LEGE   Nr. 1 din 17 martie 1971

cu privire la activitatea de comert exterior, de cooperare economica si tehnico-stiintifica a Republicii Socialiste Romania

ACT EMIS DE: MAREA ADUNARE NATIONALA

ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL  NR. 33 din 17 martie 1971

                              EXPUNERE DE MOTIVE

    Dezvoltarea schimburilor cu strainatatea, ca o consecinta a dezvoltarii impetuoase din ultimii ani a intregii economii nationale, impune perfectionarea continua a structurii organizatorice a comertului exterior, de natura sa asigure modernizarea si cresterea eficientei activitatii de comert exterior, precum si largirea cooperarii economice si tehnico-stiintifice a Romaniei cu alte tari.
    In aceasta directie, Conferinta Nationala a Partidului Comunist Roman din decembrie 1967 si Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Roman au stabilit masurile de perfectionare a organizarii si conducerii comertului exterior, sector a carui contributie este esentiala pentru propasirea economiei nationale si construirea societatii socialiste multilateral dezvoltate.
    Aceste masuri au avut drept scop orientarea activitatii de comert exterior in directia realizarii unei legaturi cit mai directe intre producatorul intern si pietele externe. In consecinta, a fost eliminat fenomenul de centralism excesiv in comertul exterior, s-au adus imbunatatiri metodologiei de planificare in acest domeniu si au fost create noi pirghii economico-financiare.
    In acest context nou, caracterizat prin integrarea activitatii de comert exterior in sfera productiei, alaturata lege asigura o reglementare unitara, de ansamblu, a normelor generale care guverneaza activitatea de comert exterior, de cooperare tehnico-stiintifica a tarii noastre, planificarea si organizarea in tara si in strainatate a acestei activitati, precum si principalele atributii ale ministerelor, altor organe centrale de stat si cooperatiste, centralelor industriale, unitatilor producatoare, intreprinderilor de comert exterior si ale tuturor factorilor care concura la activitatea de comert exterior.
    Legea contine sapte capitole. Primul capitol "Dispozitii generale" cuprinde reglementarile de esenta ale organizarii si functionarii comertului nostru exterior pe baza principiilor constitutionale ale relatiilor cu alte state, a principiului monopolului de stat asupra comertului exterior si conducerii generale a relatiilor economice externe ale Republicii Socialiste Romania de catre Consiliul de Ministri, precum si rolul Ministerului Comertului Exterior in infaptuirea politicii partidului si statului in domeniul care face obiectul legii si rolul celorlalte ministere si organe centrale economice. De asemenea, se enunta principiile care stau la baza relatiilor dintre unitatile producatoare si banci.
    In contextul legii, rolul si raspunderea Ministerului Comertului Exterior cresc si mai mult - dupa cum s-a aratat de altfel si la consfatuirea de exterior din februarie 1971 - si, de aceea, legea ii asigura mijloacele si instrumentele necesare indeplinirii atributiilor sale sporite. De asemenea, primul capitol statorniceste o mai strinsa conlucrare a Ministerului Comertului Exterior cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finantelor, Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, Comitetul de Stat al Planificarii, Banca Romana de Comert Exterior si celelalte organe centrale economice.
    Dispozitiile din primul capitol stau la baza celorlalte capitole.
    Capitolul II reglementeaza planificarea activitatii de comert exterior si de cooperare economica si tehnica internationala, acordind o mai mare autonomie unitatilor producatoare si intreprinderilor de comert exterior care, cu sprijinul centralelor industriale si al ministerelor, isi elaboreaza planul de export, import si de cooperare economica si tehnica internationala pe baza prospectarii pietei externe, a studiilor proprii si a contractelor externe. Planul unitatilor producatoare sta la baza elaborarii planului de comert exterior si de cooperare economica si tehnica internationala al centralelor industriale, al ministerelor si al celorlalte organe centrale economice.
    Capitolul III organizeaza detaliat activitatea de comert exterior in tara, stabilind atributiile tuturor organelor si organizatiilor economice care concura la realizarea acestei activitati.
    Capitolul IV reglementeaza organizarea in strainatate a activitatii de comert exterior, pentru a se asigura o coordonare a actiunilor diferitelor forme de reprezentare de catre seful misiunii diplomatice, caruia ii revine o raspundere sporita.
    Capitolul V "Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala" constituie un cadru juridic flexibil al asocierii organizatiilor economice romane autorizate sa desfasoare activitate de comert exterior, cu firme si organizatii economice straine, pentru construirea de obiective economice in tara sau in strainatate, conditiile asocierii urmind a se stabili in strainatate conform legilor tarii unde se constituie societatea, iar in Romania prin contractul incheiat de asociati, care se inregistreaza la Ministerul Comertului Exterior si devine valabil dupa ce este aprobat.
    Capitolul VI contine normele de baza ale regimului vamal, iar
    Capitolul VII contine o dispozitie generala pentru cei care incalca prevederile legii si un text de abrogare a Decretului nr. 317/1949.
    Prin adoptarea acestei legi se asaza relatiile de comert exterior intr-un cadru corespunzator dezvoltarii intereselor generale ale economiei nationale in scopul ridicarii bunastarii oamenilor muncii si fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate.

    In scopul folosirii avantajelor participarii la diviziunea internationala a muncii in conditiile cresterii continue a potentialului economic, tehnic si stiintific al Republicii Socialiste Romania,
    pentru largirea participarii Republicii Socialiste Romania la schimburile economice cu alte state,
    avind in vedere principiile constitutionale ale politicii Republicii Socialiste Romania in domeniul relatiilor economice externe,

    Marea Adunare Nationala adopta urmatoarea lege:

    CAP. 1
    Dispozitii generale

    Art. 1
    Comertul exterior al Republicii Socialiste Romania se infaptuieste in conformitate cu politica partidului si statului privind dezvoltarea relatiilor economice externe cu tarile membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate tarile socialiste si cu celelalte tari ale lumii, indiferent de orinduirea lor social-politica, pe baza respectarii suveranitatii si independentei nationale, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc, neamestecului in treburile interne.
    Art. 2
    In Republica Socialista Romania comertul exterior este monopol de stat si se exercita in conditiile prezentei legi.
    Art. 3
    Prin activitatea de comert exterior, in sensul prezentei legi, se inteleg operatiunile comerciale sau de cooperare economica si tehnico-stiintifica in raporturile cu strainatatea, privind: vinzarea, cumpararea sau schimburile de marfuri, prestarile de servicii, transportul si expeditiile internationale, proiectarea si executarea de lucrari, asistenta sau colaborarea tehnica, vinzarea sau cumpararea de licente pentru folosirea brevetelor de inventii sau a procedeelor tehnologice, consignatia sau depozitul, reprezentarea si comisionul, operatiunile financiar-valutare, asigurarile, turismul si, in general, orice acte sau fapte de comert, precum si prospectarile, ofertele, demersurile, tratativele si intelegerile privind asemenea operatiuni.
    Introducerea sau scoaterea din tara, definitiva sau temporara, prin colete sau de catre calatori, de bunuri destinate uzului sau consumului personal sau familial, conform dispozitiilor legale, nu constituie activitate de comert exterior.
    Art. 4
    Conducerea generala a relatiilor economice externe ale Republicii Socialiste Romania se exercita de Consiliul de Ministri.
    Art. 5
    Ministerul Comertului Exterior asigura infaptuirea politicii partidului si statului in domeniul comertului exterior si cooperarii economice si tehnice internationale.
    Ministerul Comertului Exterior impreuna cu ministerele economice si cu celelalte organe centrale elaboreaza planul de comert exterior si de cooperare economica si tehnica internationala; raspund de realizarea lui.
    Art. 6
    Ministerele si alte organe de stat si cooperatiste, titulare de plan, raspund direct, fiecare in sectorul sau, de aplicarea in practica a politicii partidului si statului in domeniul relatiilor economice externe, de indeplinirea planului de comert exterior si de organizarea activitatii de comert exterior.
    Art. 7
    Operatiunile de comert exterior se realizeaza direct de catre centrale industriale, unitati cu statut de centrala si alte unitati producatoare, prestatoare de servicii sau care executa lucrari - autorizate in acest scop - si de catre intreprinderi specializate de comert exterior.
    Fiecare intreprindere producatoare se ocupa nemijlocit si raspunde de activitatea de comert exterior, chiar daca nu intra direct in relatii cu piata straina, ci isi realizeaza aceasta activitate prin intermediul centralei sau al unei intreprinderi specializate de comert exterior.
    Conducatorul unitatii economice autorizate sa desfasoare activitati de comert exterior poarta raspunderea realizarii planului de export si import si semneaza contractele externe, putind da imputerniciri si altor membri ai conducerii unitatii sa semneze contracte externe.
    Principalele contracte de import si export - in mod deosebit exportul si importul de utilaje complexe si actiunile de cooperare in productie - sint semnate de directorul general al centralei industriale sau al unitatii cu statut de centrala, chiar daca centrala sau unitatea respectiva actioneaza pe pietele externe prin intermediul altei unitati de comert exterior.
    Art. 8
    Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti si unitatile producatoare - centrale industriale, unitati cu statut de centrala, fabrici, uzine - sint obligate sa asigure aprovizionarea ritmica, sa organizeze productia la nivel tehnic ridicat si sa ia masuri de desfacere integrala a produselor.
    Ciclul de productie se considera incheiat odata cu valorificarea productiei si incasarea efectiva a contravalorii acesteia.
    Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti si unitatile producatoare trebuie sa organizeze cu prioritate productia destinata exportului.
    In cazul nerealizarii exportului pe ministere sau alte organe - titulare de plan - sau pe unitati producatoare, din cauza nelivrarii productiei la export, chiar daca productia globala a fost indeplinita, se considera ca planul nu a fost indeplinit cu valoarea productiei nelivrate. Pentru unitatea producatoare livrarea produsului destinat exportului se considera realizata atunci cind produsul a fost receptionat conform reglementarilor legale. In acelasi mod este considerata realizarea planului si pentru unitatile producatoare care participa la fabricarea produsului finit destinat exportului cu anumite subansamble, piese, materii prime si materiale.
    In cazul valorificarii superioare a marfurilor pe pietele externe sau a depasirii exporturilor si obtinerii de valuta suplimentara prin depasirea planului de incasari valutare, unitatile producatoare si organizatiile de comert exterior vor beneficia de stimulente suplimentare, in conditii ce vor fi stabilite de Consiliul de Ministri.
    Art. 9
    In vederea asigurarii unei eficiente cit mai ridicate a activitatii de comert exterior, ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti si unitatile producatoare sint obligate sa puna in fabricatie pentru export acele produse prin care se asigura o valorificare superioara a materiilor prime, la un nivel tehnic calitativ ridicat si sint competitive pe pietele externe.
    In vederea cresterii competitivitatii pe pietele externe, ministerele, centralele industriale si unitatile cu statut de centrala, unitatile producatoare, institutele de cercetari si proiectari sint obligate sa ia masuri pentru modernizarea si reinnoirea continua a produselor destinate exportului, pentru cercetarea, proiectarea, asimilarea si introducerea in fabricatie de produse care sa aiba calitati tehnice de nivel mondial si sa se realizeze la costuri de productie scazute.
    Art. 10
    Unitatile producatoare pot introduce in fabricatie numai acele marfuri pentru care este asigurata desfacerea pe piata interna si pe pietele externe. Pentru a-si asigura necesarul de comenzi externe, pe perioade cit mai lungi, unitatile producatoare trebuie sa prospecteze sistematic pietele externe, sa intre in raporturi de cooperare cu intreprinderi si firme din alte tari, sa adapteze productia cererilor de pe pietele straine.
    Art. 11
    Centralele industriale, unitatile cu statut de centrala si intreprinderile de comert exterior trebuie sa actioneze pe pietele externe pentru obtinerea unor preturi avantajoase la export, la import, la executare de lucrari si la prestatiile de servicii.
    Art. 12
    Unitatile care produc pentru export si cele care beneficiaza de importuri trebuie sa aiba in vedere, inca de la elaborarea planurilor, asigurarea unei valorificari cit mai bune a produselor exportate si o utilizare cit mai rationala a mijloacelor financiare necesare importurilor.
    In activitatea de aprovizionare tehnico-materiala trebuie sa se aiba in vedere utilizarea in primul rind a posibilitatilor interne, inclusiv utilizarea de inlocuitori ai unor materii prime si materiale.
    Art. 13
    Fiecare unitate producatoare trebuie sa tinda nu numai spre a-si crea in intregime - din activitati proprii - mijloacele valutare necesare pentru asigurarea importurilor, ci si sa realizeze plusuri de valuta necesare economiei nationale.
    Pentru fiecare titular de plan - prin planurile valutare - se va stabili volumul incasarilor si platilor in valuta, determinindu-se incasarile excedentare pentru titularii de plan care sint prevazuti sa aiba exporturi mai mari decit importurile, sau necesarul suplimentar de valuta pentru titularii de plan care sint prevazuti cu exporturi mai mici decit importurile.
    Ministerele, alte organe centrale, centralele industriale si unitatile cu statut de centrala, intreprinderile producatoare care au sarcina de a varsa statului o parte din incasarile valutare, vor putea sa angajeze importuri numai in masura in care au efectuat trimestrial varsamintele de valuta stabilite.
    Art. 14
    Valuta rezultata din export, executare de lucrari, prestari de servicii si din alte activitati de comert exterior, se cedeaza statului prin Banca Romana de Comert Exterior.
    Valuta necesara pentru plata importurilor, serviciilor si pentru alte activitati de comert exterior se obtine de la stat prin Banca Romana de Comert Exterior.
    Valuta cedata sau obtinuta se deconteaza in lei, potrivit normelor legale.
    Sumele in lei obtinute din valorificarea produselor la export si din alte activitati de comert exterior, cit si cele necesare pentru plata importurilor se cuprind direct in gestiunea proprie a unitatilor economice, conform reglementarilor legale.
    Art. 15
    Raporturile dintre unitati cu sarcini de comert exterior si banci se intemeiaza pe principii economice.
    In acest scop:
    a) bancile sint autorizate sa acorde credite in valuta unitatilor economice cu activitate de comert exterior si sa constituie depozite in valuta pentru aceste unitati, din incasarile realizate peste prevederile din planul anual;
    b) unitatile cu activitate de comert exterior pot obtine, pentru indeplinirea sarcinilor de plan de import si export, credite in valuta pentru nevoi temporare, daca fac dovada ca au posibilitati reale pentru restituirea la timp a valutei imprumutate;
    c) pentru creditele acordate si depozitele constituite, bancile percep si platesc dobinda in valuta;
    d) bancile percep comisioane pentru serviciile pe care le presteaza unitatilor economice.

    CAP. 2
    Planificarea activitatii de comert exterior si cooperare economica si tehnica internationala

    Art. 16
    Schimburile economice externe ale Republicii Socialiste Romania se realizeaza pe baza planului de comert exterior si de cooperare economica si tehnica internationala si a balantei de plati externe, care constituie parti componente ale planului de stat privind dezvoltarea economiei nationale.
    Art. 17
    Unitatile producatoare, cu sprijinul, dupa caz, al centralelor industriale, unitatilor cu statut de centrala, ministerelor, altor organe centrale si al comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, isi elaboreaza planul de export, import si cooperare economica si tehnica internationala pe baza prospectarii pietelor externe, a studiilor proprii si a contractelor externe.
    Planul de export, import si cooperare economica si tehnica internationala al unitatilor producatoare sta la baza elaborarii planului de comert exterior si cooperare economica si tehnica internationala al centralelor industriale si unitatilor cu statut de centrala, al ministerelor, organelor centrale, al consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
    Pe baza propunerilor ministerelor si ale celorlalte organe centrale, Ministerul Comertului Exterior si Comitetul de Stat al Planificarii intocmesc planul de comert exterior si de cooperare economica si tehnica internationala pe ansamblul economiei si, impreuna cu Ministerul Finantelor, Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania si Banca Romana de Comert Exterior, elaboreaza balanta de plati externe, corelindu-le cu celelalte sectiuni ale planului de dezvoltare a economiei nationale, tinind seama de directivele de dezvoltare a economiei nationale, de asigurarea eficientei si echilibrului schimburilor, precum si de angajamentele externe.
    Art. 18
    Pe baza Legii planului de stat, Consiliul de Ministri stabileste sarcinile de plan privind comertul exterior si cooperarea economica si tehnica internationala pe ministere, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti.
    Art. 19
    Ministerele, celelalte organe centrale si comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti repartizeaza sarcinile de export, import si cooperare economica si tehnica internationala pe centrale, unitati cu statut de centrala si alte unitati economice subordonate, precum si pe intreprinderile de comert exterior.
    In acelasi mod se procedeaza si in ceea ce priveste repartizarea planului de incasari si plati in valuta.
    Art. 20
    Centralele, unitatile cu statut de centrala, repartizeaza sarcinile de export, import si cooperare economica si tehnica internationala pe unitatile productive, care executa lucrari sau presteaza servicii, precum si pe unitatile de comert exterior subordonate lor.

    CAP. 3
    Organizarea activitatii de comert exterior; atributii, raspunderi

    Art. 21
    Activitatea de comert exterior se organizeaza in raport cu cerintele dezvoltarii economice si sociale ale Republicii Socialiste Romania.
    Consiliul de Ministri stabileste formele concrete de organizare a acestei activitati, precum si unitatile economice care au dreptul sa efectueze direct operatiuni de comert exterior.
    Art. 22
    Unitatile economice cu activitati de comert exterior au, potrivit obiectului lor de activitate, urmatoarele atributii principale:
    a) elaborarea planului de export si import pe baza studiilor proprii, a prospectarii pietelor externe si a contractelor incheiate cu partenerii straini;
    b) realizarea integrala a sarcinilor de export si import si a planului de incasari si plati in valuta, incheierea nemijlocita de contracte externe sau participarea la incheierea contractelor externe de catre unitatile autorizate sa desfasoare activitati de comert exterior;
    c) organizarea productiei destinate exportului si asimilarea de noi produse si sortimente cu caracteristici tehnice si economice superioare, cerute pe pietele externe;
    d) valorificarea superioara a marfurilor pe pietele externe si cresterea eficientei exportului, asigurind competitivitatea marfurilor, calitatea, conditiile de prezentare, de ambalaj si de livrare sau a altor conditii care pot influenta nivelul preturilor externe;
    e) executarea de proiecte, lucrari de constructii-montaj si prestarea de servicii in strainatate, in conditii competitive de calitate, pret, termen si eficienta economica;
    f) respectarea obligatiilor si asigurarea valorificarii drepturilor ce le revin din contractele incheiate cu partenerii externi, luind masuri de indeplinire a acestora;
    g) indeplinirea obligatiilor ce le revin pentru realizarea parametrilor tehnico-economici ai utilajelor si instalatiilor importate;
    h) buna gospodarire a materiilor prime, materialelor si altor bunuri provenite din import;
    i) participarea la tirguri si expozitii in strainatate, realizarea in termen a exponatelor si prezentarea acestora, organizarea reclamei comerciale, asigurarea materialelor de propaganda comerciala, cataloage, prospecte si alte materiale pentru produsele din nomenclatorul lor;
    j) organizarea de depozite si magazine proprii de prezentare si vinzare a produselor in strainatate;
    k) trimiterea in strainatate de delegati permanenti sau temporari si stabilirea altor forme de reprezentare in exterior;
    l) asigurarea - in cadrul planului de import - a aprovizionarii unitatilor subordonate cu produsele din import;
    m) organizarea, potrivit reglementarilor in vigoare, a cooperarii in productie cu firme si organizatii din strainatate, atit pentru nevoile interne, cit si pentru export si incheierea de conventii, in limita competentelor ce le revin;
    n) selectionarea si pregatirea personalului necesar activitatii de comert exterior.
    Art. 23
    Unitatile economice producatoare de marfuri pentru export sau beneficiare de marfuri din import, precum si cele prestatoare de servicii sau care executa lucrari pentru strainatate si care nu sint autorizate sa incheie direct contracte cu partenerii externi, efectueaza activitatile de comert exterior prin intermediul unitatilor autorizate sa efectueze operatiuni de comert exterior, pe baza contractuala.
    Aceste unitati pot participa impreuna cu organizatiile de comert exterior la prospectarea pietelor externe, la negocierea si contractarea produselor proprii.
    Art. 24
    Intreprinderile specializate de comert exterior au, potrivit obiectului lor de activitate, urmatoarele atributii principale:
    a) indeplinirea planului de export si valorificarea superioara a marfurilor pe piata externa;
    b) indeplinirea planului de import in conditiile de calitate si la termenele necesare unitatilor beneficiare de importuri;
    c) negocierea si incheierea de contracte externe la preturile cele mai avantajoase, in conditii de plata si de derulare care sa fie in concordanta cu interesele si posibilitatile financiare si de productie ale unitatilor economice producatoare sau beneficiare;
    d) prospectarea permanenta si sistematica a pietei externe si informarea unitatilor producatoare asupra nivelului preturilor si tendintelor pietei externe la produsele care fac obiectul lor de activitate;
    e) sprijinirea unitatilor producatoare in orientarea si adaptarea productiei la cerintele pietei externe, pentru a se asigura valorificarea superioara a resurselor materiale si de forta de munca.
    De asemenea, indeplinesc atributiile prevazute la articolul 22 lit. a, e, i, j, k si n.
    Pentru executarea sarcinilor de plan ce le revin, intreprinderile de comert exterior incheie cu organizatiile economice romane contracte economice de comert exterior pe baza de comision sau rabat comercial.
    Intreprinderile de comert exterior pot efectua si cumparari de marfuri, pentru a le vinde pe contul lor la export.
    Art. 25
    Pentru realizarea operatiunilor de comert exterior, centralele, unitatile cu statut de centrala si celelalte organizatii economice autorizate sa efectueze activitati de comert exterior au autonomie in prospectarea pietei, alegerea partenerilor externi, negocierea si incheierea contractelor, cu respectarea dispozitiilor legale.
    Art. 26
    Organizatiile economice autorizate sa desfasoare activitate de comert exterior pot face si operatiuni de cumparari-revinzari pe alte piete.
    Art. 27
    Organizatiile economice de interes republican care desfasoara activitate de comert exterior se inregistreaza la Ministerul Finantelor, iar cele de interes local se inregistreaza la administratia financiara in a carei raza de activitate isi au sediul.
    Art. 28
    Raporturile contractuale cu partenerii externi, precum si modificarea acestor raporturi se constata in forma scrisa, cu respectarea conditiilor pentru validitatea conventiilor, luindu-se toate garantiile necesare pentru apararea intereselor economiei nationale.
    Art. 29
    Orice import sau export se realizeaza numai pe baza de autorizatie eliberata de Ministerul Comertului Exterior, pentru fiecare produs sau grupa de produse.
    Pe baza aprobarii Consiliului de Ministri, pot fi supuse regimului autorizatiilor de export si import si alte operatiuni de comert exterior.
    Unitatile cu activitate de comert exterior solicita Ministerului Comertului Exterior autorizatii de export sau de import.
    Art. 30
    Ministerul Comertului Exterior poate introduce restrictii sau interzice importul sau exportul unor marfuri in scopul echilibrarii balantei platilor externe.
    De asemenea, la propunerea organelor centrale interesate, Ministerul Comertului Exterior poate introduce restrictii sau interzice importul sau exportul unor marfuri in scopul ocrotirii sanatatii publice, al apararii nationale si securitatii statului.
    Art. 31
    Ministerele si celelalte organe centrale si locale ale administratiei de stat, precum si organizatiile centrale cooperatiste si obstesti exercita, in domeniul activitatii de comert exterior, urmatoarele atributii principale:
    a) indruma, coordoneaza si controleaza organizatiile economice si intreprinderile din subordinea lor, care desfasoara activitate de comert exterior si cooperare economica si tehnica;
    b) elaboreaza propuneri privind planul de import si export, proportiile, structura si orientarea schimburilor comerciale in perspectiva; urmaresc si raspund de realizarea planului de comert exterior din sectorul lor de activitate, in mod ritmic, asigurind cu prioritate marfurile contractate la export;
    c) organizeaza si orienteaza productia destinata exportului pe baza studierii si prospectarii cererii si tendintelor pietei externe;
    d) sprijina unitatile producatoare subordonate pentru a asigura calitatea, competitivitatea si valorificarea superioara a marfurilor pe piata externa, indruma si controleaza unitatile cu activitate de comert exterior subordonate in ce priveste realizarea preturilor interne si externe;
    e) asigura, in conditiile legii, eficienta investitiilor realizate cu instalatii complexe din import;
    f) negociaza si incheie, in conditiile legii, impreuna cu Ministerul Comertului Exterior, sau direct, atunci cind sint imputernicite, acorduri, conventii si protocoale de cooperare economica si tehnica cu alte state, precum si intelegeri cu firme straine;
    g) asigura, impreuna cu Ministerul Comertului Exterior, indeplinirea obligatiilor ce le revin din intelegerile incheiate cu alte state in domeniul relatiilor economice externe;
    h) coordoneaza, sprijina si raspund de participarea unitatilor din subordine la tirgurile si expozitiile internationale si alte forme de propaganda si reclama comerciala in strainatate;
    i) organizeaza selectionarea si instruirea sistematica a personalului care lucreaza in sectoarele de comert exterior din unitatile subordonate;
    j) asigura, cu avizul Ministerului Comertului Exterior, participarea, formele si conditiile de reprezentare permanenta in strainatate, a sectoarelor si activitatilor de comert exterior care le revin.
    Art. 32
    Ministerele si celelalte organe centrale si locale ale administratiei de stat, precum si organizatiile centrale cooperatiste si obstesti sint obligate ca, inainte de trimiterea unor delegatii economice in strainatate, sa examineze impreuna cu Ministerul Comertului Exterior oportunitatea si sarcinile concrete care fac obiectul deplasarilor respective; de asemenea, dupa terminarea misiunii in strainatate, delegatiile economice au obligatia sa informeze Ministerul Comertului Exterior asupra problemelor economice discutate, rezultatelor obtinute, masurilor stabilite, precum si asupra altor aspecte care intereseaza relatiile economice externe.
    Art. 33
    Ministerele, precum si alte organe centrale si locale cu activitate de comert exterior pot organiza in cadrul lor compartimente distincte de comert exterior sub forma unor directii generale, directii, oficii, servicii de export-import-cooperare, in functie de volumul si complexitatea sarcinilor de comert exterior.
    Art. 34
    Ministerul Comertului Exterior, in vederea aplicarii in practica a politicii economice externe stabilite de partid si de stat, asigurarii echilibrului si eficientei schimburilor economice cu strainatatea, exercita urmatoarele atributii principale:
    a) intocmeste planul de comert exterior si cooperare economica si tehnica internationala, impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii;
    b) exercita controlul si indrumarea generala asupra exportului si importului si raspunde direct de modul cum se realizeaza planul de comert exterior;
    c) participa, impreuna cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finantelor, Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania si Banca Romana de Comert Exterior, la elaborarea si realizarea balantei de plati externe;
    d) asigura largirea continua a relatiilor comerciale externe ale tarii si promovarea cooperarii economice si tehnice internationale; negociaza si incheie acorduri, conventii si protocoale, din insarcinarea Consiliului de Ministri, precum si alte intelegeri comerciale si de cooperare economica si tehnica, urmareste si raspunde de realizarea acestora;
    e) elaboreaza, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale, programe anuale si de perspectiva cu privire la promovarea si dezvoltarea schimburilor economice internationale;
    f) urmareste, impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe, obtinerea de facilitati si tratament preferential din partea altor state;
    g) asigura contactele si participarea Republicii Socialiste Romania si unitatilor cu activitate de comert exterior la organismele economice internationale;
    h) coordoneaza si controleaza nivelul preturilor externe in valuta, practicate de organizatiile economice la produsele de export si import;
    i) urmareste cresterea continua a eficientei comertului exterior, in care scop ia masuri de prospectare sistematica a pietelor externe, studiaza tendintele imediate si de perspectiva de pe pietele externe si elaboreaza pe aceasta baza analize si propuneri, informeaza operativ ministerele si unitatile economice interesate pentru a lua masurile care se impun;
    j) indruma si controleaza activitatea de comert exterior a organizatiilor economice care efectueaza asemenea activitate, indiferent de subordonarea lor;
    k) elibereaza autorizatii de export si import, urmarind realizarea unor schimburi echilibrate si eficiente, in concordanta cu prevederile planului de stat, balantei de plati externe si cu obligatiile asumate prin acorduri, conventii si alte obligatii externe;
    l) organizeaza, in conditiile prevazute de lege, reprezentantele economice permanente in strainatate, asigura indrumarea si controlul lor in problemele concrete de comert exterior si cooperare economica si tehnica internationala;
    m) colaboreaza cu Ministerul Invatamintului la imbunatatirea programelor invatamintului superior si liceelor de specialitate, care sa asigure pregatirea temeinica a cadrelor necesare activitatii de comert exterior; elaboreaza - in colaborare cu alte ministere - programe de scolarizare periodica a cadrelor care lucreaza in domeniul comertului exterior;
    n) editeaza lucrari si publicatii in domeniul comertului exterior;
    o) asigura si controleaza aplicarea legilor, decretelor si hotaririlor Consiliului de Ministri in domeniul schimburilor economice externe si al activitatii vamale.
    Art. 35
    In exercitarea atributiilor Ministerului Comertului Exterior, ministrul comertului exterior emite instructiuni si alte norme cu caracter obligatoriu pentru toate ministerele, organele centrale si organizatiile economice cu activitate de comert exterior.
    Art. 36
    In unele centre importante din tara se pot infiinta oficii sau birouri subordonate Ministerului Comertului Exterior, pentru sprijinirea si indrumarea unitatilor producatoare in promovarea exporturilor si actiunilor de cooperare si in desfasurarea activitatii lor de comert exterior.
    Art. 37
    Ministerul Comertului Exterior, impreuna cu Directia Centrala de Statistica, elaboreaza sistemul informational in domeniul comertului exterior, urmareste si raporteaza realizarea planului de comert exterior. In acest scop, ministerele, celelalte organe centrale, unitatile cu activitati de comert exterior, comitetele executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti sint obligate sa asigure datele si informatiile necesare.
    Art. 38
    Comitetul de Stat al Planificarii intocmeste, impreuna cu Ministerul Comertului Exterior, planul de comert exterior, ca parte integranta a planului de stat.
    Comitetul de Stat al Planificarii ia masuri in colaborare cu ministerele si alte organe - titulare de plan - ca la intocmirea planului de dezvoltare a economiei nationale sa se prevada fondul de marfuri destinate exportului, care sa asigure echilibrul balantei de plati externe, cresterea continua a eficientei comertului exterior prin imbunatatirea structurii exporturilor si importurilor, stabilitatea schimburilor economice cu strainatatea si respectarea angajamentelor externe.
    In colaborare cu ministerele si alte organe centrale, duce tratative cu organele centrale de planificare si economice din tarile socialiste si din alte tari cu privire la problemele colaborarii, specializarii si cooperarii economice in perspectiva.
    Art. 39
    Ministerul Finantelor verifica respectarea prevederilor cu caracter valutar din legi, decrete, precum si din hotariri ale Consiliului de Ministri, urmarind apararea intereselor financiare ale statului, controleaza - impreuna cu Ministerul Comertului Exterior - operatiile de comert exterior, executare de lucrari si prestatii de servicii, precum si orice alte operatii din care rezulta drepturi sau obligatii valutare, propunind masuri pentru cresterea eficientei activitatii economice externe. Indruma si verifica activitatea celorlalte organe care - potrivit legii - exercita controlul financiar in aceste probleme si sectoare de activitate.
    Art. 40
    Bancile, prin activitatea de creditare, de decontare, prin regimul dobinzilor, sprijina si exercita un control sistematic asupra realizarii productiei pentru export, determinind luarea de masuri care sa duca la dezvoltarea exportului, cresterea eficientei schimburilor economice si cheltuirea cu economicitate a fondurilor valutare.
    Banca Romana de Comert Exterior dezvolta permanent relatiile cu bancile din strainatate si incheie aranjamente si conventii cu acestea pentru fructificarea disponibilitatilor bancare care sa contribuie la sprijinirea dezvoltarii schimburilor economice ale Republicii Socialiste Romania cu alte state. In acest scop, Banca Romana de Comert Exterior urmareste evolutia conjuncturii financiare si monetare internationale, dezvolta contactele cu institutiile financiare si bancare internationale si poate organiza reprezentante proprii pe principalele piete monetare.
    Art. 41
    Ministerul Finantelor impreuna cu Ministerul Comertului Exterior si bancile au obligatia de a urmari cresterea permanenta a eficientei comertului exterior, de a veghea la mentinerea unei balante de plati externe echilibrate si participa la elaborarea unui plan valutar corespunzator.
    Art. 42
    Ministerul Afacerilor Externe actioneaza pentru promovarea relatiilor economice ale Romaniei cu celelalte state, raspunde pentru realizarea de acorduri si intelegeri care sa faciliteze largirea schimburilor economice, cooperarea economica si tehnico-stiintifica ale Republicii Socialiste Romania cu alte state.
    Ministerul Afacerilor Externe, impreuna cu Ministerul Comertului Exterior, acorda ajutor permanent si operativ tuturor ministerelor si organizatiilor economice romane in relatiile pe care acestea le au cu organisme si firme din alte state.
    Ministerul Afacerilor Externe, in colaborare cu Ministerul Comertului Exterior, cu alte ministere si organe centrale, potrivit competentei lor, asigura participarea Republicii Socialiste Romania la organismele economice internationale.
    Art. 43
    Ministerul Transporturilor, impreuna cu Ministerul Comertului Exterior, asigura aplicarea conventiilor si acordurilor internationale privitoare la expeditia si transporturile internationale, controleaza indeplinirea de catre unitatile din subordine a obligatiilor ce decurg din acestea si raspunde de indeplinirea planului de transporturi internationale.
    Ministerul Transporturilor raspunde de folosirea eficienta a mijloacelor de transport romanesti in traficul international.
    Art. 44
    Ministerul Turismului elaboreaza, in colaborare cu celelalte organe centrale si locale interesate, planul de incasari si plati in valuta pentru activitatea de turism si raspunde de realizarea lui.
    Art. 45
    Organizatiile centrale cooperatiste pot efectua operatiuni de export, import, executare de lucrari, prestatii de servicii si alte operatiuni de comert exterior in conditiile legii, prin unitatile lor autorizate.
    Art. 46
    Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor infaptuieste, impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale, politica partidului si statului in domeniul calitatii si al controlului tehnic de calitate al produselor, lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii de comert exterior.
    Art. 47
    Camera de Comert a Republicii Socialiste Romania este o organizatie obsteasca din care fac parte de drept organele si organizatiile care desfasoara activitate de comert exterior. Pot fi membri ai Camerei de Comert a Republicii Socialiste Romania si alte organizatii socialiste, precum si oameni de stiinta sau specialisti in probleme de comert exterior.
    Camera de Comert a Republicii Socialiste Romania contribuie la dezvoltarea si intarirea legaturilor economice ale Republicii Socialiste Romania prin dezvoltarea de relatii cu organizatii internationale similare, firme, organizatii economice si asociatii profesionale din strainatate, prin organizarea de tirguri si expozitii in tara sau in strainatate, prin actiuni de propaganda economica si comerciala, precum si prin alte mijloace prevazute de lege.
    Camera de Comert a Republicii Socialiste Romania, prin organele sale, asigura: protejarea drepturilor de proprietate industriala; controlul calitativ si cantitativ al marfurilor din mandatul clientilor sai; editarea de publicatii periodice, cataloage, prospecte.
    Pe linga Camera de Comert a Republicii Socialiste Romania functioneaza Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comert exterior.

    CAP. 4
    Organizarea in strainatate a activitatii de comert exterior

    Art. 48
    Seful misiunii diplomatice, in calitate de reprezentant al statului roman, poarta raspunderea pentru dezvoltarea cooperarii economice si tehnico-stiintifice, pentru largirea continua si realizarea schimburilor comerciale dintre Republica Socialista Romania si tara in care este acreditat.
    Seful misiunii diplomatice trebuie sa cunoasca temeinic posibilitatile Romaniei si ale tarii in care este acreditat, de cooperare economica si tehnico-stiintifica, de largire a comertului exterior si sa actioneze pentru folosirea acestor posibilitati in vederea dezvoltarii continue a schimburilor economice dintre Romania si tara respectiva.
    Sectia sau agentia economica, precum si alte reprezentante economice permanente sau temporare in tara respectiva, sint subordonate si raspund de activitatea lor si in fata sefului misiunii diplomatice; de asemenea, orice delegatie economica care se deplaseaza intr-o tara straina este obligata sa informeze si sa se consulte cu seful misiunii diplomatice asupra problemelor care fac obiectul deplasarii sale.
    Seful misiunii diplomatice acorda sprijinul necesar sectiei sau agentiei economice, tuturor reprezentantelor economice, permanente sau temporare, precum si delegatiilor economice pentru ca acestea sa-si poata realiza in bune conditii sarcinile ce le revin.
    Art. 49
    Ministerul Comertului Exterior, impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe, organizeaza reprezentarea economica permanenta in strainatate prin sectii economice ale misiunilor diplomatice, agentii comerciale, birouri comerciale si alte forme de reprezentare, in functie de necesitatile schimburilor economice si specificul tarii respective, purtind denumiri si functionind in conditiile convenite cu autoritatile din tara de resedinta.
    Sectiile economice, agentiile comerciale, birourile comerciale si celelalte forme de reprezentare functioneaza conform normelor si orientarilor generale date in comun de Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul Comertului Exterior, iar in problemele specifice de comert exterior, dupa instructiunile Ministerului Comertului Exterior; ele sint subordonate Ministerului Comertului Exterior, in fata caruia poarta raspunderea pentru activitatea depusa.
    Art. 50
    Sectiile economice ale misiunilor diplomatice, agentiile comerciale si celelalte forme de reprezentare raspund de dezvoltarea continua a schimburilor economice ale Republicii Socialiste Romania cu tara in care isi desfasoara activitatea, in care scop le revin urmatoarele atributii si sarcini principale:
    a) sa cunoasca economia tarilor de resedinta, realizarile in domeniul economic si tehnic, tendintele de dezvoltare si conjuncturale ale acestora;
    b) sa faca cunoscute realizarile in domeniul economic si tehnico-stiintific ale Republicii Socialiste Romania, produsele romanesti si posibilitatile de schimburi comerciale si de cooperare ale organizatiilor economice romane;
    c) sa prospecteze permanent piata, sa urmareasca continuu conjunctura pietei si sa informeze operativ Ministerul Comertului Exterior si ministerele sau unitatile economice interesate, facind propuneri de folosire a pietelor sau conjuncturii favorabile;
    d) sa ia toate masurile care se impun pentru realizarea sarcinilor de export si import in tara sau zona geografica in care isi desfasoara activitatea;
    e) sa stabileasca si sa mentina legaturi permanente pe linie economica cu autoritatile din tara de resedinta pentru crearea conditiilor necesare realizarii sarcinilor de comert exterior;
    f) sa faca propuneri privind largirea schimburilor comerciale si dezvoltarea cooperarii economice si tehnico-stiintifice cu tara de resedinta;
    g) sa urmareasca si sa sprijine indeplinirea prevederilor acordurilor comerciale si altor intelegeri bilaterale de cooperare economica si tehnico-stiintifica, precum si a protocoalelor sesiunilor comisiilor mixte, de cooperare economica si tehnica internationala;
    h) sa coordoneze si sa sprijine activitatea de reclama comerciala, sa prezinte propuneri de participare la expozitii, tirguri internationale si alte manifestari cu caracter economic si comercial in tara de resedinta;
    i) sa elaboreze studii conjuncturale privind tara unde activeaza; sa elaboreze propuneri privind organizarea si adaptarea in perspectiva a productiei de export la cerintele pietei respective; sa informeze operativ despre situatia preturilor pe piata respectiva;
    j) sa faca propuneri privind formele de organizare a desfacerii produselor in tarile respective, tinind seama de specificul marfurilor si al pietelor, urmarind o apropiere cit mai mare a producatorilor romani de consumatorii externi ai marfurilor respective.
    Art. 51
    Sectiile economice ale misiunilor diplomatice, agentiile si birourile comerciale din strainatate coordoneaza activitatea tuturor reprezentantilor permanenti sau temporari ai unitatilor industriale, unitatilor cu statut de centrala, intreprinderilor de comert exterior, ai misiunilor economice, actionind in strinsa unitate si sub indrumarea si controlul sefului misiunii diplomatice.
    Art. 52
    In vederea realizarii sarcinilor de export sau import, unitatile cu activitate de comert exterior pot fi reprezentate in strainatate prin delegati permanenti sau temporari, birouri tehnice si comerciale, societati proprii sau cu participare straina, reprezentanti locali, precum si alte forme proprii, in functie de specificul pietelor si conditiile concrete din fiecare tara.
    Trimiterea de delegati permanenti in strainatate se face cu acordul Ministerului Comertului Exterior.
    Art. 53
    Atributiile principale ale reprezentantilor in strainatate ai centralelor industriale, unitatilor cu statut de centrala, fabricilor, uzinelor si intreprinderilor specializate de comert exterior sint urmatoarele:
    a) sa asigure realizarea sarcinilor de comert exterior ale unitatilor pe care le reprezinta pentru tara respectiva;
    b) sa stabileasca legaturi directe cu conducerile firmelor si intreprinderilor straine;
    c) sa prospecteze pietele externe in vederea cresterii volumului si diversificarii exporturilor, sporirii eficientei operatiunilor de comert exterior;
    d) sa intocmeasca studii si analize conjuncturale pentru sectoarele si produsele pe care le reprezinta pe piata respectiva;
    e) sa asigure o informare larga asupra realizarilor in domeniul sectorului pe care il reprezinta si asupra posibilitatilor de export ale sectorului respectiv;
    f) sa urmareasca executarea contractelor de export si import, prestari de servicii si executari de lucrari;
    g) sa rezolve unele probleme legate de exportul produselor, care sint: urmarirea comportarii in exploatarea masinilor si utilajelor in perioada de garantie, asigurarea asistentei tehnice necesare, organizarea service-ului;
    h) sa initieze si sa urmareasca realizarea de actiuni de cooperare economica si tehnica pe baza de contracte de lunga durata in domeniul de activitate al organizatiilor economice pe care le reprezinta;
    i) sa faca propuneri sau sa organizeze reteaua de comercializare a produselor organizatiilor economice pe care le reprezinta;
    j) alte sarcini primite de la organizatiile economice pe care le reprezinta, precum si de la seful reprezentantei economice din tara respectiva.
    Art. 54
    Organizatiile de turism, de transporturi sau alte organizatii prestatoare de servicii pot fi reprezentate in strainatate prin agentii sau birouri proprii.

    CAP. 5
    Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala

    Art. 55
    Pe baza principiilor generale ale politicii externe a statului, cooperarea economica si tehnico-stiintifica a Republicii Socialiste Romania cu alte tari are drept scop:
    a) intensificarea participarii Republicii Socialiste Romania la diviziunea internationala a muncii, prin cooperarea economica si tehnico-stiintifica cu tarile membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate tarile socialiste si cu celelalte tari ale lumii, indiferent de orinduirea lor social-politica, care sa asigure dezvoltarea independenta a economiei noastre nationale;
    b) realizarea in conditii optime a planurilor de stat privind dezvoltarea economiei nationale;
    c) imbunatatirea si diversificarea continua a structurii schimburilor comerciale, cresterea eficientei exportului;
    d) accelerarea introducerii in productie a celor mai noi si eficiente realizari ale stiintei si tehnicii pe plan mondial, in vederea ridicarii nivelului tehnic calitativ al productiei;
    e) participarea Republicii Socialiste Romania in alte tari la realizarea unor programe de dezvoltare, in domeniul economic, comercial, financiar si in alte domenii de activitate.
    Art. 56
    Cooperarea economica si tehnico-stiintifica internationala poate fi realizata in forme variate, in functie de interesele economiei nationale, de obiectul cooperarii, de destinatia produselor.
    Coordonarea pe intreaga economie a actiunilor de cooperare economica si tehnica internationala se realizeaza de Comisia Guvernamentala de Colaborare si Cooperare Economica si Tehnica si de Ministerul Comertului Exterior, in strinsa legatura cu ministerele si organizatiile centrale cooperatiste si obstesti.
    Coordonarea actiunilor de cooperare stiintifica cu alte tari se realizeaza de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice in colaborare cu Comisia Guvernamentala de Colaborare si Cooperare Economica si Tehnica, Ministerul Comertului Exterior, Ministerul Afacerilor Externe si celelalte ministere si organe centrale interesate.
    Art. 57
    Organizatiile economice romane pot coopera cu firme sau organizatii economice straine la construirea in comun de obiective economice in Republica Socialista Romania si in strainatate.
    Art. 58
    Organizatiile economice romane pot constitui, cu aprobarea organelor in drept, societati mixte in strainatate si in Republica Socialista Romania, in domeniul productiei industriale si agricole, al activitatii de constructii, transporturi, comert, cercetare tehnico-stiintifica si servicii.
    Conditiile privind constituirea, organizarea, durata si functionarea societatilor mixte, drepturile si obligatiile partilor, modalitatile de formare a patrimoniului, precum si de retragere a cotei de participare, criteriile de repartizare a beneficiului si alte clauze specifice se prevad in contractul incheiat intre parti.
    Art. 59
    Societatile mixte constituite in Romania sint persoane juridice si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia Republicii Socialiste Romania; participarea partii romane la patrimoniul acestor societati mixte este de cel putin 51 la suta.
    Contractul de constituire, organizare si functionare a societatilor mixte din Romania se inregistreaza la Ministerul Comertului Exterior si devine valabil dupa ce este aprobat.
    In vederea aprobarii contractului, Ministerul Comertului Exterior verifica legalitatea clauzelor acestuia si oportunitatea infiintarii societatii mixte respective.
    Art. 60
    Statul roman asigura si garanteaza aportul financiar al organizatiilor economice romane la societatile mixte din strainatate, precum si functionarea societatilor mixte in Romania.
    Statul roman, prin institutiile imputernicite, da garantii partenerilor straini in legatura cu transferul in strainatate al cotelor de amortisment, al beneficiilor, precum si al altor drepturi ce li se cuvin, dupa plata impozitelor legale si indeplinirea altor obligatii prevazute in contract.
    Art. 61
    Firmele comerciale si organizatiile economice straine pot obtine autorizarea pentru infiintarea de reprezentante in Republica Socialista Romania in conditiile legii.
    Art. 62
    Prin lege pot fi create pe teritoriul Republicii Socialiste Romania porturi sau zone libere de taxe vamale, fiscale si de impozite, pentru exporturile si importurile efectuate prin aceste puncte.

    CAP. 6
    Regimul vamal

    Art. 63
    Ministerul Comertului Exterior realizeaza politica vamala a Republicii Socialiste Romania.
    Art. 64
    Marfurile, mijloacele de transport, precum si orice alte bunuri, pot intra sau iesi din Republica Socialista Romania prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat unde functioneaza organe vamale, fiind supuse controlului vamal, potrivit legii.
    Art. 65
    Marfurile care se importa sint supuse regimului taxelor vamale, fiscale, sau altor taxe stabilite prin lege.

    CAP. 7
    Dispozitii finale

    Art. 66
    Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, materiala, civila, administrativa sau penala.
    Art. 67
    Pe data publicarii prezentei legi se abroga Decretul nr. 317/1949 pentru reglementarea operatiunilor de export, import si tranzit.

    Aceasta lege a fost votata de Marea Adunare Nationala in sedinta din 17 martie 1971, intrunind din cele 450 voturi exprimate, 449 voturi pentru si 1 vot impotriva.

                               Presedintele
                         Marii Adunari Nationale,
                               STEFAN VOITEC

    In conformitate cu articolul 57 din Constitutia Republicii Socialiste Romania, semnam aceasta lege.

                               Presedintele
                            Consiliului de Stat,
                             NICOLAE CEAUSESCU