E-mail:
Parola:
     
 Nu ai cont? Inregistreaza-te
 Ai uitat parola? Click aici
alerte legex
Coduri postale şi prefixe telefonice naţionale şi internaţionale
Legături cu alte acte
Cele mai căutate legi
Ultimele acte citite
Sisteme de securitate
Registrul Agricol Integrat - www.registrulagricolintegrat.ro

Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

HOTARARE Nr

HOTARARE   Nr. 859 din 16 august 2002

pentru aprobarea Instructiunilor privind metodologia de calcul al impozitului pe profit

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 640 din 29 august 2002


SmartCity3


    In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    ARTICOL UNIC
    Se aproba Instructiunile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit, cuprinse in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         p. Ministrul finantelor publice,
                         Gheorghe Gherghina,
                         secretar de stat

                         p. Seful Departamentului
                         de Politici Economice,
                         Petrisor Peiu,
                         secretar de stat

                         Ministrul pentru intreprinderile
                         mici si mijlocii si cooperatie,
                         Silvia Ciornei

    ANEXA 1

                          INSTRUCTIUNI
privind metodologia de calcul al impozitului pe profit

    Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, denumita in continuare lege:
    Art. 1
    (1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, in conditiile prezentei legi, si denumite in continuare contribuabili:
    a) persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;

    Instructiuni:
    1.1. Fac parte din aceasta categorie companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita sub legislatia romana.
    Din categoria persoanelor juridice platitoare de impozit pe profit nu fac parte contribuabilii care sunt obligati la plata impozitului pe venit, potrivit legii.

    Lege:
    b) persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;

    Instructiuni:
    1.2. Persoanele juridice straine, cum sunt: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legislatia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci cand isi desfasoara activitatea, integral sau partial, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, astfel cum este definit la art. 17 din lege, de la inceputul activitatii acestuia.

    Lege:
    c) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania ca beneficiari ori parteneri impreuna cu o persoana juridica romana intr-o asociere sau o alta entitate ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru profitul realizat in Romania;
    d) persoanele juridice romane si persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri care nu dau nastere unei persoane juridice. In acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica;

    Instructiuni:
    1.3. Veniturile si cheltuielile rezultate din asocierile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. c) si d) din lege, potrivit dispozitiilor legale, se contabilizeaza distinct de persoana juridica romana stabilita prin contractul de asociere, cu respectarea reglementarilor contabile in vigoare. Persoana juridica romana are si obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa impozitul pentru profitul determinat, precum si de a depune declaratia de impozit pe profit pentru persoanele fizice si juridice nerezidente, cat si pentru persoanele fizice rezidente care fac parte din asociere, in termenele prevazute la art. 20 si 21 din lege.
    Partea din venituri si cheltuieli care se cuvine persoanelor juridice rezidente dintr-o astfel de asociere se inregistreaza in contabilitatea proprie si se include in baza impozabila a acestora.
    1.4. In cazul asocierilor dintre persoanele juridice romane, veniturile si cheltuielile determinate de operatiunile asocierii se contabilizeaza distinct de catre unul dintre asociati, stabilit conform contractului, urmand ca lunar sa se transmita pe baza de decont partea ce revine fiecarui asociat, in vederea inregistrarii in contabilitatea proprie. In cazul in care din asociere fac parte mai multe persoane juridice romane, persoana juridica care tine evidenta contabila potrivit contractului de asociere trebuie sa indeplineasca obligatiile prevazute la pct. 1.3.

    Lege:
    e) persoanele juridice straine care obtin veniturile prevazute la art. 16, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

    Instructiuni:
    1.5. Pentru determinarea impozitului pe profit se iau in calcul veniturile si cheltuielile aferente acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiect al impozitului cu retinere la sursa.

    Lege:
    (2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:
    a) trezoreria statului;
    b) institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare, si Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, daca legea nu prevede altfel;
    c) organizatiile de nevazatori, de invalizi si ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile realizate de unitatile economice fara personalitate juridica ale acestora, protejate potrivit legii speciale de organizare si functionare privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;

    Instructiuni:
    1.6. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit unitatile economice fara personalitate juridica ale organizatiilor de nevazatori, de invalizi si ale persoanelor cu handicap, infiintate conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Lege:
    d) fundatiile romane constituite ca urmare a unor legate;

    Instructiuni:
    1.7. Fundatia constituita ca urmare a unor legate, in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat in mod permanent si irevocabil realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.

    Lege:
    e) cooperativele care functioneaza ca unitati protejate ale persoanelor cu handicap, special organizate, potrivit legii de organizare si functionare privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap;

    Instructiuni:
    1.8. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cooperativele care functioneaza ca unitati protejate ale persoanelor cu handicap, daca sunt organizate potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti, cu modificarile ulterioare.

    Lege:
    f) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia utilizarii sumelor respective pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de construire, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si pentru actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;

    Instructiuni:
    1.9. Nu intra sub incidenta acestor prevederi persoanele juridice si orice alte entitati care realizeaza produse pe baza de autorizatie acordata de fiecare cult religios, pentru veniturile realizate din activitatile mentionate.

    Lege:
    g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior;

    Instructiuni:
    1.10. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit institutiile de invatamant pentru veniturile obtinute din activitati economice, care sunt utilizate potrivit prevederilor Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    1.11. Veniturile obtinute de institutiile de invatamant din activitati economice, care nu sunt folosite in scopurile expres mentionate la pct. 1.10 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cota de 25%, plata impozitului facandu-se la termenele stabilite la art. 20 din lege.

    Lege:
    h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitatile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune.

    Instructiuni:
    1.12. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit asociatiile de proprietari si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit prevederilor Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati economice cum ar fi inchirierea spatiilor comune, care sunt utilizate pentru imbunatatirea confortului si eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune.
    1.13. Veniturile obtinute de asociatiile de proprietari si de asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari din activitati economice, care nu sunt folosite in scopurile expres prevazute la pct. 1.12 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cota de 25%, plata impozitului facandu-se la termenele prevazute la art. 20 din lege.

    Lege:
    (3) Persoanele juridice romane fara scop patrimonial sunt exceptate de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele categorii de venituri:
    a) cotizatiile membrilor;
    b) contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
    c) taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
    d) donatiile si sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;
    e) dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din asemenea venituri;
    f) veniturile pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
    g) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;
    h) venituri din actiuni intamplatoare realizate de organizatii sindicale/patronale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare si functionare;
    i) veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor juridice fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea economica.

    Instructiuni:
    1.14. Persoanele juridice romane fara scop patrimonial sunt: organizatiile sindicale si organizatiile patronale infiintate in baza unor legi speciale, asociatiile si fundatiile infiintate in baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, precum si alte asemenea organizatii infiintate in baza unor legi speciale.
    1.15. In scopul aplicarii acestor prevederi veniturile si cheltuielile aferente activitatilor desfasurate in scopul obtinerii de profit se evidentiaza din punct de vedere contabil conform reglementarilor contabile, iar calculul impozitului pe profitul rezultat se efectueaza conform metodologiei prevazute la cap. II din lege.

    Lege:
    (4) Persoanele juridice fara scop patrimonial, pentru veniturile realizate din activitati economice pana la nivelul echivalentului in lei de 10.000 euro, realizate intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevazute la alin. (3), sunt exceptate de la plata impozitului pe profit.
    (5) Persoanele juridice romane fara scop patrimonial care nu se incadreaza in conditiile referitoare la nivelul veniturilor prevazute la alin. (4), pentru profitul obtinut din activitati economice, platesc impozit pe profit, calculat potrivit art. 2 alin. (1).

    Instructiuni:
    1.16. Persoanele juridice romane fara scop patrimonial care obtin venituri din activitati economice platesc impozit pe profit pentru profitul corespunzator veniturilor ce depasesc limitele stabilite la art. 1 alin. (4) din lege. In scopul determinarii impozitului pe profit datorat pentru activitatea economica impozabila se face ponderea veniturilor neimpozabile in total venituri din activitati economice. Ponderea rezultata este aplicata la valoarea impozitului pe profit calculat la nivelul intregii activitati economice, in vederea stabilirii impozitului datorat pentru activitatea economica impozabila.
    Cursul de schimb valutar euro/ROL este cel de la data inregistrarii veniturilor in contabilitate.
    1.17. La stabilirea profitului impozabil pentru activitatea economica desfasurata de persoanele juridice fara scop patrimonial se aplica regulile stabilite la cap. II din lege. Cheltuielile cu indemnizatia de deplasare, acordata salariatilor pentru deplasari in tara si in strainatate, sunt deductibile pana la nivelul stabilit la art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, numai in masura in care aceste deplasari sunt justificate ca fiind efectuate strict in scopul desfasurarii activitatii economice.

    Lege:
    Art. 2
    (1) Cota de impozit pe profit este de 25%, cu exceptiile prevazute de prezenta lege.
    (2) In cazul Bancii Nationale a Romaniei cota de impozit pe profit este de 80% si se aplica asupra veniturilor ramase dupa scaderea cheltuielilor deductibile si a fondului de rezerva, potrivit legii.
    (3) Contribuabilii care obtin venituri din activitatile desfasurate pe baza de licenta in zona libera platesc o cota de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.

    Instructiuni:
    2.1. Pentru contribuabilii care desfasoara activitati in zonele libere pe baza de licente eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, profitul obtinut din aceste activitati este impozitat cu cota de 5% pana la data de 31 decembrie 2004, cu exceptia cazului prevazut la art. 3 alin. (2) si la art. 35 alin. (5) din lege.
    2.2. In cazul in care contribuabilul isi desfasoara activitatea in zona libera prin unitati fara personalitate juridica, acesta este obligat sa tina evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente acestei activitati, pana la nivel de balanta de verificare. La determinarea profitului aferent activitatii se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare, precum si alte asemenea cheltuieli, proportional cu veniturile obtinute in zona libera fata de veniturile totale realizate de persoana juridica.
    2.3. Pierderea rezultata din operatiunile realizate in zona libera nu se recupereaza din profitul impozabil realizat in afara zonei, aceasta urmand sa fie recuperata din profiturile obtinute din aceeasi zona.

    Lege:
    (4) Contribuabilii care au incasat printr-un cont bancar din Romania venituri in valuta din exportul bunurilor si/sau al prestarilor de servicii, realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, platesc o cota de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al veniturilor. Suma aferenta reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizeaza la sfarsitul anului ca sursa proprie de finantare, in limita profitului ramas dupa inregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestarile de servicii pentru care se aplica cota de impozit redusa sunt cele pentru care beneficiarul prestarii este in strainatate.

