LEGE   Nr. 1050 din 19 septembrie 2010

privind completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului

ACT EMIS DE: SENATUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 647 din 17 septembrie 2010

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. - Legea nr. 3/2000 privind privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 11 se introduce un nou alineat (4) şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.

(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.

(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

(4) La solicitarea unui milion de cetăţeni cu drept de vot, cu privire la o anumită problemă de interes naţional, solicitare formulată potrivit Legii nr. 189/1999 privind iniţiativa legislativă cetăţenească şi după consultarea Parlamentului, Preşedintele României cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la problema de interes naţional care face obiectul iniţiativei cetăţeneşti."

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României în şedinţa din..., cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA-DAN GEOANĂ

AVIZ

referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului,

CONSILIUL LEGISLATIV,

în temeiul art. 2 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

avizează negativ iniţiativa legislativă a cetăţenilor, pentru următoarele considerente:

1. Iniţiativa legislativă a cetăţenilor are ca obiect de reglementare completarea cu un nou alineat, alin. (4), a art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii obligaţiei Preşedintelui României de a declanşa procedura referendumului cu privire la probleme de interes naţional la solicitarea unui număr de un milion de cetăţeni cu drept de vot, solicitare formulată potrivit Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată.

Prin conţinutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. d)din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Precizăm că acelaşi grup de iniţiativă legislativă a mai înaintat Consiliului Legislativ un proiect privind modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, pentru care a fost emis Avizul cu observaţii şi propuneri nr. 1.557 din 29 decembrie 2009.

Proiectul respectiv prevedea, ca şi prezentul proiect, introducerea alin. (4) la art. 11 şi, în plus, modificarea alin. (1) al art. 14.

Deşi în avizul sus-menţionat Consiliul Legislativ a precizat că era necesară eliminarea din proiect a pct. 1, care prevedea introducerea alin. (4) la art. 11, şi reformularea, în mod corespunzător, a textului care se referea la modificarea alin. (1) al art. 14, în noua redactare a proiectului nu s-a ţinut seama de observaţiile şi propunerile formulate, menţinându-se forma propusă iniţial pentru art. 11 alin. (4) şi fiind eliminată modificarea art. 14 alin. (1).

3. Aşa cum s-a precizat şi în Avizul nr. 1.557/2009, prin norma propusă pentru art. 11 alin. (4) privind declanşarea de către Preşedintele României a procedurii referendumului la solicitarea unui număr de un milion de cetăţeni cu drept de vot se instituie obligaţia Preşedintelui de a cere poporului să îşi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional menţionate expres în solicitarea cetăţenilor.

Din redactarea propusă rezultă că problemele de interes naţional care urmează să fie supuse referendumului sunt stabilite de către cetăţeni, nu de către Preşedintele României.

Or, potrivit dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României, republicată, şi Deciziei Curţii Constituţionale nr. 567/2006, în determinarea problemelor de interes naţional ce se supun referendumului, Preşedintele României are competenţă exclusivă. Astfel cum a reţinut instanţa de contencios constituţional în decizia sus-menţionată, „numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia." Prin urmare, reglementarea prin lege a organizării obligatorii a referendumului de către Preşedintele României şi stabilirea problemelor de interes naţional de către alte persoane decât Preşedintele României, astfel cum se propune în proiect, este de natură a aduce atingere competenţei exclusive a Preşedintelui în acest domeniu, aşa cum a statuat Curtea Constituţională.

Menţionăm că, în reglementarea actuală, nimic nu îl împiedică pe Preşedintele României ca, odată sesizat chiar şi de un singur cetăţean, cu o anumită problemă, în măsura în care Preşedintele o consideră de interes naţional, să o supună spre consultare poporului, prin referendum.

4. Semnalăm că la redactarea proiectului nu a fost avută în vedere forma actuală a art. 11 din Legea nr. 3/2000, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009.

In acest context, precizăm că norma propusă nici nu putea constitui alin. (4) al art. 11 deoarece acest articol are deja 4 alineate.

Preşedinte,

Dragoş Iliescu

S-a cerut autentificarea prezentului înscris:

DECLARAŢIE DE CONSTITUIRE

a grupului de iniţiativă legislativă, împuternicire şi expunere de motive

Subsemnaţii fondatori ai grupului de iniţiativă legislativă cetăţenească:

- Georgescu Cătălin, cetăţean român, fiul lui Ion şi al Elenei, născut la data de 7.12.1973 în Galaţi, judeţul Galaţi, domiciliat în Bucureşti, str. Sg. Ion Nedeleanu nr. 12, bl. P76, sc. A, ap. 1, sectorul 5, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RR nr. 612053, eliberată de SPCEP S5 la data de 3.06.2009, CNP 1731207131226, alegător cu drept de vot;

- Ene Viorel, cetăţean român, fiul lui Marin şi Măria, născut la data de 10.06.1953 în Bucureşti, sectorul 3, domiciliat în Bucureşti, Str. Argeşului nr. 5-7, bl. 33, sc. 3, et. 3, ap! 56, sectorul 4, identificat cu C.I. seria DP nr. 099498, eliberată de D.G.E.I.P.-D.E.P la data de 25.08.2003, CNP 1530610400135, alegător cu drept de vot;

- Rapcea Mihai, cetăţean român, fiul lui Mihai şi al Violetei, născut la data de 1.05.1975 în Bucureşti, sectorul 8, domiciliat în Bucureşti, str. Zmeica nr. 12, sectorul 4, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RT nr. 379402, eliberată de SPCEP S5 la data de 1.04.2005, CNP 1750501440014, alegător cu drept de vot;

- Varlam Ion, cetăţean român, fiul lui Horia-Vlad şi Elisabeta, născut la data de 8.06.1938 în Bucureşti, sectorul 1, domiciliat în Bucureşti, Str. Braziliei nr. 52, sectorul 1, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RR nr. 356788, eliberată de SPCEP S1 Biroul nr. 1 la data de 12.10.2005, CNP 1380608400607, alegător cu drept de vot;

- Martin Ion, cetăţean român, fiul lui Stan şi al Sultanei, născut la data de 9.09.1939 în comuna Aldeni, judeţul Buzău, domiciliat în Bucureşti, Str. Aleea Compozitorilor nr. 8, bl. Z22, sc. A, et. 7, ap. 46, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RD nr. 463084, eliberată de SPCEP S6 Biroul 3 la data de 10.02.2006, CNP 1390909400342, alegător cu drept de vot;

- Dan Grigore, cetăţean român, fiul lui Traian şi al Dumitrei, născut la data de 5.09.1944 în Lehliu, judeţul Călăraşi, domiciliat în Bucureşti, str. Braşov nr. 18, bl. F1, sc. B, et. 2, ap. 28, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RR nr. 474358, eliberată de SPCEP S6 Biroul nr. 3 la data de 25.07.2007, CNP 1440905400064, alegător cu drept de vot;

- Hîncean Rodica-Sabina, cetăţean român, fiica lui Alexa şi a Vioricăi, născută la data de 27.01.1980 în Bucureşti, domiciliată în Bucureşti, şos. Alexandria nr. 18, bl. L5, sc. A, et. 5, ap. 19, sectorul 5, Bucureşti, posesoare C.I. seria RTnr. 531353, eliberată de SPCEP S5 Biroul 3 la data de 3.06.2009, CNP 2800127450070, alegător cu drept de vot;

- Surdu Mircea, cetăţean român, fiul lui Gheorghe şi Victoria, născut la data de 28.07.1954 în Bucureşti, sectorul 4, domiciliat în Bucureşti, str. Nera nr. 1, bl. F5, sc. 2, et. 4, ap. 40, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RTnr. 579020, eliberată la data de 18.07.2008 de SPCEP S6 Biroul nr. 3, CNP 1540728400556, alegător cu drept de vot;

- Istrate Serafim, cetăţean român, fiul lui Gheorghe şi Elena, născut la data de 12.02.1932 în Hudeşti, judeţul Botoşani, domiciliat în Bucureşti, str. Ciochină nr. 3, bl. 20, sc. 1, et. 3, ap. 7, sectorul 4, identificat cu C.I. seria DP nr. 108235, eliberată de D.G.E.I.P-D.E.P la data de 8.09.2004, CNP 1320212400151, alegător cu drept de vot;

- Lucan Eugen, cetăţean român, fiul lui Alexandru şi Eugenia-Cristina, domiciliat în Piatra Neamţ, Str. Brânduşelor nr. 5, bl. D24, sc. B, et. 3, ap. 32, judeţul Neamţ, identificat cu C.I. seria NT nr. 137508, eliberată de Poliţia Municipiului Piatra-Neamţ la data de 10.09.2002, CNP 1720613270615, alegător cu drept de vot;

- Ştefanache Sorina, cetăţean român, fiica lui Paul şi Aurelia, născută la data de 17.05.1963 în Moineşti, judeţul Bacău, domiciliată în Bucureşti, str. Barcă nr. 16, bl. M160, sc. 1, et. 2, ap. 8, sectorul 5, identificată cu C.I. seria RR nr. 354324, eliberată de SPCEP S5 Birou nr. 3 la data de 19.09.2005, CNP 2630517045884, alegător cu drept de vot, prin prezenta declarăm că promovăm, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, iniţiativa legislativă cetăţenească având ca scop modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (modificarea art. 11 şi art. 14 din lege) şi ne însuşim expunerea de motive a iniţiativei legislative, conform art. 3 alin. 1 din lege.

Declarăm, potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 189/1999, sub sancţiunea prevăzută de lege pentru falsul în înscrisuri oficiale, că îndeplinim condiţiile prevăzute de lege pentru a face parte din grupul de iniţiativă legislativă, respectiv nu suntem aleşi prin vot universal într-o funcţie de demnitate publică, nu suntem membri ai Guvernului, nu îndeplinim funcţia de prim-ministru, avem calitatea de alegător cu drept de vot şi nu ne aflăm într-o situaţie de a nu putea face parte din partidele politice prevăzute de lege.

Preşedintele Grupului de iniţiativă legislativă, care va rezolva problemele operative ale grupului şi va reprezenta Comitetul în Raportul cu autorităţile publice centrale şi locale (obţinerea avizului Consiliului Legislativ, publicarea iniţiativei legislative, atestarea listelor de susţinători/înregistrarea, verificarea şi susţinerea iniţiativei legislative), este desemnat domnul avocat Georgescu Cătălin.

Prin prezenta îl împuternicim pe preşedintele desemnat al Grupului de iniţiativă legislativă, domnul avocat Georgescu Cătălin, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, să solicite avizul Consiliului Legislativ privind iniţiativa legislativă cetăţenească de modificare a Legii. nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

EXPUNERE DE MOTIVE

Proiect de Lege privind modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Se va introduce un nou alineat, alineatul (4), care prevede:

„Art. 11. - (4) Preşedintele României, la solicitarea unui număr de un milion de cetăţeni cu drept de vot, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 189/1999 privind iniţiativa legislativă cetăţenească şi după consultarea Parlamentului, va cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional."

2. La alineatul 1 al articolului 14 se va introduce o nouă teză, care va avea următorul cuprins:

„Se organizează referendum local de către consiliile locale sau judeţene, în condiţiile prezentei legi, la cererea unui număr de cetăţeni reprezentând minimum 30% din numărul celor înscrişi pe listele electorale permanente în unităţile administrativ-teritoriale, respectiv judeţul, oraşul sau comuna, ori numai în cazul subdiviziunilor interesate ale acestora."

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României în şedinţa din..., cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR       

PREŞEDINTELE SENATULUI

MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Legitimitatea democratică este în momentul prezent adusă în prim-planul discursului public, respectarea ei fiind una din condiţiile sine qua non ale oricărei democraţii.

Legitimitatea înseamnă că reprezentanţii poporului, în cadrul democraţiilor parlamentare, servesc interesul public, colectiv, şi îl transpun în decizii legislative echitabile.

Transparenţa şi participarea la procesul legislativ pot rezolva eficient problemele tehnocratice care intervin atât în procesul legislativ, îmbunătăţind calitatea reglementării, cât şi în procesul administrativ, asigurându-se respectarea dreptului la o bună administrare.

In teoria dreptului constituţional se aminteşte despre „deficitul de legitimitate", înţeles ca fiind o „inadecvare a structurilor şi practicilor instituţionale la necesităţile democraţiei reprezentative". Se accentuează în special legitimarea nu atât prin rezultat, cât legitimarea prin proces, în sensul de accentuare a participării în cadrul întregului sistem, abordare orientată către „factorii de intrare", absenţa birocratismului legislativ, reala putere de decizie populară, transparenţa şi echitatea procedurii (Renaud Dehousse). Legitimitatea asigură legitimarea, dimensiunile tehnice, normative ale procesului, fiind, alături de „factorii de intrare", esenţiale în câştigarea încrederii şi acceptării la nivel popular, de masă.

In prezent practica referendumului naţional la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este spectaculoasă şi reflectă atenţia acordată în aceste state legitimităţii, de exemplu, referendumurile organizate pentru ratificarea Tratatului privind Uniunea Europeană, sau referendumul organizat recent, în luna mai 2009, în Elveţia, pentru introducerea măsurilor dispuse de Regulamentul (CE) nr. 2.252/2004 al Consiliului Europei din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre ale Uniunii Europene.

Comisia Europeană, în Carta albă privind guvernarea, a privit legitimitatea ca fiind strâns legată de normele democratice: „nu în primul rând şi înainte de orice chestiune de deficit, adică absenţa unei instituţii parlamentare analoage aceleia aflate în centrul vieţii publice naţionale, [...] criza de legitimitate politică europeană îşi are originea în procedurile Comunităţii Europene, care au devenit mai curând protocolare decât originale, [...] actuala gestionare a complexităţii de către puterile naţionale şi comunitare care se ocupă de Europa, deşi este admirabilă în multe privinţe, nu face cu adevărat dreptate nici bogăţiei de cunoştinţe şi nici diversităţii contextelor...". (Comisia Europeană, 2001)

Principiul asigurării democraţiei participative este asigurat de Tratatul privind Uniunea Europeană (art. 11 pct. 4, titlul II), care prevede că, la cererea unui număr de un milion de cetăţeni dintr-un număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană este invitată, în cadrul atribuţiilor sale, să întocmească un proiect de act normativ adecvat în legătură cu problemele cu care cetăţenii au sesizat Comisia. Impreună cu prevederile Cartei de la NISA privind dreptul la o bună administrare, aceste prevederi normative au inspirat prezentul proiect de lege.

DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE Şl SCHIMBĂRILE PRECONIZATE

Legea privind modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului a fost, de la adoptarea sa, modificată succesiv de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2003, Legea nr. 551/2003, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2005, respinsă prin Legea nr. 243/2006, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2007, Legea nr. 129/2007 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2007, existând inclusiv jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia Curţii Constituţionale nr. 567/2006, Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007.

Semnificativă pentru contextul şi spiritul care se degajă din interpretarea Legii nr. 3/2000 este Decizia Curţii Constituţionale nr. 567 din 11 iulie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 14 iulie 2006, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

In redactarea proiectului de lege, noi am reţinut din motivarea Curţii Constituţionale următoarele: „Potrivit art. 90 din Constituţie, «Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional». Din examinarea textului constituţional, rezultă că acesta nu defineşte, pe de o parte, nici «problemele de interes naţional», iar pe de altă parte, nu prevede nici că aceste probleme vor fi stabilite ulterior prin lege. In lipsa unor astfel de precizări dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 adaugă la textul constituţional invocat, care stabileşte doar procedura referendumului iniţiat de Preşedinte cu privire la «probleme de interes naţional», ce presupune două faze:

a) consultarea Parlamentului, care urmează să adopte o hotărâre în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României. In situaţia în care Parlamentul nu a fost consultat, Preşedintele nu va putea proceda la iniţierea referendumului;

b) consultarea poporului, care îşi exprimă voinţa cu privire la problemele de interes naţional ce îi sunt supuse de către Preşedinte.

Din cele arătate se deduce, fără echivoc, că art. 90 din Constituţie stabileşte competenţa exclusivă a Preşedintelui în determinarea problemelor de interes naţional ce se supun referendumului, chiar dacă consultarea Parlamentului este obligatorie. Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia. Sub acest aspect, Curtea constată că enumerarea limitativă în cuprinsul art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 a unor situaţii considerate a fi «probleme de interes naţional» este de natură a îngrădi dreptul Preşedintelui de a consulta poporul, ştiut fiind faptul că, în timp, interesul naţional poate diferi, oricând putând interveni situaţii noi, care să reclame organizarea unui referendum. Orice enumerare a situaţiilor considerate ca fiind de «interes naţional» la momentul la care legiuitorul adoptă reglementarea se poate transforma ulterior într-o îngrădire, într-o limitare care să afecteze dreptul constituţional al Preşedintelui de a decide singur cu privire la problemele asupra cărora vrea să consulte poporul. Acest drept exclusiv al Preşedintelui îşi găseşte suportul în dispoziţiile constituţionale ale art. 80 referitor la «Rolul Preşedintelui», ale art. 2 alin. (1), potrivit căruia «Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, [...], precum şi prin referendum», ale art. 81 alin. (1) referitor la legitimitatea electorală egală a Preşedintelui României cu legitimarea Parlamentului şi ale art. 1 alin. (4), care stabileşte că «Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale».

Stabilirea prin lege a problemelor de interes naţional reprezintă un amestec al Parlamentului în exercitarea atribuţiilor exclusive ce-i sunt conferite prin Constituţie Preşedintelui şi, ca atare, o nesocotire a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale.

Prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 nu sunt susţinute nici de dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie, potrivit cărora prin lege organică se reglementează «organizarea şi desfăşurarea referendumului», întrucât textul are în vedere stabilirea prin lege a unor măsuri tehnice, procedurale, necesare în procesul de consultare a poporului pe calea referendumului.

Pentru considerentele expuse, Curtea constată că prevederile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, în redactarea criticată de Avocatul Poporului, limitează, în mod nejustificat, prerogativele constituţionale ale Preşedintelui României în acest domeniu şi, ca atare, sunt neconstituţionale".

Această idee şi principiu constituţional al supremaţiei şi suveranităţii poporului care se exercită prin referendum este esenţială şi stă la baza Proiectului de lege, acestea neputând fi limitate prin măsurile tehnice, procedurale, de consultare a poporului pe calea referendumului.

Cea mai recentă modificare a Legii nr. 3/2000 propusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103 din 30 septembrie 2009 urmăreşte să justifice în preambul necesitatea acestor modificări, care „vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată": „Având în vedere faptul că Preşedintele României a demarat procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional pentru organizarea în România a unui parlament unicameral, prin anunţul public din data de 24 septembrie 2009, trebuie luate de urgenţă măsurile necesare, atât legale, cât şi tehnice, pentru a se putea organiza în condiţii optime acest referendum şi pentru a se profita de oportunitatea realizării simultane a acestui demers constituţional cu cel al desfăşurării scrutinului pentru alegerea Preşedintelui României, stabilit, prin Hotărârea Guvernului nr. 985/2009 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009, la data de 22 noiembrie 2009, ceea ce ar determina o reducere a cheltuielilor aferente acestor procese electorale cu aproximativ 15 milioane de euro.

Ţinând cont de faptul că, pentru a se putea desfăşura la aceeaşi dată, 22 noiembrie 2009, atât alegerile pentru Preşedintele României, cât şi referendumul naţional de consultare a poporului privind trecerea în România la un parlament unicameral, se impune o concentrare a eforturilor tuturor actorilor implicaţi pentru a se parcurge procedurile legale şi organizatorice necesare, având în vedere cerinţa ca Preşedintele României în funcţie să poată exercita prerogativa constituţională a stabilirii referendumului naţional, precum şi necesitatea realizării în fapt a conţinutului acestei atribuţii, reţinându-se necesitatea obiectivă a completării, în regim de urgenţă, a Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, cu norme care să înlocuiască prevederile declarate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392 din 17 aprilie 2007 şi care nu au fost puse de acord cu normele Constituţiei, în termen de 45 de zile de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I, văzând şi că formula modificării Legii nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pe calea ordonanţei de urgenţă, a fost folosită de 4 ori până în prezent, probabil tot din motive similare, de guvernele anterioare, respectiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2003 pentru modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului, aprobată prin Legea nr. 550/2003, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru organizarea referendumului naţional din data de 19 mai 2007 pentru demiterea Preşedintelui României, aprobată prin Legea nr. 65/2008, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, aprobată prin Legea nr. 276/2007, având în vedere practica europeană în materie, concretizată în rezoluţiile Comisiei Europene pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia), care a adoptat, cu prilejul celei de-a 18-a reuniuni din 2006, documentul intitulat «Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului», în care se precizează că, în cazul în care Parlamentul are obligaţia de a transmite un punct de vedere cu privire la organizarea unui referendum, trebuie să fie fixat un termen înăuntrul căruia Legislativul să îşi dea acest aviz consultativ, iar în cazul în care termenul nu este respectat, textul va fi supus la vot fără avizul Parlamentului, aspecte care impun necesitatea modificării legislaţiei române".

Modificarea propusă prin prezentul proiect de lege, a cărei utilitate se justifică în actualul context politic, este un demers de alt palier, fundamental, care completează modificările de procedură avute în vedere de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 şi armonizarea acestora cu bunele practici europene.

In documentul european fundamental, rezoluţiile Comisiei Europene pentru democraţie prin drept sunt prevăzute principii care fundamentează Proiectul de lege propus, cum ar fi egalitatea de şanse şi oportunităţi privind organizarea referendumului, respectiv setul de reguli specifice aplicabile cererii de referendum în cazul iniţiativelor populare: orice cetăţean care se bucură de toate drepturile politice este îndreptăţit să semneze pentru o iniţiativă populară sau să solicite referendum, iar solicitarea poate fi refuzată numai în cazurile prevăzute de lege, avându-se în vedere interesul public şi principiul egalităţii.

In opinia iniţiatorilor prezentului proiect de lege, reglementarea propusă rebalansează „deficitul de legitimitate", reconectează pe cetăţeni la guvernare, stimulează activismul, participarea şi influenţarea cetăţenească a procesului legislativ, dă o nouă dimensiune autonomiei locale, responsabilizează aleşii locali şi parlamentarii, îmbunătăţeşte comunicarea politică, combate discriminarea, creşte eficient democraţia, constituind un exerciţiu democratic util României.

Tehnoredactată de domnul avocat Georgescu Cătălin şi autentificată la Biroul Notarial „Melania Popa şi Asociaţii", astăzi, data autentificării, în 5 (cinci) exemplare, dintre care 4 (patru) exemplare s-au eliberat părţilor.

Declaranţi

Georgescu Cătălin

Rapcea Mihai

Martin Ion

Hîncean Rodica-Sabina

Istrate Serafim

Ştefanache Sorina

Ene Viorel

Varlam Ion

Dan Grigore

Surdu Mircea

Lucan Eugen

Roncea George

ROMÂNIA

U.N.N.P.R. - CAMERA NOTARILOR PUBLICI BUCUREŞTI

BIROUL NOTARIAL „MELANIA POPA Şl ASOCIAŢII"

Bucureşti, str. Batiste nr. 28, sectorul 2

Tel./fax: 021.313.03.12

Număr înregistrare operator de date cu caracter personal: 11211

ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 2.512

anul 2009, luna noiembrie, ziua 12

In faţa mea, Melania Popa, notar public, la sediul biroului, pentru autentificarea prezentei declaraţii, s-au prezentat:

- Georgescu Cătălin, domiciliat în Bucureşti, str. Sg. Ion Nedeleanu nr. 12, bl. P76, sc. A, ap. 1, sectorul 5, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RR nr. 612053, eliberată de SPCEP S5 la data de 3.06.2009, CNP 1731207131226;

- Ene Viorel, domiciliat în Bucureşti, Str. Argeşului nr. 5-7, bl. 33, sc. 3, et. 3, ap. 56, sectorul 4, identificat cu C.I. seria DP nr. 099498, eliberată de D.G.E.I.P - D.E.P la data de 25.08.2003, CNP 1530610400135;

- Rapcea Mihai, domiciliat în Bucureşti, str. Zmeica nr. 12, sectorul 4, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RT nr. 379402, eliberată de 1.04.2005 de SPCEP S5, CNP 1750501440014;

- Varlam Ion, domiciliat în Bucureşti, Str. Braziliei nr. 52, sectorul 1, Bucureşti, identificat cu C.I. seria RR nr. 356788, eliberată de SPCEP S1 Biroul nr. 1 la data de 12.10.2005, CNP 1380608400607;

- Martin Ion, domiciliat în Bucureşti, Aleea Compozitorilor nr. 8, bl. Z22, sc. A, et. 7, ap. 46, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RD nr. 463084, eliberată de SPCEP S6 Biroul nr. 3 la data de 10.02.2006, CNP 1390909400342;

- Dan Grigore, domiciliat în Bucureşti, Str. Braşov nr. 18, bl. F1, sc. B, et. 2, ap. 28, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RR nr. 474358, eliberată de SPCEP S6 Biroul nr. 3 la data de 25.07.2007, CNP 1440905400064;

- Hîncean Rodica-Sabina, domiciliată în Bucureşti, Şos. Alexandria nr. 18, bl. L5, sc. A, et. 5, ap. 19, sectorul 5, Bucureşti, identificată cu C.I. seria RT nr. 531353, eliberată de 3.06.2009 de SPCEP S5 Biroul nr. 3, CNP 2800127450070;

- Surdu Mircea, domiciliat în Bucureşti, str. Nera nr. 1, bl. F5, sc. 2, et. 4, ap. 40, sectorul 6, identificat cu C.I. seria RT nr. 579020, eliberată la data de 18.07.2008 de SPCEP S6 Biroul nr. 3, CNP 1540728400556;

- Istrate Serafim, domiciliat în Bucureşti, str. Ciochină nr. 3, bl. 20, sc. 1, et. 3, ap. 7, sectorul 4, identificat cu C.I. seria DP nr. 108235, eliberată de D.G.E.I.P - D.E.P la data de 8.09.2004, CNP 1320212400151;

- Lucan Eugen, domiciliat în Piatra-Neamţ, Str. Brânduşelor nr. 5, bl. D24, sc. B, et. 3, ap. 32, judeţul Neamţ, identificat cu C.I. seria NT nr. 137508, eliberată de Poliţia Municipiului Piatra-Neamţ la data de 10.09.2002, CNP 1720613270615; şi

- Ştefanache Sorina, domiciliată în Bucureşti, str. Barcă nr. 16, bl. M160, sc. 1, et. 2, ap. 8, sectorul 5, identificată cu C.I. seria RR nr. 354324, eliberată de SPCEP S5 Birou nr. 3 la data de 19.09.2005, CNP 2630517045884,

care, după citirea actului, au consimţit la autentificarea prezentului înscris şi au semnat toate exemplarele.

Constatându-se îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de lege,

în temeiul art. 8 lit. b) din Legea nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare,

se declară autentic prezentul înscris.

S-a încasat onorariul de 360 lei, plus TVA 19%, cu bonul fiscal nr. 1/2009.

Notar public,

Melania Popa