HOTARARE   Nr. 1007 din  4 octombrie 2001

pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administratiei publice

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 705 din  6 noiembrie 2001

    In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 26 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Strategia Guvernului privind informatizarea administratiei publice, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Finantarea actiunilor prevazute in strategia mentionata la art. 1 se va efectua in limita fondurilor ce vor fi aprobate anual, prin legea bugetului de stat, cu aceasta destinatie.
    Art. 3
    Strategia prevazuta la art. 1 se actualizeaza anual, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei Publice.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                              Contrasemneaza:
                              Ministrul administratiei publice,
                              Octav Cozmanca

                              Ministrul pentru coordonarea
                              Secretariatului General al Guvernului,
                              Petru Serban Mihailescu

                              Ministrul comunicatiilor si
                              tehnologiei informatiei,
                              Dan Nica

    ANEXA 1

                         STRATEGIA GUVERNULUI
              privind informatizarea administratiei publice

    Scurta prezentare
    In ultimii ani un proces de reforma radical a modificat profund cadrul general de referinta pentru activitatile guvernamentale, generand o schimbare semnificativa.
    Acest impetuos proces de innoire cere actiuni ferme de directionare si de conducere. Problemele nu constau in numarul initiativelor avute, care sunt impuse de prevederile legislative, de reglementarile specifice si de planul lor de aplicare, ci intr-o lipsa generalizata de integrare, de uniformizare a scopului urmarit, de o viziune unitara si, mai ales, de o utilizare inadecvata a oportunitatilor oferite de tehnologia informatiei si comunicatiilor.
    Reformele trebuie sa demareze apelul la schimbare in structura organizatorica a administratiei publice. Dintr-o administratie dirijata, descendenta, segmentata dorim sa devina o administratie orizontala, de deservire, cu un schimb intensiv de informatii atat intre toate partile sale componente, cat si cu exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformarii organizatorice pe care noile tehnologii o provoaca si o permit in egala masura.
    Din acest motiv utilizarea corespunzatoare, atat intensiv, cat si extensiv, a noilor tehnologii informationale este esentiala pentru implementarea reformei guvernamentale.
    Actiunile necesare pentru atingerea acestor obiective trebuie sa devina operationale imediat, sa fie implementate urgent si sa isi dovedeasca eficienta prin servicii corespunzatoare acordate cetatenilor si agentilor economici, in sensul de a raspunde satisfacator cerintelor sociale crescande, atat ca exigenta, cat si ca raspandire, in ceea ce priveste schimbarea si modernizarea.
    Aceste actiuni nu pot fi lansate izolat, ci trebuie sa constituie un set de initiative organice si coerente care sa cuprinda infrastructura, instrumentele de lucru, sistemele de distributie, continutul, managementul schimbarii si modificarile legislative.
    Actiunile si instrumentele necesare implementarii Planului de actiune constituie parte integranta a politicii de creare a societatii informationale pe care Guvernul o promoveaza si aceasta nu numai datorita beneficiilor aduse oamenilor printr-o calitate sporita, eficienta crescuta a serviciilor publice, ci si datorita rolului determinant pe care innoirea guvernarii il poate juca in raspandirea la scara sociala, in cele mai diverse categorii ale populatiei, culturii, metodelor si experientei noii economii digitale.

    1. Introducere

    Strategia propusa nu se refera la algoritmul general de dezvoltare a societatii informationale, ci, in mod exclusiv, la acele aspecte, asociate generic in termenul IAP (sau "e-Administratie"), care se refera la utilizarea metodelor specifice tehnologiei informationale in modernizarea administratiei noastre si care cuprinde urmatoarele categorii de actiune:
    a) informatizarea, desemnata pentru cresterea eficientei operationale in cadrul organismelor administratiei publice centrale si locale;
    b) informatizarea serviciilor avand ca beneficiari cetatenii si agentii economici, fapt care implica adesea integrarea serviciilor prestate de administratia publica centrala si locala;
    c) asigurarea accesului la informatii prin tehnologii informationale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administratiei publice centrale.
    Pana in prezent computerizarea aplicata de organismele administratiei publice centrale a fost cu precadere de primul tip si, in general, a functionat sub o responsabilitate sectoriala, la nivel de departament/agentie/minister sau doar la nivelul administratiei publice centrale.
    Strategia Guvernului privind IAP, propusa, accentueaza actiunile de tipul celor prevazute la lit. b) si c), acestea avand un impact si o relevanta directe pentru utilizatori; propune, de asemenea, implicarea tuturor administratiilor publice centrale si locale si a tuturor institutiilor publice: judete, municipii, orase, scoli, spitale, unitati locale de sanatate publica, oficii de munca, camere de comert si altele, practic orice agentie sau organizatie care exercita functii de furnizare de servicii publice catre populatie sau agenti economici.
    Pentru a realiza un program integrat de IAP trebuie trecut rapid la o noua faza, in care toate administratiile publice centrale si locale sunt autorizate si au capacitatea de a se angaja in cooperarea informationala de pe pozitii de egalitate.
    Aceasta noua faza va avea un protagonist situat ierarhic deasupra administratiei publice locale, care, intr-un sistem descentralizat, va exercita din ce in ce mai mult un rol operational, de front-office (la ghiseu), avand rol de interfata in serviciile publice, in timp ce organismele administratiei publice centrale sunt destinate sa actioneze ca back-office (in spatele ghiseului).
    Alegerea autoritatilor administratiei publice locale ca prim factor in procesul de intermediere dintre cetateni, agenti economici si administratia publica centrala este o optiune exclusiv politica. Proiectarea arhitectonica corecta a unui sistem informational la nivel national nu va exclude posibilitatea ca si alte entitati, care nu fac parte din administratie, sa poata juca un rol esential de intermediere, cu eficienta sporita.
    Fiecare autoritate a administratiei publice centrale sau locale va fi astfel chemata sa elaboreze planuri de actiune care, impreuna, trebuie sa formeze un plan de modernizare generala a administratiei publice centrale, invingand astfel viziunea sectoriala rezumata la exercitarea sarcinilor institutionale proprii si la furnizarea de servicii proprii.
    Aceste actiuni vor fi coordonate si finantate ca parte a aceluiasi program si conduse in spiritul unui profund respect pentru autonomia locala, dar cu angajarea tuturor unitatilor administrative locale pentru indeplinirea unor obiective comune, utilizand instrumente corespunzatoare de modernizare atat operational, cat si organizational.

    2. Conceptul de informatizare a administratiei publice (IAP)

    Toate proiectele inovatoare de anvergura trebuie sa fie sustinute de o viziune clara care sa specifice obiectivele generale ce trebuie atinse. Strategia Guvernului propusa cetatenilor si care poate fi realizata datorita posibilitatilor actuale ale tehnologiei informationale poate fi rezumata in cele ce urmeaza, astfel:
    - Cetatenii pot beneficia de orice servicii publice la care au dreptul printr-o cerere adresata oricarui birou administrativ autorizat sa exercite serviciile respective, indiferent de domiciliu sau de competenta judiciara teritoriala.
    - Cand solicita un serviciu, in afara actelor personale de identitate, cetateanul nu trebuie sa furnizeze alte informatii personale care sunt deja in baza de date a oricarei administratii publice. O data ce respectivul cetatean a fost identificat, sistemul informational al ghiseului trebuie sa fie capabil sa asigure, direct de la orice agentie sau departament care le detine, toate informatiile necesare pentru autorizarea exercitarii serviciilor solicitate.
    - Cetatenii nu trebuie sa stie cum se organizeaza statul pentru acordarea serviciilor sau care este departamentul la care solicita aceasta, ci pot solicita un serviciu exclusiv pe baza propriilor necesitati si fara sa stie cu ce se ocupa fiecare organism.
    - Cetatenii trebuie sa poata sesiza administratia o singura data, la momentul producerii evenimentului, despre orice schimbare intervenita in viata lor sau - in masura in care poate fi relevanta - despre viata unor terte persoane. Aceasta sesizare va produce automat efecte corespunzatoare. Administratia va pastra pentru fiecare cetatean un fisier separat, permitandu-i acestuia sa transmita schimbarea intervenita catre toate organismele interesate si sa activeze serviciile corespunzatoare.
    Elaborarea Strategiei Guvernului privind IAP trebuie sa decurga din aceasta viziune. Implementarea lui va necesita insa existenta unor preconditii, dintre care cele mai importante sunt:
    - Toate organismele trebuie sa fie echipate cu un sistem informational desemnat nu doar sa automatizeze functiile si procedurile interne si serviciile catre utilizatori, ci si furnizarea de servicii direct de la sistemele informationale ale altor unitati ale administratiei publice centrale.
    - O retea de utilizatori echivalenti trebuie sa interconecteze sistemele operationale ale tuturor unitatilor administratiei publice centrale, fara nici o ierarhie care sa reflecte o suprastructura institutionala sau organizatorica. Limitarile sau constrangerile interactiunii dintre sisteme trebuie sa fie generate exclusiv de natura serviciului solicitat.
    - Toate administratiile care activeaza in spatele ghiseului (back-office), cum ar fi cele care, din motive de statut institutional, detin arhive care contin informatii necesare furnizarii atat catre propriile servicii, cat si pentru alte unitati ale administratiei publice centrale, vor permite accesul gratuit si permanent, la propriile servicii, al tuturor unitatilor administrative care activeaza ca interfata (frontoffice), permitand astfel acestora din urma sa furnizeze servicii fara a cere cetatenilor informatii pe care administratia deja le detine.
    - Administratiile de interfata trebuie sa indeplineasca integrarea serviciilor administratiilor din spatele ghiseului in scopul de a furniza servicii complete conform nevoilor cetatenilor si nu conform unor aranjamente organizationale ale unitatilor furnizoare de servicii.
    - Identificarea (autentificarea identitatii) persoanei care solicita un serviciu (persoana fizica sau juridica) si verificarea autorizarilor necesare trebuie sa fie efectuate conform unei proceduri unitare pe intreg teritoriul tarii, utilizand mijloace de identificare independente de tipul serviciului solicitat, cu scopul de a asigura accesibilitatea tuturor serviciilor la orice ghiseu din tara. In acel moment cartea electronica de identitate (I.D. card) va fi instrumentul de lucru preferat pentru accesul la diverse servicii publice.
    Strategia Guvernului consta intr-o serie de actiuni proiectate, coordonate si directionate catre atingerea acestor obiective. Strategia nu se limiteaza la proiectarea unor sisteme informationale si de telecomunicatii, ci, in acelasi timp, solicita perfectarea cadrului legal care sa faca asemenea actiuni posibile si, mai ales, crearea unor structuri organizationale suplimentare corespunzatoare, atat pentru elaborarea strategiei, cat si pentru implementarea proiectelor, care sa cuprinda un mare numar de unitati ale administratiei publice centrale ce vor purta in egala masura responsabilitatea asupra rezultatelor.
    Acest raport propune o serie de initiative compatibile cu un plan de actiune pe termen scurt, de la 10 la 12 luni, cum ar fi:
    - indicarea instrumentelor organizatorice si operationale ce trebuie pregatite si atributiile acestora;
    - completarea infrastructurii preliminare necesare unui plan de actiune pe termen mediu sau lung;
    - o scurta descriere a catorva proiecte ce pot fi finalizate in perioada propusa, avand asigurate instrumentele operationale si de coordonare.
    Planul de actiune pe termen scurt se concentreaza pe proiecte la care participa unele entitati ale administratiei publice centrale si administratiei publice locale si pentru care Cabinetul primului-ministru trebuie sa asigure suportul de promovare, orientare si coordonare.
    Planul suplimenteaza si nu inlocuieste programul de introducere a tehnicii de calcul pe care fiecare minister si l-a propus si il realizeaza in mod independent; acesta va conduce, in special, la orientarea lor catre obiectivele sinergetice si catre asigurarea unor servicii complete in stransa colaborare cu alte organisme ale administratiei publice centrale.
    Conform obiectivelor impuse de Uniunea Europeana proiectele pe termen scurt sunt orientate cu precadere catre accesul permanent la informatiile detinute de administratia publica centrala, dar, mai ales, la propriile servicii si la colaborarea cu acestea, prin crearea unui set de portaluri.

    3. Instrumente organizatorice si operationale

    Modernizarea administratiei publice centrale, pe baza tehnologiilor informationale actuale, implica atat o serie de actiuni administrative, cat si schitarea unei strategii, crearea infrastructurii tehnologice care sa permita aplicarea lor, si identificarea instrumentelor organizatorice si operationale necesare atingerii obiectivelor propuse.
    Furnizarea de servicii complete catre unele unitati ale administratiei publice centrale diferite implica indeplinirea interoperabilitatii totale a sistemelor informationale centrale cu cele ale administratiilor publice locale, care sunt desemnate din ce in ce mai mult sa asigure coordonarea directa a serviciilor furnizate catre cetateni sau agenti economici, devenind astfel interfata administratiei publice centrale.
    Elaborarea si implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv a planului de actiune, necesita actiuni organizatorice care sa garanteze fezabilitatea proiectelor. In mod special va fi necesara crearea unei autoritati pentru activitati de tehnologie informationala in administratia publica, care va functiona in cadrul si in subordinea Ministerului Administratiei Publice si in coordonarea tehnica a Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si a Ministerului Administratiei Publice, avand in structura proprie doua departamente principale:
    - o unitate de elaborare a strategiei de tehnologie informationala pentru administratia publica centrala;
    - o unitate de management a programului.

    3.1. Unitatea de elaborare a strategiei
    Ministerul Administratiei Publice va crea o unitate permanenta pentru aplicarea Strategiei Guvernului privind IAP.
    Sarcina acestei unitati, aflata in subordinea Ministerului Administratiei Publice si in coordonarea Ministerului Administratiei Publice si a Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, va consta in formularea viziunii de ansamblu si in elaborarea strategiei privind IAP in Romania, in special cu referire la interoperabilitatea si integrarea administratiilor publice locale intre ele si cu administratia publica centrala si avand drept obiectiv asigurarea unei functionari unitare si a accesibilitatii cetatenilor si agentilor economici la toate serviciile sistemului informational national. Unitatea se va consulta cu reprezentantii administratiei publice locale in cadrul unor forumuri institutionale corespunzatoare.
    Unitatea va avea capacitatea de a mobiliza suficiente resurse si utilitati pentru a indeplini permanent urmatoarele sarcini:
    - formularea, completarea si imbunatatirea Strategiei Guvernului privind IAP;
    - comunicarea interna si externa a strategiei;
    - identificarea modalitatilor si serviciilor de infrastructura pentru interconectarea tuturor departamentelor administratiei publice centrale si interoperabilitatea sistemelor lor operationale;
    - elaborarea specificatiilor pentru serviciile asigurate intre unitatile administratiei, atat cele locale, cat si centrale, care trebuie sa fie accesibile permanent, precum si schimbarile de legislatie si de reglementare necesare pentru aceasta.
    In perioada acestei faze initiale a planului de actiune si pana cand va fi creata si va deveni operationala Unitatea Permanenta de Coordonare a Programului, unitatea de elaborare a strategiei va indeplini, de asemenea, si functiile acesteia in scopul indeplinirii obiectivelor pe termen scurt ale planului.

    Actiunea 3.1.1. Dezvoltarea planului de actiune
    Unitatea va proiecta si va sustine dezvoltarea planului de actiune privind IAP atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu si lung. Planul de actiune va elabora programe anuale de lucru care sa identifice si sa descrie proiectele tehnologiei informationale care vor fi realizate pe parcursul derularii planului, organismele implicate, costurile, finantarea si planificarea in timp.
    Consolidarea planului de actiune pe termen scurt - trim. IV/2001
    Planul de actiune pe termen mediu - trim. I/2002

    Actiunea 3.1.2. Comunicarea strategiei
    Unitatea va proiecta un plan de comunicare care sa faca cunoscute strategia si liniile directoare ale planului de actiune si sa atentioneze administratorii asupra actiunilor ce trebuie sa fie realizate de administratiile publice locale si agentii economici.
    Planul de comunicare - trim. I/2002

    Actiunea 3.1.3. Studiul de fezabilitate al retelei nationale
    Unitatea va avea drept sarcina elaborarea procedurilor specifice pentru crearea infrastructurii tehnologice abilitate sa indeplineasca planul de actiune.
    In acest moment prioritatea o constituie crearea, pe baza retelelor existente, a unei retele nationale de tehnologie informationala care sa aiba capacitatea de a interconecta toate unitatile administratiei publice locale si centrale, proiectata dupa modelul Internet/Intranet, si care sa asigure schimbul interdepartamental de aplicatii pentru servicii intre toate componentele retelei, aflate pe palier de egalitate.
    Interconectarea tuturor retelelor existente raspunde cerintei de integrare a serviciilor nationale in folosul cetatenilor si de mentinere a caracterului lor unitar si uniform la nivel national, mai ales in contextul descentralizarii accentuate si raspunzand nevoilor crescande ale cetatenilor privind libertatea de miscare informationala.
    Crearea unei retele nationale de tehnologie informationala se va realiza folosind o arhitectura multicelulara/multinodala, care sa asigure integrarea/interoperabilitatea actualelor retele nationale/judetene/locale, retele specializate profesionale sau alte categorii si retele dedicate ale unor sectoare administrative. Varianta optima va fi stabilita sub coordonarea specialistilor din cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.
    Acoperirea totala a teritoriului national pentru acele regiuni care pana acum nu au fost deservite prin initiative anterioare si care sa corespunda planificarii de interconectare generala la nivel national va necesita o actiune secundara utilizand setul de proceduri prevazute la cap. 4.
    Studiu de fezabilitate - trim. II/2002

    Actiunea 3.1.4. Specificatiile serviciilor
    Conectarea fiecarei unitati administrative la retea va insemna asumarea sarcinii de a furniza aplicatiile necesare celorlalte unitati, in cadrul unui plan de dezvoltare gradual, agreat impreuna cu administratiile utilizatoare, si coordonate in mod obligatoriu la nivel central si local.
    Specificatiile serviciilor vor contine in mod expres si precizari legale referitoare la confidentialitatea informatiilor si de aceea nu vor putea fi lasate la libera alegere a unitatilor implicate.
    Unitatea utilizatoare va mentiona expres informatiile, felul serviciilor si nivelul lor de confidentialitate, pe care fiecare unitate administrativa le poate pune la dispozitie permanent in scopul de a permite integrarea functionala.
    Specificatiile pentru aplicatiile de baza ale serviciilor - trim. II/2002

    Actiunea 3.1.5. Managementul de proiect pe termen scurt
    Pana in momentul in care unitatea de management a programului va deveni functionala va trebui infiintata de urgenta o unitate operationala concentrata pe asigurarea managementului de proiect pe termen scurt, cu urmatoarele sarcini:
    - activarea prompta a proiectelor aprobate;
    - coordonarea implementarii acestora;
    - monitorizarea stadiului in care se afla.
    Un "cabinet directional" va trebui instituit de urgenta in cadrul Ministerului Administratiei Publice pentru promovarea, orientarea si stimularea actiunilor prevazute, monitorizand permanent stadiul in care se afla acestea si asigurand coordonarea necesara intre diferite proiecte.
    Planul de actiune pe termen scurt, care acopera, in special, revigorarea, coordonarea si sinergia tuturor initiativelor organismelor administratiei publice centrale, luate in mod individual, nu poate fi complet fara o structura dedicata in mod expres indeplinirii acestor functii, inca de la inceput.
    De asemenea, trebuie monitorizat permanent stadiul in care se afla planul de actiune la un moment dat. Aceasta este determinata de necesitatea ca interconectarea tuturor unitatilor administrative implicate sa fie operationala (persoanele de contact trebuie sa fie identificate) si de gradul inalt de corelare care trebuie asigurat intre diferitele proiecte.
    Pe de o parte, o administratie data va fi afectata de numarul de proiecte diferite, iar pe de alta parte, unele aspecte pentru care sunt prevazute actiuni specifice (semnatura digitala, cartea de identitate electronica "ID card", interconectarea administrativa etc.) necesita aportul mai multor unitati care trebuie coordonate, nu numai intre ele, fiecare cu fiecare, ci si cu proiectele specifice cu care interactioneaza. Aceste interactiuni, care constituie in fapt principala valoare adaugata specifica planului de actiune pe termen scurt, se impun a fi conduse printr-o activitate operationala specifica.

    3.2. Unitatea de management a programului
    Crearea programului de activitate, derivat din strategia Guvernului, respectiv din planul de actiune, va insemna de fapt lansarea programelor de tehnologie informationala cu participarea mai multor organisme ale administratiei publice centrale si locale.
    Este necesara instituirea unui organism executiv independent, cu abilitati pentru managementul de program, format din specialisti desemnati de Ministerul Administratiei Publice si de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si localizat in cadrul Ministerului Administratiei Publice.
    Acest organism se va preocupa de coordonarea si managementul de proiect pentru toate activitatile care implica organisme ale administratiei publice centrale si locale si va fi responsabil pentru atingerea obiectivelor planului de actiune. Acesta va conduce direct integrarea subproiectelor realizate independent de diferite organisme, atat in ceea ce priveste planificarea, cat si conditiile tehnice si functionale.
    Organismul nu va furniza servicii si nu va conduce sisteme sau infrastructuri, dar poate indeplini in mod direct sarcina de a desemna proiectele secundare necesare pentru atingerea obiectivelor si care nu pot fi atribuite organismelor administratiei publice centrale participante, ca si orice alte activitati care pot constitui un factor comun al tuturor administratiilor participante la fiecare proiect.

    Actiunea 3.2. Managementul programului de activitate
    Managementul operational al programului de activitate va fi atribuit unui organism permanent creat in cadrul Ministerului Administratiei Publice cu avizul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Acest organism va asigura abilitatile profesionale necesare exercitarii noilor misiuni.
    Unitatea de management a programului devine operationala - trim. IV/2001.

    4. Actiuni de infrastructura: reteaua nationala

    Infrastructura tehnologica necesara pentru realizarea planului de actiune contine o retea nationala de tehnologie informationala, o retea extranet guvernamentala completa care sa interconecteze toate sistemele informationale ale administratiei publice centrale si locale cu o alta de tip Internet si care sa poata furniza protocoale echivalente tip Internet pentru toate domeniile administrative.

    4.1. Stadiul actual al retelelor
    Initiativele referitoare la retea, aflate in prezent in uz, reprezinta o imagine complexa, care face necesar ca rolul de coordonare si directionare sa fie jucat de un organism competent:
    - Singura retea actuala guvernamentala acorda servicii de transport, asigurand retelele intraguvernamentale si serviciile de interoperabilitate, care pot sustine relatia standard dintre administratii. Calitatea de membru in reteaua unica a administratiei publice este obligatorie doar pentru organismele administratiei publice centrale. Extinderea preconizata trebuie sa permita o completa utilizare ca o retea clasa IP, pentru a abilita administratiile publice locale sa aiba acces la serviciile unitatilor administratiei publice centrale.
    - In prezent se creeaza sau au fost deja create numeroase retele teritoriale utile, promovate in general de catre administratiile judetene sau de catre alte autoritati locale: municipii, orase, comune etc.
    - Multe unitati ale administratiei publice centrale se straduiesc sa creeze in mod independent retele de sector pentru interconectarea serviciilor lor descentralizate (Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Finantelor Publice, pentru a enumera doar cateva); practic, la nivel local acest lucru creeaza o situatie complexa de necoordonare.
    Lipsa liniilor directoare si a unui organ de coordonare a interconectarii complete a tuturor retelelor administratiilor publice ameninta cu aparitia unor situatii de conflict intre managerii diferitelor retele (intre managerii retelei administratiei publice si cei ai retelelor judetene).

    4.2. Reteaua nationala a administratiei publice
    Stadiul actual al tehnologiei si pietei face ca interconectarea rapida a tuturor organismelor administratiei publice centrale si locale, prin retea extranet organizata dupa un model de interoperabilitate, care sa asigure asezarea tuturor beneficiarilor pe palier de egalitate, sa fie un obiectiv realist.
    Obiectivul Strategiei Guvernului privind IAP este acela de a conecta toate organismele administratiei publice centrale in semestrul II/2003. Reteaua nationala de tehnologie informationala poate fi creata prin doua actiuni coordonate:
    - in primul rand sa se realizeze interoperabilitatea dintre retelele judetene si reteaua unica a administratiei publice centrale;
    - in al doilea rand sa se creeze o retea extranet virtuala, care sa acopere intreg teritoriul tarii, pentru acele judete care nu sunt inca deservite de alte initiative locale.
    Realizarea interoperabilitatii in retelele teritoriale existente (actiunea 6.1.1) este o preconditie pentru descentralizarea multor functii administrative, la care autoritatile administratiei publice centrale si locale trebuie sa participe efectiv, partial cu stimulente financiare, pentru judetele ale caror obiective nu corespund intocmai obiectivelor lor institutionale.
    Acoperirea teritoriala nationala a autoritatilor administratiei publice locale va fi realizata printr-o actiune secundara, urmand modelul propus la pct. 4.3, facand disponibila o singura retea extranet.
    Astfel va fi posibila utilizarea unei singure infrastructuri pentru a construi retele de sector pe care organismele administratiei publice centrale le realizeaza in prezent prin forte proprii, obtinandu-se astfel economii considerabile.

    4.3. Reteaua extranet a administratiilor publice locale
    Piata serviciilor IP ofera acum solutii care acum cativa ani erau inaccesibile, pentru crearea unor retele informationale fara a investi in infrastructura fizica. Furnizorii de servicii Internet (ISP) si operatorii de telecomunicatii ofera acum servicii de acces la Internet, servicii de creare a unor retele virtuale private (VPN) si altele; practic, ei au un catalog complet de servicii necesare pentru realizarea de retele Intranet sau extranet ale oricarei organizatii. Aceste servicii constituie cu siguranta modalitatea necesara pentru interconectarea pe palier de egalitate a tuturor administratiilor publice.

    Actiunea 4.3.1. Reteaua extranet a administratiilor publice locale
    Reteaua extranet care se preconizeaza sa fie creata va fi un multifurnizor virtual de tip IP (furnizor de informatii) dedicat administratiei publice locale, realizata printr-un contract de interconectare intre furnizori.
    Reteaua extranet va fi creata prin trecerea in revista a furnizorilor ce garanteaza servicii de un nivel standard IP minim si interoperabilitate totala intre autoritatile administratiei publice centrale, folosind serviciile de tip IP ale oricaruia dintre furnizorii de pe lista.
    Contractul de interconectare si interoperabilitate dintre furnizori este identic din punct de vedere tehnic si managerial cu cel pe baza caruia functioneaza Internetul. Pentru toate aceste scopuri si intentii reteaua este echivalenta cu o retea Internet privata pentru administratia publica.
    Pentru a patrunde pe lista furnizorii vor trebui sa indeplineasca cerinte de natura economica, de acoperire teritoriala si de nivel standard minim impus al serviciilor garantate.
    Autoritatile administratiei publice locale isi vor alege furnizorul de servicii de pe lista, folosind propriile criterii la compararea ofertelor de pe piata, asigurand garantia nivelului serviciilor si a interoperabilitatii cu toate celelalte administratii.
    Integrarea retelei extranet cu retelele existente se va face respectand acelasi model. Managerii retelelor judetene, de exemplu, vor fi considerati fie ca facand parte din lista, fiind integrati deci automat in reteaua extranet, fie drept clienti ai unora dintre furnizorii de pe lista. Reteaua unica a administratiei publice va fi astfel considerata in mod special, conform acestui model, ca furnizorul de servicii de acces la organismele administratiei publice centrale.
    In acest context fiecare administratie publica locala poate selecta o retea la care sa se conecteze, dintre cele incluse in sistemul national de interconectare, fara sa prejudicieze capacitatea sa de a oferi serviciile specificate la nivel national tuturor celorlalte organisme ale administratiei publice centrale.
    Realizarea retelei nationale - trim. IV/2002 - trim. III/2003

    5. Actiuni ale administratiei publice centrale

    Proiectele propuse pe termen scurt sunt in totalitate vizate in conformitate cu obiectivele impuse de Uniunea Europeana in cadrul initiativei "e-Europe", pentru a permite accesul electronic atat la informatii, cat si la serviciile principalelor organisme, prin crearea unui set de portaluri.
    Portalurile sunt propuse, de asemenea, ca un mijloc de accesibilitate, mai ales in combinatie cu noile servicii de inalta eficienta, catre alte instrumente, cum ar fi semnatura electronica si cartea de identitate electronica (I.D. card), care sunt deja sau in curs de a fi prevazute de lege, dar care, altfel, ar putea parea inaccesibile si inutile cetatenilor si agentilor economici.
    Pe parcursul planului de actiune pe termen scurt ar fi nerealist sa se ceara crearea unui portal care sa ofere o integrare totala a serviciilor diferitelor organisme ale administratiei publice centrale, asa cum este prevazut in viziunea de perspectiva a programului "e-Government". Vor fi insa posibile, paralel cu emiterea reglementarilor de rigoare, standardizarea interfetei portalurilor diferitelor organisme ale administratiei publice centrale si realizarea procedurilor pentru un acces unitar atat la portalurile de informatii, cat si la cele de furnizare de servicii de la principalele organisme.
    Pentru a obtine rezultatele preliminate pe termen scurt (pana la sfarsitul anului 2002) trebuie sa se inceapa cu proiectele care sunt deja convenite: inainte de toate insa este importanta alocarea resurselor necesare pentru conceperea proiectelor deja localizate la nivelul diverselor organisme individuale ale administratiei publice centrale, in masura in care obiectivele continute in plan sunt incompatibile cu termenele prea mari, necesare obtinerii alocarii de resurse din surse interne si/sau externe.

    5.1. Portalurile de informatii
    Trebuie incurajate crearea arhivelor, garantarea calitatii datelor continute si permiterea accesului larg si complet la acestea prin intermediul portalurilor de informatii, care usureaza accesul prin Internet si explorarea bazei de date a administratiei publice.
    Organismele individuale ale administratiei publice centrale care detin baze de date relevante pentru cetateni si agenti economici isi vor crea separat aceste portaluri; totusi ele trebuie sa respecte setul comun de reglementari ce vor fi stabilite pentru crearea portalurilor publice.

    Actiunea 5.1.1. Specificatii pentru portaluri
    Obiectivele acestei actiuni sunt:
    - elaborarea unui standard comun pentru crearea portalurilor de informatii ale organismelor administratiei publice centrale;
    - elaborarea unei liste cuprinzand bazele de date de importanta nationala, care sa fie accesibila prin Internet, si a planului de implementare a acestei masuri;
    - monitorizarea stadiului de atingere a obiectivelor planului.
    Studiu de fezabilitate - trim. III/2002

    Actiunea 5.1.2. Portalul unic de reglementari juridice
    In prezent exista mai multe banci principale de date legislative si juridice si un numar considerabil de altele secundare, cu moduri diferite de accesibilitate si fara nici un fel de procedura care sa le permita sa devina unitare.
    Se va crea un portal unic pentru a facilita si unifica accesul la documentatia juridica, legislativa si de reglementari, disponibila deja pe nenumarate web-site ale diverselor institutii.
    Identificarea documentelor va fi standardizata, permitand utilizatorilor sa le exploreze, cunoscand caile si conexiunile de referinta dintre documente, reducand la minimum prelucrarea manuala a textelor de publicat.
    Pe langa crearea unui puternic motor de cautare, proiectul va elabora instrumentele necesare pentru simplificarea editarii textelor atat din punct de vedere al conformitatii cu regulile tehnico-legislative, cat si al compatibilitatii formatului standard, constituind un instrument de tehnologie informationala care sa raspunda cerintelor de reordonare si identificare a legilor codificate care deja sunt in vigoare.
    Din acest moment se va institui o banca de date cuprinzand legislatia primara si secundara care sa permita o rapida localizare, dupa subiect sau domeniu, a tuturor documentelor pertinente, potentand utilizarea cuvintelor-cheie sau a codurilor semantice pentru cautare strict directionata, dupa subiect si dupa locatia tuturor documentelor referitoare la un domeniu dat.
    Mai mult, se prevede elaborarea unui instrument care sa usureze evidenta legilor in cadrul legal existent in functie de codul alocat, utilizand atat tehnicile cunoscute de marcare a textului, cat si tehnicile hipertext, astfel incat sa fie facilitate deopotriva atat orientarea in "labirintul legislativ", cat si elaborarea coordonata a textelor de lege. Utilizarea tehnologiei informationale va permite depistarea automata a legilor din care decurge textul respectiv.
    Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

    Actiunea 5.1.3. Banca de date a Ministerului Justitiei
    Ministerul Justitiei detine o banca centrala de date juridice care contine documente legislative, juridice si de pregatire juridica provenind de la diverse surse. Sistemul de cautare, care trebuie sa contina o arie larga de functii, necesita o modernizare morala si tehnologica.
    Arhitectura sistemului va fi adaptata la tehnologiile Internetului pentru a mari accesibilitatea, a oferi gratuit aceste servicii si a permite indexarea documentelor prin motorul de cautare al portalului legal unic.
    Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

    Actiunea 5.1.4. Monitorul Oficial al Romaniei
    Obiectivul acestei actiuni este acela de a permite accesul on-line la Monitorul Oficial al Romaniei, cu indexarea motorului de cautare al Portalului Legal Unic.
    Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

    5.2. Portaluri de servicii
    Portalurile pentru furnizarea serviciilor nu vor permite numai accesul la informatii, ci si solicitarea interactiva de servicii sau efectuarea de tranzactii. Planul de actiune vizeaza crearea unui portal de servicii catre cetateni, unul pentru servicii catre agenti economici, un portal specializat pentru servicii de angajare a fortei de munca si unul special pentru certificari.
    Una dintre trasaturile-cheie ale introducerii portalurilor este standardizarea sistemelor de accesare, autentificarea ulterioara si autorizarea solicitarilor de servicii.
    Accesul la portalurile de servicii va necesita, de asemenea, utilizarea semnaturilor digitate ca mijloace legale de validare a declaratiilor transmise.
    Cartea de identitate electronica (I.D. card) este un card de plastic prevazut cu un chip electronic, folosit ca instrument de editare si autentificare a semnaturilor, poate fi utilizat ca mijloc de identificare in vederea accesarii portalurilor de servicii. Aceasta va evita proliferarea cardurilor specializate; altfel, in absenta unei solutii standard, fiecare organism al administratiei publice va putea crea propriul card de acces la serviciile sale.

    Actiunea 5.2.1. Portalul de servicii unitare pentru cetateni
    Crearea unui portal care sa materializeze accesul nelimitat al cetatenilor la serviciile unitare integrate constituie scopul final al Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv al planului de actiune. Proiectul este cel mai complex din punct de vedere organizatoric si tehnic, iar realizarea lui va atrage intr-o faza initiala numeroase si importante impedimente si constrangeri.
    Realizarea portalului va necesita mai intai completarea si unificarea retelei nationale de interconectare a tuturor administratiilor publice centrale si completarea sistemului unitar de inregistrari de stare civila, ceea ce constituie un obiectiv pe termen lung; pe termen scurt vor fi luate masuri preliminare, preparatorii, cum ar fi studiul de fezabilitate si procedurile de licitatie deschisa, necesare pentru ca proiectul sa devina operational pentru un prim grup de servicii.
    Studiul de fezabilitate - trim. III/2002
    Specificatiile si procedurile pentru licitatia deschisa - trim. II/2003
    Dezvoltarea serviciilor initiale - trim. II/2004
    Integrarea serviciilor catre cetateni se poate realiza pe termen scurt numai printr-o coordonare unitara a proiectelor pe care administratiile publice centrale le-au demarat deja separat.
    In prima faza a operatiunii de instalare a portalului de servicii pentru cetateni se va realiza un portal unic pentru administratia publica centrala, plasat intre cetateanul-utilizator si siteurile, existente deja, ale Ministerului Administratiei Publice, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale etc., avand sarcina de a uniformiza procedura de utilizare si de a standardiza cel putin functiile de identificare a cetateanului si de autorizare a accesului la aceste servicii.
    Cetatenii vor putea folosi portalul unic pentru a gasi formulare, oferite ca tipizate de catre organismele administratiei publice centrale, pentru a le completa si a inainta diverse rapoarte si declaratii, precum si pentru a transmite cereri de solicitare a unor diferite servicii.
    Portalul unic va institui un sistem unic de autentificare si autorizare pentru toate departamentele administratiei publice centrale si va folosi cartea electronica de identitate (I.D. card) ca unicul mijloc de recunoastere, iar semnatura digitala va conferi autenticitatea declaratiilor la care acest lucru este obligatoriu.
    Astfel organismele administratiei publice centrale se pot uni si pot folosi in comun serviciile autoritatii de certificare.
    Studiul de fezabilitate - trim. I/2002
    Implementarea serviciului - trim. IV/2002

    Actiunea 5.2.2. Portalul serviciului de certificare
    Aceasta actiune urmareste sa implice organismele administratiei publice centrale care detin banci de date dintre cele mai semnificative in realizarea scopurilor propuse privind autocertificarea (Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Justitiei, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti etc.). Fiind deja informatizate intr-un stadiu mai mult sau mai putin avansat, acestea vor fi implicate intr-un proiect comun de accesibilitate on-line, in scopul de a permite autocertificarea pe care legislatia o prevede, cu respectarea legilor referitoare la confidentialitatea datelor personale.
    Mai intai se va crea un portal unic pentru administratiile implicate, cu acces limitat la functionarii publici ai administratiilor care solicita acest lucru, abilitandu-i pe acestia atat pentru verificarea pe loc a informatiilor de autocertificare necesare acordarii unui serviciu, cat si pentru a proceda la verificari ulterioare, inclusiv a celor privind autenticitatea stampilelor de pe declaratiile de autocertificare. Portalul va avea, de asemenea, un sector informational si va oferi un instrument operativ pentru afisarea informatiilor necesare verificarii.
    In a doua faza a proiectului portalul va fi capabil sa ofere servicii direct accesibile procedurilor de tehnologie informationala ale administratiilor ce solicita acest lucru, asigurand astfel accesul total automatizat la administratiile abilitate sa ofere astfel de certificari.
    Pentru ca acest proiect sa ofere accesul complet la toate principalele date de certificare va fi necesara includerea registraturilor civile municipale printre administratiile accesibile. Cu exceptia cazurilor de acces doar la registratura locala a organismului solicitat, in general acest lucru se va putea realiza o data cu definitivarea proiectului de integrare a registrelor civile in sine.
    Faza 1: acces interactiv - trim. IV/2002
    Faza 2: acces automat - trim. III/2003

    Actiunea 5.2.3. Portalul pentru servicii de angajare a fortei de munca
    Portalul pentru servicii de angajare a fortei de munca va servi la gasirea de slujbe si de solicitanti on-line.
    Acesta este unul dintre serviciile vizate pentru Sistemul Informational al Muncii. Proiectul urmareste ca acest serviciu sa devina operational mai devreme atat la nivel local, cat si la cel national.
    Judetele pot realiza si demara un portal local, activand astfel serviciul intre judetele limitrofe, iar apoi, in cooperare cu Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, vor furniza un serviciu la nivel national.
    Acest proiect necesita o puternica coordonare cu administratiile judetene. In consecinta, va fi sustinut prin ajutoare financiare din partea autoritatilor locale, care trebuie sa stimuleze instituirea acestor sisteme interoperationale.
    Serviciul national de identificare a locurilor de munca - trim. IV/2002

    Actiunea 5.2.4. Portalul pentru servicii catre agenti economici
    Acest proiect va realiza strict interoperabilitatea intre unitatile Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, pe de o parte, si Registrul Camerei de comert si industrie, pe de alta parte. Sistemele informationale ale acestor organisme vor asigura permanent concordanta stricta a datelor continute de arhivele lor.
    Agentii economici, utilizand un set unitar de formulare, vor putea transmite printr-un singur portal diferitelor organisme, tipizatele de raportare cerute de lege. Portalul va verifica veridicitatea informatiilor raportate fata de cele continute in Registrul C.C.I.R. si va transmite organismelor respective datele solicitate in mod expres.
    De asemenea, portalul va oferi serviciile necesare pentru autentificarea si autorizarea accesului, precum si pentru confirmarea rapoartelor, gratie semnaturii digitale, permitand astfel trasmiterea declaratiilor semnate si care, in acest mod, vor deveni in mod legal valabile.
    Portalul pentru servicii catre agenti economici - trim. IV/2002

    6. Actiuni ale administratiilor judetene si locale

    6.1. Rolul judetelor in strategia Guvernului, respectiv in planul de actiune
    Administratiile publice locale constituie un pas esential in implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, din urmatoarele motive:
    - Judetele au un rol crucial in actiunea efectiva de descentralizare a administratiei in domeniul serviciilor publice (munca, invatamant, finante, sanatate etc.).
    - Judetele pot juca un rol din ce in ce mai important, atat la nivel national, cat si european, in dezvoltarea societatii informationale la nivel local, prin dezvoltarea infrastructurii si serviciilor.
    - Judetele pot activa, impreuna cu propriile administratii publice locale (municipale, orasenesti, comunale), adoptarea cooperarii administrative si integrarea furnizarii de servicii.
    Judetele, in concordanta cu propria viziune si strategie, vor decide asupra unei mari parti a acestor initiative, in mod individual si separat.
    Planul de actiune pe termen scurt se refera mai ales la initiativele ce sunt necesar a fi instituite si la procedurile de coordonare si cooperare dintre judete in scopul de a garanta omogenitatea serviciilor pe plan national, schimbul interactiv de idei, resurse si experimente, precum si realizarea de economii.
    Coordonarea dintre judete va maximiza recuperarea investitiilor in inovarea tehnologica pe care Guvernul intentioneaza sa o promoveze la nivel local; deci o conditie necesara o constituie transferul resurselor de la administratia publica centrala la cele judetene.

    Actiunea 6.1.1. Interoperabilitatea retelelor judetene
    Judetele joaca un rol esential in crearea principalelor infrastructuri si servicii necesare pentru implementarea sistemului informational unitar al Romaniei.
    Multe judete au promovat si partial deja au constituit retele destinate sa interconecteze propriile administratii publice locale.
    In acelasi scop exista si alte organisme si administratii publice locale care au promovat retele locale la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor.
    O principala sarcina in cadrul planului de actiune consta in interconectarea si asigurarea interoperabilitatii tuturor acestor retele cu reteaua unica a administratiei publice, in scopul de a crea o retea nationala, permitand ca toate unitatile si administratiile publice locale, impreuna cu organismele administratiei publice centrale, sa opereze interactiv de pe picior de egalitate si sa faca schimb de aplicatii necesare serviciilor furnizate.
    Studiul de fezabilitate (actiunea 3.1.3) - trim. II/2002
    Reteaua nationala - trim. II/2002 - trim. II/2003

    Actiunea 6.1.2. Servicii secundare si servicii in sprijinul descentralizarii
    Managerii retelelor nationale vor trebui sa furnizeze, prin propriile aplicatii, toate serviciile aplicative secundare, precum si pe cele ce sustin descentralizarea, pentru a permite cooperarea aplicativa si armonioasa dintre administratiile publice locale si centrale, indiferent de reteaua la care fiecare dintre ele este conectata; acest lucru va fi mentionat in studiul de fezabilitate (actiunea 3.1.3).
    Prioritatea maxima va fi acordata serviciilor descentralizate din domeniul muncii (Portalul serviciilor de angajare a fortei de munca, actiunea 5.2.3), finantelor publice, sanatatii etc., precum si cele referitoare la integrarea registrelor civile.
    Serviciile de sustinere primara - trim. IV/2002 - trim. II/2003
    Constituirea retelei nationale, care este un obiectiv comun la nivel national si o actiune esentiala pentru infrastructura si care la randul sau constituie o conditie preliminara a Strategiei Guvernului, va fi coordonata si condusa de unitatea de elaborare a strategiei (actiunea 3.1), in componenta sa urmand sa fie reprezentate atat autoritatile administratiei publice centrale, cat si cele locale, evitandu-se astfel competitia neloiala dintre managerii diferitelor retele.
    Proiectul sinergic prevede masuri pe care judetele trebuie sa le ia in mod independent, pentru ca obiectivul strategic urmarit sa fie sustinut si finantat de catre cei vizati.

    6.2. Informatizarea administratiei publice locale
    Administratiile publice locale, in special cele municipale, sunt personajele principale in Strategia Guvernului privind IAP; ele sunt acelea care vor trebui sa creeze interfata, ghiseele pentru furnizarea serviciilor unitare catre cetateni.
    Date fiind diferentele de marime, de ocupare a fortei de munca si de capacitate de a utiliza tehnologia moderna, trebuie lansata o strategie care sa nu accentueze si mai mult diferentele, la nivelul serviciilor locale, dintre diversi cetateni si agenti economici, in functie de locul unde activeaza.
    Trebuie accelerate nu numai computerizarea completa a organismelor administratiei publice locale, ci si conectarea lor la una dintre retelele regionale accesibile la nivel local; mai presus de orice, in acelasi timp trebuie accelerata posibilitatea transmiterii on-line a serviciilor standard, definite clar pentru fiecare tip de organism al administratiei publice centrale (actiunea 3.1.4).
    Principala problema consta sau in stimularea preluarii solutiilor tehnologiei informationale adoptate deja de catre alte administratii publice locale sau unitati ale administratiei publice centrale ori in oferirea unor solutii la cheie, inclusiv a serviciilor de sustinere aferente.
    Pentru administratiile municipale o importanta speciala o prezinta transmiterea serviciilor de registratura si stare civila, in concordanta cu nevoia generala de integrare la nivel national a registrelor si cu nevoia specifica de sustinere a portalului pentru serviciul de certificare, propus la actiunea 5.2.2.
    Trebuie sustinuta, de asemenea, dezvoltarea retelelor civile de catre retelele administrative orasenesti, retele care pot furniza nu numai servicii publice, dar care incurajeaza si participarea cetatenilor, promovand aspectele sociale si productive ale retelei.

    Actiunea 6.2.1. Dezvoltarea retelelor civice
    Dezvoltarea retelelor civice va cuprinde urmatoarele tipuri de servicii:
    - furnizarea de servicii on-line (actiunea 5);
    - servicii pentru participarea cetatenilor in activitatea administrativa si in procesul decizional;
    - servicii pentru instruire, utilizarea nonprofitului si sectorul organizatiilor neguvernamentale, care sa furnizeze servicii publice pentru intarirea coeziunii sociale, pentru promovarea dezvoltarii statutului socioeconomic, pentru dezvoltarea cooperarii productive dintre tinerii angajati in activitati nou-aparute.
    Obiectiv: conectarea tuturor registrelor de stare civila - trim. II/2002 - trim. IV/2003
    Obiectiv: furnizarea de servicii on-line societatii civile - trim. IV/2002 - trim. II/2004

    7. Integrarea registrelor de stare civila

    Actuala fragmentare a dosarelor cu inregistrari de stare civila si familie, existente la nivelul tuturor municipiilor, oraselor si comunelor, constituie unul dintre principalele obstacole in realizarea practica a Strategiei Guvernului privind IAP, conform careia cetateanul:
    - nu este obligat sa furnizeze informatii care sunt deja in posesia administratiei publice, nici chiar in forma de autocertificare;
    - poate anunta autoritatile, o singura data, despre orice modificare survenita in datele sale personale, de cele mai multe ori aceasta reprezentand o schimbare inclusa in registrul de stare civila;
    - poate beneficia de servicii din partea administratiei publice numai prin simpla accesare, fizica sau virtuala, a oricarui ghiseu, indiferent de locul sau de rezidenta.
    Realizarea integrarii inregistrarilor municipale de stare civila constituie desigur o provocare, care implica nu numai complicatii legislative si organizationale enorme, ci si unele probleme de tehnologie informationala si de sistem.
    Actiunile propuse in cap. 6 ofera o solutie problemelor conectarii autoritatilor publice locale; chiar daca se conecteaza la o retea teritoriala sau la una dedicata unui anume tip de categorie sociala, acestea vor fi capabile, utilizand serviciile retelelor respective, sa opereze interactiv de pe palier de egalitate cu toate celelalte administratii publice locale si cu organismele administratiei publice centrale, in cadrul retelei unice a administratiei publice.

    7.1. Interactiunea dintre administratiile publice centrale si locale
    Respectand conditiile de securitate si de confidentialitate impuse de lege, solicitarile si tranzactiile efectuate dus-intors intre administratiile publice centrale si cele locale pot fi afectate, cel putin din punct de vedere tehnic, direct si fara intermediar, de catre serviciile cu valoare adaugata oferite de managerii retelei judetene, teritoriale sau de alta categorie la care municipiul, orasul sau comuna este conectata.
    Din acel moment, fara a se afecta securitatea si confidentialitatea, restrictiile legislative si de autorizare, care in prezent limiteaza schimbul de informatii on-line dintre administratiile publice locale si alte organisme guvernamentale centrale si locale, vor fi astfel eliminate.

    Actiunea 7.1. Accesul la serviciul de certificare a inregistrarilor de stare civila
    In conditii similare de securitate si confidentialitate garantata autoritatea locala trebuie sa asigure prin serviciile sale accesul la toate datele relevante scopului certificarii pe care le detin, pentru a permite functionarea completa a portalului serviciului de certificare (actiunea 5.2.2).
    Transmiterea informatiilor de certificare - trim. II/2002 - trim. I/2003

    7.2. Indexul registrelor de stare civila
    Un sistem unitar al registrelor de stare civila presupune crearea si coordonarea unui index al rezidentilor, un index al inregistrarilor de stare civila, care este necesar atat pentru a localiza, cat si pentru a verifica si a pastra continutul datelor personale la nivel national. Indexul este conectat la codul unic de identificare a cetateanului, in prezent denumit codul numeric personal.
    Indexul nu va contine datele personale ale cetateanului, care apartin exclusiv orasului de rezidenta, ci doar un minimum de date necesare pentru localizarea unor astfel de informatii sau pentru un acces rapid la ele.

    Actiunea 7.2. Dezvoltarea si managementul indexului inregistrarilor de stare civila
    Indexul inregistrarilor de stare civila va fi dezvoltat si coordonat de Ministerul Administratiei Publice printr-un serviciu accesibil on-line pentru toate autoritatile publice locale, care vor fi antrenate in actiunea de creare si de actualizare a indexului national.
    De aceea municipiile, orasele si comunele vor fi solicitate sa comunice prin retea, direct sau indirect, managerului de index doar acele schimbari din datele personale, care vor produce schimbari in index, ca: nasteri, decese, schimbari de domiciliu si orice alte informatii relevante care au legatura cu redactarea documentelor de identitate.
    Orice alte servicii disponibile din partea managerului de index, cum ar fi medierea accesului la fisierele administratiei publice centrale pentru administratiile publice locale si viceversa sau medierea in anuntarea unor evenimente personale, vor fi furnizate autoritatilor publice locale in concordanta cu algoritmul logic stabilit si nu in mod exclusiv.
    Indexul va face posibila furnizarea de servicii catre cetateni, oferindu-le acestora o viziune unitara asupra inregistrarilor de stare civila in totalitatea lor, incluzand serviciile electorale, cartea de identitate (I.D. card) si alte servicii legate de rezidenta.
    Dezvoltarea si managementul indexului - trim. IV/2002

    7.3. Anuntarea schimbarilor din datele personale
    Anuntarea schimbarilor survenite in registrul de stare civila va fi facuta managerului de index de la nivelul autoritatilor locale fie direct, fie prin serviciul de notificare a evenimentelor, utilizandu-se in acest scop aceleasi proceduri folosite pentru anuntarea oricaror alte organisme interesate ale administratiei publice centrale.
    Un serviciu general de notificare a evenimentelor care poate produce schimbari in datele personale din registrul de stare civila sau in statutul familial este nu numai de dorit, ci si indispensabil, pentru a se asigura faptul ca informatiile despre fiecare cetatean, detinute de toate organismele administratiei publice centrale sau locale, in scopul indeplinirii sarcinilor specifice, sunt corecte si actualizate.
    Tehnologia actuala permite crearea unor sisteme general valabile de notificare a evenimentelor catre toate organismele interesate implicit de aceste schimbari survenite.

    Actiunea 7.3. Serviciul national de notificare a evenimentelor
    Un serviciu de notificare a evenimentelor va fi instituit ca un serviciu cu valoare adaugata al retelei nationale.
    Ca infrastructura, managerii fiecareia dintre retelele componente vor coopera intre ei, astfel incat evenimentele vor putea fi anuntate nu numai administratiei publice centrale, ci si administratiilor publice locale interesate.
    Serviciul de notificare a evenimentelor - trim. II/2002 - trim. II/200.....

    8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrele de proprietate si autoritatile administratiei publice locale

    Aceasta actiune consta in completarea sistemului pentru schimburi interactive de date dintre registrele de proprietate si administratiile publice locale. Obiectivele proiectului sunt:
    - sa faca accesibile serviciile oficiilor teritoriale, cum sunt: verificarea si certificarea registrelor de proprietate, verificarea registrelor de ipoteca, schimbarile survenite in procedurile de inregistrare si in registrele de proprietate, atat cetatenilor, cat si administratiilor publice locale;
    - sa creeze un serviciu la nivel national care sa sustina constatarea, validarea si actualizarea taxelor de proprietate, care ulterior sa fie folosite de catre administratiile publice locale, cetateni, agenti economici, notari publici, specialisti etc;
    - sa faca accesibile pentru intregul teritoriu national toate bancile de date cadastrale derivate din registrele de proprietate, ca o baza comuna de informare in scopul dezvoltarii evaluarii si planificarii teritoriale.
    Actiunile vor determina:
    - Intarirea sistemului Ministerului Finantelor Publice, extinzand conexiunile sale la nivelul tuturor autoritatilor locale si creand poluri locale de concentrare la nivel de judete. Fluxul de informatii va deveni de tip "dus-intors", prin schimburi interactive reale de informatii intre autoritatile locale si directiile judetene, atat in ceea ce priveste datele, cat si accesibilitatea si folosirea in comun a bancilor de date.
    - Crearea unui serviciu la nivel national care sa sustina constatarea, validarea si actualizarea taxelor municipale de proprietate, extins nu doar la nivelul administratiilor publice locale, ci si la cetateni si specialisti. Acest lucru se va realiza prin:
    - extinderea sistemului de schimburi interactive dintre registrele de proprietate si autoritatile locale - directionat mai ales catre cele din urma - pentru a se accesa serviciile de roluri si taxe, utile in verificarea varsarii taxelor municipale de proprietate catre stat, ajutand astfel la accesul direct la fisierele Ministerului Finantelor Publice;
    - crearea unui portal - fereastra a taxelor de proprietate, destinat, in special, cetatenilor, agentilor economici, tehnicienilor, specialistilor, finantistilor si notarilor - cu functii specifice formalitatilor de evidenta exacta a proprietatilor. Fereastra taxelor de proprietate va permite utilizatorilor sa solicite informari asupra situatiei individuale proprii, referitoare la rolurile si taxele datorate, sa le compare cu alte pozitii din registrul de proprietate, sa evalueze dobanzile aferente, sa constate eventualele contradictii si sa reclame administratiei publice locale pozitiile contradictorii privind registrul de proprietate si/sau asupra rolului si taxelor datorate. Acest lucru va face posibila verificarea tuturor contradictiilor si actualizarea datelor referitoare la proprietar, coduri de taxe, orice proprietate neinregistrata ori care nu are o declaratie de impunere aferenta sau cu inadvertente intre registrul de proprietate si datele de evidenta la nivel de localitate.

    Actiunea 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrul de proprietate si autoritatile locale
    Sistemul de schimburi dintre registrul de proprietate si municipalitate - trim. III/2002

    9. Cartea de identitate electronica (I.D. card)

    Cartea de identitate electronica (I.D. card) va fi folosita nu doar ca document de identitate personal, dar si ca singurul card multifunctional de acces la toate serviciile administrative on-line ce solicita un anumit grad de identificare a utilizatorului.
    Semnatura digitala continuta de cardul electronic I.D. va fi principalul mijloc de acces garantat la informatiile si serviciile on-line furnizate de agentiile publice si private si poate asigura valabilitatea legala a documentelor transmise electronic.
    In scopul distribuirii acestor carduri municipalitatile vor trebui sa intocmeasca propriile registre de stare civila adresabile prin indexul registrelor de stare civila (cap. 7.2) si vor trebui sa anunte Ministerul Administratiei Publice - Serviciul de evidenta informatizata a persoanei numai asupra evenimentelor care produc schimbari in index, fara sa fie nevoite sa apeleze la alte servicii auxiliare.

    Actiunea 9.1. Testarea procedurii de emitere
    Pana la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administratiei Publice, in colaborare cu cateva administratii municipale, va incepe un proiect-test privind procedura de emitere a cartilor de identitate electronice (I.D. cards).
    Este prevazuta distribuirea a 100.000 de carduri I.D. catre municipiile participante.
    Pe perioada acestei faze de lucru serviciile implicate vor fi cele locale, care au fost dezvoltate si functioneaza in cadrul municipalitatilor participante.
    Emiterea a 100.000 carduri I.D. - trim. III/2002

    Actiunea 9.2. Faza a doua de emitere
    Cand prima faza va fi finalizata vor fi emise 1.000.000 de carduri I.D. care vor putea fi utilizate pentru accesul la serviciile de la nivel national.
    Se va efectua un studiu care sa mentioneze serviciile la scara nationala ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice I.D. si va fi planificat un program de dezvoltare a cel putin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul sa constituie un succes pentru comunitatile locale este esential ca testarea sa fie extinsa suficient de mult pentru a garanta transparenta proiectului si pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel national, sa reprezinte, de asemenea, inca de la inceput un instrument de acces la serviciile cetatenesti care nu pot fi accesate utilizand actele de identitate actuale obisnuite.
    Specificatiile pentru serviciul national - trim. II/2002
    Realizarea serviciului national - trim. II/2003
    Emiterea a 1.000.000 de carduri I.D. - trim. IV/2003

    10. Promovarea semnaturii digitale

    Aceasta actiune intentioneaza sa promoveze raspandirea si utilizarea semnaturii digitale.
    Dupa formarea registrului oficial al certificatorilor abilitati si asigurarea operabilitatii acestora semnatura digitala va deveni o realitate, fiind utilizabila nu numai de catre cetateni sau agenti economici, ci mai ales de catre persoane fizice cu imputernicire de semnatura.
    Initiativele promotionale vor servi, de asemenea, la accelerarea utilizarii semnaturilor digitale de persoane fizice si juridice, in special in relatia lor cu administratia publica prin intermediul portalului descris la cap. 5.2.
    Apoi se va constitui un fond destinat dotarii unitatilor administratiei publice centrale si locale cu certificate de semnatura digitala pentru angajatii lor. Semnatura va face parte integranta si va fi inclusa in cartea de identitate electronica I.D. pentru angajatii care vor poseda deja un asemenea card.
    Semnatura digitala pentru angajati - trim. II/2002
    Promovarea utilizarii portalurilor - trim. IV/2002

    11. Informatizarea managementului documentelor

    Serviciile de registratura informatizata a documentelor, in versiunea lor cea mai avansata, vor face posibile cateva performante inovatoare. In afara de posibilitatea de a inregistra documentele de hartie traditionala prin birourile de registratura obisnuite, acestea vor face posibila: inregistrarea electronica a documentelor; conectarea directa a serviciului de registratura la sistemul de completare si arhivare; forme de acces mai eficiente si o mai mare transparenta a actelor administrative; furnizarea de elemente ajutatoare utile la efectuarea controlului managementului; testarea aplicatiilor electronice in coordonarea fluxului de documente.
    In acest context inovator este necesara fundamentarea unei actiuni de extindere a aplicatiilor si de instruire a personalului.

    Actiunea 11.1. Serviciile de registratura informatizata a documentelor
    Infiintarea serviciilor de registratura informatizata a documentelor la nivelul principalelor administratii publice locale (judete si orase mari) pentru toate tipurile de formulare prevazute in proiect, inclusiv obtinere, completare, inaintare si inregistrare)
    Sistemele de inregistrare - trim. IV/2002

    Actiunea 11.2. Integrarea serviciilor de registratura informatizata a documentelor
    Conectarea sistemelor locale, prin intermediul retelei nationale, la serviciile de registratura ale organismelor administratiei publice centrale va crea astfel o retea de manipulare a documentelor, constituind o conditie preliminara pentru folosirea programului de informatizare a registraturilor, in scopul asigurarii transparentei.
    Integrarea sistemelor - trim. II/2003

    Actiunea 11.3. Transmiterea datelor structurate
    Proiecte-pilot de la nivelul administratiilor centrale si locale pentru transmiterea principalelor informatii intr-o forma structurata, utilizand standardele de piata.
    Proiectul-pilot - trim. IV/2002

    12. Procurarea electronica "e-Procurement"

    Aceasta actiune este menita sa difuzeze, sa promoveze si sa dezvolte comertul electronic "e-Commerce" ca instrument de lucru guvernamental pentru achizitia de bunuri si servicii. Noul instrument ar putea servi la atingerea catorva obiective:
    - reducerea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri si servicii de catre administratia publica;
    - orientarea si accelerarea procedurilor;
    - asigurarea transparentei totale la licitatii;
    - deschiderea pietei de desfacere mai competitive.

    Actiunea 12. Procurarea electronica "e-Procurement"
    Reglementarile legale in vigoare si cele in curs de adoptare vor face posibila procurarea electronica, mai ales in sensul de a introduce noi prevederi privind tinerea licitatiilor on-line si asigurarea balantei cerere-oferta in timp real, asigurand astfel permanent organismelor guvernamentale conditii optime de piata. Publicarea caietelor de sarcini pentru licitatii poate, de asemenea, sa fie facuta prin sistemele informationale electronice, iar reglementarile vor fi emise in asa fel incat sa faca noua metoda compatibila cu actualele legi financiare.
    Printr-o masura administrativa se vor institui doua comitete de coordonare care sa monitorizeze si sa ghideze acest proces de transformare din cadrul administratiei publice centrale.
    Aceleasi proceduri pot fi adoptate si de catre administratiile publice locale pe baza de voluntariat.
    Pregatirea sistemelor si procedurilor - trim. II/2002
    Lansarea sistemului "e-Procurement" - trim. IV/2002

    13. Activitati de instruire si specializare

    Introducerea tehnologiei informationale in birourile de lucru la toate nivelurile creeaza necesitatea unei instruiri corespunzatoare a functionarilor publici. Nefamiliarizarea lor cu potentialul oferit de noile tehnologii si lipsa instruirii aferente pot duce la o reactie de respingere din partea acestora, afectand efectul scontat al substantialelor investitii facute de Guvern in acest domeniu.
    Astfel conducerea de tip informational trebuie sa conduca la:
    - ridicarea nivelului de competenta in utilizarea tehnologiei informationale atat pentru cei care au deja abilitati, cat si pentru cei care utilizeaza pentru prima data un calculator;
    - cresterea productivitatii tuturor celor care lucreaza cu calculatorul;
    - realizarea unei amortizari serioase a investitiilor facute in tehnologia informationala;
    - asigurarea ca toti utilizatorii de calculatoare inteleg cum poate fi eficient folosita tehnologia informationala si ca acestia sunt familiarizati cu problemele de calitate implicite;
    - crearea de abilitati care sa determine pe oricine, indiferent de nivelul si felul scolarizarii, sa doreasca sa devina o parte a "Societatii informationale".
    Multi functionari publici (estimare 30% din numarul lor total) sunt deja familiarizati cu instrumentele tehnologiei informationale. Acest lucru este in stricta concordanta cu raspandirea folosirii calculatorului personal in cadrul administratiilor publice, care in prezent este variabila. Programul de raspandire a instrumentelor tehnologiei informationale si a retelelor informationale trebuie insotit de un program de instruire in operarea pe calculator.

    Actiunea 13.1. Instruirea primara
    Aceasta actiune se concentreaza pe instruirea functionarilor publici ca utilizatori ai tehnologiei informationale, avand doua aspecte:
    - furnizarea cunostintelor de baza privind operarea pe calculator tuturor functionarilor publici;
    - cresterea nivelului cunostintelor celor care deja au notiuni de baza.
    Cursurile de instruire si perfectionare vor urma modelul "Licentei Europene de Operare pe Computer" (ECDL) care a fost adoptat ca standard de guvernele mai multor tari. Ministerul Educatiei si Cercetarii trebuie sa recomande aceasta abordare tuturor liceelor cu profil tehnic; ECDL a fost propus tuturor statelor membre ale U.E. ca certificat standard pentru calificarea de baza in utilizarea calculatorului.
    Planul asigura fiecarui functionar public un curs de instruire de 30 de ore atat pentru incepatori, cat si pentru avansati. Cursurile ECDL vor fi adaptate problemelor speciale legate de motivarea functionarilor publici. Pentru a evita luarea oamenilor de la locul de munca pe perioada instruirii se va recurge - acolo unde va fi posibil - la metodele invatamantului la distanta.
    Cursurile vor consta, in mare parte, in practica efectiva pe calculator si vor necesita structuri adecvate pe intregul teritoriu al tarii. Centre cu laboratoare pentru instruirea si certificarea ECDL vor fi infiintate in toate municipiile resedinta de judet si in multe licee, ca si in cateva departamente universitare.
    In prima faza in program vor fi implicati aproximativ 250.000 de angajati publici.

    Actiunea 13.2. Cursuri de specializare
    Aceasta actiune urmareste sa accentueze si sa imbunatateasca abilitatile specifice cadrelor de conducere responsabile cu infrastructura tehnologiei informationale, mai ales managerii de retea, personalul de inregistrare a documentelor si personalul de la ghiseele de relatii cu publicul, pentru a se familiariza cu noile servicii si a le face eficiente in slujba cetatenilor, prin familiarizarea acestora cu ultimele inovatii tehnologice si legislative.
    Cursurile de specializare vor utiliza materialele metodologice de instruire editate special de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si de Ministerul Administratiei Publice, acestea urmand sa fie predate managerilor de retea. Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei vor finaliza o conventie de cooperare pentru acordarea de consultanta necesara organizarii acestor cursuri la nivel national.

    14. Tabel recapitulativ - costuri (in milioane dolari S.U.A.)

    Cost 3.1:        Unitatea de elaborare a strategiei                    1,5
    Cost 3.2:        Unitatea de management a programului                  3,0
    Cost actiune 3:  Structuri operationale                                4,5
    Cost actiune 4:  Reteaua nationala                                     7,5
    Cost 5.1:        Portaluri informationale                              8,8
    Cost 5.2:        Portaluri de servicii                                22,3
    Cost actiune 5:  Portaluri ale administratiei publice centrale        31,1
    Cost 6.1:        Servicii judetene                                    50,0
    Cost 6.2:        Computerizarea administratiilor publice locale       95,0
    Cost actiune 6:  Administratiile publice locale                      145,0
    Cost 7.1:        Accesul la serviciile de stare civila                10,0
    Cost 7.2:        Indexul inregistrarilor de stare civila               6,5
    Cost 7.3:        Serviciul de notificare a evenimentelor              15,0
    Cost actiune 7:  Integrarea registrelor de stare civila               31,5
    Cost actiune 8:  Registrul de proprietate                             50,0
    Cost 9.1:        Testarea cardurilor electronice de identitate        17,5
    Cost 9.2:        Emiterea cardurilor si furnizarea serviciilor        13,0
    Cost actiune 9:  Cartea electronica de identitate (I.D. card)         30,5
    Cost actiune 10: Semnatura digitala                                   13,0
    Cost actiune 11: Managementul fluxului de documente                    5,0
    Cost actiune 12: Procurarea electronica "e-Procurement"                2,5
    Cost 13.1:       Instruirea de baza                                   25,0
    Cost 13.2:       Cursurile de specializare                            12,0
    Cost actiune 13: Instruirea functionarilor publici                    37,0

    TOTAL COST:                                                          357,6