    Instructiuni:
    2.4. Pentru a calcula impozitul pe profit cu cota redusa exportatorii de bunuri trebuie sa faca dovada prin inregistrarile din contabilitatea de gestiune, in functie de specificul activitatii, ca aceste bunuri sunt realizate din activitatea proprie prin procesarea materiei prime, prelucrarea sau transformarea acesteia.
    2.5. Serviciile realizate din activitatea proprie includ orice servicii executate pentru care beneficiarul prestarii este in strainatate.
    2.6. Beneficiaza de aceasta facilitate si comisionarii care au incheiat contracte de comision cu o entitate straina, pentru veniturile incasate ca urmare a prestarii serviciilor prevazute in aceste contracte. In aceasta situatie producatorii beneficiaza de cota redusa corespunzatoare valutei incasate intr-un cont bancar din Romania, pentru partea ce reprezinta contravaloarea aportului propriu la realizarea exportului.
    2.7. In vederea aplicarii acestei facilitati se intocmeste o situatie a veniturilor incasate din export la cursul de schimb in vigoare la data incasarii, nediminuate cu costurile privind transferul bancar. Ponderea veniturilor incasate din export in volumul total al veniturilor inregistrate conform reglementarilor contabile se face cumulat de la inceputul anului. Cota redusa se aplica asupra profitului impozabil aferent acestei ponderi, calculat si evidentiat, cumulat de la inceputul anului fiscal.
    2.8. Justificarea efectuarii operatiunilor de export, inclusiv a operatiunilor de lohn, se face pe baza contractelor incheiate cu beneficiarii externi, insotite de facturi, DVE si/sau DIV, extrase de cont bancar.
    2.9. Contribuabilii care presteaza servicii turistice catre beneficiari straini, persoane fizice si juridice nerezidente, beneficiaza de cota redusa in baza contractelor externe, a facturilor emise si incasate intr-un cont bancar din Romania prin transfer bancar sau prin carti de credit.
    2.10. In grupa veniturilor totale care se iau in calcul la determinarea ponderii veniturilor realizate din export se includ toate veniturile inregistrate conform reglementarilor contabile, cu exceptiile prevazute la pct. 7.2.
    2.11. In categoria veniturilor incasate printr-un cont bancar din Romania intra si veniturile incasate prin intermediul cecurilor, in conditiile in care aceste instrumente de plata presupun derularea de transferuri bancare.
    2.12. Nu intra sub incidenta art. 2 alin. (4) din lege veniturile incasate in numerar din exportul de bunuri si servicii, precum si operatiunile de comert international prin care nu se incaseaza valuta in conturile bancare din Romania, cum sunt, de exemplu: clearing, barter, alte forme de reexport, precum si cele incasate in conturi bancare in strainatate, chiar si in situatia in care sunt indeplinite conditiile de autorizare ale Bancii Nationale a Romaniei. Tranzactiile efectuate numai scriptic, in scopul principal de a beneficia de cota redusa de impozit, nu se incadreaza in prevederile art. 2 alin. (4) din lege. In cazul serviciilor financiare sunt luate in considerare numai cele pentru care sunt identificate anumite comisioane, suma luata in calcul la determinarea veniturilor realizate din export fiind limitata numai la valoarea acestor comisioane. Nu beneficiaza de cota redusa de export dobanzile incasate pentru creditele externe acordate.
    2.13. In cazul exporturilor complexe cota redusa de impozit pe profit se acorda atat contractantului general, cat si subcontractantilor definiti potrivit legii, proportional cu contributia la realizarea exportului.
    2.14. Pentru determinarea impozitului datorat se iau in calcul si incasarile din anul curent, aferente veniturilor din export realizate in anul fiscal incheiat, pana la termenul prevazut la art. 21 sau 22 din lege pentru depunerea declaratiei definitive privind impozitul pe profit pentru anul fiscal expirat. Contribuabilii care au definitivat pana la data de 25 ianuarie inchiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia definitiva de impunere pana la aceasta data inclusiv. Contribuabilii care depun declaratia definitiva de impunere pana la data depunerii situatiilor financiare anuale conform legii iau in calcul si incasarile inregistrate pana la aceasta data, aferente exporturilor facturate pana la data de 31 decembrie a exercitiului financiar incheiat.

    Lege:
    (5) Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 cota de impozit pe profit este de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor incasate din export in volumul total al veniturilor. Incepand cu data de 1 ianuarie 2004 cota de impozit pe profit este de 25% .
    (6) Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem de sprijin cu finantare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotarare a Guvernului.
    Art. 3
    (1) Contribuabililor care beneficiaza de facilitatile prevazute la art. 2 alin. (3) - (5) nu li se aplica dispozitiile art. 11 alin. (5). Contribuabilii isi exprima optiunea pentru una dintre cele doua facilitati la inceputul anului fiscal.

    Instructiuni:
    3.1. Contribuabilul trebuie sa isi exprime optiunea pentru una dintre cele doua facilitati. Optiunea va fi inscrisa pe prima declaratie privind obligatiile la bugetul de stat, urmand sa fie depusa pana la termenul stabilit de lege. In cazul in care optiunea nu este exercitata, contribuabilul se considera ca a optat pentru facilitatile prevazute la art. 2 alin. (3) - (5) din lege.

    Lege:
    (2) In cazul contribuabililor care isi desfasoara activitatea in zonele libere, pentru veniturile realizate din export se aplica cota cea mai favorabila prevazuta la art. 2 alin. (3) si (4).
    (3) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la art. 2 alin. (3) - (5) si la art. 11 alin. (5) nu mai beneficiaza de facilitatile de natura impozitului pe profit, prevazute in alte acte normative.
    (4) Contribuabilii prevazuti la art. 35 alin. (3) - (5) nu intra sub incidenta alin. (3).
    Art. 4
    (1) Anul fiscal al fiecarui contribuabil este anul calendaristic.
    (2) Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa existe in cursul unui an fiscal, perioada impozabila este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.

    Instructiuni:
    4.1. In cazul infiintarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada impozabila incepe:
    a) de la data inregistrarii acestuia la registrul comertului, daca are aceasta obligatie;
    b) de la data inregistrarii in registrul condus special de judecatorii, daca are aceasta obligatie;
    c) de la data intrarii in vigoare a contractelor de asociere, in cazul asocierilor care nu dau nastere unei noi persoane juridice.
    4.2. Perioada impozabila se incheie in cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic incetarea existentei persoanelor juridice supuse acestor operatiuni, la urmatoarele date:
    a) in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, la data inmatricularii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele;
    b) in celelalte cazuri, la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.
    4.3. In cazul lichidarii unui contribuabil intr-un an fiscal perioada impozabila inceteaza o data cu data radierii din registrul unde a fost inregistrata infiintarea acestuia.

    Lege:
    Art. 5
    (1) Cu exceptia dispozitiilor alin. (2), in cazul asocierii sau al altor forme de organizare fara personalitate juridica, fiecare partener, asociat sau beneficiar se impoziteaza in limita care i se cuvine din profit.

    Instructiuni:
    5.1. Sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) din lege intra orice forma de asociere, inclusiv asocierile dintre persoane juridice straine care desfasoara activitati economice pe teritoriul Romaniei in vederea obtinerii de venituri.
    5.2. In cazul asocierilor dintre persoane nerezidente care desfasoara activitati economice pe teritoriul Romaniei, veniturile si cheltuielile determinate de operatiunile asocierii se contabilizeaza de catre unul dintre asociati, stabilit in mod obligatoriu in contractul de asociere. Persoana nerezidenta obligata prin contract sa tina contabilitatea are si obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa impozitul aferent profitului determinat pentru persoanele nerezidente care fac parte din asociere, precum si de a depune declaratia de impozit pe profit la termenele prevazute la art. 20 si 21 din lege.

    Lege:
    (2) In cazul asociatiunilor in participatiune sau al asocierilor similare, veniturile si cheltuielile sunt alocate acestora in limita cotelor de participatiune detinute de fiecare asociat. Orice plati suplimentare prevazute in contractul de asociere, inclusiv contributiile suplimentare, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

    Instructiuni:
    5.3. In cazul asocierilor in participatiune partea rezultata din veniturile si din cheltuielile asocierii se distribuie fiecarui asociat pentru determinarea profitului impozabil, proportional cu cotele mentionate in contractul de asociere. In acest scop orice plati suplimentare prevazute in contractul de asociere nu sunt cheltuieli deductibile.

    Lege:
    Art. 6
    In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor si a cazinourilor, impozitul pe profit datorat potrivit prezentei legi, aferent acestor activitati, nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activitati. In situatia in care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.

    Instructiuni:
    6.1. Contribuabilii care desfasoara activitatile prevazute la art. 6 din lege tin evidenta contabila distincta pentru veniturile si cheltuielile aferente acestor activitati, pana la nivel de balanta. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din aceste activitati. In cazul in care impozitul pe profitul datorat pentru activitatile prevazute la art. 6 din lege este mai mic de 5% din veniturile din aceste activitati, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri, indiferent de suma impozitului pe profit rezultata din desfasurarea celorlalte activitati.

    Lege:

    CAP. 2
    Determinarea profitului impozabil

    Art. 7
    (1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile.
    (2) In cazul bunurilor mobile si imobile produse de catre contribuabili si valorificate in baza unui contract de vanzare cu plata in rate, contribuabilii pot opta pentru inregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevazute in contract. Cheltuielile corespunzatoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute in contractele incheiate intre parti, proportional cu valoarea ratei inregistrate in valoarea totala a contractului. Optiunea se exercita in momentul livrarii bunurilor si nu se poate reveni asupra ei.

    Instructiuni:
    7.1. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul veniturile si cheltuielile, precum si orice alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile conform cap. II din lege. Nu se iau in calcul efectele schimbarii politicilor contabile in cazul in care nu sunt cerute de lege si nici diferentele rezultate ca urmare a utilizarii unor politici contabile diferite de regulile fiscale aplicabile elementelor de natura veniturilor si cheltuielilor.
    7.2. In scopul aplicarii prevederilor legii sau ale prezentelor instructiuni, care se refera la calculul ponderii veniturilor contribuabilului, nu sunt luate in calcul: veniturile inregistrate in conturile 711 "Venituri din productia stocata", 721 "Venituri din productia de imobilizari necorporale" si 722 "Venituri din productia de imobilizari corporale", precum si veniturile care sunt rezultate din evaluarea activelor in valuta si, dupa caz, eventualele venituri din evaluarea datoriilor in valuta, conform reglementarilor contabile.
    7.3. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, acestea fiind tratate in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobata si modificata prin Legea nr. 101/1995, cu modificarile ulterioare. Acelasi tratament se aplica si rezervelor constituite din diferente de curs favorabile aferente capitalului social in devize.
    7.4. Veniturile ori cheltuielile inregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale careia ii apartine. In cazul in care contribuabilul sau organele fiscale constata ca dupa depunerea declaratiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis sau a fost inregistrat eronat, contribuabilul este obligat sa depuna declaratia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Daca in urma efectuarii acestei corectii rezulta o suma suplimentara de plata a impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreaza majorari si penalitati conform legislatiei in vigoare.
    7.5. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevazute de legislatia in vigoare se aplica trimestrial sau lunar, dupa caz, astfel incat la finele anului acestea sa se incadreze in prevederile legii.
    7.6. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca un registru de evidenta fiscala, intr-un singur exemplar, compus din 100 de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial. Completarea se face in ordine cronologica, fara stersaturi, iar informatiile inregistrate trebuie sa corespunda cu operatiunile fiscale si cu datele prezentate in declaratiile de impunere. Registrul de evidenta fiscala se completeaza in toate situatiile in care informatiile cuprinse in declaratia fiscala sunt obtinute in urma unor prelucrari ale informatiilor furnizate de contabilitate.
    Modul de completare a registrului de evidenta fiscala este la latitudinea fiecarui contribuabil, in functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii ale acestuia. Exemplificam in acest sens: calculul dobanzilor si al diferentelor de curs deductibile fiscal, amortizarea fiscala, reduceri si scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscala a vanzarilor cu plata in rate si alte asemenea operatiuni, potrivit legii.

    Lege:
    Art. 8
    In intelesul prezentei legi, sunt considerate neimpozabile urmatoarele venituri:
    a) dividendele primite de catre o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica romana;
    b) diferentele favorabile de valoare ale titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile;
    c) venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum si din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;

    Instructiuni:
    8.1. Veniturile obtinute ca urmare a aplicarii prevederilor art. 8 lit. b) din lege sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, cesionarii sau retragerii titlurilor de participare (actiuni, parti sociale).
    8.2. In sensul prevederilor art. 8 lit. c) din lege, sunt considerate venituri neimpozabile veniturile care vin sa acopere cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuarii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit platit in perioadele anterioare, restituirea unor majorari de intarziere, venituri din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii si altele asemenea.

    Lege:
    d) alte venituri neimpozabile, prevazute expres in acte normative speciale.

    Instructiuni:
    8.3. Contribuabilii pentru care prin legi speciale s-a prevazut faptul ca profitul aferent anumitor activitati nu este impozabil sunt obligati la tinerea unei evidente contabile distincte pe elemente de venituri si cheltuieli, prin care sa se asigure determinarea veniturilor, cheltuielilor si profitului aferent. La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de conducere si administrare si alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proportional cu veniturile obtinute din acele activitati.

    Lege:
    Art. 9
    (1) La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente veniturilor impozabile.

    Instructiuni:
    9.1. Cheltuielile efectuate de un contribuabil sunt considerate ca fiind aferente veniturilor impozabile numai daca sunt efectuate in scopul realizarii veniturilor.
    9.2. Nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea caselor de odihna proprii sau a imobilizarilor, care nu sunt utilizate pentru realizarea veniturilor, de tipul navelor, aeronavelor, vaselor de croaziera si altele asemenea, precum si toate celelalte cheltuieli aferente acestora. Nu se deduc din baza de impunere a profitului sumele care reprezinta cheltuielile efectuate cu asigurarea serviciilor de cazare, masa si transport pentru persoanele care nu sunt salariate ale contribuabilului. De asemenea, nu se deduc cheltuielile de transport, cu cazarea si masa, efectuate pentru salariatii proprii in afara perioadei de pregatire, in cadrul centrelor de pregatire proprii.

    Lege:
    (2) Metodele contabile stabilite prin reglementari legale in vigoare, inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metoda de evaluare aplicata trebuie sa fie aceeasi pe tot parcursul exercitiului financiar.

    Instructiuni:
    9.3. Metodele contabile de inregistrare pe cheltuieli a iesirii din gestiune a stocurilor, potrivit art. 9 alin. (2) din lege, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil daca sunt respectate reglementarile contabile in vigoare. In cazul utilizarii pretului prestabilit contribuabilul va trebui sa tina evidenta stocurilor pe grupe similare.

    Lege:
    (3) La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmatoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor:
    a) rezerva, in limita a 5% din profitul contabil, pana ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat, conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
    b) in cazul bancilor si cooperativelor de credit autorizate, provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei. Acelasi regim se aplica si fondurilor de garantare;
    c) rezervele tehnice calculate de catre societatile de asigurare si reasigurare, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile ulterioare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele tehnice se diminueaza prin inregistrarea la venituri, astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate in reasigurare.

    Instructiuni:
    9.4. La determinarea profitului impozabil se iau in calcul cresterile sau scaderile rezervelor constituite conform legii. In vederea calcularii rezervei prevazute la art. 9 alin. (3) lit. a) din lege se ia in calcul profitul contabil lunar sau trimestrial, dupa caz, cumulat de la inceputul anului, inainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile, si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile.

    Lege:
    (4) Orice alte rezerve constituite in baza unor acte normative speciale nu sunt cheltuieli deductibile. Exceptie fac rezervele legale constituite de Banca Nationala a Romaniei, bancile, fondurile de garantare si cooperativele de credit.
    (5) Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor care au fost deductibile din profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea catre actionari, sub orice forma, cu ocazia lichidarii, divizarii, fuziunii, dizolvarii societatii sau retragerii unui actionar/asociat, va atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende, conform prevederilor legale in vigoare. Fac exceptie sumele transferate in cazul dizolvarii fara lichidare, daca succesorul de drept al contribuabilului mentine sistemul de impunere conform prezentei legi.

    Instructiuni:
    9.5. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal in cazul bancilor, precum si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, sunt cele reglementate de Legea bancara nr. 58/1998, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Rezervele legale se constituie lunar din profitul bancii, in cotele si in limitele stabilite, si din alte surse, conform legii. Rezervele astfel constituite se completeaza in conditiile prevazute de lege, in cazul micsorarii lor.
    Rezerva generala pentru riscul de credit se constituie din profitul bancii, in cotele si in limitele stabilite de lege, in functie de soldul creditelor acordate, existent la sfarsitul perioadei.
    In cazul societatilor din domeniul asigurarilor si reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supraveghere a asigurarilor, cu modificarile ulterioare.
    Conform dispozitiilor acestei legi rezervele de prime si de daune se constituie din cote-parti corespunzatoare sumelor aferente riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele.
    In cazul contractelor pentru care riscul a expirat, rezervele aferente se anuleaza sau se diminueaza in mod corespunzator prin inregistrarea sumelor respective la venituri.
    Rezervele constituite lunar sau trimestrial, dupa caz, potrivit art. 9 alin. (3) din lege sunt deductibile la calculul profitului impozabil. In luna sau in trimestrul, dupa caz, in care profitul brut se diminueaza sau se inregistreaza pierdere, sumele repartizate in cursul anului fiscal curent pentru constituirea fondului de rezerva si a rezervei generale pentru riscul de credit, deductibile la calculul profitului impozabil, se diminueaza sau se anuleaza in mod corespunzator in declaratia privind impozitul pe profit.
    Schimbarea destinatiei rezervelor si a fondurilor constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea lor actionarilor sub forma dividendelor sau cu ocazia lichidarii societatii, atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit si impozit pe dividende.

    Lege:
    (6) Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:
    a) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate potrivit legii, in limita de 5% aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul;
    b) perisabilitatile, in limitele prevazute in normele aprobate prin hotarare a Guvernului, care se vor elabora in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

    Instructiuni:
    9.6. Nu sunt considerate perisabilitati si sunt deductibile la calculul profitului impozabil pierderile prevazute in normele de consum tehnologic.

    Lege:
    (7) Potrivit prezentei legi, cheltuielile nedeductibile sunt:
    a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau venit platite in strainatate;
    b) amenzile, confiscarile, majorarile de intarziere si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale, altele decat cele prevazute in contractele comerciale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente in Romania si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor, al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri;
    c) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor, pentru deplasari in tara si in strainatate, care depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

    Instructiuni:
    9.7. Cheltuielile de transport si de cazare, ocazionate de deplasarea in tara si in strainatate a salariatilor in interes de serviciu, nu intra sub incidenta art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, ele fiind deductibile pe baza de documente justificative.

    Lege:
    d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotarare a Guvernului;
    e) suma cheltuielilor sociale care depasesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat;
    f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor cheltuieli;

    Instructiuni:
    9.8. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. f) din lege, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta.
    Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au incheiat contracte de asigurare, nu este deductibila fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta.
    Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, care excede valoarea recuperata in baza contractelor de asigurare incheiate, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta, nu este deductibila fiscal.

    Lege:
    g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
    h) orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piata;

    Instructiuni:
    9.9. Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, potrivit art. 9 alin. (7) lit. h) din lege, urmatoarele:
    a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre asociat sau actionar;
    b) cheltuielile cu transportul, cazarea si diurna, efectuate de catre actionarul sau asociatul care nu are calitatea de salariat. Fac exceptie de la aceste prevederi asociatii care sunt si administratori ai societatii cu raspundere limitata sau ai unei societati in nume colectiv la care detin partile sociale, pentru cheltuielile privind transportul si cazarea acestora, ocazionate de delegarea, deplasarea in tara sau in strainatate, in interesul activitatii pentru care contribuabilul este autorizat, constatate pe baza de documente justificative;
    c) bunurile, marfurile si serviciile acordate asociatilor sau actionarilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;
    d) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
    e) alte cheltuieli.

    Lege:
    i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere si de administrare inregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice straine, care nu s-au efectuat in Romania, care depasesc 10% din salariile impozabile ale salariatilor sediului permanent din Romania;

    Instructiuni:
    9.10. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. i) din lege cheltuielile efectuate in Romania pentru realizarea veniturilor aferente sediului permanent. Prin salarii impozabile, in sensul lit. i), se intelege toate veniturile brute din salarii realizate de salariatii sediului permanent din Romania, care se iau in calcul la aplicarea Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 493/2002.

    Lege:
    j) cheltuielile inregistrate in contabilitate care nu au la baza un document justificativ, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii;

    Instructiuni:
    9.11. Inregistrarile in evidenta contabila se fac cronologic si sistematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea persoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.
    Sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil reducerile de natura comerciala si/sau financiara, acordate clientilor, care nu sunt evidentiate distinct in documentele justificative de vanzare, potrivit prevederilor legale in vigoare.
    Orice reduceri de natura comerciala si/sau financiara pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil trebuie:
    a) sa fie efective si in sume exacte in beneficiul clientului;
    b) sa nu constituie in fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare;
    c) sa fie acordate in baza unei hotarari a adunarii actionarilor sau asociatilor, dupa caz.

    Lege:
    k) cheltuielile inregistrate de societatile agricole constituite in baza Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;
    l) cheltuielile inregistrate in contabilitate, determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu, cu exceptia celor determinate de vanzarea acestora;

    Instructiuni:
    9.12. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin participatiile sau ca urmare a modificarii cotatiei pe piata bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
    Nu intra sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentand valoarea titlurilor de participare sau ale activitatii de portofoliu, vandute ori cedate.
    In cazul vanzarii titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu profitul impozabil se determina ca diferenta intre valoarea obtinuta in urma vanzarii si costul de achizitie al titlurilor respective.

    Lege:
    m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
    n) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, daca nu sunt acordate in limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat;
    o) cheltuielile privind contributiile platite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contributiile la fonduri de pensii, altele decat cele obligatorii;
    p) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator in numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de munca, boli profesionale si risc profesional;
    q) cheltuielile de protocol care depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol inregistrate in cursul anului;

    Instructiuni:
    9.13. Cheltuielile de protocol prevazute la art. 9 alin. (7) lit. q) din lege reprezinta cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii.
    Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezinta diferenta dintre totalul veniturilor si cheltuielile inregistrate conform reglementarilor contabile, la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile si se scad veniturile neimpozabile.

    Lege:
    r) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana fizica, daca legea nu prevede altfel;
    s) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, prestari de servicii sau asistenta, in situatia in care nu sunt incheiate contracte in forma scrisa si pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata;

    Instructiuni:
    9.14. Nu intra sub incidenta art. 9 alin. (7) lit. s) din lege serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice si juridice, care se refera la intretinerea si repararea activelor, servicii postale, de comunicatii si de multiplicare. In baza acestor prevederi este necesar ca serviciile sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract scris care sa cuprinda date referitoare la prestatori, termene de executie, precizarea serviciilor prestate, precum si a tarifelor percepute, respectiv valoarea totala a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura sa se faca pe intreaga durata de desfasurare a contractului sau pe durata realizarii obiectului contractului.
    Verificarea prestatiei se realizeaza prin analiza documentelor justificative care atesta efectuarea serviciilor - situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare.

    Lege:
    t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care contribuabilul este autorizat.
    Art. 10
    (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat unu.
    (2) In cazul in care gradul de indatorare a capitalului este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din dobanzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobanzile ramase nedeductibile se reporteaza in perioada urmatoare, in aceleasi conditii, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
    (3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, in sensul alin. (1) si (2), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitarilor prevazute in aceste alineate.
    (4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in instructiunile prevazute la art. 34, si cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
    (5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat institutiile de credit autorizate, dobanda deductibila este limitata la:
    a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, pentru imprumuturile in lei;
    b) nivelul ratei dobanzii EURIBOR plus doua puncte procentuale, pentru imprumuturile in euro;
    c) nivelul ratei dobanzii LIBOR plus doua puncte procentuale, pentru imprumuturile in alte devize.
    (6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
    (7) Prevederile alin. (1) - (3) nu se aplica bancilor, persoane juridice romane, si sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, precum si institutiilor de credit.

    Instructiuni:
    10.1. Sub incidenta art. 10 din lege intra numai imprumuturile angajate dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 414/2002, cu exceptia art. 10 alin. (5) din lege care se aplica si pentru dobanzile aferente imprumuturilor angajate inaintea datei intrarii in vigoare a legii de la alte entitati decat institutiile de credit autorizate.
    10.2. In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 10 alin. (5) din lege. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excede nivelul de deductibilitate permis conform art. 10 alin. (5) este considerata nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare. In cazul in care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare sau egal cu 1, contribuabilul aplica limitarea prevazuta la art. 10 alin. (2) din lege.
    Prin institutii de credit autorizate se intelege acele entitati care sunt autorizate legal sa functioneze.
    10.3. Gradul de indatorare al capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat si capitalul propriu. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, imprumuturi de la institutii financiare, imprumuturi de la actionari, asociati sau alte persoane, credite furnizori. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, profitul exercitiului si alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementarilor legale.

                            Capital imprumutat
    Gradul de indatorare = --------------------
                              Capital propriu

    10.4. In vederea determinarii impozitului pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, dupa cum urmeaza:

                           Capital imprumutat        + Capital imprumutat
                           (inceputul anului fiscal)   (sfarsitul perioadei)
                           ---------------------------------------------------
                                                     2
    Gradul de indatorare = ---------------------------------------------------
                           Capital propriu           + Capital propriu
                           (inceputul anului fiscal)   (sfarsitul perioadei)
                           ---------------------------------------------------
                                                     2
    astfel:
                           Capital imprumutat        + Capital imprumutat
                           (inceputul anului fiscal)   (sfarsitul perioadei)
    Gradul de indatorare = ---------------------------------------------------
                           Capital propriu           + Capital propriu
                           (inceputul anului fiscal)   (sfarsitul perioadei)

    10.5. In cazul in care gradul de indatorare astfel determinat este mai mic decat 1, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral dupa ce s-au efectuat ajustarile prevazute la pct. 10.1.
    10.6. Daca gradul de indatorare astfel determinat este 1 sau mai mare decat 1, suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar este deductibila numai in limita urmatoarei sume: venitul din dobanzi al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale acestuia. Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobanzi, veniturile din diferente de curs valutar, veniturile inregistrate in conturile 711, 721 si 722, precum si eventualele venituri rezultate din operatiuni care au ca scop majorarea limitei prevazute in art. 10 alin. (2) din lege.
    10.7. Cheltuielile ramase nedeductibile dupa aplicarea prevederilor pct. 10.6 sunt reportate in perioada urmatoare si sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmand sa devina subiect al limitarii aplicabile in acea perioada.
    10.8. Exemplu:
    Un contribuabil are urmatoarea situatie:
________________________________________________________________________________
                                   Valori la data  Valori la data Valori la data
                                   de 1 ianuarie   de 31 martie   de 30 iunie
                                   anul N          anul N         anul N
________________________________________________________________________________
Capital propriu                      100.000          120.000         120.000
Capital imprumutat                   120.000           90.000         130.000
Cheltuieli cu dobanzile                    0           20.000          30.000
Venituri din dobanzi                       0           10.000          12.000
Celelalte venituri impozabile              0           80.000         100.000
Pierderea neta din diferente de
curs                                       0           25.000          35.000
________________________________________________________________________________

    Pentru a determina nivelul deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile si al pierderii nete din diferente de curs valutar la nivelul trimestrului si apoi al semestrului, contribuabilul calculeaza gradul de indatorare a capitalului aferent perioadelor mentionate anterior.

                           Capital imprumutat + Capital imprumutat
                           (1 ianuarie)         (31 martie)
    Gradul de indatorare = -----------------------------------------
    (trim. I)                 Capital propriu + Capital propriu
                              (1 ianuarie)      (31 martie)

                            120.000 + 90.000
    Gradul de indatorare = ------------------- = 0,95
    (trim. I)               100.000 + 120.000

    Avand in vedere faptul ca acest grad de indatorare este mai mic decat 1, se deduc integral, pentru primul trimestru, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar.

                           Capital imprumutat + Capital imprumutat
                           (1 ianuarie)         (31 iunie)
    Gradul de indatorare = ----------------------------------------
    (semestrul I)             Capital propriu + Capital propriu
                              (1 ianuarie)      (31 iunie)

                            120.000 + 130.000
    Gradul de indatorare = ------------------- = 1,13
    (semestrul I)           100.000 + 120.000

    Deoarece gradul de indatorare aferent primului semestru este mai mare decat 1, se deduc cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta de curs valutar numai in limita prevazuta la art. 10 alin. (2) din lege.
    Se prezinta urmatoarea situatie:

    a) cheltuieli cu dobanzile                                     30.000
    b) pierdere neta din diferente de curs valutar                 35.000
    c) cheltuieli supuse limitarii                       65.000 [a) + b)]
    d) venituri din dobanzi                                        12.000
    e) celelalte venituri ale contribuabilului                    100.000
    f) cheltuieli deductibile (art. 10 din lege)   22.000 [d) + 10% x e)]
    g) cheltuieli reportabile                            43.000 [c) - f)]
    10.9. In sensul prevederilor art. 10 alin. (4) din lege, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
    - Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Corporatia Financiara Internationala (CFI) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (ADI);
    - Banca Europeana de Investitii (BEI);
    - Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD);
    - banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
    Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999.

    Lege:
    Art. 11
    (1) Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si necorporale sunt deductibile in limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice ale acestora, puse in functiune dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerata fara aprobarea organului fiscal teritorial. Acelasi regim de amortizare se poate utiliza si pentru brevetele de inventie, de la data aplicarii acestora de catre contribuabil.
    (2) Cheltuielile cu exploatarea zacamintelor naturale, de natura decopertarilor, explorarilor, forarilor, dezvoltarilor, care nu se finalizeaza in obiective economice ce pot fi exploatate, se recupereaza in urmatorii 5 ani, in rate egale, din veniturile realizate din exploatare.
    (3) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca la calculul profitului impozabil provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de pana la 1% din diferenta anuala dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.

    Instructiuni:
    11.1. Provizioanele prevazute la art. 11 alin. (3) din lege sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale si care au obligatia de a prezenta un plan de refacere a mediului, in sensul asigurarii reconstructiei ecologice a perimetrelor afectate de exploatarile miniere, in conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 61/1998, cu modificarile ulterioare. Sub incidenta acestor prevederi intra si titularii acordurilor petroliere, care au obligatia de a lua masurile de refacere a suprafetelor petroliere afectate, potrivit dispozitiilor Legii petrolului nr. 134/1995, cu modificarile ulterioare.

    Lege:
    (4) Pentru titularii de acorduri petroliere care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si a anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10% din profitul anual de exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii petroliere.
    (5) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe si/sau in brevete de inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activitatilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea ramasa de recuperat pe durata de viata utila se determina dupa scaderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20% .

    Instructiuni:
    11.2. Pentru aplicarea art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul este obligat sa tina o evidenta extracontabila de calcul a amortizarii deductibile fiscal. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, inregistrate in contabilitate, pentru care contribuabilul a optat sa aplice facilitatea prevazuta la art. 11 alin. (5), nu vor fi luate in calcul la determinarea profitului impozabil.
    11.3. Exemplu: un contribuabil care isi desfasoara activitatea in domeniul prelucrarii metalelor achizitioneaza la data de 15 septembrie 2002 un strung pe care il pune in functiune pe data de 20 a aceleiasi luni. Valoarea de intrare a strungului este de 30.000.000 lei. Durata normala de functionare a strungului, conform Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, este de 10 ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseste amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul opteaza pentru aplicarea facilitatii prevazute la art. 11 alin. (5) din lege.
    Ca urmare a aplicarii prevederilor art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul va inregistra urmatoarea situatie:
    - cheltuieli suplimentare deductibile de amortizare in luna septembrie: 20% x 30.000.000 lei = 6.000.000 lei;
    - cheltuieli deductibile de amortizare de repartizat pe 120 de luni, incepand cu luna urmatoare deducerii de 20%: (30.000.000 lei - 6.000.000 lei)/120 de luni.
                                                       - lei -
________________________________________________________________
     Luna             Cheltuieli de amortizare acceptate fiscal
________________________________________________________________
 Septembrie 2002                     6.000.000
________________________________________________________________
 Octombrie 2002                        200.000
________________________________________________________________
 Noiembrie 2002                        200.000
________________________________________________________________
 Decembrie 2002                        200.000
________________________________________________________________
 Ianuarie 2003                         200.000
________________________________________________________________
 .                                           .
________________________________________________________________
 .                                           .
________________________________________________________________
 .                                           .
________________________________________________________________
 August 2012                           200.000
________________________________________________________________
 Septembrie 2012                       200.000
________________________________________________________________
 TOTAL:                             30.000.000
________________________________________________________________

    11.4. In cazul investitiilor care se realizeaza pe parcursul mai multor luni sau in ani fiscali consecutivi, inclusiv pentru cele realizate in regie proprie, facilitatile prevazute la art. 11 alin. (1) si (5) din lege se acorda la valoarea lucrarilor realizate efectiv, in baza unor situatii partiale de lucrari incheiate potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, cu modificarile ulterioare. Investitiilor puse in functiune partial si care au beneficiat de alte facilitati fiscale de natura impozitului pe profit nu li se aplica facilitatile mentionate la art. 11 alin. (1) si (5) din lege, pentru partea care a beneficiat de alte facilitati fiscale.

    Lege:
    (6) Deducerea suplimentara de amortizare se acorda la data punerii in functiune a mijlocului fix, conform prevederilor Legii nr. 15/1994. Sunt exceptate de la aceasta prevedere achizitiile de animale si plantatii, pentru care deducerea se acorda astfel:
    a) pentru animale, la data achizitiei;
    b) pentru plantatii, la data receptiei finale de infiintare a plantatiei.
    (7) Intra sub incidenta alin. (1) sau (5), dupa caz, si mijloacele fixe achizitionate in baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitiva de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar.
    (8) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (1) si (5) au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de functionare.
    (9) Persoanele juridice care au beneficiat pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi de facilitatea fiscala prevazuta la art. 21^2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, aprobata si modificata prin Legea nr. 415/2001, sunt obligati sa pastreze in patrimoniu investitiile realizate cel putin o perioada egala cu jumatate din durata normala de functionare a acestora.
    (10) In cazul in care nu sunt respectate prevederile alin. (8) si (9), impozitul pe profit se recalculeaza, inclusiv pentru perioada in care s-a aplicat deducerea, si se vor calcula majorari si penalitati de intarziere, conform reglementarilor legale in vigoare.

    Instructiuni:
    11.5. La aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) sau (5) din lege se ia in calcul valoarea de achizitie a mijloacelor fixe inregistrata in evidenta contabila.
    11.6. In cazul in care nu sunt respectate prevederile art. 11 alin. (8) si (9) din lege, impozitul trebuie recalculat pentru anii precedenti fara a se tine seama de termenul de prescriptie al creantei bugetare. Recalcularea trebuie facuta pentru perioada in care au fost aplicate prevederile art. 11 alin. (1) si (5) din lege. Penalitatile si majorarile de intarziere sunt calculate de la data la care trebuia platit impozitul aferent anilor fiscali pentru care se face recalcularea.

    Lege:
    Art. 12
    In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational locatorul/finantatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile. In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational utilizatorul deduce chiria.

    Instructiuni:
    12.1. Incadrarea operatiunilor de leasing se realizeaza avandu-se in vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata, si prevederile contractului de leasing.
    Operatiunile de leasing imobiliar, efectuate conform contractelor cu clauza irevocabila de vanzare, care au ca obiect utilizarea activelor ce apartin societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, se supun regimului fiscal valabil pentru contractele de leasing financiar.

    Lege:
    Art. 13
    (1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
    (2) Nu se recupereaza pierderea fiscala inregistrata de persoana juridica ce isi inceteaza existenta, in cazul in care are loc divizarea, dizolvarea, lichidarea sau fuziunea.
    (3) In cazul persoanelor juridice straine prevederile alin. (1) se aplica luandu-se in considerare numai activitatile economice, cotele de participare, profiturile si pierderile atribuite sediului permanent din Romania.
    (4) Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezenta lege. Aceasta pierdere se recupereaza de la data inregistrarii.

    Instructiuni:
    13.1. Recuperarea pierderilor anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
    Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
    13.2. In cazul in care recuperarea pierderii fiscale se face din rezervele legale, constituite din profit inainte de impozitare, reconstituirea ulterioara a rezervei legale nu va mai fi o suma deductibila la calculul profitului impozabil.
    13.3. Nu recupereaza pierderea fiscala societatile comerciale care isi inceteaza existenta in urma unor operatiuni de divizare sau fuziune, precum si cele care se infiinteaza in urma efectuarii acestor operatiuni, conform dispozitiilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    13.4. Societatea comerciala din al carei patrimoniu se desprinde o parte in urma unei operatiuni de divizare si care isi continua existenta ca persoana juridica recupereaza partea din pierderea fiscala inregistrata inainte de momentul in care operatiunea de divizare produce efecte, proportional cu drepturile si obligatiile mentinute de societatea comerciala respectiva.
    13.5. In cazul fuziunii prin absorbtie pierderea fiscala rezultata din declaratia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata pana la data inscrierii la registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social, se recupereaza potrivit prevederilor din lege.

    Lege:
    Art. 14
    (1) In situatia lichidarii/dizolvarii unui contribuabil, pentru determinarea profitului impozabil se ia in calcul si profitul rezultat din lichidarea patrimoniului acestuia.
    (2) In cazul fuziunii sau al divizarii unui contribuabil care isi inceteaza existenta sumele rezultate din evaluarile generate de aceste operatiuni se vor reflecta in conturile de rezerve ale entitatilor rezultate, fara a fi utilizate la majorarea capitalului social. In caz contrar aceste sume se supun impozitarii cu cota prevazuta la art. 2 alin. (1).

    CAP. 3
    Impozitarea persoanelor juridice straine si a veniturilor din surse externe

    Art. 15
    Contribuabilii definiti la art. 1 alin. (1) lit. b) si c) datoreaza impozit pe profitul atribuibil sediului permanent din Romania. Cota de impozitare este cea stabilita la art. 2 alin. (1), (3) sau (4), dupa caz.
    Art. 16
    (1) Persoanele juridice straine care realizeaza urmatoarele venituri se impoziteaza pentru profitul corespunzator acestora, potrivit prevederilor prezentei legi, cu cota prevazuta la art. 2 alin. (1):
    a) veniturile obtinute din sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania, inclusiv inchirierea in scopul utilizarii unei asemenea proprietati, si castigul obtinut prin instrainarea unui drept asupra unei astfel de proprietati, inclusiv orice alte drepturi de proprietate atribuibile indirect, inclusiv prin instrainarea actiunilor si a altor drepturi similare intr-o societate ale carei active corporale sunt formate in principal - direct sau indirect - din proprietati imobiliare situate in Romania;
    b) veniturile obtinute ca urmare a exploatarii resurselor naturale localizate in Romania, inclusiv castigul obtinut din vanzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale;
    c) veniturile obtinute din instrainarea unui drept de proprietate detinut la o persoana juridica romana.
    (2) Orice alt venit care nu este mentionat la alin. (1) este venit realizat pe teritoriul Romaniei daca este platit de un rezident roman sau este platit de ori prin intermediul unui sediu permanent in Romania.

    Instructiuni:
    16.1. In cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevazute la art. 16 alin. (1) lit. a) si b) si la alin. (2) din lege, obligatia completarii si depunerii declaratiei de impunere potrivit art. 21 din lege, precum si a calcularii, retinerii de la beneficiarul de venit si platii impozitului revine persoanei rezidente, o data cu primul termen stabilit la art. 20 din lege.
    In cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevazute la art. 16 alin. (1) din lege din vanzarea sau cesionarea drepturilor de proprietate asupra unei persoane juridice rezidente, obligatia completarii si depunerii declaratiei potrivit art. 21 din lege, precum si a platii impozitului pe profit o data cu primul termen stabilit la art. 20 din lege ii revine persoanei juridice rezidente ale carei valori se tranzactioneaza, in cazul in care nu sunt societati detinute public in sensul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate.
    In cazul persoanelor juridice nerezidente care obtin veniturile prevazute la art. 16 alin. (1) din lege si care tranzactioneaza drepturile de proprietate detinute asupra persoanelor juridice romane prin intermediul societatilor de servicii de investitii financiare, obligatia completarii si depunerii declaratiei potrivit art. 21 din lege, precum si a calcularii, retinerii si platii impozitului pe profit revine acestor societati de intermediere, o data cu primul termen stabilit la art. 20 din lege.
    Reglementarile conventiilor de evitare a dublei impuneri prevaleaza fata de prevederile art. 16 din lege.
    16.2. Veniturile obtinute din instrainarea unui drept de proprietate detinut la o persoana juridica romana sunt altele decat cele mentionate la art. 16 alin. (1) lit. a) si b) din lege.
    16.3. Veniturile obtinute din sau in legatura cu proprietati imobiliare amplasate in Romania includ profiturile sau castigurile din transferul de parti sociale in cadrul unei societati sau din transferul unor titluri de participare in orice tip de entitate, daca 50% sau mai mult din valoarea activelor respectivei societati, asocieri sau entitati reprezinta, direct sau indirect, proprietati imobiliare amplasate in Romania. In acest sens activele unei societati, asocieri sau entitati sunt in mod indirect proprietati imobiliare amplasate in Romania atunci cand respectiva societate, asociere sau entitate detine parti sociale sau alte titluri de participare intr-o alta societate, asociere sau entitate care satisface conditia de 50% mentionata la alineatul anterior.
    16.4. Profiturile sau castigurile corespunzatoare veniturilor prevazute la art. 16 din lege, care se impoziteaza, se determina ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile aferente. In cazul castigurilor de capital profitul se determina ca diferenta intre valoarea realizata la vanzare si valoarea de achizitie majorata cu cheltuielile privind comisioanele, tarifele si taxele aferente tranzactiilor, rezultate din documente.
    16.5. In cazul in care persoana juridica nerezidenta efectueaza operatiuni pe piata de capital prin intermediul unei societati de servicii de investitii financiare, in urma carora se obtin pierderi, acestea se pot compensa cu profiturile obtinute pe piata de capital prin intermediul aceleiasi societati de servicii de investitii financiare si numai pentru aceeasi societate ale carei valori mobiliare sunt tranzactionate.

    Lege:
    Art. 17
    (1) In sensul prezentei legi, sediu permanent inseamna locul prin intermediul caruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice straine este, in intregime sau in parte, condusa direct ori prin intermediul unui agent dependent. In cazul in care o asociere sau o alta entitate care nu are personalitate juridica desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, partile sau beneficiarii se considera ca desfasoara activitate in Romania printr-un sediu permanent.
    (2) Sediul permanent include: un loc de conducere, o sucursala, un birou, un sediu secundar, o fabrica, un magazin, un atelier, o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale.
    (3) Un santier de constructii sau un loc unde au fost aduse echipamente pentru constructii, un proiect de montaj sau de instalare, activitatile de supraveghere, consultanta si furnizarea de servicii pentru acelasi proiect sau proiecte conexe devine sediu permanent daca are o durata mai mare de 6 luni.

    Instructiuni:
    17.1. Persoanele juridice straine care desfasoara activitati in Romania de natura celor mentionate la art. 17 alin. (3) din lege datoreaza impozit pe profit de la inceputul activitatii, imediat ce se poate determina ca a fost sau va fi depasita durata legala, respectiv de 6 luni sau conform perioadelor din conventia de evitare a dublei impuneri, dupa caz, pentru indeplinirea conditiilor de sediu permanent. In cazul in care nu se cunoaste inainte de sfarsitul anului daca prezenta in Romania va fi de o durata suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate in considerare in urmatorul an fiscal, in situatia in care durata specificata este depasita.
    17.2. Reglementarile din conventiile de evitare a dublei impuneri privind definirea sediului permanent prevaleaza fata de prevederile legii numai in cazul in care contribuabilul prezinta certificatul de rezidenta fiscala. De exemplu, in cazul in care contribuabilul este rezident intr-o tara cu care Romania are un tratat potrivit caruia un loc de constructie devine sediu permanent daca are o durata mai mare de 12 luni, aceasta regula se aplica pentru acest contribuabil, si nu regula de 6 luni prevazuta la art. 17 alin. (3) din lege, cu conditia prezentarii certificatului de rezidenta fiscala.

    Lege:
    (4) Un sediu permanent nu include: folosirea de instalatii in scopul depozitarii, al expunerii de produse sau de marfuri; mentinerea unui stoc de produse sau de marfuri in scopul depozitarii sau al expunerii; mentinerea unui stoc de produse sau de marfuri numai in scopul prelucrarii de catre o alta persoana juridica; mentinerea unui stoc de produse sau de marfuri pentru expunerea in cadrul unui targ comercial sau al unei expozitii si care pot fi si vandute la incheierea targului sau a expozitiei.
    (5) Sediul permanent nu include nici un loc fix de afaceri destinat cumpararii de produse, de marfuri sau colectarii de informatii, mentinerea unui loc fix de afaceri in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar, pentru orice combinare a activitatilor mentionate, cu conditia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezulta din aceasta combinare sa aiba un caracter pregatitor sau auxiliar.
    (6) Cand o persoana fizica sau juridica, alta decat un agent cu statut independent, actioneaza in numele unei intreprinderi si are si exercita imputernicirea de a incheia contracte in numele intreprinderii, aceasta intreprindere se considera ca are un sediu permanent in privinta oricaror activitati pe care persoana le exercita pentru intreprindere, in afara de cazul in care activitatile acestei persoane sunt limitate la cele mentionate la alin. (5).
    (7) O intreprindere nu se considera ca are un sediu permanent numai prin faptul ca aceasta isi exercita activitatea de afaceri printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu conditia ca aceasta persoana sa actioneze in cadrul activitatii ei obisnuite, inscrisa in documentele de constituire.
    (8) Prin agent dependent se intelege o persoana fizica, juridica sau alta entitate care isi desfasoara activitatea in Romania, in numele, pe contul si sub controlul unei persoane fizice sau juridice straine, in baza unui inscris intre acestia, si incheie contracte in numele acesteia, cu exceptia reprezentantelor autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei.
    (9) Reprezentantul legal al sediului permanent este obligat ca inainte de inceperea activitatii sa il inregistreze la organul fiscal teritorial in a carui raza urmeaza sa activeze.
    (10) Pentru reflectarea reala a profitului impozabil al sediului permanent se scad numai cheltuielile aferente realizarii veniturilor acestuia, avandu-se in vedere prevederile cap. II. La determinarea profitului impozabil al sediilor permanente vor fi avute in vedere urmatoarele reguli:
    a) relatia dintre o societate comerciala straina si sediul permanent al acesteia nu poate fi stabilita juridic prin conventii/contracte; in consecinta, operatiunile la care acestea participa nu genereaza profit, iar ca urmare a derularii acestor operatiuni sediul permanent nu inregistreaza pierdere;
    b) tot ceea ce nu reprezinta cheltuieli sau venituri la societatea comerciala straina nu poate fi cheltuiala sau venit al sediului permanent;
    c) circulatia bunurilor si a finantarilor intre acestea, precum si cedarea bunurilor mobile si imobile nu duc la realizarea de profituri sau pierderi.
    Art. 18
    (1) Persoana juridica romana are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit datorat in Romania o suma echivalenta cu impozitul pe venitul din sursa externa, platit direct sau prin retinere la sursa in strainatate, pe baza de documente confirmate de autoritatile straine, care atesta plata, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, aferent datei platii. In acest caz valoarea ce va fi luata in considerare pentru determinarea profitului impozabil este cea bruta, inclusiv impozitul platit in afara.
    (2) Suma deducerii este la nivelul prevazut la art. 2 alin. (1), dar nu mai mult decat impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei impozitului pe profit, prevazuta in prezenta lege, asupra veniturilor pe fiecare sursa de venit externa, dupa ce s-au scazut cheltuielile deductibile aferente acestora.

    Instructiuni:
    18.1. Aceasta prevedere are drept scop evitarea dublei impuneri a profitului, in sensul ca impozitul pe profitul realizat in strainatate sau impozitele retinute in strainatate prin retinere la sursa, confirmate de autoritatile fiscale din tarile unde au fost realizate veniturile si au fost retinute impozitele aferente, se deduc din impozitul pe profitul datorat in Romania.
    18.2. In conformitate cu reglementarile contabile in vigoare, operatiunile efectuate de subunitatile din strainatate ale persoanelor juridice romane pot fi inregistrate in cursul perioadei de gestiune numai in devize, urmand ca la sfarsitul exercitiului financiar rulajele si soldurile exprimate in valuta, din balantele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea, sa fie evaluate la cursul valutar din data de 31 decembrie si sa fie centralizate in balanta de verificare a societatii din Romania, careia ii apartin.
    O persoana juridica romana care desfasoara activitati printr-un sediu permanent intr-un alt stat calculeaza profitul impozabil la nivelul intregii societati, potrivit dispozitiilor cap. II din lege. In scopul acordarii creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculeaza profitul impozabil si impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, potrivit reglementarilor fiscale din Romania.
    Documentul pe baza caruia se calculeaza deducerea din impozitul pe profit datorat in Romania, potrivit dispozitiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscala straina.
    18.3. Limitarea prevazuta in alin. (2) din lege va fi calculata separat pentru fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei reguli toate veniturile a caror sursa se afla in aceeasi tara straina vor fi considerate ca avand aceeasi sursa.
    18.4. Exemplu: un contribuabil desfasoara activitati atat in Romania, cat si in tara X printr-un sediu permanent.
    Pentru activitatea desfasurata in tara X situatia este urmatoarea:
    - Pentru sediul permanent:
       - profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din tara X, 100 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la sfarsitul anului 2003);
       - impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din tara X (cota de 30%), 30 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la sfarsitul anului 2003);
       - profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea romana, 80 milioane lei (legislatia romana privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile in tara X);
       - impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 20 milioane lei.
    - Pentru alte venituri din tara X:
       - venituri din dobanzi: 100 milioane lei;
       - impozit cu retinere la sursa pentru veniturile din dobanzi: 10 milioane lei (valoare calculata la cursul de schimb valutar din data platii).
    Pentru activitatea desfasurata atat in Romania, cat si in tara X situatia este urmatoarea:
    - profit impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea romana, 1.000 milioane lei;
    - impozit pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea romana (cota de 25%), 250 milioane lei.
    Potrivit situatiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentand creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (dobanzi).
    Impozitul platit in tara X trebuie evaluat la cursul de schimb valutar de la data platii. Impozitul pe profitul aferent anului 2003 din tara X este platit in mai multe transe, iar valoarea cumulata a acestora, la cursul de schimb valutar de la data fiecarei plati, este echivalentul a 21 milioane lei (exista o depreciere a leului comparativ cu valuta tarii X in timpul anului). In aceasta situatie suma recunoscuta de organele fiscale romane ca fiind platita in tara X este de 31 milioane lei:
    - 21 milioane lei impozit pe profit platit;
    - 10 milioane lei impozit cu retinere la sursa (venit din dobanzi).
    Deoarece aceasta suma este mai mare decat limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordata sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scadea din impozitul pe profitul intregii activitati (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei.

    Lege:
    Art. 19
    Pierderile legate de veniturile din surse externe se deduc numai din aceste venituri, separat pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in anii urmatori, potrivit art. 13.

    Instructiuni:
    19.1. Potrivit acestor dispozitii pierderile realizate din activitatea desfasurata in strainatate se recupereaza numai din veniturile impozabile realizate in strainatate pe fiecare sursa de venit. In scopul aplicarii acestei reguli, prin sursa de venit se intelege tara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform instructiunilor prevazute pentru aplicarea art. 13 din lege.

    Lege:

    CAP. 4
    Plata si controlul impozitului pe profit

    Art. 20
    (1) Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia Bancii Nationale a Romaniei, a bancilor romane si a sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, care efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozit. In acest scop profitul si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza trimestrial, cumulat de la inceputul anului sau lunar, in cazul bancilor.
    (2) Banca Nationala a Romaniei, bancile si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia sa plateasca in contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecarui an fiscal, o suma egala cu impozitul datorat pe luna noiembrie a aceluiasi an, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, urmand ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare.
    (3) Contribuabilii, altii decat cei prevazuti la alin. (2), au obligatia sa plateasca in contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pe trimestrul III, urmand ca regularizarea pe baza datelor din bilantul contabil sa se efectueze pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare.
    (4) Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligatia de a depune declaratia de impunere si de a plati impozitul pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei persoanei juridice la registrul comertului.
    (5) Persoanele juridice fara scop patrimonial calculeaza si platesc impozitul pe profit anual, pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.
    (6) Contribuabilii care obtin venituri din cultura cerealelor si a plantelor tehnice, pomicultura si viticultura platesc impozit pe profit anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri in volumul total al veniturilor.
    Art. 21
    (1) In cursul anului fiscal contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului inclusiv, urmand ca, dupa definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilantul contabil anual, sa depuna declaratia de impunere pentru anul fiscal expirat, pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare.
    (2) Contribuabilii sunt obligati sa depuna o data cu declaratia de impunere anuala si o declaratie privind platile sau angajamentele de plata catre persoanele fizice si/sau juridice straine, care sa cuprinda sumele, scopul platii si beneficiarul. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru operatiunile in exclusivitate de import de bunuri si transport international.
    (3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitelor declarate si pentru depunerea in termen a declaratiei de impunere.
    (4) Declaratia de impunere se semneaza de catre administrator sau de orice alta persoana autorizata, potrivit legii, sa il reprezinte pe contribuabil.

    Instructiuni:
    21.1. Completarea si depunerea de catre contribuabili a declaratiei de impunere au rolul de a stabili impozitul pe profit datorat sau de recuperat, constituind totodata si cerere de plata a impozitului.
    Platitorii care se gasesc in situatia de fuziune prin absorbtie, divizare sau lichidare, conform legii, si care isi incheie perioada impozabila au obligatia sa depuna, in termen de 15 zile de la data aparitiei acestei situatii, declaratia privind impozitul pe profit. Declaratia privind impozitul pe profit intocmita de platitor reprezinta titlu de creanta prin care se constata si se individualizeaza obligatia de plata privind impozitul pe profit.
    In situatia contribuabilului care inceteaza sa existe ca persoana juridica in urma efectuarii unei operatiuni de fuziune prin absorbtie, divizare sau lichidare, termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit reprezinta si termen de plata a obligatiei fata de bugetul de stat, potrivit prevederilor legale in vigoare.

    Lege:
    Art. 22
    Fac exceptie de la prevederile art. 20 alin. (3) contribuabilii care au definitivat pana la data de 25 ianuarie inchiderea exercitiului financiar anterior. Acestia depun declaratia de impunere definitiva si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator.
    Art. 23
    Plata impozitelor reglementate de prezenta lege se face in lei.
    Art. 24
    Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari si penalitati de intarziere, potrivit reglementarilor legale in vigoare.
    Art. 25
    Constatarea, controlul, urmarirea, incasarea si executarea silita a impozitelor reglementate de prezenta lege, precum si a penalitatilor, a majorarilor de intarziere si a penalitatilor de intarziere se efectueaza, conform reglementarilor legale in vigoare, de catre organele fiscale ale Ministerului Finantelor Publice.
    Art. 26
    Un inspector fiscal sau un alt angajat al unei unitati fiscale, autorizat in acest sens, are dreptul de a intra in orice incinta de afaceri a contribuabilului sau in alte incinte deschise publicului, conform Ordonantei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 64/1999, cu modificarile ulterioare, in scopul determinarii obligatiilor fiscale ale acestuia. Accesul este permis in cursul orelor normale de serviciu, iar in afara acestora, numai cu autorizarea scrisa a conducerii unitatii fiscale, justificata de necesitatea controlului.
    Art. 27
    (1) In vederea determinarii obligatiilor fiscale, potrivit prevederilor prezentei legi, organele fiscale au dreptul de a controla si de a recalcula adecvat profitul impozabil si impozitul de plata pentru:
    a) operatiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea platii impozitelor;
    b) operatiunile efectuate in numele contribuabilului, dar in favoarea asociatilor, actionarilor sau persoanelor ce actioneaza in numele acestora;
    c) datoriile asumate de contribuabili in contul unor imprumuturi facute sau garantate de actionari, asociati ori de persoanele care actioneaza in numele acestora, in vederea reflectarii reale a operatiunii;
    d) distribuirea, impartirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile intre 2 sau mai multi contribuabili ori acele operatiuni controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune, in scopul prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reala a operatiunilor.

    Instructiuni:
    27.1. Doua intreprinderi sunt considerate asociate (societati-mama si filiale sau societati controlate in comun) daca o intreprindere este rezidenta a statului roman, iar cealalta este rezidenta a altui stat si:
    a) intreprinderea din celalalt stat participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul ori la capitalul intreprinderii rezidente; sau
    b) aceleasi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul ori la capitalul ambelor intreprinderi; sau
    c) intreprinderile sunt considerate a fi persoane asociate conform art. 27 alin. (3) din lege.
    Intreprinderile asociate sunt legate in relatiile lor comerciale sau financiare prin conditii acceptate ori impuse, care difera de cele care ar fi fost stabilite intre intreprinderi independente.
    Autoritatile fiscale din Romania pot, in scopul calcularii obligatiilor fiscale ale intreprinderilor asociate, sa reconsidere evidentele intreprinderii din Romania, in scopul examinarii fiscale, daca in urma relatiilor speciale dintre intreprinderea asociata romana si cea straina aceste evidente nu reflecta profiturile reale impozabile ce provin din Romania. Reconsiderarea evidentelor intreprinderilor asociate nu se efectueaza atunci cand tranzactiile dintre asemenea intreprinderi au loc in termenii comerciali de piata libera, respectiv ca tranzactii intre intreprinderi independente.
    In cazul in care Romania a incheiat conventie de evitare a dublei impuneri cu statul al carui rezident este intreprinderea asociata straina, aceasta reconsiderare a evidentelor in scopul examinarii fiscale se efectueaza de catre autoritatile romane prin coroborare cu "Procedura amiabila" prevazuta in respectiva conventie.
    In acest sens, atunci cand Romania include in profiturile unei intreprinderi inregistrate in Romania si impune in consecinta profiturile asupra carora o intreprindere rezidenta in alt stat a fost supusa impunerii in statul sau de rezidenta, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit intreprinderii din Romania daca conditiile stabilite intre cele doua intreprinderi ar fi fost cele convenite intre intreprinderi independente, statul de rezidenta al intreprinderii asociate straine poate proceda la modificarea corespunzatoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.
    Reconsiderarea evidentelor care privesc profiturile incluse ca urmare a aplicarii principiilor pietei libere intre intreprinderi asociate presupune ca aceasta sa se faca si in statul in care aceste profituri au fost impuse initial, evitandu-se in acest fel o dubla impunere.
    Ajustarea profiturilor trebuie facuta astfel incat sa poata fi agreata si de statul care a facut impunerea initiala in functie de situatia existenta la momentul stabilirii impunerii. In asemenea situatii autoritatea competenta din Romania se poate consulta si cu autoritatea competenta a celuilalt stat, in scopul stabilirii unei metodologii de ajustare a profiturilor, agreata de ambele state.
    In conditiile in care sunt incheiate conventii de evitare a dublei impuneri intre Romania si alte state, aplicarea acestor prevederi se face pe baza prezentarii certificatului de rezidenta fiscala de catre intreprinderea asociata, nerezidenta in Romania.
    La ajustarea profiturilor intre intreprinderile asociate se are in vedere perioada de prescriptie prevazuta de legislatia interna a statelor in care intreprinderile asociate in cauza sunt rezidente, in cazul in care prin conventia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevazut o alta perioada de prescriptie.
    Ajustarea profiturilor intreprinderilor asociate nu conduce la modificarea situatiilor financiare ale intreprinderilor asociate.

    Lege:
    (2) In cazul tranzactiilor dintre persoane asociate valoarea recunoscuta de autoritatea fiscala este valoarea de piata a tranzactiilor.
    (3) In mod particular, sunt persoane asociate:
    a) persoanele fizice, ascendentii, descendentii, colateralii, sotul sau sotia acestora si afinii pana la gradul al III-lea inclusiv;
    b) o entitate si orice alta persoana care detine inclusiv proprietati ale asociatilor acelei persoane, in mod direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea ori din numarul actiunilor sau al drepturilor de vot din acea entitate sau controleaza in mod efectiv acea entitate;
    c) doua entitati, daca o terta persoana detine inclusiv proprietati ale asociatilor acelei persoane, direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea sau din numarul actiunilor ori al drepturilor de vot din fiecare entitate sau controleaza in mod efectiv acele entitati.
    (4) La estimarea valorii de piata a tranzactiilor vor fi utilizate urmatoarele metode:

    Instructiuni:
    27.2. In termeni generali valoarea de piata este determinata prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre intreprinderi independente. O tranzactie necontrolata este comparabila cu o tranzactie controlata daca:
    a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau dintre intreprinderi care desfasoara aceste tranzactii nu poate afecta semnificativ conditiile care sunt comparate (de exemplu pretul sau marja de profit); sau daca
    b) pot fi facute ajustari suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricarei diferente mentionate la lit. a).

    Lege:
    a) metoda compararii preturilor, in care pretul de vanzare al contribuabilului se compara cu preturile practicate de alte entitati independente de acesta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile;

    Instructiuni:
    27.3. Pentru transferul de bunuri, produse, marfuri sau servicii intre entitati apartinand aceluiasi grup valoarea de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit entitatile care nu apartin aceluiasi grup, in conditiile existente pe piete comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la compararea pretului dintr-o tranzactie controlata cu:
    a) pretul extern pentru marfurile si serviciile identice sau similare livrate in strainatate (compararea cu preturile curente pe piata care pot fi stabilite prin cotatii de piata, prin preturile aplicate intr-un anumit sector sau prin preturile convenite intre terte parti independente, dupa caz);
    b) pretul intern pentru marfurile si serviciile identice sau similare livrate in tara (compararea cu preturile existente pe piata, pe care contribuabilul sau o persoana apartinand aceluiasi grup le-a convenit cu entitati care nu apartin aceluiasi grup).
    Pentru aplicarea metodei compararii preturilor valoarea de piata a tranzactiei va fi determinata prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati apropiate, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor de evaluat. In cazul in care cantitatile nu sunt comparabile se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta pretul de vanzare se va corecta cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate, cu conditia ca aceste diferente sa se bazeze pe elemente de proba care sa stabileasca faptul ca acestea sunt rezonabile sau exacte.
    In scopul metodei compararii preturilor o tranzactie necontrolata este comparabila cu o tranzactie controlata daca:
    a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau dintre intreprinderile care desfasoara aceste tranzactii nu poate afecta substantial pretul intr-o piata libera; sau daca
    b) pot fi facute ajustari suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricarei diferente dintre cele mentionate la lit. a).

    Lege:
    b) metoda cost-plus, in care pretul obisnuit al pietei trebuie determinat ca valoare a costurilor principale marite cu o rata de profit similara domeniului de activitate al contribuabilului;

    Instructiuni:
    27.4. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane apartinand aceluiasi grup, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de entitati care nu apartin aceluiasi grup. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o rata de profit care este normala pentru domeniul de activitate al contribuabilului. Rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus poate fi considerat pretul de piata al tranzactiei controlate.
    Acolo unde marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de entitati apartinand aceluiasi grup, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei entitati apartinand aceluiasi grup.
    Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi rezonabil stabilit prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o intreprindere independenta.

    Lege:
    c) metoda pretului de revanzare, in care pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare a produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de comercializare si o rata de profit.

    Instructiuni:
    27.5. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana apartinand aceluiasi grup este revandut unei entitati care nu apartine grupului. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului va incerca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa poata realiza un profit corespunzator. Ceea ce ramane dupa scaderea marjei brute poate fi considerat ca fiind pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati asociate, dupa ajustarea cu alte costuri asociate cu achizitionarea produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului din revanzare pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru articolul procurat si vandut in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o entitate independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
    In cazul in care marfurile sunt transferate printr-un numar de entitati apartinand aceluiasi grup, atunci in anumite imprejurari poate fi facut un calcul, incepandu-se cu pretul (obtinut pe piata) pentru transferul final catre o persoana care nu apartine aceluiasi grup si mergandu-se inapoi, de-a lungul intregului sir de entitati, pana la punctul sau de plecare.
    O tranzactie necontrolata este comparabila cu o tranzactie controlata, in sensul metodei pretului de revanzare, daca:
    a) nici una dintre diferentele dintre tranzactiile care sunt comparate sau dintre intreprinderile care desfasoara aceste tranzactii nu poate afecta semnificativ marja pretului de revanzare pe piata libera; sau daca
    b) pot fi facute ajustari suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricareia dintre diferentele mentionate la lit. a).
    In cele mai multe cazuri metoda pretului de revanzare va fi utilizabila acolo unde cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Cu toate acestea ea poate fi utilizata atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.

    Lege:
    (5) Dintre metodele prevazute la alin. (4) se va utiliza cea mai adecvata metoda, de la caz la caz.

    Instructiuni:
    27.6. In aplicarea metodelor prevazute la alin. (4) al art. 27 din lege nu exista o succesiune unica de metode standard pentru examinarea valorii de piata, care sa se aplice tuturor cazurilor. Examinarea se bazeaza pe preturile stabilite de contribuabil. La verificarea oportunitatii aplicarii unei metode punctul de plecare este luarea in considerare:
    a) a metodei care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
    b) a alegerii metodei pentru care sunt disponibile datele cele mai demne de incredere asupra preturilor, rezultate din functionarea efectiva a entitatilor apartinand aceluiasi grup, implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
    c) a gradului de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
    d) a circumstantelor cazului individual.
    Conditiile pietei impun adesea folosirea unei combinatii de mai multe metode pentru stabilirea valorii de piata. Metodele standard sunt ajustate in functie de circumstantele cazului particular, combinate sau completate cu alte proceduri, pentru a se tine seama de conditiile specifice pietei. La stabilirea valorii de piata pot fi utilizate mai multe metode standard.
    La baza aplicarii acestor metode se vor avea in vedere urmatoarele:
    a) activitatile desfasurate efectiv de diferitele entitati apartinand aceluiasi grup;
    b) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
    c) la aplicarea unei anumite metode se va avea in vedere documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil;
    d) metoda de determinare a valorii de piata este specifica fiecarui caz particular.
    Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea valorii de piata sunt:
    a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
    b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor entitati care nu apartin aceluiasi grup;
    c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei asumate in fapt de entitatile implicate;
    d) clauzele cuprinse in contractele de transfer, privind: obligatiile, perioadele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
    e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
    f) conditiile speciale de concurenta.
    Factorii determinanti in aplicarea metodelor standard sunt imprejurarile previzibile in momentul in care a fost incheiat contractul.
    In cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
    In situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client, diferite de practica comerciala obisnuita), in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea valorii de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
    La aplicarea metodelor standard este necesar sa nu se tina seama de datele si de preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
    a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
    b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
    c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
    In cazul furnizorilor de servicii, datorita diversitatii acestora este necesar sa se ia in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). Daca nu exista tarife comparabile, urmeaza sa fie folosita metoda "cost-plus".
    Daca sunt prestate servicii legate de transferul de bunuri care necesita perioade de garantie, cheltuielile aferente se deduc ca un cost separat, cu conditia ca in tranzactiile dintre terte parti serviciile care necesita perioade de garantie sa fie incluse in pretul bunurilor (de exemplu, garantia sau serviciile de intretinere ori servicii oferite pentru mentinerea loialitatii clientilor).
    In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele entitati apartinand aceluiasi grup care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul.
    In situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la entitatea controlata.
    Daca un contribuabil face publicitate in numele altei entitati apartinand aceluiasi grup, cheltuielile de aceasta natura sunt deductibile la calculul profitului impozabil, in conditiile in care serviciile prestate pot fi incadrate ca servicii comerciale de aceeasi natura si cu acelasi efect ca si serviciile prestate de intreprinderi de publicitate independente.
    In masura in care publicitatea facuta este legata de activitatile (rolul) exercitate de ambele entitati, este necesar sa se analizeze daca cheltuielile de publicitate au fost repartizate in mod corespunzator intre partile implicate si daca sunt aferente veniturilor.
    Principiul de mai sus se aplica, de asemenea, contribuabililor apartinand aceluiasi grup de productie si de vanzari.
    In cazul costurilor ocazionate de patrunderea pe piata a produselor noi societatile comerciale de productie si filialele lor de vanzari suporta adesea costuri sporite si/sau reduceri ale incasarilor in perioada de promovare a produselor noi. Intr-o situatie de libera concurenta pe piata aceste costuri sunt deductibile la societatea de distributie, cu conditia ca deficitul sa fie recuperat din profitul realizat prin pretul de livrare practicat ulterior perioadei de promovare. In cazul in care nu sunt intrunite aceste conditii, costurile majorate in scopul castigarii segmentului de piata sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil.
    In cazul serviciilor de finantare intre entitati apartinand aceluiasi grup, pentru alocarea veniturilor se va analiza:
    a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului;
    b) daca a existat o schema de distributie a profitului sau daca imprumutul poate fi considerat contributie la capitalul social.
    Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului sau in contributia la capitalul social va fi presupusa daca de la bun inceput nu se asteapta in mod cert la o rambursare a imprumutului sau daca aceasta forma de finantare proprie este justificata prin motive juridice ori comerciale ca fiind singura posibila sau contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
    Cheltuielile cu dobanda pot fi deduse numai daca imprumutul a fost dat in interesul desfasurarii activitatii intreprinderii si a fost utilizat in acest scop.
    Atunci cand se examineaza dobanda trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, alte circumstante de acordare a imprumutului si in special situatia de pe pietele de capital.
    Raportarea conditiilor de imprumut va avea in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o entitate care nu apartine grupului. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care entitatile care nu apartin aceluiasi grup le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului). Totodata vor fi luate in considerare unele prevederi legale obligatorii in tara de resedinta a entitatii apartinand aceluiasi grup sau motive similare distincte de aranjamentul de imprumut in sine, daca imprumuturile sunt luate fara dobanda sau la rate ale dobanzii mai favorabile, in cazul in care investitia de capital propriu ar fi fost necesara.
    27.7. In cazul dobanzilor aferente furnizarilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Elementele de analiza mentionate mai sus vor fi avute in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
    27.8. In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceasta natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
    In situatia in care dreptul de folosire se factureaza separat, pretul acestuia urmeaza sa fie analizat tinandu-se seama de urmatoarele:
    a) daca elementele proprietatii intangibile, folosite de un detinator de brevet, pot fi luate in considerare impreuna din punct de vedere tehnic si comercial si daca formeaza o singura unitate;
    b) daca redeventa este stabilita conform unei metode corespunzatoare naturii veniturilor realizate prin utilizarea brevetului;
    c) daca plata dreptului de autor lasa utilizatorului un profit acceptabil de pe urma produsului brevetat; ca un caz individual, se poate lua in considerare si adaugarea unei cote marginale fixe la pretul de cost.
    27.9. In cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se vor avea in vedere urmatoarele:
    a) intre entitatile apartinand aceluiasi grup sarcinile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatii-mama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica care guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii intreprinderilor apartinand aceluiasi grup sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Costurile pentru astfel de servicii pot fi platite numai intre entitatile care nu apartin aceluiasi grup, daca serviciile pot fi distinse si cuantificate in mod clar si daca sunt prestate in propriul interes al beneficiarului (daca ofera un profit asteptat si reduc costul pentru beneficiar). Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o entitate independenta;
    b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta deoarece, ca regula generala, entitatile care nu apartin aceluiasi grup platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
    Exemple de servicii pe care filialele sau sediile permanente nu le pot deduce:
    a) costurile de sprijin al grupului, inclusiv dreptul de a folosi numele grupului si beneficiile derivate din simplul fapt al integrarii juridice, financiare si organizatorice in acel grup;
    b) activitatile consiliului de administratie al companiei careia ii apartine sediul permanent si ale consiliului de supraveghere si cheltuielile aferente sedintelor actionarilor sai;
    c) organizarea juridica a grupului ca un tot unitar, precum si productia si planificarea investitiilor pentru intregul grup;
    d) activitatile care reflecta pozitia sa in calitate de actionar, inclusiv organizarea generala, precum si controlul si auditul grupului, in sprijinul sediului grupului;
    e) protectia si administrarea investitiilor;
    f) managementul grupului (pregatirea, indeplinirea si controlul propriilor masuri de management).
    La stabilirea valorii de piata a serviciilor administrative se va analiza daca serviciile dintre entitati care nu apartin aceluiasi grup sunt comparabile, prin natura si posibilitatile lor, cu serviciile administrative din interiorul grupului respectiv. In masura in care preturile comparabile ale pietei nu sunt disponibile, valoarea de piata se stabileste folosind metoda "cost-plus".

    Lege:
    (6) Procedurile de aplicare a acestor metode se vor prezenta in instructiunile aprobate prin hotarare a Guvernului, conform prevederilor art. 34.
    Art. 28
    (1) Functionarii publici din cadrul unitatilor fiscale, inclusiv persoanele care nu mai detin aceasta calitate, sunt obligati sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin prin exercitarea atributiilor de serviciu, referitoare la un contribuabil.
    (2) Informatiile referitoare la un contribuabil pot fi transmise numai:
    a) autoritatilor cu atributii fiscale, in scopul realizarii unor obligatii ce decurg din aplicarea unei legi fiscale;
    b) autoritatii din domeniul muncii si protectiei sociale care face plati de asigurari sociale sau alte plati similare;
    c) autoritatilor fiscale ale altei tari, in baza unei conventii internationale ratificate sau aprobate de Parlament;
    d) autoritatilor judiciare competente, potrivit legii.
    (3) Persoana care primeste informatii fiscale, potrivit prevederilor alin. (2), este obligata sa pastreze secretul fiscal asupra informatiilor primite.
    (4) Informatia referitoare la un contribuabil poate fi transmisa si unei alte persoane, cu consimtamantul scris al contribuabilului.
    (5) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului fiscal se pedepseste potrivit legii penale.
    Art. 29
    Contestatiile formulate la actele de control sau de impunere ale organelor fiscale se solutioneaza conform prevederilor legale in materie.
    Art. 30
    (1) Cesionarea sau instrainarea sub orice alta forma a actiunilor ori a partilor sociale ale societatilor comerciale, precum si transferul patrimoniului unei entitati apartinand unei persoane nerezidente se pot face numai dupa achitarea la bugetul de stat a obligatiilor fiscale de natura impozitului pe profit si a impozitului pe dividende. Fac exceptie situatiile in care urmeaza sa se preia obligatiile fiscale restante ale contribuabilului, pe baza unui protocol incheiat cu organele administratiei de stat, document din care sa rezulte obligativitatea achitarii acestor datorii, precum si tranzactiile efectuate pe piata de capital.
    (2) Oficiul registrului comertului este obligat ca la operarea oricarei modificari de natura celei prevazute la alin. (1) sa solicite dovada eliberata de organele fiscale teritoriale, din care sa rezulte plata obligatiilor fiscale, sau protocolul incheiat cu organele administratiei de stat, in cazul in care se preiau aceste obligatii fiscale.
    (3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) si (2) constituie infractiune pentru administratorul societatii sau reprezentantul legal, dupa caz, precum si pentru emitentul certificatului de mentiuni si se pedepseste potrivit legii penale.

    Instructiuni:
    30.1. Prevederile art. 30 din lege se aplica actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare la registrul comertului pentru societatile comerciale romane si pentru entitatile apartinand persoanelor nerezidente, potrivit Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile ulterioare.
    30.2. Obligatiile fiscale de natura impozitului pe profit si impozitului pe dividende, prevazute la art. 30 din lege, revin persoanelor juridice ale caror actiuni sau parti sociale fac obiectul tranzactiei, precum si sucursalei sau sediului permanent al carui patrimoniu este transferat altei entitati.

    Lege:

    CAP. 5
    Dispozitii tranzitorii si finale

    Art. 31
    Metodologia de calcul si de reflectare in profit a operatiunilor legate de distribuirea activelor, in cazul lichidarilor partiale sau totale ale contribuabililor, precum si al reorganizarii acestora, va fi prezentata in instructiunile prevazute la art. 34.

    Instructiuni:
    31.1. Aportul asociatilor sau actionarilor la capitalul social al unei persoane juridice, precum si majorarea capitalului social pe seama aportului asociatilor sau actionarilor nu sunt supuse impunerii.
    Pierderea sau castigul rezultat din distribuirea activelor, inclusiv din distribuirile facute in cazul unei lichidari partiale sau totale de la o persoana juridica catre actionari sau asociati, calculat ca diferenta intre valoarea de piata a activelor si valoarea acestora din situatiile financiare anuale, sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil de catre persoana juridica detinatoare.
    Operatiunile care se efectueaza in situatia lichidarii societatilor comerciale sunt cele prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile ulterioare.
    Potrivit reglementarilor legale in vigoare, dupa valorificarea elementelor patrimoniale de activ si achitarea datoriilor se stabileste rezultatul lichidarii (profit sau pierdere), se calculeaza si se varsa impozitul pe profit.

    Lege:
    Art. 32
    Pierderea neta inregistrata in perioada de scutire poate fi recuperata din profiturile impozabile viitoare, conform prevederilor prezentei legi. Pierderea neta se calculeaza ca diferenta intre pierderile si profiturile impozabile inregistrate in perioada de scutire.
    Art. 33
    (1) Obligatiile fiscale reglementate prin prezenta lege sunt venituri ale bugetului de stat.
    (2) Ca exceptie de la prevederile alin. (1), impozitul pe profit, majorarile si amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene sunt venituri ale bugetelor locale respective.
    Art. 34
    (1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, instructiunile privind metodologia de calcul si formularistica corespunzatoare referitoare la impozitul pe profit.
    (2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Guvernul va aproba regimul deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor economici si ale bancilor, cooperativelor de credit si fondurilor de garantare.
    (3) Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi se constituie Comisia centrala fiscala a impozitelor directe, coordonata de secretarul de stat care raspunde de activitatea veniturilor statului. Componenta comisiei si regulamentul de functionare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
    (4) Ordinele, modelele de formulare si normele de completare a acestora, referitoare la impozitul pe profit, precum si deciziile comisiei prevazute la alin. (3) se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Art. 35
    (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 iulie 2002.
    (2) Anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din doua exercitii fiscale. Primul exercitiu fiscal cuprinde perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2002, in care se vor aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si celelalte acte normative in vigoare, incidente. Al doilea exercitiu fiscal cuprinde perioada 1 iulie - 31 decembrie 2002, in care se vor aplica prevederile prezentei legi.

    Instructiuni:
    35.1. Potrivit art. 35 alin. (2) din lege, anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din doua exercitii fiscale.
    Pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2002 se au in vedere urmatoarele:
    a) contribuabilii obligati la plata impozitului pe profit calculeaza si varsa impozitul potrivit reglementarilor Ordonantei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
    b) pentru determinarea profitului impozabil se folosesc datele din balanta de verificare de la data de 30 iunie 2002;
    c) la calculul impozitului pe profit se au in vedere scutirile sau reducerile de impozit pe profit in conformitate cu actele normative in vigoare la data de 30 iunie 2002;
    d) deductibilitatea provizioanelor conform Hotararii Guvernului nr. 335/1995 privind regimul constituirii, utilizarii si deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor economici si societatilor bancare, republicata, cu modificarile ulterioare. Contribuabilii care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, determina extracontabil pierderea neta din diferenta de curs valutar aferenta creantelor si obligatiilor in valuta pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2002 si o inregistreaza in Declaratia privind impozitul pe profit la randul 15 "Alte sume deductibile in limitele prevazute de legislatia in vigoare";
    e) evaluarea disponibilitatilor in devize, potrivit prevederilor actelor normative in vigoare, nu se efectueaza la data de 30 iunie 2002;
    f) facilitatile fiscale prevazute prin legi speciale.
    Declaratia privind impozitul pe profit, cod 14.13.01.04, pentru aceasta perioada trebuie completata si depusa pana la data limita de depunere a raportarilor contabile pentru perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2002.
    Pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2002 contribuabilii obligati la plata impozitului pe profit potrivit Legii nr. 414/2002 vor avea in vedere urmatoarele:
    1. Pentru aplicarea prevederilor art. 10 din lege:
    a) pentru calculul gradului de indatorare se face media intre sfarsitul perioadei de calcul si data de 1 iulie 2002;
    b) veniturile asupra carora se aplica prevederile art. 10 alin. (2) din lege sunt cele inregistrate in contabilitate incepand cu data de 1 iulie 2002;
    c) cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs valutar sunt cele inregistrate in contabilitate incepand cu data de 1 iulie 2002;
    d) prevederile art. 10 alin. (5) din lege se aplica pentru cheltuielile cu dobanzile inregistrate dupa data de 1 iulie 2002.
    2. Facilitatile fiscale prevazute la art. 9 alin. (1) si (5) din lege se aplica pentru achizitiile inregistrate in evidenta contabila dupa data de 1 iulie 2002.
    3. Veniturile aferente ratelor scadente, care nu au fost luate in calcul la determinarea profitului impozabil pentru contractele de vanzare cu plata in rate, precum si pentru contractele de leasing financiar incheiate inainte de data de 30 iunie 2002, altele decat cele prevazute la art. 7 alin. (2) din lege, sunt venituri impozabile la data intrarii in vigoare a Legii nr. 414/2002.
    4. Inchiderea anului fiscal 2002 se face cumulat de la inceputul anului, incluzand si facilitatile fiscale calculate potrivit legilor speciale existente pana la data de 30 iunie, respectiv:
    - scutiri si reduceri de impozit pe profit;
    - alte facilitati de natura impozitului pe profit.
    Sumele reprezentand facilitati fiscale de natura scutirilor si reducerilor de impozit pe profit, diferentele dintre cota de impozit de 6% pentru export si cea de 25% se repartizeaza la data de 31 decembrie a anului respectiv, pana la concurenta profitului net ca sursa proprie de finantare.
    35.2. Diferentele favorabile de curs valutar, respectiv nefavorabile, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in contabilitate la data schimbarii sistemului contabil in contul "Rezultatul reportat", ca urmare a retratarii sau transpunerii, sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile la data incasarii/platii acestora, pentru perioada retratata sau transpusa. Nu sunt deductibile diferentele nefavorabile de curs valutar pentru care au fost constituite provizioane deductibile fiscal potrivit legii.
    35.3. Contribuabilii care desfasoara activitati in zona libera incepand cu data de 1 iulie 2002 determina profitul impozabil conform prevederilor cap. II din lege pentru veniturile si cheltuielile inregistrate in contabilitate de la data intrarii in vigoare a legii.

    Lege:
    (3) In cazul persoanelor juridice care au obtinut inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, se va aplica in continuare scutirea de la plata impozitului pe profit pe toata durata de existenta a zonei defavorizate.

    Instructiuni:
    35.4. In cazul contribuabililor care desfasoara activitati in zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acorda pe baza certificatului de investitor in zona defavorizata, eliberat, inainte de data intrarii in vigoare a legii, de catre agentia pentru dezvoltare regionala in a carei raza de competenta teritoriala se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale in vigoare. Scutirea se acorda numai pentru profitul obtinut din utilizarea investitiilor nou-create in activitatea pentru care agentul economic a solicitat si a obtinut eliberarea certificatului de investitor.
    Investitia nou-creata este reprezentata de bunurile amortizabile create sau achizitionate de la terte parti, utilizate efectiv in activitatea proprie, desfasurata in domeniile de interes economic, clasificate expres in anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicata, cu modificarile ulterioare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 728/2002, care determina angajarea de forta de munca. Acestea sunt definite conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si sunt inregistrate in evidentele financiar-contabile ale agentului economic dupa declararea zonei defavorizate.
    Scutirea de la plata impozitului pe profit opereaza pe toata durata existentei zonei defavorizate.
    Profitul realizat in zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operatiunilor de lichidare a investitiei, conform legii, profitul obtinut din vanzarea de active corporale si necorporale, castigurile realizate din investitii financiare, profitul obtinut din desfasurarea de activitati in afara zonei declarate defavorizata, precum si cel rezultat din desfasurarea de activitati in alte domenii decat cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferenta fiecarei operatiuni/activitati este cea care corespunde ponderii veniturilor obtinute din aceste operatiuni/activitati in volumul total al veniturilor.

    Lege:
    (4) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de data de 30 iunie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii", republicata, beneficiaza in continuare de reglementarile prevazute de aceasta.
    (5) Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera, pe baza de licenta, si care pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza, pentru o perioada de 5 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, de scutirea de la plata impozitului pe profit. Aceasta prevedere nu se mai aplica de la data la care intervin modificari in structura actionariatului contribuabilului. In cazul societatilor cotate se considera modificare a actionariatului, conform prevederilor prezentului articol, situatia in care in cursul unui an calendaristic mai mult de 25% din actionariat se modifica.



SmartCity5

COMENTARII la Hotărârea 859/2002

Momentan nu exista niciun comentariu la Hotărârea 859 din 2002
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat OUG 94 2014
    Aceasta este pentru a informa publicul larg că în prezent acordăm împrumut persoanelor care au nevoie de ajutor financiar la o rată a dobânzii scăzută de 3%. Dacă sunteți interesat să solicitați un împrumut, contactați-ne pentru mai multe informații prin: E-mail: protonloan2020@hotmail.com Mobil / Whatsapp: +44 (752) 064-7201
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    Are 700 de modificari, chiar crezi ca le vei primi?
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    Are 700 de modificari, chiar crezi ca le vei primi?
ANONIM a comentat Ordin 1471 2020
    Aveți nevoie de un împrumut rapid și urgent, cu o rată a dobânzii relativ mică, de până la 3%? Oferim credite de afaceri, credite personale, credite pentru locuințe, credite auto, credite pentru studenți, credite de consolidare a datoriilor e.t.c. indiferent de scorul dvs. de credit. Suntem garantați că oferim servicii financiare numeroșilor noștri clienți din întreaga lume. Cu pachetele noastre flexibile de împrumut, împrumuturile pot fi procesate și transferate împrumutatului în cel mai scurt timp posibil, contactați-ne prin e-mail: (midland.credit2@gmail.com) și asistați la o experiență financiară care schimbă viața.
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    O zi buna Ai nevoie de un împrumut în toate scopurile? Aveți o problemă financiară? Bridge Finance este garantat prin furnizarea de servicii financiare clienților la o rată a dobânzii favorabilă. Împrumuturile noastre sunt simple și rapide. Contactați-ne astăzi pentru a obține împrumutul de care aveți nevoie. Putem egala orice buget cu o rată a dobânzii de 2% față de bugetul dvs. Dacă sunteți interesat, vă rugăm să contactați acum (adrianbay0008@gmail.com)
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Vreau să apreciez împrumuturile Karin Sabine pentru mine un împrumut de 40.000 EUR. dacă aveți nevoie de un împrumut urgent, evitați să fiți înșelați de creditori falși și aplicați prin firma de împrumut real prin e-mail sabinhelps@gmail.com whatsapp +79267494861 ..
ANONIM a comentat Ordin 1492 2020
    Căutați o afacere, o companie sau un împrumut personal? Oferim toate tipurile de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu