HOTARARE Nr. 6
din 4 iulie 2007
asupra initiativei
legislative a cetatenilor de revizuire a Constitutiei Romaniei, privind
articolul 48
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 540 din 8 august 2007
I. Cu Adresa nr. Bp.757 din 9
mai 2007, preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale propunerea
legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei, înregistrată la Senat
sub nr. Bp.757 din 21 decembrie 2006.
In cuprinsul adresei se face menţiunea că aceasta este
însoţită „de originalele listelor de susţinători atestate".
Documentaţia transmisă Curţii Constituţionale de către
Senat cuprinde:
1. Cererea înregistrată la Biroul permanent al
Senatului sub nr. 757 din 21 decembrie 2006, prin care membrii Comitetului de
iniţiativă au solicitat înregistrarea propunerii legislative a cetăţenilor;
2. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din
21 iunie 2006, în care sunt publicate:
- Expunerea de motive semnată de Comitetul de
iniţiativă, format din 10 membri, şi textul proiectului de lege de revizuire a
Constituţiei României;
- Avizul nr. 782 din 2 iunie
2006 al Consiliului Legislativ referitor la iniţiativa legislativă a
cetăţenilor pentru revizuirea art. 48 din Constituţia României în vederea
ocrotirii căsătoriei şi familiei în România;
- Imputernicire în vederea sesizării Consiliului
Legislativ pentru emiterea avizului cu privire la propunerea legislativă,
precum şi în vederea publicării sale în Monitorul Oficial al României;
- Declaraţie privind constituirea Comitetului de
iniţiativă în vederea exercitării iniţiativei legislative, în condiţiile Legii
nr. 189/1999 şi ale art. 150 din Constituţia României;
- Incheierea de autentificare nr. 216 din 16 februarie
2006 a Biroului notarului public Ogăşanu Dan Dumitru.
3. Procura dată de Câmpean Beniamin, prin care
împuterniceşte pe Iov Adrian Ovidiu „să semneze declaraţia în vederea formării
unui comitet de iniţiativă pentru exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni, în condiţiile Legii nr. 189/1999 şi ale art. 146 din Constituţie, în
vederea introducerii exprese în Constituţia României a prevederii că „în
România poligamia este interzisă, iar căsătoria este permisă doar între un
bărbat şi o femeie", precum şi să semneze actul de constituire a
Comitetului de iniţiativă şi oricare act necesar realizării proiectului propus.
4. Un număr de 1.807 de
dosare cu semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative a cetăţenilor
din 37 de judeţe şi 4 sectoare ale municipiului Bucureşti.
5. Adresa Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul
din cadrul Guvernului României, în copie, înregistrată la Biroul permanent al
Senatului, sub nr. 757 din 25 aprilie 2007, prin care au fost transmise listele
cu semnături atestate ale susţinătorilor propunerii legislative cetăţeneşti de
revizuire a Constituţiei.
6. Adresa secretarului general al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în copie,
înregistrată la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, sub nr. 2.802 din 23 aprilie 2007,
prin care au fost transmise aceleaşi liste cu semnături atestate. Propunerea
legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României formează
obiectul Dosarului nr. 689J/2007 al Curţii Constituţionale şi are următorul
cuprins:
„Articol unic. - 1. Articolul 48 din Constituţia
României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se
modifică şi va avea următorul cuprins:
«Familia
Articolul 48
(1) In România poligamia este interzisă, iar
căsătoria este permisă doar între un bărbat şi o femeie.
(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber
consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea
părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de
nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi
celebrată numai după căsătoria civilă.
(4) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa
legii cu cei din căsătorie.»"
In expunerea de motive ce însoţeşte propunerea
legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României se arată, în
esenţă, că, potrivit prevederilor art. 16 pct. 1 din Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, „bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a
întemeia o familie", iar, potrivit pct. 3 al aceluiaşi articol, „familia constituie elementul
natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea
societăţii şi a statului".
Se mai arată că, potrivit prevederilor art. 12 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, „începând cu vârsta stabilită prin
lege, bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie
conform legislaţiei naţionale ce reglementează exercitarea acestui drept".
Dreptul internaţional şi Constituţia Uniunii Europene
(art. II-9) permit statelor suverane să reglementeze instituţia căsătoriei în conformitate cu legile
naţionale, iar Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale prevede, la art. 8 paragrafele 1 şi 2, că „orice persoană are
dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi
a corespondenţei sale; nu este admis amestecul unei autorităţi publice în
exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este în acord
cu legea şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este
necesară (legitimă) pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea
economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea
sănătăţii sau a moralei ori protejarea drepturilor şi libertăţilor
altora".
Prevederile paragrafului 2 al
art. 8 din menţionata convenţie au fost interpretate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului în sensul că menţinerea şi promovarea vieţii de familie
tradiţionale este o măsură necesară pentru societate, fiind un obiectiv legitim
al societăţii.
In prezent, se arată în finalul expunerii de motive, în
Statele Unite ale Americii se desfăşoară acţiuni în sensul amendării
constituţiilor statelor constituante în vederea menţinerii şi promovării
familiei tradiţionale, în 19 state fiind deja revizuite constituţiile, în
sensul că nu se permit căsătoriile între persoane de acelaşi sex.
Constituţia României nu defineşte căsătoria, însă,
potrivit art. 1 şi următoarele din Codul familiei, aceasta reprezintă uniunea
liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, încheiată potrivit legii în
scopul întemeierii unei familii, iar, potrivit alin. 1 şi 2 ale art. 1 din
Codul familiei, „în România statul ocroteşte familia; el sprijină, prin
măsuri economice şi sociale, dezvoltarea şi consolidarea familiei; statul apără
interesele mamei şi copilului şi manifestă deosebită grijă pentru creşterea şi
educarea tinerei generaţii".
Principiul monogamiei este consacrat de dispoziţiile
art. 5 din Codul familiei, care prevăd că „este oprit să se căsătorească
bărbatul care este căsătorit şi femeia care este căsătorită".
Totodată, în expunerea de motive se mai arată că
manifestările izolate care subminează familia nu sunt în concordanţă cu
tradiţia, cultura şi credinţa creştină ca valori fundamentale ale poporului
roman, întrucât, în mod tradiţional, românii nu au practicat poligamia şi nicio
altă variantă a căsătoriei.
Familia constituită conform actualelor reglementări din
Codul familiei este expresia credinţei creştine şi asigură continuitatea
naţiunii şi a valorilor sale. Ea „este aceea care întăreşte civilizaţia şi
suveranitatea naţională [...], este garantul valorilor morale, spirituale şi
culturale ale generaţiei tinere, precum şi ale societăţii democratice [...]
Formele alternative de convieţuire au efecte nocive asupra minorilor, asupra
societăţii şi a dezvoltării demografice a ţării. Studiile sociologice indică
efectul nociv asupra identităţii şi stării emotive a copiilor care trăiesc cu
părinţi de acelaşi sex".
Căsătoria între persoane de acelaşi sex ar genera
dificultăţi în materie de moştenire, care vor determina modificarea legislaţiei
în domeniu. Mai mult, admiterea căsătoriei între persoane de acelaşi sex sau
poligame va genera inevitabile confuzii cu privire la valorile fundamentale
privind căsătoria şi familia.
In prezent art. 48 din Constituţie nu defineşte
căsătoria, iar această lacună trebuie acoperită printr-o dispoziţie expresă, în
sensul că aceasta este permisă doar între un bărbat şi o femeie şi că poligamia
în România este interzisă.
Comitetul de
iniţiativă a depus la Curtea Constituţională un
memoriu în sprijinul propunerii legislative, înregistrat sub nr. 4.796 din 17
mai 2007, prin care dezvoltă susţinerile cuprinse în expunerea de motive,
invocând detaliat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit
căreia restrângerea expresă a dreptului la căsătorie doar pentru cuplurile
heterosexuale nu constituie discriminare, fiind o măsură necesară pentru
protejarea căsătoriei şi proporţională cu situaţia care a creat-o. In memoriu
se mai susţine că iniţiativa legislativă nu încalcă prevederile Directivei
Consiliului nr. 38/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29
aprilie 2004 privind libera
circulaţie şi rezidenţă a cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de
familie ai acestora pe teritoriul statelor membre, directivă care a fost transpusă
în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe
teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi
Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 260/2005, cu
modificările şi completările ulterioare. De asemenea, este menţionat Raportul
privind familia şi drepturile copiilor prezentat Parlamentului Franţei de către
o comisie constituită din 30 de parlamentari, din care rezultă, în esenţă, că,
întrucât nu sunt cunoscute efectele negative pe care le poate genera creşterea
copilului de către părinţi homosexuali, este în interesul copilului să se dea
aplicare principiului prudenţei.
CURTEA,
examinând iniţiativa legislativă a cetăţenilor de
revizuire a Constituţiei, prin raportare la dispoziţiile art. 150 din
Constituţie, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative
de către cetăţeni, republicată, şi cele ale Legii nr. 47/1992 privind
organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi raportul întocmit
de judecătorii-raportori, reţine următoarele:
Curtea a fost legal sesizată de
preşedintele Senatului cu privire la iniţiativa legislativă a cetăţenilor de
revizuire a Constituţiei, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi cu
dispoziţiile Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de
către cetăţeni, republicată.
Competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa
asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei este
prevăzută de art. 146 lit. j) din Constituţie, potrivit căreia această
autoritate „verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei
legislative de către cetăţeni". In legătură cu această atribuţie, sunt
incidente şi dispoziţiile art. 150 din Constituţie, potrivit cărora „(1) Revizuirea
Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea
Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor,
precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei
trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe
sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături
în sprijinul acestei iniţiative".
Curtea reţine că sub aspectul competenţei sale sunt, de
asemenea, aplicabile dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 47/1992, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, precum şi dispoziţiile art. 7 din Legea
nr. 189/1999, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 8 iunie 2004, care,
utilizând aceiaşi termeni, stabilesc obiectul verificării pe care Curtea o
realizează în exercitarea atribuţiei sale constituţionale.
Art. 48 din legea organică a Curţii Constituţionale
prevede următoarele: „Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza
sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat
iniţiativa legislativă a cetăţenilor, se pronunţă asupra:
a) caracterului constituţional al propunerii
legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor;
b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la
publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători sunt atestate de
către primarii
unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora;
c) întrunirii numărului minim de susţinători pentru
promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art.
150 alin. (1) din Constituţie, republicată, precum şi asupra respectării
dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de
aceleaşi articole."
In exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 146 lit. j)
din Constituţie de a verifica iniţiativa legislativă a cetăţenilor, Curtea are
în vedere dispoziţiile art. 150 din Constituţie, ale art. 48 din Legea nr.
47/1992, precum şi ale art. 7 din Legea nr. 189/1999, republicată, şi reţine
următoarele:
1. In ceea ce
priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea propunerii legislative:
Curtea constată că propunerea legislativă ce face
obiectul iniţiativei cetăţenilor, ca şi expunerea de motive care o însoţeşte,
semnată de Comitetul de iniţiativă format din 10 membri, au fost publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21
iunie 2006, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului nr. 782 din 2 iunie 2006 al Consiliului Legislativ,
fiind astfel respectate dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 189/1999,
republicată. Inregistrarea propunerii ca iniţiativă legislativă s-a făcut în
condiţiile art. 6 al aceleiaşi legi. Astfel, Comitetul de iniţiativă a
înregistrat propunerea legislativă la Senat la data de 21 decembrie 2006, chiar
în ziua împlinirii termenului de 6 luni de la data publicării propunerii.
2. In ceea ce
priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la atestarea listelor de susţinători potrivit
cerinţelor art. 48 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 5 din
Legea nr. 189/1999, republicată:
Pentru verificarea listelor de susţinători transmise
Curţii, prin rezoluţia preşedintelui Curţii Constituţionale a fost constituit
un colectiv de magistraţi-asistenţi care a verificat cele 1.807 de dosare cu
semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative provenind din 37 de judeţe
şi 4 sectoare ale municipiului Bucureşti.
In urma verificărilor făcute, Curtea constată că există
cazuri în care listele de susţinători nu sunt atestate, cum de pildă este cazul
municipiului Timişoara sau al celor 4 sectoare ale municipiului Bucureşti.
De asemenea, se constată că Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative a verificat îndeplinirea condiţiilor de domiciliu şi a
dreptului de vot ale susţinătorilor iniţiativei legislative şi a selecţionat
listele care privesc atestări nelegale, pe care le-a îndosariat separat. Aceste
adeziuni atestate eronat, în număr de 2.189, nu sunt incluse în numărul
susţinătorilor atestaţi de primarii unităţilor administrativ-teritoriale.
Pe baza verificărilor întreprinse se mai reţine că
atestarea listelor de susţinători nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea
dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, de către primarii
unităţilor administrativ-teritoriale sau, în localităţile urbane, şi de
funcţionari ai primăriei împuterniciţi în acest scop de primar.
Astfel, se constată situaţii în care atestarea
calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinătorilor,
prevăzută de art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, s-a făcut în mediul
rural prin semnătură, fără a se menţiona calitatea de primar, aplicându-se
ştampila consiliului local, iar nu a primarului, sau situaţii în care atestarea
a fost făcută de secretarul consiliului local. Ţinând seama de dispoziţiile
art. 5 alin. (1) ale aceleiaşi legi, în mediul urban atestarea este validă
numai dacă este făcută de primar, având în vedere că el nu are dreptul să
împuternicească funcţionari ai autorităţii locale să exercite atribuţia de
atestare a calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului
susţinătorilor iniţiativei legislative. Aceste atestări se consideră ca fiind
nelegale, astfel încât nici acestea nu sunt incluse în numărul total al
atestărilor, potrivit menţiunilor cuprinse în listele centralizatoare ale
adeziunilor din judeţe.
3. Cu privire la
întrunirea numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei de
revizuire a Constituţiei, prevăzut de art. 150 din Constituţie, precum şi la
respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti,
prevăzute de acelaşi text:
In conformitate cu prevederile art. 150 din Constituţie,
iniţiativa legislativă pentru revizuirea Constituţiei aparţine unui număr de
500.000 de cetăţeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puţin
jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în
municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.0000 de
semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Pe baza examinării dosarelor cu susţinătorii
iniţiativei legislative, Curtea Constituţională reţine că din totalul de
612.251 semnături înregistrate pe liste, care provin din 37 de judeţe şi 4
sectoare ale municipiului Bucureşti, au fost atestate, cu respectarea
dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 5 din
Legea nr. 189/1999, republicată, un număr de 509.975 de semnături.
Aşa fiind, Curtea constată că este îndeplinită condiţia
referitoare la numărul minim al cetăţenilor cu drept de vot care pot iniţia
revizuirea Constituţiei.
In ceea ce priveşte însă condiţia cumulativă privind
dispersia teritorială, Curtea constată că aceasta nu este îndeplinită, întrucât
doar în 10 judeţe ale ţării sunt legal atestate cîte cel puţin 20.000 de
susţinători în sprijinul iniţiativei. Aceste judeţe sunt următoarele: Alba,
Arad, Bihor, Botoşani, Brăila, Galaţi, laşi, Mureş, Neamţ şi Suceava.
In consecinţă, Curtea reţine că listele legal atestate
provenind din celelalte 27 de judeţe, care nu au înregistrat cel puţin 20.000
de semnături, nu pot fi luate în considerare şi pe cale de consecinţă,
susţinătorii cuprinşi în aceste liste nu pot fi incluşi în numărul total al
susţinătorilor iniţiativei legislative, deoarece condiţiile prevăzute de art.
150 din Constituţie sunt cumulative.
Judeţele în care au fost înregistrate mai puţin de
20.000 de semnături pentru susţinerea iniţiativei atestate legal sunt: Bacău, Bistriţa-Năsăud,
Buzău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa,
Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Maramuraş, Mehedinţi, Olt, Prahova,
Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea. Municipiul Bucureşti
nu este inclus printre unităţile administrativ-teritoriale menţionate, deoarece
niciunul dintre susţinătorii înscrişi pe liste nu este atestat legal.
Faţă de cele expuse, Curtea Constituţională constată că
iniţiativa legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei nu întruneşte
condiţia cumulativă a dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul
Bucureşti, prevăzută de art. 150 alin. (2) din Constituţie.
Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art.
146 lit. j) şi ale art. 150 din Constituţie, prevederile Legii nr. 47/1992,
republicată, precum şi dispoziţiile Legii nr. 189/1999, republicată,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Constată că iniţiativa legislativă a cetăţenilor de
revizuire a Constituţiei României, privind articolul 48, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art.
150 din Constituţie.
Definitivă şi general obligatorie.
Hotărârea se comunică preşedintelui Senatului şi se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de
4 iulie 2007 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae
Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Ion
Predescu, Şerban Viorel Stănoiu şi Tudorel Toader, judecători.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu