HOTARARE   Nr. 669 din 24 mai 2006

privind aprobarea Strategiei nationale de incluziune sociala a tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 479 din 2 iunie 2006

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE Bucuresti, 24 mai 2006. Nr. 669

privind aprobarea Strategiei nationale de incluziune sociala a tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului

In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol  unic.   -  Se  aprobă Strategia  naţională de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, pentru perioada 2006-2008, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul educaţiei şi cercetării,

Anton Anton,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul finanţelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

ANEXĂ*)

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE INCLUZIUNE SOCIALĂ A TINERILOR CARE PĂRĂSESC SISTEMUL DE PROTECŢIE A COPILULUI

Argument

Integrarea tinerilor în societate şi în viaţa activă, precum şi folosirea optimă a potenţialului lor reprezintă elemente esenţiale pentru reducerea riscului excluziunii sociale şi pentru ajungerea la o creştere durabilă a oricărei societăţi. Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului necesită o intervenţie imediată, constituind o prioritate a Programului de Guvernare pentru perioada 2005-2008.

Astfel, este nevoie de o abordare integrată la nivel naţional, printr-o Strategie Naţională care include Planul de Măsuri de Incluziune Socială a tinerilor care încetează să mai beneficieze de ocrotire, în baza normelor legale de protecţie acordată copiilor instituţionalizaţi. Strategia naţională de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, numită în continuare Strategie, se fundamentează pe valorile şi principiile de bază ale politicilor sociale şi vizează, pe termen mediu şi lung, stimularea responsabilităţii şi solidarităţii mediului comunitar menit să susţină incluziunea socială a acestor tineri.

In elaborarea şi implementarea politicilor, acţiunea guvernamentală se bazează pe principiile şi orientările formulate în documentele Uniunii Europene la care România aderă, cu deosebire a celor referitoare la standardele umanitare, în sensul aplicării unor „strategii de protejare a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi", conform Programului de guvernare 2005-2008, Cap. 3 - Integrarea Europeană şi Cap.7 - Politica de protecţie socială.

Capitolul I:

Context general

1. Dimensiunea statistică şi tendinţele fenomenului

Dezagregarea familială cauzată şi urmată de sărăcie, ca şi insuficienta dezvoltare a sistemului de servicii sociale comunitare au generat o creştere a variatelor riscuri la care sunt expuşi mai ales copiii si tinerii: violenţa în familie şi în comunitate, abandonul şcolar, cerşetoria, consumul de droguri şi alcool, traficul de persoane.

Copiii instituţionalizaţi necesită o atenţie specială, ei fiind privaţi de sprijinul mediului familial natural. La împlinirea vârstei de 18 ani, dacă nu-şi continuă studiile, obligaţiile sistemului legal de ocrotire a copilului încetează, tânărul trebuind să-şi asume responsabilităţile vieţii adulte. Anual, cca. 5.000 de tineri urmează să părăsească sistemul de ocrotire şi să se integreze în viaţa socială şi profesională.

La începutul anului 2005, se aflau în sistemul de ocrotire 32.821 de copiii, între care o pondere importantă o reprezintă cei cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, respectiv 12.247 copii şi 5.983 copii de 18 ani şi peste. Procentul mai scăzut al copiilor de vârstă mică este o dovadă a faptului că măsurile alternative la instituţionalizare au început să funcţioneze prin dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor aflaţi în dificultate în familii substitutive (asistenţi maternali, rude până la gradul IV inclusiv).

Numărul copiilor instituţionalizaţi a scăzut în perioada 2000 - ianuarie 2005, de la 57.181 la 32.821, din care mai mult de jumătate au vârste peste 14 ani, urmând ca în următorii patru ani aproximativ 4.500 -5.000 de copiii să părăsească anual sistemul de protecţie. Cca. 6.600 de tineri cu vârste până în 26 ani urmează o formă de învăţământ şi se află în continuare în sistemul de protecţie socială.

Ca nivel de instrucţie, 4,57% dintre copiii şi tinerii din sistemul de ocrotire socială au absolvit sau sunt cuprinşi în învăţământul primar, 50,5% - învăţământul gimnazial, 26,08 - cel profesional, 13,17 - învăţământul liceal,

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

5,38% sunt neşcolarizaţi, 0,27% au abandonat şcoala şi 0,02% sunt cuprinşi sau au absolvit învăţământul universitar. Ca şi calificare, cei mai mulţi dintre tinerii din sistemul de protecţie, cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, sunt orientaţi cu precădere spre confecţii, tâmplărie, mecanică, construcţii şi alimentaţie publică.

Aceşti tineri sunt o categorie vulnerabilă, expusă riscului excluderii sociale şi marginalizării, deoarece nu au locuinţă şi nici posibilităţi de închiriere sau de cumpărare, întâmpină greutăţi la angajare, fiind expuşi şomajului, nu au mijloace proprii de subzistenţă şi cad adesea victime ale criminalităţii.

2. Cadrul normativ naţional

Reglementări legislative cu privire la protecţia socială a categoriilor de populaţie defavorizate, cu referiri speciale la tineri, inclusiv la tinerii instituţionalizaţi au fost promovate, astfel:

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, prevede măsurile pentru realizarea strategiilor şi politicilor elaborate în vederea protecţiei persoanelor supuse riscului de şomaj, al asigurării unui nivel ridicat de ocupare şi adaptare a forţei de muncă la cerinţele pieţei muncii. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă dezvoltă servicii gratuite finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în domeniul informării şi consilierii profesionale, al medierii muncii şi al formării profesionale.

Prin Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, aprobate prin HG 1.149/2002, se creează importante instrumente de sprijin pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament, şi care reprezintă un grup ţintă prioritar, dar şi pentru alte grupuri defavorizate, astfel:

a) măsurile de garantare a accesului la un loc de muncă.

Măsurile se realizează de ANOFM, prin încheierea unor contracte de solidaritate, pe o durată de până la 2 ani, dar nu mai puţin de un an, în baza cărora tinerii cu vârste cuprinde între 16 şi 25 de ani aflaţi în dificultate şi confruntaţi cu riscul excluderii profesionale, beneficiază de un acompaniament social personalizat. Acompaniamentul social se realizează prin consiliere profesională şi mediere din partea personalului specializat al Agenţiei, urmate de plasarea în muncă la angajatorii de inserţie cu care agenţiile judeţene încheie convenţii.

b)  măsurile de garantare a accesului la o locuinţă (persoane în vârstă de până la 35 de ani, aflate în imposibilitatea achiziţionării unei locuinţe prin forţe proprii). Este o sarcină a consiliilor judeţene care, în limita fondurilor constituite în acest scop, trebuie să asigure, pe o listă a priorităţilor, fie acoperirea avansului pentru dobândirea unei locuinţe, fie suportarea chiriei pentru o perioadă de până la 3 ani pentru o locuinţă închiriată. Fondurile vor fi constituite în principal din sume stabilite anual prin legea bugetului de stat.

c) garantarea accesului la asistenţă de sănătate pentru tinerii din familiile beneficiare de venit minim garantat. Aceasta se va face prin plata de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei - MMSSF - a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate. Personalul medical din unităţile de asistenţă de sănătate publică este obligat să acorde pentru această categorie de asiguraţi asistenţă medicală de urgenţă şi curativă.

d)  garantarea accesului la educaţie, prin acordarea de burse pentru continuarea studiilor tinerilor care frecventează forme de învăţământ preuniversitar şi universitar, condiţionate de frecventarea cursurilor şi obţinerea haremurilor de promovare, proveniţi din centrele de plasament şi din familiile care îndeplinesc condiţiile de acordare a venitului minim garantat.

e)  acces gratuit în tabere de odihnă sau instruire pentru tinerii beneficiari de burse pentru continuarea studiilor.

f)  participanţii la programele de alfabetizare, selectaţi conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării - MEDC - pot beneficia de burse de alfabetizare stabilite şi plătite de consiliile locale.

Potrivit prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, beneficiază de alocaţie de stat şi tinerii în vârstă de peste 18 ani, până la terminarea cursurilor învăţământului liceal, profesional, organizate în condiţiile legii. Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare permite ca tinerii singuri sau din familii sărace să poată beneficia de ajutoare sociale chiar din prima perioadă, după părăsirea centrelor de plasament, şi garantează un venit minim corespunzător unui trai decent.

Legea nr. 208/1997 privind cantinele de ajutor social reglementează accesul la acest tip de serviciu social al persoanelor cu venituri mici din grupuri de populaţie defavorizată.

Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială stimulează funcţionarea serviciilor comunitare realizate în parteneriat între ONG-uri şi consiliile locale, prin care se asigură acordarea de asistenţă socială, medicală, medico-socială şi juridică familiilor cu mulţi copii, altor categorii de persoane defavorizate.

Legea nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială reglementează funcţionarea compartimentelor de asistenţă socială ce vor fi create la nivelul Consiliilor judeţene şi locale care asigură aplicarea politicilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei sociale a copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap şi a oricărei persoane aflate în nevoie.

Un Raport de monitorizare CASPIS, la 1 ianuarie 2005, arată faptul că Planurile Judeţene Anti-Sarăcie şi de

Promovare   a   Incluziunii   Sociale   prevăd,   în   38   dintre   acestea,   măsuri   de   suport   pentru   tinerii postinstituţionalizaţi.

Toate programele destinate tinerilor postinstituţionalizaţi se înscriu pe două coordonate principale: asigurarea unei locuinţe (în apartamente asistate, centre de tranzit, adăposturi temporare, de noapte etc.) şi asigurarea unui loc de muncă. In privinţa spaţiului de locuit, aproximativ o cincime dintre programe sunt de tipul adăposturilor, puţine programe fiind de tipul locuinţelor asistate.

Pentru integrarea pe piaţa muncii, programele întreprinse vizează, pe de o parte pregătirea şi formarea profesională a tinerilor şi pe de alta, asistenţă în obţinerea efectivă a unui loc de muncă. Programele de consiliere şi pregătire socio-profesională sunt de altfel cele mai răspândite pe ansamblul tuturor programelor menţionate (36 din 82 programe identificate). Acestea sunt desfăşurate fie în centre specifice de asistenţă şi sprijin, fie prin planuri individuale de pregătire a tinerilor în instituţii. Analiza distribuţiei pe regiuni a programelor destinate tinerilor postinstituţionalizaţi evidenţiază că:

-     Pe ansamblu, dar şi pe tipuri de programe, cele mai multe sunt în regiunea Nord-Est, cu excepţia locuinţelor asistate care sunt mai numeroase în Vest.

-     In regiunea de Sud, există mai multe programe de consiliere şi pregătire socio-profesională.

-     In regiunea Nord-Vest, există mai multe adăposturi temporare.

Aproape trei sferturi dintre programe sunt judeţene, ponderea celor naţionale fiind extrem de redusă şi vizând angajarea în muncă prin contractele de solidaritate conform Legii nr.1 16/2002. In cadrul programelor judeţene, cele mai multe sunt de consiliere şi formare, iar în cadrul programelor locale, cele mai multe sunt de tipul adăposturilor temporare. Pe tipuri de programe rezultă că:

-     Programele de asigurare a locuirii - apartamentele sociale şi adăposturile temporare - sunt finanţate preponderent din venituri proprii.

-     Programele de consiliere şi formare profesională sunt finanţate în egală măsură de la bugetul de stat şi judeţean şi din venituri proprii.

-     Finanţarea cheltuielilor necesare realizării măsurilor de stimulare a angajatorilor, se face din bugetul asigurărilor de şomaj.

-     Celelalte programe au surse de finanţare diverse, fără a fi preponderente unele sau altele.

La acestea se adaugă trei programe încadrate la categoria persoanelor cu handicap şi constau în locuinţe protejate destinate tinerilor de peste 18 ani cu handicap care părăsesc instituţiile de protecţie.

Serviciile de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor funcţionează potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 129/2002 cu modificări ulterioare.

In cazul în care instanţa a aplicat minorului măsura educativă a libertăţii supravegheate, dacă instanţa a impus obligaţia prestării unei activităţi neremunerate într-o instituţie de interes public, serviciul are obligaţia de a identifica o astfel de instituţie, cu care va încheia un protocol de colaborare, stabilind condiţiile în care minorul va executa obligaţia şi relaţiile între cei doi parteneri.

In cazul aplicării acestei măsuri, serviciul menţine legătura permanentă cu familia minorului în vederea implicării acesteia în procesul de reintegrare socială a minorului.

-     Asistenţa şi consilierea individuală/de grup (la cerere) în ceea ce priveşte comportamentul social, de grup şi individual a următoarelor categorii:

- persoanele aflate în supraveghere;

-persoanele    condamnate     la    o    pedeapsă    privativă    de     libertate,     pe    durata executării pedepsei, cu acordul lor;

- liberaţii condiţionat.

Asistenţa - demers specializat de acordare de ajutor de către o persoană specializată unei alte persoane aflate în imposibilitatea momentană sau permanentă de a-şi rezolva problemele, prin facilitarea accesului la resursele comunităţii.

Consilierea - metodă care, prin utilizarea optimă a relaţiei interpersonale consilier-client, facilitează cunoaşterea, dezvoltarea, acceptarea emoţională, maturizarea şi mobilizarea optimă a resurselor personale în vederea formulării şi rezolvării unor probleme specifice şi luării unor decizii.

-     Iniţierea şi derularea de programe de resocializare a persoanelor condamnate menţinute în stare de libertate care au solicitat să participe la aceste programe, pentru sprijinirea acestora în respectarea condiţiilor impuse de instanţa de judecată şi pentru reintegrarea lor socială.

-     Iniţierea şi derularea unor programe speciale de reinserţie socială şi, după caz, de identificare a locurilor de muncă disponibile, a locuinţelor, precum şi a unor cursuri de calificare sau recalificare profesională, de care pot beneficia, la cerere:

- persoanele condamnate la o pedeapsă neprivativă de libertate;

- persoanele condamnate la pedeapsa închisorii, a căror pedeapsă a fost graţiată total;

- persoanele liberate condiţionat/la termen;

- minorii care au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, faţă de care a fost înlăturată prin lege măsura educativă a internării într-un centru de reeducare.

-     Derularea unor programe de reinserţie socială pentru deţinuţi, o atenţie deosebită fiind acordată minorilor şi tinerilor, în colaborare cu personalul de specialitate în asistenţă şi consiliere din unităţile penitenciare.

-     Intocmirea unor referate de evaluare socio-familiala pentru persoanele aflate în detenţie înainte de punerea lor în libertate.

-     Acordarea de consiliere psihologică sau alte forme de asistenţă, gratuit, la cerere şi numai dacă organele judiciare au fost sesizate în legătură cu comiterea faptei, victimelor următoarelor categorii de infracţiuni (art. 8 din Legea 211/2004):

- tentativă la infracţiunile contra vieţii;

- anumite infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii;

- anumite infracţiuni privitoare la viaţa sexuală;

-  infracţiune de rele tratamente aplicate minorului (art. 303 Cod Penal, republicat cu modificările şi completările ulterioare);

-   infracţiunile prevăzute de Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu modificările şi completările ulterioare.

In capitolul 26 - „Politica în domeniul justiţiei" al Programului de Guvernare 2005-2008, se stabilesc drept obiective pentru acest interval temporal "perfecţionarea competenţelor privind organizarea şi funcţionarea sistemelor de executare a pedepselor în regim privativ de libertate şi în regim de libertate, precum şi îmbunătăţirea funcţionării acestor sisteme, inclusiv a serviciilor de probaţiune (devenite servicii de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor) create în perioada 1997-2000, prin sporirea resurselor financiare şi umane alocate, prin formarea acestora din urmă şi prin extinderea şi modernizarea programelor educative privind subiecţii executării".

3. Programul de Guvernare 2005 - 2008

In Programul de Guvernare, la Cap. 7 Politica de protecţie socială, o atenţie specială este acordată reformării sistemului de protecţie a copilului Guvernul României acţionează în vederea promovării şi protejării drepturilor tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenenţă etnică şi socială, religie, opinie politică sau de alta natură, naţionalitate, rasă, limbă, infirmitate, naştere sau situaţia copilului ori a părinţilor sau tutorilor săi.

Guvernul României continuă reforma în domeniul protecţiei copilului acţionând, cu prioritate, în direcţia integrării sociale a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi, promovând măsuri de integrare socială pentru tinerii instituţionalizaţi în vârstă de peste 18 ani, în vederea integrării acestora în viaţa socială.

4. Cadrul normativ european

In Comunicatul Comisiei Europene nr. 693/ 2005, privind răspunsul la preocupările tinerilor europeni şi aplicarea Planului European pentru Tineret şi promovarea cetăţeniei active, se subliniază că viitorul Europei depinde tot mai mult de capacitatea acesteia de a oferi copiilor şi tinerilor o societate favorabilă.

Adoptând în 2005 Pactul European pentru Tineret din cadrul strategiei revizuite de la Lisabona, Consiliul European a recunoscut faptul că integrarea tinerilor în societate şi în viaţa activă, precum şi folosirea optimă a potenţialului lor reprezintă elemente esenţiale pentru ajungerea la o creştere durabilă în Europa. Propunând Pactul European pentru Tineret, şefii de stat şi de guvern din Franţa, Germania, Spania şi Suedia au identificat patru teme principale: vulnerabilitatea tinerilor, necesitatea solidarităţii intergeneraţionale într-o societate pe cale de îmbătrânire, necesitatea îmbunătăţirii competenţelor tinerilor prin educaţie şi formare, necesitatea coerenţei în aplicarea politicilor privind tinerii.

Strategia pentru Incluziune Socială conţine dimensiunea „tineret", după cum precizează comunicatul nr. 33/ 2005 asupra Agendei Sociale, şi ia în considerare Rezoluţia nr. 9.601/ 2004 a Consiliului European privind măsurile de incluziune socială pentru tineri. Astfel, ameliorarea situaţiei tinerilor celor mai vulnerabili, eradicarea sărăciei în rândul copiilor şi promovarea iniţiativelor împotriva eşecului şcolar vor beneficia de o atenţie specială.

Un studiu lansat în 2005 de Comisia Europeană, referitor la integrarea socială a tinerilor marginalizaţi, analizează oportunitatea inserţiei lor pe piaţa muncii, autonomia şi participarea lor activă în societate. Comisia încurajează angajamentul partenerilor sociali în contribuţia la această iniţiativă, prin acţiuni comune în cadrul dialogului social, invită angajatorii şi companiile să dea dovadă de responsabilitate socială în domeniul inserţiei profesionale a tinerilor şi recunoaşte ca prioritare pentru o cetăţenie activă activităţi precum participarea, informarea şi voluntariatul.

Capitolul II:

Analiza operaţională

Puncte tari:

-     Fundamentarea Strategiei pe cercetări şi studii în domeniu

-     Implicarea organizaţiilor neguvernamentale în domeniu

-     Sistem descentralizat de protecţie a tinerilor, prin Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

Puncte slabe:

-     Comunicare ineficientă între instituţiile responsabile în domeniu

-     Inexistenţa unei baze de date centralizate privind situaţia tinerilor

-     Capacitate redusă de prevenţie şi recuperare

-     Număr redus de servicii sociale în domeniu

-     Insuficienţa resurselor umane în domeniu

-     Abordare punctuală şi nesistematizată, fără viziune şi planificare globală

-     Pregătire profesională inadecvată a personalului din domeniu

-     Dificultăţi în implementarea legislaţiei în domeniu

-     Monitorizare inedecvată a stării de sănătate a acestor tineri

-     Nivel scăzut de pregătire a tinerilor pentru viaţa de familie

Oportunităţi:

-     Prioritate guvernamentală acordată protecţiei tinerilor

-     Conştientizarea problematicii specifice tinerilor

-     Promovarea şi dezvoltarea parteneriatului public-privat în furnizarea serviciilor sociale

-     Disponibilitatea organizaţiilor neguvernamentale

-     Accesarea fondurilor externe rambursabile şi nerambursabile

-     Atitudine pozitivă a tinerilor faţă de schimbare

-     Promovarea politicilor pentru integrarea socială şi profesională a tinerilor şi pentru o viaţă independentă

Ameninţări:

-     Riscul crescut de marginalizare şi excludere socială a tinerilor

-   Cronicizarea fenomenului reprezentat de excluziunea socială

-     Insuficienta dezvoltare a serviciilor sociale alternative la instituţionalizare

-     Lipsa mijloacelor financiare necesare implementării programelor în domeniu

Capitolul III:

Principiile Strategiei

1.    Principiul respectării demnităţii umane

2.    Principiul egalităţii de şanse şi nediscriminării

3.    Principiul solidarităţii sociale

4.    Principiul parteneriatului

5.    Principiul transparenţei şi responsabilităţii publice

6.    Principiul subsidiarităţii

7.    Principiul suportului social personalizat

8.    Principiul abordării multidisciplinare

9.    Principiul participării şi al responsabilizării

10.  Principiul libertăţii de a alege

Capitolul IV:

Scopul Strategiei

Strategia are ca scop principal constituirea unui cadru legal şi instituţional în vederea susţinerii integrării sociale şi profesionale a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, precum şi implementarea politicilor şi programelor de asistenţă socială destinate asigurării dreptului acestora la o viaţă independentă şi demnă.

Capitolul V:

Grupul-ţintă

Grupul-ţintă al Strategiei este reprezentat de: tinerii care provin din sistemul de protecţie a copilului; tinerii care la împlinirea vârstei de 18 ani se află într-un centru de reeducare şi penitenciare pentru minori; tinerii fără adăpost la împlinirea vârstei de 18 ani.

Capitolul VI:

Perioada de implementare

Strategia va fi implementată în perioada 2006-2008.

Capitolul VII:

Obiectivele generale

1.    Crearea unui sistem coerent şi coordonat de măsuri şi acţiuni care să asigure incluziunea socială a tinerilor definiţi în grupul-ţintă.

2.    Reducerea riscului de marginalizare şi excluziune socială a tinerilor definiţi în grupul-ţintă.

3.    Integrarea şi participarea activă în comunitate a tinerilor definiţi în grupul-ţintă.

Capitolul VIII:

Obiectivele operaţionale

1.1  Imbunătăţirea cadrului administrativ şi instituţional la nivel central şi local.

1.2 Imbunătăţirea, adaptarea şi armonizarea cadrului legislativ cu incidenţă în domeniu.

1.3 Stabilirea unui sistem de finanţare pentru dezvoltarea măsurilor de asistenţă socială a tinerilor.

1.4 Dezvoltarea resurselor umane în domeniu.

2.1  Pregătirea tinerilor în sistemul educaţiei formale şi nonformale pentru viaţa socială activă în comunitate.

2.2 Asigurarea accesului la forme de pregătire profesională adaptate cerinţelor pieţei forţei de muncă.

2.3 Asigurarea accesului nediscriminatoriu la pachetul minim de servicii de îngrijire a sănătăţii, conform legii.

2.4 Promovarea acţiunilor de combatere a formelor de violenţă, abuz şi trafic de persoane.

3.1  Facilitarea accesului la locuinţă.

3.2 Facilitarea accesului la un loc de muncă.

3.3 Intărirea capacităţii autorităţilor locale pentru integrarea socială a tinerilor definiţi în grupul-ţintă.

Capitolul IX:

Monitorizarea şi evaluarea Strategiei

Indeplinirea obiectivelor operaţionale prevăzute în Planul de Măsuri este monitorizată de fiecare autoritate responsabilă. In urma evaluării stadiului de implementare a măsurilor şi acţiunilor concrete, rezultatele monitorizării Strategiei se raportează semestrial primului-ministru. Planul de Măsuri se revizuieşte anual, pe baza acestor evaluări şi la propunerea autorităţilor responsabile.

Capitolul X:

Planul de Măsuri pentru aplicarea Strategiei

Obiectiv general 1: Crearea unui sistem coerent şi coordonat măsuri şi acţiuni care să asigure de incluziune socială a tinerilor definiţi în grupul-ţintă

Nr crt	OBIECTIV OPERAŢIONAL	MĂSURĂ CONCRETĂ	TERMEN	RESPONSABIL
1. Imbunătăţirea cadrului administrativ şi instituţional la nivel central şi local		1. Crearea în cadrul MMSSF a unui compartiment responsabil cu coordonarea implementării strategiei, elaborarea, evaluarea şi monitorizarea politicilor de integrare socială a tinerilor menţionaţi la grupul-ţintă.	Semestrul II 2006	MMSSF
		2.Dezvottarea serviciului de deprinderi de viaţă independentă, în cadrul fiecărei DGASPC, prin preluarea atribuţiilor specifice în elaborarea, implementarea şi monitorizarea planului local de incluziune socială a tinerilor definiţi în grupul-ţintă şi în vederea instituirii unui mecanism de monitorizare pe o perioadă de 3 ani a acordării de locuinţe sociale şi locuinţe pentru tineri, destinate închirierii.	2006	MMSSF, MAI, ANPDC, consiliile judeţene
		3. Dezvoltarea unei baze de date privind situaţia tinerilor definiţi la grupul-ţintă, precum şi evidenţa studiilor în domeniu.	Trimestrul IV 2006	MMSSF, INCSMPS, alte institute de cercetare, universităţi

Nr crt	OBIECTIV OPERAŢIONAL	MĂSURĂ CONCRETĂ	TERMEN	RESPONSABIL
		4. Crearea unui grup interministerial consultativ, în scopul sincronizării programelor, a acţiunilor şi strategiilor sectoriale din domeniu.	Semestrul II 2006	MMSSF, MAI, MEdC, MS, MJ, MTCT, ANT, ANPF, ANES, ANPDC, ANOFM, ANPH, CASPIS, GNI
		5. Realizarea unor studii periodice de evaluare a dinamicii  procesului  de  incluziune  socială a tinerilor definiţi la grupul-ţintâ.	Anual	MMSSF, MAI, MEdC, MS, MJ, MTCT, ANT, ANPF, ANES, ANPDC, ANOFM, ANPH, CASPIS, GNI, INCSMPS
2. Imbunătăţirea, adaptarea şi armonizarea cadrului legislativ cu incidenţă în domeniu.		1. Modificarea şi completarea Legii 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.	Trimestrul I 2007	MMSSF
		2.   Evaluarea  legislaţiei  actuale  şi  elaborarea propunerilor  de reglementări  care  să  asigure asistenţa medicală curentă pentru grupul ţintă	2007	MS, CNAS MMSSF
		3. Includerea tinerilor definiţi în grupul ţintă în Programe specifice din domeniul asistenţei medicale comunitare şi, după caz, în Programele naţionale de sănătate.	2007	MS, CNAS MMSSF
		4. Modificarea Legii 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările şi completările ulterioare.	Trimestrul III 2006	MMSSF, MAI
		5. Modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 116/2002 privind combaterea marginalizării sociale, modificarea şi completarea O.U.G. nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului Naţional de solidaritate, aprobată cu modificări prin Legea nr.366/2001, cu modificările ulterioare.	2006   -2007	MMSSF
		6. Promovarea unui act normativ* privind înfiinţarea centrelor protejate de inserţie socială a tinerilor definiţi la grupul-ţintă. * Condiţionat de existenţa fondurilor necesare	2006	MMSSF
3. Stabilirea unui sistem de finanţare pentru dezvoltarea măsurilor de asistenţă socială a tinerilor.		1. Evaluarea situaţiei existente a sistemului de finanţare care să asigure continuitatea serviciilor destinate tinerilor şi elaborarea   proiectului bugetar prin intermediul planurilor anuale de acţiune.	2006-2007	MAI, ANPDC, ANPH, autorităţile locale

Nr crt	OBIECTIV OPERAŢIONAL	MĂSURĂ CONCRETĂ	TERMEN	RESPONSABIL
		2.   Elaborarea   proiecţiilor   bugetare   aferente implementării     Planului     de     măsuri,     prin intermediul planurilor anuale de acţiune.	Permanent	Toate autorităţile publice implicate CASPIS, GNI
		3. Atragerea resurselor financiare internaţionale prin dezvoltarea de programe cu finanţare rambursabilă sau nerambursabilă, necesare implementării Strategiei.	Permanent	MMSSF, MAI, MEdC, MS, MFP, MJ, MTCT, ANT, ANPF, ANES, ANPDC, ANOFM, ANPH, CASPIS, GNI
4. Dezvoltarea resurselor umane în domeniu		1. Dezvoltarea de programe de pregătire continuă pentru personalul din sistemul de protecţie a copilului, respectiv a tinerilor definiţi la grupul-ţintă, precum şi din sistemul post-instituţionalizare.	2006-2008	MEdC, MMSSF, ANPDC, ANPH, autorităţile locale, ONG prin parteneriat
		2.   Pregătirea  iniţială  a  voluntarilor care  îşi desfăşoară activitatea conform legii, în cadrul centrelor protejate de inserţie socială a tinerilor.	2006-2008	MMSSF ANT, ANPH, ANPDC, ONG prin parteneriat
		3. Promovarea cooperării între instituţiile responsabile în domeniul social, la nivel local, în vederea implementării măsurilor prevăzute în Strategie.	2006-	MMSSF, MAI, CJ, MEdC, MS, MJ, MTCT, ANT, ANPF, ANES, ANPDC, ANOFM, ANPH, CASPIS, prin structurile deconcentrate

Obiectiv  general  nr.2:   Reducerea riscului  de  marginatizare  şi  excluziune  socială a  tinerilor definiţi în grupul-ţintă.

Nr crt	OBIECTIV OPERAŢIONAL	MĂSURA CONCRETA	TERMEN	RESPONSABIL
1. Pregătirea tinerilor în sistemul educaţiei formale şi nonformale pentru viaţa socială activă în comunitate.		1. Elaborarea modulului special de formare a deprinderilor pentru viaţa de familie şi integrarea socială, precum şi introducerea acestuia în curriculum-ul şcolar.	Trimestrul III 2006	MEdC
		2. Susţinerea financiară a furnizorilor privaţi de servicii sociale, pentru dezvoltarea de proiecte care au ca scop participarea la viaţa comunitară şi implicarea în forme asociative a tinerilor definiţi la grupul-ţintă.	Permanent	MMSSF, ANT, MAI, autorităţile locale

Nr crt	OBIECTIV OPERAŢIONAL	MĂSURA CONCRETA	TERMEN	RESPONSABIL
		3. Coordonarea şi susţinerea financiar-logistică a proiectelor care au ca scop promovarea abilităţilor artistice ale tinerilor definiţi la grupul-ţintă şi asigurarea accesului nediscriminatoriu la sursele specifice din domeniul culturii.	Permanent	MEdC, MCC, ANT, autorităţile locale
		4. Reglementarea modalităţilor de înscriere a tinerilor definiţi în grupul-ţintă în formele învăţământului superior, prin alocarea resurselor financiare din bugetele locale şi bugetele instituţiilor de învăţământ, pe bază de protocol.	Trimestrul IV 2006	MEdC, ANPDC
		5. Inscrierea tinerilor definiţi în grupul-ţintă, proveniţi direct din sistemul educaţional, în baza de date a ANOFM ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în condiţiile legii.	2006-2008	ANOFM, ANPDC, autorităţile locale
2. Asigurarea accesului la forme de pregătire profesională, adaptate cerinţelor pieţei forţei de muncă.		1 .Elaborarea metodologiei de evaluare a cunoştinţelor generale, precum şi a aptitudinilor şi abilităţilor profesionale, în vederea orientării spre forme de pregătire corespunzătoare sau spre un loc de muncă.	2006	MMSSF, ANPDC, MEdC, ANOFM, universităţi
		2. Inscrierea tinerilor definiţi în grupul-ţintă în forme de pregătire şcolari şi profesională, prin încheierea de acorduri de colaborare cu instituţiile şcolare locale, respectiv cu agenţii economici, cu avizul inspectoratelor şcolare.	2006-2008	MEdC, ANOFM
		3. Acordarea serviciilor de consiliere profesională şi orientarea către meserii (profesii) cerute pe piaţa muncii.	Permanent	MMSSF, MEdC, ANOFM, ANPDC
3. Asigurarea accesului nediscriminatoriu la pachetul minim de servicii de îngrijire a sănătăţii, conform legii		Facilitarea accesului la serviciile de sănătate prin asigurarea continuităţii înregistrării tinerilor din grupul ţintă la un medic de familie, de preferinţă la aceiaşi medici la care tinerii au fost luaţi în evidenţă în perioada anterioară împlinirii vârstei de 18 ani.	2007-2008	MS CNAS MMSSF ANPDC
4. Promovarea acţiunilor de combatere a formelor de violenţă, abuz şi trafic de persoane		1. Informarea şi consilierea tinerilor din grupul-ţintă cu privire la consecinţele actelor de violenţă, abuz şi trafic de persoane.	2006-2008	ANPF, ANES, ANPDC, ONG prin parteneriat, autorităţile locale

Nr crt	OBIECTIV OPERAŢIONAL	MĂSURA CONCRETA	TERMEN	RESPONSABIL
		2. întocmirea unor studii privind evaluarea cazurilor de violenţă, abuz sau trafic de persoane îndreptate împotriva tinerilor din grupul ţintă şi propunerea de soluţii legislative sau de altă natură cu privire la mărirea pedepselor în cazul săvârşirii unor astfel de infracţiuni	Trimestrul IV 2006	ANPF, MS, ANPDC, MJ
		3. Asigurarea de consiliere şi reprezentare juridică pentru tinerii definiţi în grupul-ţintă, în cazul în care au fost victime ale violenţei, abuzului sau traficului de persoane.	2006-2008	ANPF, MJ ONG, prin parteneriat, autorităţile locale

Obiectiv general nr. 3: Integrarea şi participarea activă în comunitate a tinerilor definiţi în grupul-ţintă

Nr crt	OBIECTIV OPERAŢIONAL	MĂSURA CONCRETA	TERMEN	RESPONSABIL
1. Facilitarea accesului la locuinţă.		1. Monitorizarea accesului persoanelor/ familiilor definite în grupul -ţintă la locuinţele construite prin programele elaborate la nivel local şi naţional (locuinţe sociale şi locuinţe pentru tineri, destinate închirierii)	2006-2008	Autorităţi locale, MAI, DGASPC
		2.Construcţia şi/sau amenajarea de adăposturi şi locuinţe protejate destinate persoanelor/familiilor din grupul ţintă.	2006-2008	Autorităţi locale, MAI
		3. Subvenţionarea, pe o perioadă de până la trei ani, a plăţii chiriei destinate persoanelor/familiilor din grupul ţintă, în condiţiile legii.	2006-2008	Autorităţi locale, MAI, CJ
		4. Construirea de locuinţe pentru tineri destinate închirierii şi construirea de locuinţe sociale, prin programele elaborate la nivel naţional.	2006-2008	MTCT, autorităţi locale
2. Facilitarea accesului fa un loc de muncă.		1.Identificarea la nivel local a locurilor de muncă cu timp de lucru parţial şi pe durată determinată, pentru tinerii din grupul-ţintă	Permanent	ANOFM
		2. Acordarea de servicii de mediere în vederea obţinerii unui loc de muncă, pentru tinerii din grupul ţintă.	Permanent	ANOFM
		3. Monitorizarea derulării contractelor de solidaritate.	Trimestrial, conform Legii 116/ 2002	ANOFM

Nr crt	OBIECTIV OPERAŢIONAL	MĂSURA CONCRETA	TERMEN	RESPONSABIL
		4. Organizarea de burse de locuri de muncă pentru tinerii din grupul-ţintă.	Anual, începând cu anul 2006	ANOFM
		5. Informarea angajatorilor referitor la facilităţile acordate prin lege în cazul angajării tinerilor din grupul-ţintă.	Permanent	ANOFM
		6. Organizarea de servicii de formare profesională în vederea recalificării, perfecţionării.	Permanent	ANOFM
		7. Acordarea de servicii de acompaniament social personalizat tinerilor din grupul ţintă, în vederea încadrării în muncă.	Permanent	ANOFM
		8. Acordarea de servicii de acompaniament la locul de muncă, tinerilor din grupul ţintă, în vederea acomodării la/ păstrării locului de muncă, prin promovarea mentoratului/ tutoriatului ca servicii sociale acordate de DGASPC.	Permanent	Autorităţi locale, ONG prin parteneriat
		9. Dezvoltarea de Programe Naţionale pentru încurajarea proiectelor de economie socială, destinate tinerilor definiţi în grupul-ţintă.	2006-2008	MMSSF, MEC, ANOFM FALR
3. Intărirea capacităţii autorităţilor locale pentru integrarea socială a tinerilor definiţi în grupul-ţintă.		1. Amenajarea şi construirea de centre protejate de inserţie socială destinate tinerilor definiţi în grupul-ţintă, pentru o perioadă de cel mult trei ani.	2007	MMSSF
		2. Constituirea echipelor multidisciplinare de evaluare a capacităţilor şi abilităţilor individuale de adaptare la viaţa socială, conform legii.	2007	MMSSF, ANPDC, autorităţile locale
		3. Elaborarea şi difuzarea unui Ghid metodologic privind bunele practici în domeniul integrării socio-profesionale a tinerilor definiţi în grupul-ţintă.	Semestrul   II 2007	GNI, ANPDC, ONG prin parteneriat
		4. Organizarea de Conferinţe regionale pentru lansarea Ghidului metodologic de la punctul 3.3.	Semestrul   II 2007- Semestrul   I 2008	GNI, ONG prin parteneriat

Autorităţi responsabile:

1.     MMSSF - Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale ţi Familiei

2.     MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor

3.     MS - Ministerul Sănătăţii

4.      MFP - Ministerul Finanţelor Public*

5.     MTCT- Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

6.     MJ - Ministerul .Justiţiei

7.     MEdC - Ministerul Educaţiei si Cercetării 8.      MEC - Ministerul Economiei si Comerţului

9.      MCC - Ministerul Culturii ţi Cultelor

10.   ANPDC - Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Drepturilor Copilului

11.   ANPH - Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap

12.    ANT - Autoritatea Naţională pentru Tineret

13.   CNAS - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

14.   ANOFM - Agenţia Naţionala pentru Ocuparea Forţei de Muncă

15.   ANES - Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse dintre Femei si Bărbaţi

16.   ANPF - Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei

17.   DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială si Protecţia Copilului

18.   CASPIS - Comisia Anti-Sărăcie ţi Promovare a Incluziunii Sociale 19.   GNI - Grupul la Nivel Inalt pentru Copiii României

20.    INCSMPS - Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifica în domeniul Muncii si Protecţiei Sociale

21.   CJ - Consiliul Judeţean

22.   FALR - Federaţia Autorităţilor Locale din România

23.   ONG - Organizaţie Neguvernamentală