificat, au facilitat sau au participat la săvârşirea de acte de terorism, aşa cum sunt acestea definite în instrumentele internaţionale la care România este parte.

ARTICOLUL 29

Protecţia umanitară temporară

In perioade de conflicte armate în care România nu este angajată, se poate acorda protecţie umanitară temporară persoanelor care provin din zonele de conflict.

ARTICOLUL 30

Procedura de acordare a protecţiei umanitare temporare

(1)  In situaţiile prevăzute la art. 29, până la stabilirea măsurilor şi perioadei pentru care se acordă protecţie, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate decide suspendarea procedurii de azil pentru persoanele care provin din zona de conflict şi urmează să beneficieze de protecţie umanitară temporară.

(2)   Până la stabilirea măsurilor şi perioadei pentru care se acordă protecţie umanitară temporară, persoana care provine din zona de conflict are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19.

(3)   Protecţia umanitară temporară se acordă prin hotărâre a Guvernului, elaborată de Ministerul Administraţiei şi Internelor, la propunerea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, în situaţia în care se constată sau există informaţii că din zona de conflict urmează să fie înregistrat un aflux masiv şi spontan de persoane care au nevoie de protecţie.

(4)  Prin persoană care are nevoie de protecţie se înţelege orice persoană care face parte din populaţia civilă şi care şi-a părăsit ţara de origine ca urmare a unui conflict armat şi nu se poate întoarce în condiţii de siguranţă şi demnitate în ţara de origine.

(5)  Prin aflux masiv şi spontan de persoane care au nevoie de protecţie se înţelege deplasarea către teritoriul României a unui număr semnificativ de persoane care depăşeşte capacitatea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi de soluţionare a cererilor individuale, în condiţiile şi în termenele prevăzute de prezenta lege.

(6)   Protecţia umanitară temporară se acordă pe o perioadă determinată, care nu poate depăşi 2 ani.

(7)   Persoanele care beneficiază de protecţie umanitară temporară pot depune, în mod individual, o cerere de azil numai după încetarea acestei forme de protecţie.

ARTICOLUL 31

Drepturile beneficiarilor protecţiei umanitare temporare

(1)   Prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 30 alin. (3) se stabilesc măsurile şi perioada pentru care se acordă protecţia umanitară temporară, precum şi sursa de finanţare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecţiei temporare.

(2)   Tratamentul acordat, prin hotărâre a Guvernului, persoanelor care se bucură de protecţie umanitară temporară nu poate fi mai puţin favorabil decât cel asigurat pentru recunoaşterea următoarelor drepturi:

a)  de a fi informate, într-o limbă pe care se presupune că o înţeleg, cu privire la drepturile pe care le au pe perioada în care beneficiază de protecţie umanitară temporară;

b)  de a fi angajate de persoane fizice sau juridice, de a exercita activităţi nesalarizate, profesiuni liberale şi de a efectua activităţi economice în mod independent, în condiţiile reglementărilor legale privind regimul juridic al străinilor în România;

c)   de a avea acces la cazare corespunzătoare sau, dacă este necesar, de a primi mijloace materiale pentru obţinerea acesteia;

d)   dreptul la asistenţa necesară pentru întreţinere, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

e)   de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent;

f)  dreptul persoanelor cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condiţiilor de cazare şi asistenţă în spaţiile de cazare stabilite prin hotărâre a Guvernului;

g)   dreptul minorilor care se bucură de protecţie temporară de a avea acces la învăţământul şcolar obligatoriu, în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români.

ARTICOLUL 32

Menţinerea unităţii familiei în cazul beneficiarilor protecţiei umanitare temporare

(1)   Protecţia umanitară temporară se acordă, la cerere, şi membrilor de familie ai beneficiarilor acestei forme de protecţie, prevăzuţi la art. 2 lit. j), în cazul în care aceştia se află pe teritoriul României.

(2)   Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care membrii de familie se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 33.

ARTICOLUL 33

Cauze de excludere de la acordarea protecţiei umanitare temporare

Cetăţenii străini şi apatrizii care se află în situaţiile prevăzute la art. 28 vor fi excluşi de la acordarea protecţiei umanitare temporare.

CAPITOLUL V

Procedura de azil

SECŢIUNEA 1

Procedura ordinară

ARTICOLUL 34

Declanşarea procedurii de azil

(1) O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimată, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român.

(2) Din momentul manifestării de voinţă, exprimată în condiţiile prevăzute la alin. (1), solicitantul de azil beneficiază de drepturile şi are obligaţiile prevăzute la art. 17-19.

ARTICOLUL 35

Competenţa primirii cererilor de azil

Autorităţile competente să primească o cerere de azil sunt următoarele:

a)   Oficiul Naţional pentru Refugiaţi şi formaţiunile sale teritoriale;

b)  structurile Poliţiei de Frontieră Române;

c)  structurile Autorităţii pentru Străini;

d)  structurile Poliţiei Române;

e)   structurile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei.

ARTICOLUL 36

Momentul depunerii cererii de azil

(1)  Cererea de azil se depune de îndată ce:

a)   solicitantul s-a prezentat într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat;

b)  solicitantul a intrat pe teritoriul României;

c)   au survenit evenimente în ţara de origine a solicitantului, care îl determină să ceară protecţie pentru străinul cu drept de şedere în România.

(2)  Cererile de azil depuse în afara teritoriului României nu sunt admise.

(3)  Autorităţile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv că a fost depusă tardiv.

ARTICOLUL 37

Cererea de azil

(1)   Cererea de azil este individuală şi se înaintează personal de către solicitant sau, după caz, de curator ori de reprezentantul legal.

(2)   Cererea de azil se completează în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o cunoaşte.

(3)  Cererile de azil colective nu sunt acceptate.

ARTICOLUL 38

Cererea de azil înaintată la structurile teritoriale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor

(1) In cazul în care cererea de azil este depusă la organele teritoriale ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, prevăzute la art. 35, solicitantul este informat cu privire la faptul că trebuie să se prezinte la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, la o structură teritorială a acestuia.

(2)   Dacă cererea de azil a fost depusă la un organ teritorial al Poliţiei de Frontieră Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul care a primit accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi este informat cu privire la faptul că trebuie să se prezinte la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, la o structură teritorială a acestuia.

(3)  Solicitantul de azil suportă cheltuielile ocazionate de transportul la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, la o structură teritorială a acestuia. In măsura în care solicitantul nu dispune de suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor de transport, această sumă va fi suportată de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.

(4)  In situaţia prevăzută la alin. (1) şi (2), pentru motive justificate de interesul public, siguranţa naţională, ordinea publică, protecţia sănătăţii şi moralităţii publice, protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi asigură transportarea solicitantului de azil la una dintre formaţiunile sale teritoriale.

(5)   Cererile de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, la Autoritatea pentru Străini şi cele depuse la organele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei sunt înregistrate în registre speciale.

ARTICOLUL 39

Inaintarea cererii de azil de către un minor

(1)   In cazul străinului minor, interesele acestuia sunt apărate de către reprezentantul său legal.

(2)    Străinul minor depune cererea de azil prin reprezentantul legal, iar în cazul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, cererea de azil poate fi depusă personal.

(3)   In cazul străinului minor neînsoţit care şi-a manifestat voinţa de a obţine azil, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, acesta va fi înregistrat ca solicitant de azil, urmând ca cererea de azil să fie depusă la momentul numirii reprezentantului legal.

(4)   In cazul în care străinul minor neînsoţit şi-a manifestat voinţa de a obţine azil, în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, altele decât Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, organul teritorial al structurii specializate a Ministerului Administraţiei şi Internelor sau Ministerului Justiţiei, care a fost sesizat, va informa de îndată Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, care asigură transportul solicitantului la structura competentă să analizeze cererea de azil.

ARTICOLUL 40

Numirea reprezentantului legal

(1) După înregistrarea străinului minor neînsoţit ca solicitant de azil, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va sesiza de îndată autoritatea competentă pentru protecţia copilului în a cărei rază teritorială este situat centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul declanşării procedurii de numire a unui reprezentant legal.

(2) In cazul solicitantului de azil minor neînsoţit, procedura de azil este suspendată până la numirea unui reprezentant legal. Pe perioada suspendării procedurii de azil minorul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 şi 18.

ARTICOLUL 41

Stabilirea vârstei solicitantului de azil minor

(1)  In situaţia în care solicitantul de azil declară că este minor şi nu există dubii serioase cu privire la minoritatea sa, acesta va fi considerat minor.

(2)  In situaţia în care minorul neînsoţit nu poate să îşi probeze vârsta şi există dubii serioase cu privire la minoritatea sa, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi solicită efectuarea unei expertize medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului, cu consimţământul prealabil, în scris, al minorului şi al reprezentantului său legal.

(3)    In cazul în care solicitantul de azil şi/sau reprezentantul legal refuză efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a vârstei şi nu sunt aduse dovezi concludente cu privire la vârsta sa, acesta va fi considerat major.

(4)  In situaţia prevăzută la alin. (3) se va considera că persoana în cauză a împlinit vârsta de 18 ani la data depunerii cererii de azil.

(5)  Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care la baza refuzului efectuării expertizei medico-legale de stabilire a vârstei stau motive întemeiate, constatate în urma evaluării de către un psiholog din cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.

ARTICOLUL 42

Numirea curatorului

(1)  In situaţia în care există dubii serioase cu privire la discernământul solicitantului de azil major, personalul specializat din cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi solicită efectuarea unei expertize medico-legale în acest sens.

(2)   In cazul în care prin expertiza medico-legală se constată lipsa de discernământ a solicitantului de azil, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicită numirea unui curator, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români.

(3)   Procedura de soluţionare a cererii de azil este suspendată până la numirea unui curator. Pe perioada suspendării procedurii de acordare a unei forme de protecţie, solicitantul beneficiază de drepturile prevăzute la art. 17 si 18.

(4)   Cererea solicitantului de azil lipsit de discernământ este depusă de curator, după numirea acestuia.

(5)     Atunci când efectuarea interviului pentru determinarea statutului de refugiat este posibilă, curatorul îl va informa pe solicitantul de azil cu privire la scopul şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi va întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea solicitantului în vederea susţinerii interviului.

ARTICOLUL 43

Chestionar

După înregistrarea cererii de azil la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau la formaţiunile sale teritoriale, solicitantul va completa un chestionar în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia şi ale membrilor săi de familie, a rutei parcurse din ţara de origine până în România, a datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terţe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum şi a documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa.

ARTICOLUL 44

Amprentarea solicitanţilor de azil

(1)   Odată cu depunerea cererii de azil Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau celelalte autorităţi competente prevăzute la art. 35 vor preleva amprentele tuturor solicitanţilor de azil care, potrivit declaraţiilor acestora, au împlinit vârsta de 14 ani, urmând ca aceste date să fie transmise şi stocate pe suport hârtie în cartoteca Oficiului Naţional pentru Refugiaţi şi în format electronic în baza de date naţională AFIS (Sistemul automatizat de comparare a amprentelor).

(2)   Transmiterea şi prelevarea amprentelor solicitanţilor de azil se fac cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidenţialităţii şi protecţiei datelor cu caracter personal, urmând ca persoana în cauză să fie informată în scris referitor la acest fapt.

(3)   Incepând cu data aderării României la Uniunea Europeană, amprentele prelevate în condiţiile prevăzute la alin. (1) sunt transmise şi stocate şi în baza de date europeană EURODAC (Sistemul european de identificare automată a amprentelor).

ARTICOLUL 45

Interviul pentru determinarea unei forme de protecţie

(1)  Interviul pentru determinarea unei forme de protecţie constă într-o audiere a solicitantului de azil de către un funcţionar al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2).

(2)   Intervievarea solicitanţilor de azil nu este obligatorie în următoarele situaţii:

a)  Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate lua o hotărâre favorabilă în baza probelor existente la dosar;

b)  atunci când se constată că solicitantul de azil se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 42. In această situaţie se vor întreprinde eforturi suplimentare pentru a se obţine cât mai multe date necesare soluţionării cauzei.

(3)   Interviul este consemnat în scris şi urmează să clarifice aspectele necesare pentru analizarea cererii de azil, după cum urmează: datele de identificare a solicitantului, numele funcţionarului anume desemnat care efectuează interviul, numele interpretului şi, după caz, al reprezentantului legal, al curatorului şi/sau al avocatului care îl asistă pe solicitant, limba în care se desfăşoară interviul, motivele de azil, declaraţia solicitantului din care să reiasă că toate datele şi informaţiile prezentate la interviu sunt reale.

(4)   Acolo unde se presupune în mod rezonabil că solicitantul de azil cunoaşte o altă limbă în care este capabil să comunice, interviul se va putea desfăşura în limba respectivă.

(5)   Solicitantul de azil nu poate refuza efectuarea interviului pentru absenţa avocatului. Reprogramarea interviului ca urmare a absenţei avocatului este posibilă o singură dată şi numai dacă există motive întemeiate care să justifice această absenţă.

(6)   Dacă solicitantul refuză să semneze nota de interviu, motivele refuzului său vor fi, de asemenea, consemnate.

(7)  Refuzul solicitantului de a semna nota de interviu nu împiedică Oficiul Naţional pentru Refugiaţi să ia o hotărâre cu privire la cererea de azil.

(8)   Acolo unde este necesar, funcţionarul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care se ocupă de caz poate efectua un nou interviu.

(9)  In cazul în care solicitantul nu se prezintă la data fixată pentru susţinerea interviului, fără a prezenta, până la această dată, motive întemeiate pentru absenţa sa, funcţionarul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi responsabil de caz întocmeşte un proces-verbal de constatare.

(10)   Copia notei de interviu este pusă la dispoziţie solicitantului odată cu comunicarea hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi de respingere a cererii de azil.

ARTICOLUL 46

Intervievarea solicitanţilor de azil cu nevoi speciale

Intervievarea solicitanţilor de azil cu nevoi speciale se efectuează de funcţionarii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi specializaţi în acest sens, care vor ţine cont de situaţia specială a acestor persoane.

ARTICOLUL 47

Intervievarea solicitanţilor de azil minori

(1)    Intervievarea solicitanţilor de azil minori se efectuează în prezenţa reprezentanţilor legali ai acestora.

(2)   Reprezentantul legal îl informează pe solicitantul de azil minor cu privire la scopul şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea minorului în vederea susţinerii interviului.

(3)   Intervievarea solicitanţilor de azil minori şi a solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi se efectuează în toate cazurile în care acest lucru este posibil, în funcţie de dezvoltarea psihică a acestora.

(4)  In efectuarea interviului cu solicitantul de azil minor se ţine seama de gradul său de dezvoltare intelectuală şi de maturitatea sa.

ARTICOLUL 48

Competenţa soluţionării cererilor de azil

(1)  Intervievarea, analizarea motivelor invocate şi decizia asupra cererilor de azil sunt de competenţa Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.

(2)  Aceste activităţi sunt realizate de funcţionarii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi anume desemnaţi.

(3)   Numirea funcţionarilor se face prin dispoziţie a directorului Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.

ARTICOLUL 49

Colectarea informaţiilor relevante pentru soluţionarea cererii de azil

(1)   In procesul decizional, funcţionarii prevăzuţi la art. 48 alin. (2) au dreptul să solicite expertize şi să consulte experţi.

(2)   Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate solicita oricăror instituţii publice, agenţii sau organizaţii care funcţionează pe teritoriul României orice documente necesare pentru analizarea situaţiei solicitantului şi soluţionarea cererii de azil a acestuia, cu respectarea confidenţialităţii în condiţiile stabilite la art. 10. In aceste cazuri nu este necesar acordul solicitantului.

(3)   Ministerul Afacerilor Externe furnizează periodic materiale de sinteză referitoare la situaţia din ţările de origine ale solicitanţilor de azil, precum şi răspunsuri la solicitările punctuale ale Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, necesare în vederea soluţionării cererilor de azil.

(4)   Oficiul Naţional pentru Refugiaţi consultă Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii ţărilor sigure de origine şi ţărilor terţe sigure.

ARTICOLUL 50

Soluţionarea cererii de azil

(1)    Cererea de azil este soluţionată pe baza documentelor existente la dosarul solicitantului şi a motivelor invocate de solicitant, care sunt analizate în raport cu situaţia concretă din ţara de origine şi cu credibilitatea solicitantului.

(2)  In soluţionarea cererilor de azil ale solicitanţilor de azil minori se ţine seama şi de gradul lor de dezvoltare intelectuală, precum şi de maturitatea acestora.

(3)  In soluţionarea cererilor de azil ale solicitanţilor de azil majori lipsiţi de discernământ, declaraţiile acestora sunt apreciate cu luarea în considerare a gradului în care le este afectat discernământul.

(4)   In cazurile prevăzute la art. 45 alin. (2) şi (9), cererea de azil este soluţionată pe baza elementelor existente la dosar.

ARTICOLUL 51

Renunţarea la cererea de azil în etapa administrativă

(1)  In situaţia în care solicitantul de azil renunţă în mod expres la cererea sa în etapa administrativă, acesta este informat cu privire la consecinţele actului de renunţare.

(2)   In situaţia menţionată la alin. (1), funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o decizie de închidere a dosarului.

(3)   Decizia de închidere a dosarului se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau prin trimitere poştală la ultima reşedinţă declarată a acestuia.

(4)   Decizia de închidere a dosarului prevăzută la alin. (2) nu este supusă căilor de atac.

(5)   Solicitantul are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19 până la expirarea termenului de 7 zile de la data comunicării deciziei de închidere a dosarului.

(6)  In cazul în care solicitantul renunţă la cererea de azil în etapa administrativă, acesta are obligaţia de a părăsi teritoriul României la expirarea perioadei de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil.

(7)   Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul în care solicitantul are un drept de şedere reglementat potrivit legislaţiei privind regimul juridic al străinilor.

ARTICOLUL 52

Termenul de soluţionare a cererii de azil

(1) Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) efectuează interviul, analizează motivele invocate de solicitant şi se pronunţă asupra cererii de azil a solicitantului în termen de 30 de zile de la preluarea cazului.

(2)   Dacă soluţionarea cererii de azil necesită o documentare suplimentară, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte cu cel mult 30 de zile.

(3)   Termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă pe perioada procedurii de determinare a statului membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil sau, după caz, pe perioada procedurii ţării terţe sigure.

(4)   In cazul solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi, termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă până la numirea reprezentantului legal.

ARTICOLUL 53

Hotărârea de soluţionare a cererii de azil

(1)   Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) emite o hotărâre prin care:

a)  recunoaşte statutul de refugiat; sau

b)  acordă protecţia subsidiară; sau

c)  respinge cererea de azil.

(2)   Hotărârea de acordare a protecţiei subsidiare cuprinde şi motivele neacordării statutului de refugiat.

(3)   Hotărârea de respingere a cererii de azil cuprinde motivele corespunzătoare pentru fiecare formă de protecţie prevăzută la art. 23 şi 24, art. 26 sau 27, precum şi menţiunea cu privire la obligaţia de a părăsi teritoriul României. Străinul are obligaţia de a părăsi teritoriul României în termen de 15 zile de la momentul finalizării procedurii de azil, cu excepţia cazului în care cererea de azil a fost respinsă ca evident nefondată în urma soluţionării acesteia în cadrul procedurilor accelerate, caz în care străinul este obligat să părăsească teritoriul statului român de îndată ce s-a finalizat procedura de azil.

ARTICOLUL 54

Comunicarea hotărârii de soluţionare a cererii de azil

(1)   Admiterea sau respingerea cererii de azil se face prin hotărâre, care se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau prin trimitere poştală la ultima reşedinţă declarată a acestuia.

(2)  In situaţia în care solicitantul a fost evacuat dintr-un centru de cazare aflat în subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi şi nu a comunicat noua reşedinţă, hotărârea se consideră a fi comunicată de la data la care se constată, printr-un proces-verbal întocmit de funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), că străinul nu se mai află la ultima reşedinţă declarată.

(3)   Motivele de acordare a unei forme de protecţie nu se comunică.

ARTICOLUL 55

Termenul de depunere a plângerii

(1)  Impotriva hotărârii prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. b) şi c) se poate face plângere în termen de 10 zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai află la ultima reşedinţă declarată.

(2)   In cazul în care plângerea a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluţionării plângerii.

ARTICOLUL 56

Depunerea plângerii

(1)   Plângerea motivată se depune numai la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, la structura teritorială a acestuia care a emis hotărârea de respingere a cererii de azil şi va fi însoţită de copia de pe hotărârea de respingere a cererii de azil, motivele plângerii şi înscrisurile sau orice alte elemente pe care îşi sprijină plângerea. Plângerea se înaintează de îndată instanţei competente.

(2)  In cazul minorului, plângerea se depune de către reprezentantul său legal. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate depune plângerea în nume propriu.

(3)  In cazul străinului lipsit de discernământ, plângerea se depune de curator.

ARTICOLUL 57

Conţinutul plângerii

(1)  Plângerea trebuie să cuprindă:

a)   numele şi reşedinţa petentului, denumirea şi sediul structurii competente care a soluţionat cererea de azil în procedură administrativă;

b)  obiectul cererii;

c)  prezentarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază plângerea;

d)  indicarea dovezilor pe care se sprijină plângerea;

e)  semnătura.

(2)   Când dovada se face prin înscrisuri, se va alătura la plângere o copie pentru pârât şi o copie pentru instanţă. Copiile vor fi certificate de petent că sunt conforme cu originalul.

ARTICOLUL 58

Confidenţialitatea în procedura în instanţă

(1)  In etapa judecătorească de soluţionare a cererilor de azil, dezbaterile au loc în şedinţă secretă.

(2)   In etapa judecătorească, procedura de azil se desfăşoară cu respectarea principiului confidenţialităţii.

ARTICOLUL 59

Exerciţiul drepturilor procedurale

Exercitarea drepturilor procedurale se face numai personal sau prin asistenţa unui apărător.

ARTICOLUL 60

Părţile

In înţelesul prezentei legi, părţile sunt:

a)  Oficiul Naţional pentru Refugiaţi;

b)   solicitantul de azil a cărui cerere de azil a fost respinsă total sau în parte.

ARTICOLUL 61

Intâmpinarea

Intâmpinarea va cuprinde:

1.  excepţiile de procedură pe care intimatul le ridică la plângerea formulată de petent;

2.   răspunsul la toate capetele de fapt şi de drept ale plângerii;

3.  dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt al plângerii. Când va cere dovada cu martori, intimatul va arăta numele şi domiciliul sau, după caz, reşedinţa acestora;

4.  semnătura.

ARTICOLUL 62

Infăţişări şi dezbateri

(1)  Cauzele având ca obiect cereri de azil se judecă cu precădere faţă de celelalte cauze civile, într-un termen de 30 de zile.

(2)   Instanţa va putea acorda un singur termen pentru lipsa de apărare, temeinic motivată.

ARTICOLUL 63

Audierea

Instanţa poate dispune audierea solicitantului de azil atunci când apreciază că aceasta este utilă soluţionării cauzei.

ARTICOLUL 64

Soluţionarea plângerii

(1)   Plângerea se soluţionează de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care a emis hotărârea.

(2)   Instanţa soluţionează plângerea în termen de 30 de zile de la primirea acesteia.

(3)   Instanţa va motiva hotărârea luată în termen de 5 zile de la pronunţare.

ARTICOLUL 65

Cheltuielile de judecată

Plângerea, precum şi celelalte acte de procedură privind soluţionarea acesteia sunt scutite de taxa de timbru şi nu vor putea fi solicitate cheltuieli de judecată.

ARTICOLUL 66

Termenul de depunere a recursului

(1)  Impotriva hotărârii instanţei contestatarul sau Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.

(2)   In cazul minorului, recursul se declară de către reprezentantul său legal. Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate declara recurs în nume propriu.

(3)  In cazul străinului lipsit de discernământ, recursul se declară de curator.

(4)  In cazul în care recursul a fost declarat în termenul prevăzut la alin. (1), solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluţionării recursului.

(5)   Termenul de motivare a recursului este de 10 zile de la data comunicării sentinţei.

ARTICOLUL 67

Soluţionarea recursului

Recursul se judecă în termen de 30 de zile de la înregistrarea sa de către tribunalul - secţia de contencios administrativ - în a cărui circumscripţie se află judecătoria a cărei hotărâre este atacată.

ARTICOLUL 68

Renunţarea la judecată

(1)   Petentul poate să renunţe oricând la judecată fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă.

(2)  Renunţarea se constată de instanţă printr-o hotărâre cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţarea ei.

ARTICOLUL 69

Exercitarea căilor de atac în afara termenului legal

(1)  In cazul depunerii plângerii, respectiv a recursului în afara termenului legal, solicitantul poate cere suspendarea executării dispoziţiei de părăsire a teritoriului României. Cererea de suspendare se soluţionează în termen de 7 zile de la înregistrarea acesteia de către instanţa de judecată competentă, care se va pronunţa în camera de consiliu, fără citarea părţilor, printr-o încheiere irevocabilă.

(2)   Până la momentul soluţionării cererii de suspendare a executării dispoziţiei de părăsire a teritoriului României, străinul nu poate fi îndepărtat de pe teritoriul statului român.

(3)   In cazul în care instanţa admite cererea de suspendare a executării dispoziţiei de părăsire a teritoriului României, efectul suspensiv se acordă până în momentul pronunţării asupra cererii de repunere în termen.

(4)  Străinul va beneficia de toate drepturile prevăzute la art. 17 şi 18 din momentul admiterii cererii de repunere în termen.

ARTICOLUL 70

Dispoziţia de părăsire a teritoriului României

(1)   Atunci când în urma finalizării procedurii de azil străinul nu a obţinut o formă de protecţie, Autoritatea pentru Străini, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (3), respectiv ale art. 51 alin. (6), emite şi pune în aplicare dispoziţia de părăsire a teritoriului României.

(2)  In sensul alin. (1), procedura de azil se finalizează în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunţării hotărârii de respingere de către instanţa de recurs.

(3)  In cazul în care, din motive obiective, străinul nu poate părăsi teritoriul României în termenul prevăzut la art. 53 alin. (3) sau, după caz, la art. 51 alin. (6), autorităţile competente îi acordă acestuia permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de reglementările legale privind regimul străinilor în România.

SECŢIUNEA a 2-a

Reunificarea familiei

ARTICOLUL 71

Reunificarea familiei

(1)   Persoana căreia i s-a recunoscut o formă de protecţie în condiţiile art. 23 şi 26 poate depune cerere de azil pentru membrii familiei sale prevăzuţi la art. 2 lit. j), dacă aceştia nu se află pe teritoriul României.

(2)   Aceste cereri se depun la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau la structurile teritoriale ale acestuia.

(3)   In cazul în care funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) apreciază că a fost făcută dovada legăturii de rudenie de către beneficiarul formei de protecţie sau, după caz, a încheierii căsătoriei anterior intrării pe teritoriul României, va solicita Ministerului Afacerilor Externe acordarea vizei şi eliberarea titlului de călătorie pentru membrii de familie prevăzuţi la alin. (1).

(4)  După intrarea pe teritoriul României a membrilor de familie, în cazul în care există acordul acestora cu privire la cererea de azil, soluţionarea cererii va fi făcută potrivit prevederilor prezentei legi.

ARTICOLUL 72

Reunificarea familiei în cazul minorilor neînsoţiţi

(1)   Reunificarea familială în cazul minorilor neînsoţiţi care beneficiază de o formă de protecţie se face în funcţie de interesul superior al copilului.

(2)   Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va declanşa procedura de reunificare a familiei din oficiu. Atunci când procedura de reunificare a familiei este declanşată din oficiu, se cere acordul reprezentantului legal sau, după caz, şi al minorului neînsoţit. In toate cazurile se va ţine cont de opinia minorului neînsoţit şi i se va acorda importanţa cuvenită.

(3)  In cazul în care a fost depistată familia minorului neînsoţit, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) analizează posibilitatea şi condiţiile de realizare a reunificării şi emite o hotărâre motivată în acest sens.

(4)   Hotărârea prevăzută la alin. (3) este supusă căilor de atac în condiţiile art. 58-69.

ARTICOLUL 73

Depistarea familiei în cazul solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi

(1)   Oficiul Naţional pentru Refugiaţi ia măsuri cât mai curând posibil pentru depistarea familiei solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi.

(2)  Opinia solicitantului de azil minor neînsoţit cu privire la depistarea familiei sale este luată în considerare şi i se acordă importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate a acestuia.

ARTICOLUL 74

Reunificarea familiei în cazul beneficiarilor protecţiei umanitare temporare

(1)   Persoanele care beneficiază de protecţie umanitară temporară pot solicita reunificarea familiei pentru membrii de familie prevăzuţi la art. 2 lit. j), dacă aceştia nu se află pe teritoriul României.

(2)   Cererea de reunificare familială este soluţionată de funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), care emite o hotărâre motivată în acest sens.

(3)   Hotărârea prevăzută la alin. (2) este supusă căilor de atac în condiţiile art. 58-69.

(4)  Reunificarea familiei în cazul minorilor neînsoţiţi care beneficiază de protecţie umanitară temporară se realizează în condiţiile prevăzute la art. 72.

SECŢIUNEA a 3-a

Procedura accelerată

ARTICOLUL 75

Cererile de azil care fac obiectul procedurii accelerate

(1) Fac obiectul procedurii accelerate:

a) cererile de azil evident nefondate;

b)  cererile de azil ale persoanelor care, prin activitatea ori prin apartenenţa lor la o anumită grupare, prezintă un pericol pentru siguranţa naţională ori pentru ordinea publică în România;

c)   cererile de azil ale persoanelor care provin dintr-o ţară sigură de origine.

(2) Cererile de azil ale minorilor neînsoţiţi nu pot fi soluţionate în procedură accelerată.

ARTICOLUL 76

Cererile de azil evident nefondate

(1)   Cererea de azil este considerată evident nefondată dacă se constată:

a)   lipsa de fundament al invocării unei temeri de persecuţie sau a expunerii la un risc serios în ţara de origine, în condiţiile art. 23 alin. (1) sau ale art. 26;

b)  inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competenţe în materie de refugiaţi ori recurgerea, în mod abuziv, cu rea-credinţă, la procedura de azil.

(2)   Lipsa de fundament al invocării unei temeri de persecuţie sau a expunerii la un risc serios în ţara de origine există în următoarele cazuri:

a)  solicitantul nu invocă nici o temere de persecuţie în sensul art. 23 alin. (1) sau o expunere la un risc serios în sensul art. 26;

b)  solicitantul nu oferă date sau informaţii în sensul că ar fi expus unei temeri de persecuţie sau unui risc serios ori relatările sale nu conţin detalii circumstanţiale sau personale;

c)  cererea de azil este evident lipsită de credibilitate, în sensul că relatarea solicitantului este incoerentă, contradictorie sau flagrant neadevărată faţă de situaţia din ţara sa de origine;

d)   solicitantul avea posibilitatea refugiului intern, recunoscută şi de Inaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

(3)   Inducerea în eroare, în mod deliberat, a organelor cu competenţe în materie de refugiaţi ori recurgerea abuzivă la procedura de azil există în toate cazurile în care solicitantul, fără a oferi o explicaţie plauzibilă, se află în una dintre următoarele situaţii:

a)  a depus cererea de azil sub o identitate falsă sau a prezentat documente false ori falsificate, susţinând că sunt autentice;

b)   după depunerea cererii de azil, în mod deliberat a prezentat elemente false în legătură cu aceasta;

c)  cu rea-credinţă a distrus, a deteriorat, a aruncat sau a înstrăinat documentul pentru trecerea frontierei sau un document relevant pentru cererea sa, fie pentru a-şi stabili o identitate falsă în scopul solicitării şi acordării statutului de refugiat, fie pentru a îngreuna soluţionarea cererii sale;

d)   în mod deliberat a ascuns faptul că a mai depus anterior o cerere de azil în una sau în mai multe ţări, în special atunci când s-a folosit de o identitate falsă;

e)   a depus o cerere pentru acordarea statutului de refugiat cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autorităţile competente, de scoatere din ţară, de extrădare sau de expulzare, deşi anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere;

f)   a încălcat în mod flagrant obligaţiile prevăzute la art. 19;

g)   a depus cererea de azil după ce anterior, în urma unei examinări care conţine garanţiile procedurale adecvate şi în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva, i s-a respins o astfel de cerere într-o ţară terţă sigură.

(4) Motivele enumerate la alin. (1), precum şi cererile de azil prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. b) şi c) nu pot să prevaleze temerii bine întemeiate de persecuţie conform art. 23 alin. (1) sau expunerii la un risc serios în sensul art. 26.

ARTICOLUL 77

Ţări sigure de origine

(1)  Sunt considerate ţări sigure de origine statele membre ale Uniunii Europene, precum şi alte state stabilite, la propunerea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, pe baza următoarelor criterii:

a)   numărul cererilor de azil formulate de cetăţenii ţării respective şi coeficienţii de acordare a unei forme de protecţie;

b)   situaţia respectării drepturilor fundamentale ale omului;

c)   funcţionarea principiilor democratice, a pluralismului politic şi a alegerilor libere, precum şi existenţa unor instituţii democratice funcţionale care să asigure garantarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului;

d)  existenţa unor factori de stabilitate.

(2)  Pot fi luate în considerare şi alte criterii de evaluare decât cele prevăzute la alin. (1).

(3)  Cererea de azil a străinului care provine dintr-o ţară sigură de origine este respinsă ca evident nefondată, cu excepţia cazului în care situaţia de fapt sau dovezile prezentate de solicitant arată existenţa unei temeri bine întemeiate de persecuţie în sensul art. 23 alin. (1). In acest caz solicitantul primeşte accesul la procedura originară.

ARTICOLUL 78

Momentul declanşării procedurii accelerate

Procedura accelerată poate fi declanşată în cursul procedurii ordinare la data la care funcţionarul anume desemnat   constată   existenţa   uneia   dintre   situaţiile prevăzute la art. 75.

ARTICOLUL 79

Soluţionarea cererilor de azil care fac obiectul procedurii accelerate

Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului şi analizarea motivelor invocate în susţinerea cererii de azil, se pronunţă în termen de 3 zile de la declanşarea procedurii accelerate.

ARTICOLUL 80

Căi de atac

(1)   In cazul în care a fost pronunţată o hotărâre de respingere a cererii de azil ca evident nefondată, termenul de depunere a plângerii este de două zile de la comunicare. In cazul în care plângerea este depusă în termenul legal, solicitantul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României pe perioada soluţionării plângerii.

(2)   Plângerea este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care a emis hotărârea.

ARTICOLUL 81

Hotărârea instanţei de judecată

(1)   Instanţa de judecată soluţionează plângerea în termen de 10 zile şi pronunţă o hotărâre motivată, prin care:

a)  admite plângerea şi reţine cauza spre soluţionare în procedură ordinară;

b)  menţine hotărârea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.

(2)  Hotărârea instanţei prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.

(3)   In cazul în care cererea de azil a fost respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, se aplică dispoziţiile art. 70.

SECŢIUNEA a 4-a

Procedura la frontieră

ARTICOLUL 82

Depunerea unei cereri de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

Cererea de azil depusă la organele teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Române dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este înaintată de îndată structurii competente a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, care o analizează şi pronunţă o hotărâre în termen de 3 zile de la primire.

ARTICOLUL 83

Soluţionarea cererilor de azil depuse în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

(1)   Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), după efectuarea interviului şi analizarea motivelor invocate pentru acordarea unei forme de protecţie, în raport cu datele privind situaţia din ţara de origine, hotărăşte:

a)   acordarea unei forme de protecţie şi a accesului la teritoriu; sau

b)   acordarea accesului la teritoriu şi la procedura ordinară de azil, dacă cererea de azil nu poate fi respinsă pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 76 alin. (1); sau

c)  respingerea cererii de azil ca evident nefondată.

(2)  In situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), cererea de azil va fi analizată potrivit dispoziţiilor prezentei legi care reglementează procedura ordinară.

ARTICOLUL 84

Solicitanţii de azil minori neînsoţiţi

(1)  Cererile de azil depuse de minorii neînsoţiţi nu fac obiectul procedurii la frontieră.

(2)   Solicitanţii de azil minori neînsoţiţi primesc accesul la teritoriu şi la procedura ordinară.

ARTICOLUL 85

Căi de atac

(1)   Impotriva hotărârii de respingere a cererii de azil străinul poate depune o plângere în termen de două zile de la comunicare.

(2)   Plângerea se depune la structura Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care a emis hotărârea, care o înaintează de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială se află.

ARTICOLUL 86

Hotărârea instanţei de judecată

(1)   Instanţa de judecată soluţionează plângerea în termen de 5 zile şi pronunţă o hotărâre motivată, prin care:

a)  admite plângerea, acordă accesul la teritoriu şi reţine cauza pentru soluţionare în procedură ordinară; sau

b)  menţine hotărârea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.

(2)  Hotărârea instanţei prevăzută la alin. (1) lit. b) este irevocabilă.

(3)   In cazul în care cererea de azil a fost   respinsă printr-o hotărâre irevocabilă, Inspectoratul General  al Poliţiei de Frontieră Române va lua măsuri în vederea   returnarii străinului.

ARTICOLUL 87

Cazarea solicitanţilor de azil în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat

(1)   Străinul care solicită o formă de protecţie în România rămâne în zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat până la primirea hotărârii de aprobare a intrării în România sau, după caz, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii de respingere a cererii de azil, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea în zona de tranzit.

(2)  Solicitantul de azil poate fi cazat în centre speciale de primire şi cazare aflate în apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi având regimul juridic al zonei de tranzit.

(3)   Solicitantul de azil cazat în centrele prevăzute la alin. (2) beneficiază gratuit de masă în natură, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(4)   Persoanelor prevăzute la alin. (3) nu li se aplică dispoziţiile art. 17 alin. (1) lit. j) referitoare la sumele cuvenite pentru masă.

(5)  După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă cererea de azil nu este soluţionată printr-o hotărâre irevocabilă, străinului i se permite intrarea în ţară.

(6)   Pe perioada în care se află în punctul de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul de azil are dreptul la asistenţă juridico-socială şi la ajutoare umanitare din partea organizaţiilor neguvernamentale cu atribuţii în materie de refugiaţi, precum şi din partea reprezentanţei din România a Inaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi, de asemenea, are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19, cu excepţia celor care intră în contradicţie cu prevederile acestei proceduri.

SECŢIUNEA a 5-a

Procedura de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

ARTICOLUL 88

Condiţiile de depunere a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1) Cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil poate fi depusă numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a)   să fie depusă personal, persoana să se afle pe teritoriul României; şi

b)    să fi fost finalizată procedura anterioară de soluţionare a cererii de azil sau, după caz, a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, fără ca străinul să fi obţinut o formă de protecţie, ori să fi fost finalizată procedura de anulare sau de încetare în urma căreia forma de protecţie a fost anulată ori a încetat.

Procedura de azil anterioară se finalizează la data comunicării deciziei de închidere a dosarului, la expirarea termenului legal de depunere a plângerii împotriva hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, la expirarea termenului de depunere a recursului sau, după caz, la momentul pronunţării hotărârii de către instanţa de recurs.

(2)  Accesul la o nouă procedură de azil se acordă dacă sunt îndeplinite, alternativ, următoarele condiţii:

a)   pe parcursul procedurii de soluţionare a cererii anterioare sau după soluţionarea cererii anterioare printr-o hotărâre irevocabilă ori, după caz, printr-o decizie de închidere a dosarului, solicitantul invocă elemente noi care nu au putut fi prezentate din motive neimputabile acestuia, cu condiţia ca aceste elemente să nu fie rezultatul unor acţiuni provocate în scopul obţinerii unei forme de protecţie din partea statului român. Solicitantul este obligat să facă dovada existenţei noilor motive invocate şi a imposibilităţii prezentării lor până la data depunerii cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil;

b)  de la data finalizării procedurii de azil anterioare, în sensul alin. (1) lit. b), au survenit transformări de ordin politic, social, militar sau legislativ în ţara de origine, de natură a avea consecinţe grave pentru solicitant.

(3)  Depunerea personală a cererii nu va fi obligatorie în cazul străinilor care sunt luaţi în custodie publică de Autoritatea pentru Străini şi de structurile sale teritoriale, se află în arest preventiv sau în cursul executării unei pedepse privative de libertate.

(4)   Cererile de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, aparţinând străinilor aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (3), vor fi transmise de îndată Oficiului Naţional pentru Refugiaţi de către organele în custodia sau, după caz, în arestul ori în detenţia cărora aceştia se află.

ARTICOLUL 89

Acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României

(1)   In cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 88 alin. (1), străinul are permisiunea de a rămâne pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 zile de la data înregistrării cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.

(2)   Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică atunci când din documentele de la dosar rezultă că depunerea cererii este făcută în mod abuziv, pentru a împiedica scoaterea străinului de pe teritoriul României.

(3)  In cazul prevăzut la alin. (2) se va emite de îndată o hotărâre prin care se justifică neacordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României. Această hotărâre se comunică direct străinului care a fost informat cu privire la data la care trebuie să se prezinte la sediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi. In cazul în care străinul nu se prezintă la data stabilită şi nici nu prezintă motive care să justifice absenţa sa, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) încheie un proces-verbal de constatare, care face dovada comunicării.

(4)   Impotriva hotărârii prevăzute la alin. (3) se poate face plângere în termen de două zile de la comunicare.

(5)   Plângerea este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care a emis hotărârea.

(6)   Hotărârea instanţei prevăzute la alin. (5) este irevocabilă.

ARTICOLUL 90

Analizarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

Soluţionarea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil, depusă în condiţiile art. 88, este de competenţa funcţionarului prevăzut la art. 48 alin. (2).

ARTICOLUL 91

Hotărârea de soluţionare a cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

(1)   Hotărârea se pronunţă în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii, în baza cererii motivate, a documentaţiei prezentate de străin şi în raport cu elementele existente la dosarul personal al acestuia. Hotărârea se comunică în scris, personal sau la adresa indicată în cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.

(2)   Funcţionarul prevăzut la art. 90 emite o hotărâre prin care:

a)  acordă accesul la o nouă procedură de azil; sau

b)  respinge cererea ca inadmisibilă.

(3)   In cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 88 alin. (1), Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va informa străinul, în scris, cu privire la posibilităţile legale pe care le are la dispoziţie pentru depunerea cererii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.

ARTICOLUL 92

Efectele hotărârii de acordare a accesului la o nouă procedură de azil

In cazul în care străinul primeşte accesul la o nouă procedură de azil, acesta are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19.

ARTICOLUL 93

Căi de atac

(1) Impotriva hotărârii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de acordare a accesului la o nouă procedură de azil se poate face plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

(2)   Plângerea este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care a emis hotărârea.

(3)   Exercitarea căii de atac împotriva hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi nu atrage şi acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.

(4)  In cazul depunerii plângerii, străinul poate cere să i se acorde permisiunea de a rămâne pe teritoriul României. Cererea de acordare a permisiunii de a rămâne pe teritoriul statului român se soluţionează în regim de urgenţă de către instanţa de judecată competentă, care se va pronunţa în camera de consiliu, fără citarea părţilor, printr-o încheiere irevocabilă.

(5)   Străinul are dreptul de a rămâne pe teritoriul României până la pronunţarea instanţei asupra cererii prevăzute la alin. (4).

(6)   Permisiunea de a rămâne pe teritoriul României se acordă până la momentul pronunţării instanţei asupra plângerii.

ARTICOLUL 94

Soluţionarea plângerii

(1)   Instanţa soluţionează plângerea, fără audierea străinului, în termen de 30 de zile, şi pronunţă o hotărâre motivată, prin care:

a)  respinge plângerea; sau

b)    admite plângerea, acordă accesul la o nouă procedură de azil şi dispune ca structura competentă a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care a emis hotărârea să analizeze cererea în procedură ordinară.

(2)   Hotărârea instanţei prevăzută la alin. (1) este irevocabilă.

SECŢIUNEA a 6-a

Procedura ţării terţe sigure

ARTICOLUL 95

Declanşarea procedurii

(1)  In cazul în care străinul a tranzitat anterior o ţară terţă sigură şi i s-a oferit deja protecţia în acea ţară sau a avut ocazia, la frontieră ori pe teritoriul acesteia, să contacteze autorităţile pentru a obţine protecţie, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate decide retrimiterea străinului în ţara respectivă, fără analizarea pe fond a cererii sale.

(2)   Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate analiza cererea depusă de străin chiar dacă acesta se află în situaţia prevăzută la alin. (1), cu acordul expres al solicitantului.

(3)   Dacă solicitantul se află în situaţia prevăzută la alin. (1) şi există acceptul statului aflat pe lista cuprinzând ţările terţe sigure de a-l readmite pe solicitant pe teritoriul său şi de a-i asigura accesul la procedura de azil, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi respinge accesul la procedura de azil în România prin hotărâre motivată, pe care o comunică solicitantului, şi solicită autorităţilor române competente să procedeze la retrimiterea solicitantului către ţara terţă.

(4)    După comunicarea hotărârii de respingere a accesului la procedura de azil, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va informa autorităţile statului terţ cu privire la faptul că cererea nu a fost analizată pe fond.

(5)  Impotriva hotărârii solicitantul poate depune plângere în condiţiile prevăzute la art. 58-69.

(6)   De la data pronunţării hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi de respingere a accesului la procedura de azil şi a răspunsului statului terţ cu privire la admiterea solicitantului pe teritoriul său, străinul are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19.

(7)  In cazul în care transferul solicitantului nu s-a putut realiza, nu există sau nu se poate obţine acceptul statului terţ de a-l readmite pe solicitant, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va acorda accesul la procedura de azil şi va analiza cererea de azil în conformitate cu procedurile prevăzute în prezenta lege.

(8)   Până la preluarea străinului de către autorităţile din ţara terţă sigură sau, după caz, până la momentul aplicării alin. (6), străinul are drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 17-19.

ARTICOLUL 96

Solicitările externe de preluare a solicitanţilor de azil în conformitate cu procedura ţării terţe sigure

In conformitate cu procedura ţării terţe sigure, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate decide să reprimească pe teritoriul său străini, în situaţiile în care România este declarată de statul solicitant ţară terţă sigură pentru aceştia.

ARTICOLUL 97

Ţări terţe sigure

(1) Sunt considerate ţări terţe sigure statele membre ale Uniunii Europene, precum şi alte state stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, la propunerea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, cu respectarea următoarelor condiţii:

a)  pe teritoriile lor viaţa sau libertatea solicitantului nu este şi nu va fi ameninţată, în sensul art. 33 din Convenţia de la Geneva;

b)  pe teritoriile lor străinul nu riscă să fie supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante;

c)  în ţările respective străinului i se asigură protecţie efectivă împotriva returnării în ţara de origine, în sensul prevederilor Convenţiei de la Geneva, precum şi în baza informărilor efectuate de Inaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) cu privire la practica aplicării principiului nereturnării.

(2) De la data aderării României la Uniunea Europeană, procedura ţării terţe sigure nu se mai aplică în cazul statelor membre ale Uniunii Europene ori al altor state care au convenit printr-un acord special participarea la mecanismul de determinare a statului responsabil, prevăzut la cap. VIII.

CAPITOLUL VI

Procedura încetării sau anulării formei de protecţie

ARTICOLUL 98

Incetarea statutului de refugiat

(1)  Statutul de refugiat recunoscut în temeiul art. 23 sau 24 încetează atunci când beneficiarul său:

a)  s-a repus în mod voluntar sub protecţia ţării a cărei cetăţenie o are; sau

b)  după ce şi-a pierdut cetăţenia, a redobândit-o în mod voluntar; sau

c)   a dobândit o nouă cetăţenie şi se bucură de protecţia statului a cărui cetăţenie a dobândit-o; sau

d)   s-a restabilit în mod voluntar în ţara pe care a părăsit-o ori în afara căreia a stat ca urmare a motivelor pentru care i s-a recunoscut statutul de refugiat; sau

e)   nu mai poate continua să refuze protecţia ţării a cărei cetăţenie o are, datorită faptului că împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat au încetat să existe, şi nu poate invoca, pentru a motiva acest refuz, motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare;

f)  fiind o persoană fără cetăţenie, este în măsură să se întoarcă în ţara în care avea reşedinţa obişnuită, nemaiexistând împrejurările în urma cărora i s-a recunoscut statutul de refugiat.

(2)   Prevederile alin. (1) lit. e) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat şi care, din motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare, refuză protecţia ţării a cărei cetăţenie o are.

(3)   Prevederile alin. (1) lit. f) nu se aplică persoanei căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat şi care, din motive imperioase ce se referă la persecuţii anterioare, refuză să se întoarcă în ţara în care în mod obişnuit îşi avea reşedinţa.

ARTICOLUL 99

Incetarea protecţiei subsidiare

Protecţia subsidiară acordată în temeiul art. 26 sau 27 încetează atunci când împrejurările care au condus la acordarea formei subsidiare de protecţie au încetat să existe ori s-au schimbat într-o asemenea măsură încât această formă de protecţie nu mai este necesară.

ARTICOLUL 100

Anularea statutului de refugiat

Statutul de refugiat se anulează în următoarele situaţii:

a)  persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat a dat declaraţii false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru recunoaşterea formei de protecţie, şi nu există alte motive care să conducă la menţinerea statutului de refugiat;

b)  după acordarea formei de protecţie s-a descoperit că străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 25.

ARTICOLUL 101

Anularea protecţiei subsidiare

Protecţia subsidiară se anulează în următoarele situaţii:

a)    în cazul în care, după acordarea protecţiei subsidiare, s-a descoperit că străinul se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 28;

b)   atunci când persoana căreia i s-a acordat protecţie subsidiară a dat declaraţii false, a omis să prezinte anumite date sau s-a folosit de documente false, care au fost decisive pentru acordarea formei de protecţie, şi nu există alte motive care să conducă la menţinerea protecţiei subsidiare.

ARTICOLUL 102

Declanşarea procedurii de încetare sau de anulare

Procedura de încetare sau de anulare a formei de protecţie acordate se declanşează de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi din oficiu sau la propunerea uneia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale ori al ordinii publice.

ARTICOLUL 103

Reanalizarea situaţiei persoanelor care au primit o formă de protecţie

(1)  Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2), responsabil de caz, solicită beneficiarului formei de protecţie să se prezinte la sediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, la structurile sale teritoriale, în vederea efectuării interviului pentru clarificarea situaţiei acestuia. Beneficiarul formei de protecţie va fi informat şi cu privire la iniţierea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare, precum şi cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le are pe durata procedurii.

(2)   Pe durata procedurii de încetare sau, după caz, de anulare persoana căreia i s-a acordat o formă de protecţie are dreptul:

a) de a fi asistată de un avocat în orice fază a procedurii;

b)   de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii;

c)  de a contacta şi de a fi asistată de un funcţionar al Inaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în orice fază a procedurii;

d)   de a fi consiliată şi asistată de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii.

(3)   Efectuarea interviului nu va fi necesară în cazul beneficiarului formei de protecţie aflat în situaţia prevăzută la art. 98 alin. (1) lit. c), dacă a dobândit cetăţenia română.

(4)  In situaţia în care beneficiarul formei de protecţie nu se prezintă la interviu, funcţionarul va soluţiona cazul pe baza documentelor existente la dosarul personal.

(5)   Reanalizarea cazului se va realiza în procedură ordinară sau accelerată. Funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va decide cu privire la reanalizarea cazului în procedură accelerată, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 75.

ARTICOLUL 104

Hotărârea de încetare sau de anulare a unei forme de protecţie

(1)  In urma analizării elementelor existente la dosar şi, după caz, a motivelor invocate pe parcursul interviului, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) va emite o hotărâre motivată prin care:

a)  menţine forma de protecţie acordată; sau

b)  constată încetarea formei de protecţie; sau

c)  dispune anularea formei de protecţie.

(2)   Constatarea încetării sau dispunerea anulării formei de protecţie nu produce efecte cu privire la membrii de familie ai persoanei cu privire la care a fost emisă hotărârea prevăzută la alin. (1).

(3)   In funcţie de motivele care au stat la baza pronunţării hotărârii de încetare sau de anulare a formei de protecţie, funcţionarul anume desemnat prevăzut la art. 48 alin. (2) poate menţiona, după caz, obligaţia de părăsire a teritoriului.

(4)  Atunci când hotărârea prevăzută la alin. (3) cuprinde menţiunea cu privire la obligaţia de părăsire a teritoriului României, în temeiul acesteia, Autoritatea pentru Străini va emite şi va pune în aplicare dispoziţia de părăsire a teritoriului României.

ARTICOLUL 105

Căi de atac

Impotriva hotărârilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) şi c) străinul poate face plângere în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

ARTICOLUL 106

Statutul persoanei în cazul încetării sau anulării formei de protecţie

(1)   Dacă rămâne în continuare pe teritoriul României după finalizarea procedurii de încetare sau, după caz, de anulare a formei de protecţie, persoana cu privire la care s-a constatat încetarea sau s-a dispus anularea formei de protecţie acordate se supune prevederilor legale privind regimul juridic al străinilor în România.

(2)   Regimul juridic prevăzut la alin. (1) nu se va aplica persoanelor a căror formă de protecţie a încetat ca urmare a dobândirii cetăţeniei române.

CAPITOLUL VII

Procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat

ARTICOLUL 107

Competenţa aplicării Acordului european asupra transferului responsabilităţii cu privire la refugiaţi

Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, este autoritatea abilitată cu implementarea prevederilor Acordului european asupra transferului responsabilităţii cu privire la refugiaţi, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980, denumit în continuare Acordul european, ratificat prin Legea nr. 88/2000 pentru ratificarea Acordului european asupra transferului responsabilităţii cu privire la refugiaţi, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980.

ARTICOLUL 108

Declanşarea procedurii

Procedura transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat se iniţiază de către Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în următoarele situaţii:

a)  din momentul sesizării sale, printr-o cerere scrisă, de către străinul sau apatridul care se află pe teritoriul României şi al cărui statut de refugiat a fost recunoscut într-un stat semnatar al Acordului european;

b)   din oficiu, din momentul în care se constată îndeplinirea condiţiilor privind preluarea responsabilităţii statutului de refugiat recunoscut în România de către un stat semnatar al Acordului european;

c)   din momentul sesizării sale de către un stat semnatar al Acordului european cu privire la preluarea responsabilităţii statutului de refugiat de către România.

ARTICOLUL 109

Depunerea cererii de aprobare a transferului de responsabilitate

(1) Cererea de aprobare a transferului de responsabilitate prevăzută la art.  108 lit. a) se depune personal la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau la structurile sale teritoriale, prezentându-se în scris motivele pentru aprobarea transferului de responsabilitate asupra statutului de refugiat, precum şi dovada faptului că i-a fost recunoscut statutul de refugiat într-un stat semnatar al Acordului european.

(2)   Hotărârea definitivă privind acordarea statutului de refugiat, precum şi documentul de călătorie eliberat refugiaţilor în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Geneva, emise de autorităţile unui stat semnatar al Acordului european, constituie dovada recunoaşterii statutului de refugiat.

(3)  In situaţia în care nu pot fi prezentate documentele prevăzute la alin. (2), vor fi efectuate verificări suplimentare.

ARTICOLUL 110

Hotărârea privind transferul de responsabilitate

(1)   Funcţionarul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) analizează cererea în conformitate cu prevederile Acordului european şi în termen de 30 de zile de la primirea cererii hotărăşte:

a)   admiterea cererii privind transferul responsabilităţii; sau

b)   respingerea cererii privind transferul responsabilităţii.

(2)   Impotriva hotărârii de respingere a cererii privind transferul responsabilităţii asupra statutului de refugiat străinul poate depune plângere în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.

(3)    In cazul admiterii cererii privind transferul responsabilităţii, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va informa autorităţile statului semnatar al Acordului european că transferul de responsabilitate asupra statutului de refugiat a avut loc.

ARTICOLUL 111

Calea de atac

(1)    Soluţionarea plângerii împotriva hotărârii de respingere a cererii este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau structura sa teritorială care a emis hotărârea.

(2)   Instanţa prevăzută la alin. (1) analizează plângerea şi, în termen de 30 de zile de la înregistrarea cauzei pe rol, pronunţă o hotărâre motivată prin care:

a)  admite plângerea şi aprobă transferul responsabilităţii asupra statutului de refugiat; sau

b)  respinge plângerea.

(3)   Hotărârea instanţei de judecată este definitivă şi irevocabilă.

ARTICOLUL 112

Efectele hotărârii privind constatarea transferului responsabilităţii

(1)    In cazul admiterii cererii privind transferul responsabilităţii, străinul va avea drepturile şi obligaţiile prevăzute la art. 20 şi 21.

(2)   In cazul respingerii cererii privind transferul responsabilităţii, străinului i se aplică în continuare dispoziţiile legale privind regimul juridic al străinilor în România.

ARTICOLUL 113

Transferul de responsabilitate în cazul refugiaţilor recunoscuţi în România

(1)  In situaţiile prevăzute la art. 108 lit. b), funcţionarul anume desemnat în temeiul art. 48 alin. (2) emite din oficiu o hotărâre prin care se constată îndeplinirea condiţiilor privind transferul de responsabilitate prevăzute de Acordul european şi încetarea responsabilităţii statului român asupra statutului de refugiat recunoscut de autorităţile române.

(2)   Hotărârea prevăzută la alin. (1) va fi emisă în termen de 30 de zile de la data la care se constată îndeplinirea condiţiilor privind transferul de responsabilitate către un stat semnatar al Acordului european.

(3)  In termen de 20 de zile de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (1), Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va informa autorităţile statului semnatar al Acordului european că responsabilitatea statului român asupra statutului de refugiat a încetat.

ARTICOLUL 114

Solicitările de readmisie cu privire la refugiaţii recunoscuţi în România

(1)  In vederea determinării responsabilităţii României de a readmite pe teritoriul său un refugiat recunoscut, ca urmare a solicitărilor de readmisie adresate statului român în baza prevederilor Acordului european, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va putea solicita autorităţilor statului semnatar al Acordului european care a făcut cererea de readmisie informaţii suplimentare cu privire la refugiatul pentru care s-a solicitat readmisia.

(2)   In cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat revine statului român conform prevederilor Acordului european, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va informa autorităţile statului solicitant că refugiatul va fi readmis pe teritoriul României.

(3)   In cazul în care se constată că responsabilitatea asupra statutului de refugiat nu revine statului român potrivit prevederilor Acordului european, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va informa autorităţile statului solicitant că refugiatul nu va fi readmis pe teritoriul României. In acest din urmă caz Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va emite o hotărâre, în conformitate cu dispoziţiile art. 108 lit. b) şi ale art. 113 alin. (1).

CAPITOLUL VIII

Procedura statului membru responsabil

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale privind statul membru responsabil

ARTICOLUL 115

Preeminenţa actelor direct aplicabile

(1)  Incepând cu data intrării în vigoare a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România va aplica prevederile convenţiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile şi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetăţean al unei ţări terţe.

(2)   Incepând cu aceeaşi dată, România va aplica prevederile actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, referitoare la instituirea sistemului EURODAC, pentru compararea amprentelor, în vederea implementării eficiente a convenţiilor sau actelor menţionate la alin. (1). Competenţele şi atribuţiile instituţiilor implicate în implementarea sistemului EURODAC vor fi stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ARTICOLUL 116

Accesul la procedura de azil

Unui solicitant de azil i se poate refuza accesul la procedura de azil în România dacă, în conformitate cu convenţiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, un alt stat este responsabil pentru examinarea cererii de azil.

ARTICOLUL 117

Autoritatea de coordonare

Autoritatea centrală responsabilă de implementarea prevederilor convenţiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene care stabilesc criteriile şi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse în unul dintre statele membre de un cetăţean al unei ţări terţe şi de coordonarea activităţilor celorlalte instituţii implicate, la nivel naţional, este Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.

SECŢIUNEA a 2-a

Dispoziţii comune privind statul membru responsabil

ARTICOLUL 118

Obligaţia de informare

La data depunerii cererii de azil la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau la formaţiunile sale teritoriale, solicitantul va fi informat în scris cu privire la faptul că informaţii despre cererea şi persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil.

ARTICOLUL 119

Procedura de determinare a statului responsabil în cazul solicitanţilor de azil

(1)   In cazul în care există dovezi sau argumente circumstanţiale care conduc la stabilirea responsabilităţii altui stat, în conformitate cu convenţiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi întreprinde demersurile necesare pentru a verifica situaţia solicitanţilor de azil, după depunerea cererii de azil, dar nu mai târziu de luarea unei hotărâri în procedura de azil naţională.

(2)   Până la soluţionarea cererii de azil în vederea stabilirii statului membru responsabil printr-o hotărâre executorie, se aplică procedurile şi termenele prevăzute în convenţiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

ARTICOLUL 120

Hotărârea de stabilire a statului responsabil

(1)   Analiza solicitărilor de stabilire a statului membru responsabil revine funcţionarilor anume desemnaţi prin dispoziţie a directorului Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.

(2)   In urma analizei dovezilor şi a argumentelor circumstanţiale aflate la dosar şi a răspunsului primit din partea statului solicitant, funcţionarii prevăzuţi la alin. (1) pot hotărî:

a)     respingerea accesului la procedura de azil din România şi dispunerea transferului străinului în statul responsabil;

b)   acordarea accesului la procedura de azil din România.

(3)   Hotărârea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi va fi motivată, în fapt şi în drept, în conformitate cu prevederile convenţiilor sau ale actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile şi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse de un cetăţean al unei ţări terţe.

(4)   Hotărârea de respingere conţine motivele pentru care este respins accesul la procedura de azil în România şi dispoziţia de transfer în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

(5)    Hotărârea se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau prin trimitere poştală la ultima reşedinţă declarată a acestuia.

(6)   Hotărârea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi este executorie.

ARTICOLUL 121

Calea de atac

(1)  Impotriva hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (3) se poate face plângere în termen de două zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că solicitantul nu se mai află la ultima reşedinţă declarată. Introducerea plângerii în termenul menţionat nu suspendă executarea dispoziţiei de transfer în statul membru responsabil.

(2)   Plângerea se depune personal la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi şi va fi însoţită de copia de pe hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil în România.

(3)   Plângerea este înaintată de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care a emis hotărârea.

(4)   Instanţa de judecată soluţionează plângerea în termen de 5 zile şi pronunţă o hotărâre motivată prin care:

a)   respinge plângerea şi menţine hotărârea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi;

b)   admite plângerea, anulează dispoziţia de transfer în statul responsabil şi dispune acordarea accesului la procedura de azil în România.

(5)  Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.

(6)  In cazul în care prin hotărârea instanţei de judecată se admite plângerea şi se dispune acordarea accesului la procedura de azil naţională, iar solicitantul de azil a fost deja transferat în statul membru responsabil, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii solicitantului pe teritoriul României.

ARTICOLUL 122

Procedura de determinare a statului membru responsabil în cazul cetăţenilor străini

(1) Organele Autorităţii pentru Străini au obligaţia de a informa în scris cetăţenii străini cu şedere ilegală, care ar fi putut depune o cerere de azil într-un alt stat, cu privire la faptul că informaţii referitoare la cererea şi persoana acestora, inclusiv amprentele papilare luate, pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea cererii lor de azil.

(2)   Pentru a verifica dacă un străin descoperit cu şedere ilegală pe teritoriul României a depus anterior o solicitare de azil pe teritoriul altui stat membru, Autoritatea pentru Străini sau formaţiunile sale teritoriale poate sesiza structura specializată din cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, în vederea întreprinderii demersurilor necesare.

(3)   Sesizarea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi se poate face în cazul în care, în urma verificării amprentelor papilare, cetăţeanul străin a fost identificat într-un alt stat membru ori există dovezi sau argumente circumstanţiale care conduc la stabilirea responsabilităţii altui stat, în conformitate cu convenţiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(4)  Condiţiile pentru verificarea amprentelor papilare ale unui cetăţean străin cu privire la depunerea anterioară a unei solicitări de azil pe teritoriul unui alt stat membru sunt îndeplinite dacă:

a)  străinul declară că a depus solicitare de azil fără să indice statul membru respectiv;

b)   străinul nu solicită azil, dar se opune returnării în ţara de origine, susţinând că se află în pericol; sau

c)   străinul încearcă să împiedice îndepărtarea sa, refuzând să coopereze în stabilirea identităţii sale, în special prezentând documente de identitate false sau neprezentând nici un document.

(5)  In situaţia în care este sesizat în conformitate cu prevederile alin. (3), Oficiul Naţional pentru Refugiaţi efectuează verificările necesare în statul membru presupus responsabil de a se ocupa de respectivul străin.

(6)   In urma analizei dovezilor şi a argumentelor circumstanţiale aflate la dosar şi a răspunsului primit din partea statului solicitat, funcţionarii anume desemnaţi pot hotărî transferul în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil, prin hotărâre motivată.

(7)  Hotărârea se comunică de îndată cetăţeanului străin, în scris, prin comunicare directă de către reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi ori prin trimitere poştală la ultima reşedinţă declarată a acestuia.

(8)   Hotărârea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi este executorie.

(9)   In situaţia în care statul membru sesizat nu îşi recunoaşte responsabilitatea ori dovezile sau argumentele circumstanţiale nu indică responsabilitatea unui alt stat, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi informează în scris Autoritatea pentru Străini sau formaţiunea sa teritorială, în vederea luării măsurilor legale ce se impun.

ARTICOLUL 123

Calea de atac

(1)  Impotriva hotărârii prevăzute la art. 122 alin. (6) se poate face plângere în termen de două zile de la data primirii dovezii de comunicare sau a documentului prin care se constată că străinul nu se mai află la ultima reşedinţă declarată. Introducerea plângerii în termenul menţionat nu suspendă executarea dispoziţiei de transfer în statul membru responsabil.

(2)   Plângerea se depune la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi şi va fi însoţită de copia de pe hotărârea privind dispunerea părăsirii teritoriului României în scopul transferului în statul membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

(3)   Plângerea este înaintată de îndată judecătoriei în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care a emis hotărârea.

(4)   Instanţa de judecată soluţionează plângerea în termen de 5 zile şi pronunţă o hotărâre motivată prin care:

a)   respinge plângerea şi menţine hotărârea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi;

b)  admite plângerea şi anulează dispoziţia de transfer în statul membru responsabil.

(5)  Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.

(6)  In cazul în care prin hotărârea instanţei de judecată se admite plângerea şi se dispune anularea dispoziţiei de transfer în statul membru responsabil, iar străinul a fost deja transferat în acel stat Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va întreprinde demersurile necesare în vederea readmiterii străinului pe teritoriul României.

ARTICOLUL 124

Solicitări adresate României

(1)   In cazul solicitărilor de preluare sau de reprimire adresate României, funcţionarii anume desemnaţi din cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi examinează argumentele în fapt şi în drept prezentate în solicitare, din perspectiva convenţiilor sau a actelor direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(2)  In vederea determinării responsabilităţii României de a prelua sau de a reprimi un străin, funcţionarii anume desemnaţi vor avea dreptul să consulte şi să verifice informaţiile primite de la statul membru solicitant în bazele de date ale Ministerului   Administraţiei şi Internelor.

(3)   In cazul în care verificările făcute indică faptul că România este responsabilă conform cel puţin unuia dintre criteriile prevăzute în convenţiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, funcţionarii anume desemnaţi vor emite o hotărâre prin care România îşi va accepta responsabilitatea şi va include detaliile practice privind transferul ulterior.

(4)   In cazul în care solicitarea de preluare sau de reprimire nu este susţinută suficient cu dovezi şi cu argumente circumstanţiale care să indice responsabilitatea României, funcţionarii anume desemnaţi vor emite o hotărâre de neacceptare a responsabilităţii de analizare a cererii de azil.

(5)   Hotărârea va fi comunicată de îndată statului membru solicitant, în termenele prevăzute în convenţiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

ARTICOLUL 125

Transferuri

(1)  Transferurile persoanelor care fac obiectul procedurii prevăzute în acest capitol vor fi făcute în conformitate cu convenţiile sau cu actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, iar coordonarea la nivel naţional a implementării transferurilor revine Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.

(2)   In temeiul hotărârii prevăzute la art. 120 alin. (2) lit. a), art. 122 alin. (6) şi la art. 124 alin. (3), Oficiul Naţional pentru Refugiaţi pune în executare măsura transferului în şi din statul membru responsabil.

(3)   Pentru transferul persoanelor în statul membru responsabil, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi eliberează laissez-passer, la care fac referire convenţiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(4)   Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern şi internaţional al persoanelor transferate, de paza şi escortarea acestora pe parcursul transportului, de eliberarea laissez-passer pentru trecerea frontierelor externe, în condiţiile prevăzute de convenţiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, se suportă din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.

ARTICOLUL 126

Mijloace electronice de transmisie - DubliNet

(1)  Funcţionarii anume desemnaţi cu analiza cazurilor ce fac obiectul procedurii de determinare a statului membru responsabil vor avea dreptul să utilizeze mijloacele electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, la care fac referire convenţiile sau actele direct aplicabile ale Uniunii Europene.

(2)   Autoritatea responsabilă cu procesarea datelor primite, transmiterea de date, eliberarea certificatelor de primire pentru fiecare transmitere de date şi asigurarea funcţionării neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, numite DubliNet, este Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.

(3) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, va suporta de la bugetul de stat sumele necesare, în vederea asigurării funcţionării neîntrerupte a mijloacelor electronice sigure de transmisie, a administrării şi întreţinerii sistemului DubliNet şi reînnoirii certificatelor digitale, pentru utilizarea semnăturii electronice de către funcţionarii anume desemnaţi şi administratorul de sistem.

SECŢIUNEA a 3-a

Drepturile şi obligaţiile persoanelor pe parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil

ARTICOLUL 127

Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil

Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil care fac obiectul procedurii prevăzute în convenţiile sau în actele direct aplicabile ale Uniunii Europene, care stabilesc criteriile şi mecanismele pentru determinarea statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de azil depuse într-unui dintre statele membre de un cetăţean al unei ţări terţe, sunt cele prevăzute la art. 17-19.

ARTICOLUL 128

Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor străini

Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor străini care fac obiectul procedurii prevăzute de convenţiile sau de actele direct aplicabile ale Uniunii Europene sunt cele prevăzute în legea privind regimul juridic al străinilor pe teritoriul României, pe tot parcursul procedurii de stabilire a statului membru responsabil, prevăzută la art. 122 şi 123.

ARTICOLUL 129

Protecţia împotriva returnării

Impotriva străinilor care fac obiectul procedurii de stabilire a statului membru responsabil nu se pot lua măsuri de expulzare sau de returnare forţată de pe teritoriul României, din momentul sesizării prevăzute la art. 122 alin. (3) şi până la comunicarea prevăzută la art. 122 alin. (9).

CAPITOLUL IX

Protecţia temporară

ARTICOLUL 130

Durata protecţiei temporare

(1) Fără a se aduce atingere prevederile art. 132, durata protecţiei temporare este de un an. In cazul în care aceasta nu încetează în sensul art. 132 lit. b), protecţia temporară poate fi prelungită automat cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an.

(2) Acolo unde motivele de protecţie temporară persistă, Guvernul României, la propunerea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde protecţia temporară până la un an.

ARTICOLUL 131

Acordarea protecţiei temporare

(1)   Existenţa unui flux masiv de persoane strămutate este stabilită printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene.

(2)  România poate propune Consiliului Uniunii Europene emiterea unei decizii prin care să se constate existenţa unui flux masiv de persoane strămutate. Propunerea va cuprinde o descriere a grupurilor specifice de persoane cărora li se va aplica protecţia temporară, data la care protecţia temporară intră în vigoare şi o estimare a scalei de mişcări ale persoanelor strămutate.

(3)  Străinii cărora li s-a acordat protecţie temporară vor beneficia de această formă de protecţie de la data prevăzută în decizia Consiliului Uniunii Europene.

(4)  In situaţia în care se acordă protecţie temporară prin decizia Consiliului Uniunii Europene, Guvernul României, la propunerea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, emite o hotărâre în care vor fi prevăzute condiţiile concrete de asigurare a protecţiei temporare a persoanelor strămutate pe teritoriul statului român, precum şi sursa de finanţare a cheltuielilor determinate de asigurarea protecţiei temporare.

ARTICOLUL 132

Incetarea protecţiei temporare

Protecţia temporară ia sfârşit:

a)  când se ajunge la limita maximă a duratei; sau

b)  în orice moment, printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene, adoptată în acest sens.

ARTICOLUL 133

Drepturile beneficiarilor protecţiei temporare

(1) Pe toată durata protecţiei temporare beneficiarii acestei forme de protecţie se bucură de următoarele drepturi:

a)  de a li se elibera un document prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României;

b)   de a fi informaţi, în scris, într-o limbă pe care se presupune că o înţeleg, cu privire la prevederile referitoare la protecţia temporară;

c)   de a fi angajaţi în muncă de persoane fizice sau juridice, de a desfăşura activităţi independente, respectând regulile aplicabile profesiei, precum şi activităţi precum oportunităţi educative pentru adulţi, pregătire vocaţională şi experienţă practică de lucru, în condiţiile legii;

d)   de a beneficia, la cerere, de asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare;

e)   de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care le pun viaţa în pericol iminent;

f)   dreptul beneficiarilor protecţiei temporare cu nevoi speciale de a primi o asistenţă medicală adecvată;

g)   dreptul de a avea acces la sistemul de învăţământ de stat în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, în cazul beneficiarilor protecţiei temporare care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

(2)   Sumele acordate pentru hrană, cazare, asistenţă medicală, drepturile prevăzute la alin. (1) lit. f), precum şi alte cheltuieli sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, care va fi emisă în condiţiile art. 131 alin. (4), şi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi/sau din fondurile Uniunii Europene.

(3)  Acolo unde este necesar, persoanele care urmează a fi admise pe teritoriul României în scopul protecţiei temporare vor beneficia de orice facilitate pentru obţinerea vizei necesare, inclusiv viza de tranzit. In acest sens Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va solicita Ministerului Afacerilor Externe eliberarea vizei de intrare în cel mai scurt timp, datorită urgenţei situaţiei. Viza trebuie să fie gratuită sau costul ei trebuie redus la minim.

(4)  In situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c), din motive de politică a pieţei de muncă, se poate acorda prioritate cetăţenilor Uniunii Europene şi cetăţenilor statelor obligate prin Acordul privind Spaţiul Economic European şi, de asemenea, cetăţenilor statelor terţe cu şedere legală, care primesc ajutor de şomaj.

ARTICOLUL 134

Inregistrarea

Oficiul Naţional pentru Refugiaţi înregistrează datele personale ale beneficiarilor protecţiei temporare pe teritoriul României.

ARTICOLUL 135

Reunificarea familiei

(1) In sensul prezentului articol, în cazurile în care familiile erau deja formate în ţara de origine şi au fost separate datorită circumstanţelor din timpul fluxului masiv, următoarele persoane vor fi considerate membri ai familiei beneficiarului protecţiei temporare:

a)  soţia/soţul;

b)    minorul necăsătorit al beneficiarului sau al soţului/soţiei sale, fără a face distincţie dacă este născut din căsătorie sau în afara căsătoriei ori adoptat.

(2)   In cazurile în care membrii familiei separate se bucură de protecţie temporară în state membre diferite, membrii familiei vor fi reunificaţi, cu luarea în considerare a dorinţei acestora.

(3)  Atunci când unul sau unii dintre membrii de familie ai beneficiarului protecţiei temporare nu sunt încă în România, reunificarea familiei se va realiza dacă se constată că aceştia au nevoie de protecţie şi nu se află în unul dintre cazurile prevăzute la art. 141.

(4)   In vederea stabilirii statului în care va avea loc reunificarea familiei, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi cooperează cu instituţiile similare din statele membre responsabile.

(5)  In cazul în care reunificarea familiei se realizează în România, membrilor de familie ai beneficiarului protecţiei temporare li se eliberează documente prin care li se acordă permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.

(6)   In cazul în care reunificarea familiei nu se realizează în România, la data efectuării transferului membrilor familiei pe teritoriul statului membru în scopul reunificării, sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) şi încetează obligaţiile statului român faţă de persoanele în cauză în ceea ce priveşte protecţia temporară.

(7)  In vederea aplicării prevederilor prezentului articol, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate coopera cu organizaţiile internaţionale în cauză.

(8)    Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, la cererea instituţiilor similare din alte state membre, furnizează informaţii referitoare la un beneficiar al protecţiei temporare, în cazul în care informaţiile sunt necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului articol.

ARTICOLUL 136

Minorii neînsoţiţi, beneficiari ai protecţiei temporare

(1)   In cazul minorilor neînsoţiţi care se bucură de protecţie temporară, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va solicita autorităţilor competente numirea unui reprezentant legal în cel mai scurt timp.

(2)   Pe perioada protecţiei temporare minorul neînsoţit poate fi cazat:

a)  cu rude adulte;

b)  cu o familie gazdă;

c)   în centre de primire cu facilităţi speciale pentru minori sau în alte forme de cazare potrivite pentru minori;

d)   cu persoana care a avut grijă de copil când a părăsit ţara de origine.

(3)  In vederea aplicării dispoziţiilor alin. (2) este necesar acordul persoanei adulte sau al persoanelor în cauză. Opinia minorului este luată în considerare, în funcţie de vârsta si de maturitatea acestuia.

ARTICOLUL 137

Cererea de azil

(1)  Beneficiarii protecţiei temporare pot depune o cerere de azil în orice moment.

(2)   Examinarea oricărei cereri de azil nesoluţionate înainte de expirarea duratei protecţiei temporare va fi terminată la încetarea acelei perioade.

(3)   Protecţia temporară nu se acordă concomitent cu statutul de solicitant de azil în timp ce solicitările sunt sub examinare.

(4)  In cazul în care, în urma soluţionării cererii de azil, nu se acordă statutul de refugiat şi nici protecţie subsidiară unei persoane eligibile pentru acordarea protecţiei temporare, aceasta va beneficia sau, după caz, va continua să beneficieze de protecţia temporară până la expirarea perioadei pentru care a fost acordată această formă de protecţie.

(5)   Prevederile alin. (4) se aplică fără a se aduce atingere dispoziţiilor art. 141.

ARTICOLUL 138

Repatrierea voluntară

(1)   Persoanele care beneficiază sau care au beneficiat de protecţie temporară şi care solicită returnarea sunt sprijinite în acest sens de autorităţile statului român. Returnarea acestor persoane se realizează în condiţii care să respecte demnitatea umană. Persoanele care solicită returnarea sunt informate cu privire la consecinţele acestei solicitări.

(2)   Atât timp cât durata protecţiei temporare nu a expirat şi pe baza circumstanţelor care persistă în ţara de origine, beneficiarii protecţiei temporare care şi-au exercitat dreptul la repatriere voluntară pot solicita reprimirea pe teritoriul României. In cazul în care aceste solicitări sunt admise, persoanele care sunt reprimite în România vor beneficia de protecţie temporară până la expirarea perioadei pentru care Ie-a fost acordată forma de protecţie.

ARTICOLUL 139

Fonduri europene

In vederea aplicării măsurilor prevăzute în prezentul capitol, la propunerea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, Ministerul Administraţiei şi Internelor sesizează Guvernul, în vederea notificării Comisiei Europene pentru atragerea finanţării de la Fondul European pentru Refugiaţi, în condiţiile prevăzute de actele comunitare relevante în acest sens.

ARTICOLUL 140

Transferul beneficiarilor protecţiei temporare

(1)  Pe durata protecţiei temporare România cooperează în vederea realizării transferului beneficiarilor protecţiei temporare în România sau în alt stat, potrivit prevederilor prezentei legi. Transferul beneficiarilor protecţiei temporare se va efectua numai în cazul în care există consimţământul persoanelor în cauză.

(2)   România comunică cererile de transfer către alte state membre şi notifică Comisia Europeană şi Inaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru  Refugiaţi (UNHCR).

(3)  In cazul cererilor de transfer adresate României de alte state membre, statul român informează statul membru solicitant despre capacitatea de a primi astfel de transferuri.

(4)    Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, la cererea instituţiilor similare din alte state membre, furnizează informaţii referitoare la un beneficiar al protecţiei temporare, în cazul în care informaţiile sunt necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului articol.

(5)   La data efectuării transferului unui beneficiar al protecţiei temporare către un alt stat membru sunt retrase documentele eliberate potrivit art. 133 alin. (1) lit. a) şi încetează obligaţiile statului român faţă de persoanele în cauză în ceea ce priveşte protecţia temporară.

(6)  In cazul în care un beneficiar al protecţiei temporare este transferat pe teritoriul României în scopul reunificarii familiei, statul român va acorda protecţie temporară persoanei în cauză.

(7)  In vederea efectuării transferului prevăzut la alin. (5), Oficiul Naţional pentru Refugiaţi emite beneficiarului protecţiei temporare un document, în conformitate cu reglementările comunitare.

ARTICOLUL 141

 Cauze de excludere

(1) Un străin este exclus de la acordarea protecţiei temporare dacă:

a)  există motive serioase pentru a se considera că:

(i) a comis o infracţiune gravă împotriva păcii, o crimă de război sau  împotriva umanităţii, aşa cum sunt definite în instrumentele internaţionale instituite pentru a reglementa astfel de infracţiuni;

(ii) a comis o infracţiune gravă, alta decât cele prevăzute la pct. (i), în afara României, înainte de intrarea sa în statul român ca persoană care se bucură de protecţie temporară;

(iii) este vinovat de acte împotriva scopurilor şi principiilor Naţiunilor Unite;

b)  există motive temeinice pentru considerarea sa ca un pericol la securitatea României sau, fiind condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni deosebit de grave, străinul reprezintă un pericol pentru ordinea publică din România.

(2) Motivele de excludere la care se referă alin. (1) se vor baza numai pe comportamentul individual al persoanei în cauză. Hotărârile de excludere vor fi întemeiate pe principiul proporţionalităţii.

ARTICOLUL 142

Căi de atac

(1)   Străinii care au fost excluşi de la acordarea protecţiei temporare sau a reunificării familiei pot face plângere împotriva hotărârii de respingere emise de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.

(2)   Hotărârea prevăzută la alin. (1) se comunică de îndată, în scris, solicitantului, prin comunicare directă de către reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau prin trimitere poştală la ultima reşedinţă declarată a acestuia.

(3)   Termenul de depunere a plângerii este de 10 zile de la comunicarea hotărârii.

(4)   Plângerea se soluţionează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află structura competentă a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi care a emis hotărârea.

(5)   Instanţa de judecată se pronunţă printr-o hotărâre motivată în termen de 30 de zile.

(6)  Hotărârea prevăzută la alin. (5) este irevocabilă.

(7)    Pe durata soluţionării plângerii străinii au permisiunea de a rămâne pe teritoriul României.

CAPITOLUL X

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ARTICOLUL 143

Eliberarea documentelor

Eliberarea documentelor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h), art. 20 alin. (1) lit. a) şi la art. 125 alin. (4) este de competenţa Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.

ARTICOLUL 144

Principiul statului membru responsabil

Incepând cu data aderării României la Uniunea Europeană, în cazul cererilor de azil depuse într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul va fi informat în scris de către Poliţia de Frontieră Română, într-o limbă pe care se presupune în mod rezonabil că o cunoaşte, cu privire la faptul că informaţii referitoare la cererea şi persoana sa, inclusiv amprentele papilare prelevate, pot face obiectul schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au convenit printr-un acord special participarea la acest mecanism, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru responsabil cu analizarea unei cereri de azil.

ARTICOLUL 145

Statutul personal

(1)   Statutul personal al străinului care a dobândit o formă de protecţie în temeiul dispoziţiilor prezentei legi este reglementat de legea ţării de origine.

(2)    Drepturile care decurg din statutul personal, dobândite anterior de străinul căruia i-a fost acordată o formă de protecţie în temeiul dispoziţiilor prezentei legi, sunt recunoscute de statul român, în condiţiile legii.

ARTICOLUL 146

Stabilirea domiciliului în România

Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Autoritatea pentru Străini, poate aproba beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare, în timpul şederii sale pe teritoriul României, în funcţie de gradul integrării sale în societate, stabilirea domiciliului în ţară, în condiţiile reglementărilor legale privind regimul străinilor în România.

ARTICOLUL 147

Aplicarea legii în timp

(1)   Cererilor depuse înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi li se aplică în continuare dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată.

(2)   Străinilor care beneficiază de protecţie umanitară temporară la data aderării României la Uniunea Europeană li se aplică în continuare dispoziţiile art. 29-33 şi ale art. 74.

ARTICOLUL 148

Inlocuirea unor denumiri

De la intrarea în vigoare a prezentei legi următorii termeni, prevăzuţi în legislaţia cu incidenţă în domeniul azilului, vor fi înlocuiţi după cum urmează:

a)  cerere de acordare a statutului de refugiat cu cerere de azil;

b)   solicitant al statutului de refugiat cu solicitant de azil;

c)   procedura de acordare a statutului de refugiat cu procedura de azil;

d)  protecţie umanitară condiţionată cu protecţie subsidiară.

ARTICOLUL 149

Situaţia juridică a normei de trimitere

Ori de câte ori într-o lege specială sau în alt act normativ anterior se face trimitere la Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, republicată, trimiterea se va socoti făcută la dispoziţiile corespunzătoare din prezenta lege.

ARTICOLUL 150

Elaborarea normelor metodologice

Pentru aplicarea prezentei legi Ministerul Administraţiei şi Internelor va elabora norme metodologice, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ARTICOLUL 151

Prevederi aplicabile de la data aderării României la Uniunea Europeană

(1)   Prevederile art. 115-129 şi ale art. 130-142 vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

(2)  Prevederile art. 29-33 şi ale art. 74 vor fi abrogate la data aderării României la Uniunea Europeană.

ARTICOLUL 152

Intrarea în vigoare

(1)   Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2)  La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, şi Hotărârea Guvernului nr. 622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţior în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 9 martie 2005, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

 Prezenta lege transpune:

-   Directiva Consiliului 2001/55/CE privind standardele minime de protecţie temporară în eventualitatea unui flux masiv de persoane strămutate şi măsurile de promovare a balanţei de eforturi între statele membre în vederea primirii unor astfel de persoane şi suportarea consecinţelor;

-   Directiva Consiliului 2003/9/CE din 27 ianuarie 2003 privind standardele minime pentru primirea solicitanţilor de azil;

-   Directiva Consiliului 2003/86/CE din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reunificarea familiei;

-   Directiva Consiliului 2004/83/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime pentru calificare şi statutul cetăţenilor ţărilor terţe sau apatrizilor ca refugiaţi sau ca persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională şi conţinutul protecţiei acordate.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

BOGDAN OLTEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU


SmartCity5

COMENTARII la Legea 122/2006

Momentan nu exista niciun comentariu la Legea 122 din 2006
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Legea 4 1966
    We have a direct genuine provider for BG/SBLC specifically for lease, at leasing price of 4+2 of face value, Issuance by HSBC London/Hong Kong or any other AA rated Bank in Europe, Middle East or USA. Contact : Mr. DARREN C CHENG Email:Darrencraig002@gmail.com Skype ID: Darrencraig002@gmail.com Intermediaries/Consultants/Brokers are welcome to bring their clients and are 100% protected. In complete confidence, we will work together for the benefits of all parties involved. All inquires to Mr. Darren should include the following minimum information so I can quickly address your needs: Complete contact information: What exactly do you need? How long do you need it for? Are you a principal borrower or a broker? Contact me for more details. Whatsapp: +19733700521
ANONIM a comentat Ordin 17 2019
    O zi buna Aveți nevoie de un împrumut pentru fiecare scop? Te afli într-o problemă financiară? Bridge Finance este garantat în furnizarea de servicii financiare clienților cu o dobândă favorabilă. Împrumuturile noastre sunt ușoare și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2% la bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să contactați prin (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Ordin 17 2019
    Sunteți interesat să obțineți profituri din tranzacțiile de opțiuni binare și investiții în criptocurrency, dar nu ați făcut acest lucru din cauza comercianților falsi de aici? Nu vă faceți griji, pentru că un comerciant real și autentic, cu cunoștințe vaste despre tranzacțiile binare, este aici pentru a vă ajuta să vă realizați visurile de a-l face imens de la tranzacționare. Trimiteți imediat un e-mail la tradezonewithelizabethcarlin@gmail.com și permiteți-i să vă schimbe viața în bine.
ANONIM a comentat Decizia 5 2000
    Buna, Căutați un împrumut autentic? aveți datorii și aveți nevoie de bani pentru a vă plăti facturile, aveți nevoie de un împrumut urgent pentru a începe o afacere nouă sau pentru a vă îmbunătăți afacerea? aveți nevoie de un împrumut pentru a cumpăra o mașină sau o casă? aveți un proiect neterminat la îndemână datorită finanțării inadecvate? Aveți un scor de credit scăzut și vă este greu să obțineți servicii de capital de la băncile locale și alte institute financiare? Aveți nevoie de împrumut de investiții pentru a investi în anumite domenii ale specializare, sunteți la locul potrivit pentru soluțiile dvs. de împrumut chiar aici! Oferim tot felul de împrumuturi de orice sumă pentru companii și persoane fizice, cu o dobândă scăzută și accesibilă de 3%. Procesul nostru de capital și creditare este sigur, autentic și garantat 100%. Interesat va rugam sa ma contactati prin e-mail; (sarahmichael831@gmail.com) Whatsapp: +1 315-284-1764 Viber: +1 315-284-1764
ANONIM a comentat Decizia 5 2000
    Buna, Căutați un împrumut autentic? aveți datorii și aveți nevoie de bani pentru a vă plăti facturile, aveți nevoie de un împrumut urgent pentru a începe o afacere nouă sau pentru a vă îmbunătăți afacerea? aveți nevoie de un împrumut pentru a cumpăra o mașină sau o casă? aveți un proiect neterminat la îndemână datorită finanțării inadecvate? Aveți un scor de credit scăzut și vă este greu să obțineți servicii de capital de la băncile locale și alte institute financiare? Aveți nevoie de împrumut de investiții pentru a investi în anumite domenii ale specializare, sunteți la locul potrivit pentru soluțiile dvs. de împrumut chiar aici! Oferim tot felul de împrumuturi de orice sumă pentru companii și persoane fizice, cu o dobândă scăzută și accesibilă de 3%. Procesul nostru de capital și creditare este sigur, autentic și garantat 100%. Interesat va rugam sa ma contactati prin e-mail; (sarahmichael831@gmail.com) Whatsapp: +1 315-284-1764 Viber: +1 315-284-1764
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Dragi solicitanți de împrumuturi Aveți dificultăți financiare? Vrei să începi propria ta afacere? Această companie de împrumut a fost înființată organizații pentru drepturile omului din întreaga lume cu scopul unic de a ajuta săracii și persoanele cu dificultăți financiare din viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma necesară: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și binecuvântează Dumnezeu ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Dragi solicitanți de împrumuturi Aveți dificultăți financiare? Vrei să începi propria ta afacere? Această companie de împrumut a fost înființată organizații pentru drepturile omului din întreaga lume cu scopul unic de a ajuta săracii și persoanele cu dificultăți financiare din viață. Dacă doriți să solicitați un împrumut, reveniți la noi cu detaliile de mai jos e-mail: elenanino0007@gmail.com Nume: Suma necesară: Durata împrumutului: Numar de mobil: Mulțumesc și binecuvântează Dumnezeu ÎNCREDERE Elena
ANONIM a comentat Ordin 17 2019
    O zi buna Aveți nevoie de un împrumut pentru fiecare scop? Te afli într-o problemă financiară? Bridge Finance este garantat în furnizarea de servicii financiare clienților cu o dobândă favorabilă. Împrumuturile noastre sunt ușoare și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem asorta orice împrumut cu o rată a dobânzii de 2% la bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să ne contactați imediat prin (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Hotărârea 1355 2001
    GENUINE BANK GUARANTEE (BG) AND STANDBY LETTER OF CREDIT (SBLC) FOR BUY/LEASE AT THE BEST RATES AVAILABLE We offer certified and verifiable bank instruments via Swift Transmission from a genuine provider capable of taking up time bound transactions. FOR LEASING OF BG/SBLC MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M LEASING FEE = 4%+2% FOR PURCHASE OF FRESH CUT BG/SBLC PRICE = 32%+2% MINIMUM FACE VALUE OF BG/SBLC = EUR/USD 1M Our BG/SBLC Financing can help you get your project funded, loan financing by providing you with yearly. RWA ready to close leasing with any interested client in few banking days Name : Scott james Email : Inquiry.securedfunding@gmail.com Skype: Inquiry.securedfunding@gmail.com
ANONIM a comentat Decizia 221 2000
    Locuiesc în SUA Florida și sunt azi o femeie fericită? Mi-am spus sinelui că orice creditor împrumutat care mi-ar putea schimba Viața și familia, mă voi referi la orice persoană care le caută împrumut. Dacă aveți nevoie de împrumut și sunteți 100% sigur că veți plăti împrumutul, contactați-le și vă rugăm să le spuneți că doamna Sandra v-a trimis la ei. sabinhelps@gmail.com
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu