LEGE    din  2 mai 1879

asupra responsabilitatii ministeriale

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: volumul LEGI UZUALE

    CAP. 1
    Responsabilitatea

    1. Toate dispozitiunile legilor penale ordinare, relative la infractiunile comise, atat de functionarii publici in exercitiul functiunilor lor cat si de particulari, se aplica si ministrilor.
    2. Afara de cazurile care intra in prevederile art. 1 se va pedepsi cu detentiunea prevazuta la codicele penal si cu interdictiunea, de la 3 ani pana la maximum toata viata, de a ocupa functiuni publice, ministrul:
    a) Care va fi semnat sau contrasemnat decrete sau va fi luat dispozitiuni, care violeaza un text expres al Constitutiunei;
    b) Care, prin violenta sau frauda, ar impiedica sau ar incerca sa impiedice liberul si sincerul exercitiu al dreptului electoral al cetatenilor, chiar si in cazul cand in asemeni fapte ar fi obtinut aprobarea ulterioara a Corpurilor Legiuitoare.
    3. Se va pedepsi cu interdictiunea, de la 3 ani pana la maximum toata viata de a mai ocupa functiuni publice, ministrul:
    a) Care va fi semnat sau contrasemnat decrete sau va fi luat dispozitiuni, care violeaza un text expres al unei legi existente;
    b) Care, cu rea credinta si in prejudiciul intereselor tarii, amagesc reprezentatiunea nationala asupra situatiunei afacerilor Statului.
    4. Ministrul care, cu rea credinta va fi cauzat o dauna Statului, sau il va fi expus la daune catre particulari, va fi raspunzator civil catre Stat, si se va judeca conform dreptului comun, fiind in acest caz, autorizarea Corpurilor Legiuitoare necesara.
    5. Ministrii sunt responsabili pentru cazurile prevazute in articolele de mai sus, de la depunerea juramantului pana la incetarea lor de fapt din functiune.
    6. Membrii unui cabinet sunt solidar raspunzatori inaintea dispozitiunilor penale, ale acestei legi, atat pentru faptele savarsite in comun, cat si pentru acelea carora le-au dat o sustinere intentionata.
    7. Este complice al ministrului dat in judecata, si se pedepseste conform principiilor statornicite pentru complicitate in codicele penal, functionarul care va fi executat ordinele sau orice dispozitiuni al caror obiect nu era de resortul ministrului, sau a carora ilegalitate era evidenta.
    8. Judecatorii pot aplica in aceasta materie beneficiul circumstantelor atenuante, conform dreptului comun.

    CAP. 2
    Procedura

    9. Crimele si delictele comise de un ministru, afara de exercitiul functiunilor sale, se trimit la instantele ordinare.
    10. Nici instructiunea, nici urmarirea nu se pot incepe, fara autoritatea Camerei sau a Senatului dupa cum ministrul, a carui urmarire se cere, face parte din unul sau celalalt din aceste Corpuri. In caz de a nu fi nici deputat, nici senator, partea care porunceste urmarirea, adreseaza dupa alegerea sa, cererea de autorizarea Camerei sau a Senatului.
    11. Camera sau Senatul pot totdeauna sa ordone din oficiu, urmarirea pentru crimele sau delictele comise de un ministru afara din exercitiul functiunilor sale, trimitandu-l tot la instantele ordinare.
    12. Autorizarea de urmarire se da de Corpurile Legiuitoare respective cu majoritatea de 2 treimi.
    13. Contraventiunile comise de ministri se judeca de tribunal, si in formele ordinare ca si delictele insa fara prealabila autorizare a unui Corp Legiuitor.
    14. Ministrii nu se pot da in judecata pentru infractiunile comise in exercitiul functiunilor lor, de cat de catre Corpurile Legiuitoare, impreuna sau in parte, sau de catre Domn.
    Propunerea de darea in judecata trebuie sa se faca in scris si subsemnat in Camera de 20 deputati si in Senat de 10 senatori; ea va trebui sa precizeze infractiunile pe care se intemeiaza.
    15. Presedintele Camerei sau al Senatului, pune propunerea la ordinea zilei, peste 5 zile de la prezentarea ei. In caz de flagrant delict, o pune imediat in dezbatere. Afara de acest caz, discutiunea se margineste asupra chestiunii, daca Corpul Legiuitor trece la ordinea zilei, sau trimite propunerea in studiul unei comisiuni de informatiuni prealabile.
    Daca ministrul este prezent la sedinta, fie ca ministru in functiune, fie ca deputat ori senator, el este ascultat.
    Pentru trimiterea la comisiunea de informatiuni, se cere un vot cu majoritatea absoluta.
    16. In caz de flagrant delict de crima, de o data cu trimiterea propunerii la comisiunea de informatiuni prealabile, Corpul Legiuitor poate sa voteze cu 2 treimi si arestarea preventiva a ministrului.
    17. Comisiunea de informatiuni prealabile este compusa din 7 membri, care nu trebuie sa fie dintre aceia ce au subscris propunerea de dare in judecata; ea se alege prin vot secret si procede imediat la constatarea faptelor articulate de propunere, la orice alte informatiuni prealabile poate sa adauge noi fapte la cele denuntate, asculta pe ministru, daca el cere sa fie ascultat, si 10 zile de la alegerea sa, trebuie sa-si prezinte raportul.
    Corpul Legiuitor poate sa prelungeasca acest termen dupa cererea comisiunii. Subscritorii propunerii de dare in judecata au dreptul sa asiste la lucrarile comisiunii de informatiuni.
    18. Raportul se comunica ministrului o data cu depunerea lui pe biroul Corpului Legiuitor. Cinci zile dupa aceasta, darea in judecata se pune in dezbatere, si daca Corpul Legiuitor o admite cu doua treimi, alege imediat un comitet de instructiune.
    Inainte de exprimarea votului, ministrul are dreptul de a-si prezenta apararea orala sau in scris dinaintea Corpului Legiuitor care l-a dat in judecata, chiar daca n-ar mai fi in functiune si n-ar face parte din vreunul din Corpurile Legiuitoare.
    19. Daca mai multi ministri se pun de odata in acuzare, se cere un vot separat pentru fiecare.
    20. De odata cu admiterea darii in judecata ministrul este suspendat din orice functiune publica si din mandatul de deputat sau senator.
    21. Darea in judecata se face cunoscuta de biroul Corpului Legiuitor care a rostit-o, celuilalt Corp Legiuitor, Domnului si Curtii de Casatiune.
    22. Corpul Legiuitor statorniceste numarul de membri din care are a se compune comitetul de instructiune, care, in nici un caz, nu va avea mai putin de 7 membri.
    Comitetul alege din sanul sau un presedinte si doi secretari.
    El isi face regulamentul despre modul in care isi va exercita atributiunile.
    23. Puterile acestui comitet se continua, de plin drept, din sesiune in sesiune, din legislatura, in legislatura, fara privire la prorogatiune sau disolutiune, in tot timpul duratei instructiunii.
    In caz de dizolutiune, acest comitet este investit de drept si cu atributiunile comitetului de acuzatiune.
    24. Membrii Corpului Legiuitor, care au rostit darea in judecata, au drept sa asiste la lucrarile comitetului de instructiuni.
    25. Toate puterile acordate judilor instructori si presedintilor Curtilor de jurati de catre codicele de procedura criminala, afara de dreptul de a decreta arestarea preventiva, apartin comitetului de instructiune si presedintelui sau.
    26. In orice caz, fie acuzatiunea calificata crima sau delict, apararea va fi in drept sa invoce probele de orice natura, fara nevoie de inscriptiune in fals, in contra proceselor verbale.
    27. Martorii experti si oricare alte persoane, al carora concurs ar putea sa fie cerut in materie criminala, sunt supusi inaintea comitetului de instructiune acelorasi obligatiuni ca inaintea judecatorilor instructori si Curtilor de jurati, si pasibili de aceleasi pedepse, in caz de infractiune sau de refuz.
    Functionarii chemati a depune sunt scutiti, cu aceasta ocaziune, de secretul oficial.
    28. Ofensa in contra membrilor comitetului de instructiune, si coruperea de martori, sunt pedepsite conform dispozitiunilor Capitolului IV, sectiunea II si VIII, din codicele penal.
    Pedepsele statornicite sunt aplicate de tribunalele ordinare, carora comitetul le va trimite procesele sale verbale constatand delictele.
    29. Comitetul de instructiune va fi dator a depune pe biroul Corpurilor Legiuitoare rezultatul lucrarilor sale, in cursul sesiunii in care s-a rostit darea in judecata, afara de intarzieri justificate, pentru care Corpul Legiuitor va putea acorda prelungiri pana la o alta sesiune.
    30. Lucrarea comitetului de instructiune se va prezenta Corpului Legiuitor. Daca concluziunile comitetului de instructiune mentin acuzatiunea, nu se urmeaza discutiunea, si nu se cere un nou vot, acuzatiunea este mentinuta deplin drept.
    Daca concluziunile vor fi favorabile acuzatului, sau, daca in cursul dezbaterilor asupra-le, s-ar propune vreun amendament, in favoarea lui, atat concluziunile favorabile, cat si amendamentul, nu se vor admite, de cat daca vor intruni majoritatea de 2 treimi.
    La caz ca Corpul Legiuitor, care a votat darea in judecata, sa se fi dizolvat mai inainte ca comitetul de instructiune sa-si fi terminat lucrarea, acest comitet isi va indeplini insarcinarea, fara sa aiba dreptul de a scoate el insusi pe vreun prevenit de sub acuzatiune; apoi nu va mai prezenta lucrarea sa noii Camere, ci va merge de-a dreptul sa sustina acuzatiunea inaintea curtii de casatiune, in conformitate cu art. 23 de mai sus.
    31. Aceeasi Camera sau acelasi Senat, care a dat in judecata un ministru, poate, inainte de infatisarea procesului, sa-l scoata de sub acuzare, printr-un vot dat cu doua treimi asupra unei propuneri motivate, prezentata de comitetul de acuzare, de 20 deputati sau de 10 senatori.
    32. In caz de a fi inlocuit prin facere de noi alegeri, Corpul Legiuitor care a votat darea in judecata, cererea de a se scoate ministrul de sub acuzare nu se poate discuta de noul Corp Legiuitor, decat numai dupa propunerea comitetului de instructiune si nu se poate admite decat cu doua treimi.
    33. Mandatul comitetului de instructiune, odata terminat in modul prevazut mai sus, Corpul Legiuitor alege un comitet de acuzare, care va inainta si sustine acuzatiunea inaintea Inaltei Curti de Casatiune.
    34. Ministrul pus sub acuzare are dreptul de a-si lua copie dupa actele instructiunii.
    Asemenea si comitetul de acuzare are dreptul de a cere prevenitului comunicare dupa actele ce au a-i servi la aparare. La caz de refuz din parte-i, si de a prezenta acele acte numai inaintea Curtii de casatiune, comitetul de acuzare este in drept a cere curtii o amanare spre a face un supliment de instructiune, pe care o va face el insusi. Curtea nu poate sa refuze in acest caz amanarea.
    35. Inalta Curte de Casatiune si de justitie judeca in sectiuni unite, numarul membrilor fiind totdeauna cu sot; paritatea de voturi apara pe acuzat.
    36. Procedura inaintea Inaltei Curti de Casatiune este stabilita de insasi Curtea, observand dispozitiunile procedurii penale, intrucat si acestea nu ar fi contrarii dispozitiunilor legii de fata.
    37. Guvernul, precum si orice parte lezata, se poate constitui parte civila la Curtea de Casatiune, in tot cursul procesului pornit de Domn sau de Corpurile Legiuitoare; dupa pronuntarea nu va mai putea intenta actiune decat la tribunalele ordinare.
    38. Instructiunea complicilor ministrului se va putea delega, de comitetul de instructiune magistratilor instructori ordinari. Complicii sunt judecati de Inalta Curte de Casatiune si de justitie, de odata cu autorul principal.

    CAP. 3
    Despre prescriptiune

    39. Prescriptiunea pentru crimele, delictele sau contraventiunile de drept comun comise de ministri este conform dreptului comun.
    Pentru delictele speciale, prevazute de aceasta lege, prescriptiunea va fi de 5 ani.
    In ambele aceste cazuri prescriptiunea va curge de la data incetarii de fapt din functiune.
    40. Dispozitiunile dreptului comun, in ceea ce priveste prescriptiunea, se aplica si actiunii civile in contra ministrilor.