Anunţă-mă când se modifică Fişă act Comentarii (0) Trimite unui prieten Tipareste act

HOTARARE Nr

HOTARARE   Nr. 6 din 4 iulie 2007

asupra initiativei legislative a cetatenilor de revizuire a Constitutiei Romaniei, privind articolul 48

ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 540 din 8 august 2007



I. Cu Adresa nr. Bp.757 din 9 mai 2007, preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale propunerea legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei, înregistrată la Senat sub nr. Bp.757 din 21 decembrie 2006.

In cuprinsul adresei se face menţiunea că aceasta este însoţită „de originalele listelor de susţinători atestate".

Documentaţia transmisă Curţii Constituţionale de către Senat cuprinde:

1. Cererea înregistrată la Biroul permanent al Senatului sub nr. 757 din 21 decembrie 2006, prin care membrii Comitetului de iniţiativă au solicitat înregistrarea propunerii legislative a cetăţenilor;

2. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, în care sunt publicate:

- Expunerea de motive semnată de Comitetul de iniţiativă, format din 10 membri, şi textul proiectului de lege de revizuire a Constituţiei României;

- Avizul nr. 782 din 2 iunie 2006 al Consiliului Legislativ referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru revizuirea art. 48 din Constituţia României în vederea ocrotirii căsătoriei şi familiei în România;

- Imputernicire în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru emiterea avizului cu privire la propunerea legislativă, precum şi în vederea publicării sale în Monitorul Oficial al României;

- Declaraţie privind constituirea Comitetului de iniţiativă în vederea exercitării iniţiativei legislative, în condiţiile Legii nr. 189/1999 şi ale art. 150 din Constituţia României;

- Incheierea de autentificare nr. 216 din 16 februarie 2006 a Biroului notarului public Ogăşanu Dan Dumitru.

3.    Procura dată de Câmpean Beniamin, prin care împuterniceşte pe Iov Adrian Ovidiu „să semneze declaraţia în vederea formării unui comitet de iniţiativă pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, în condiţiile Legii nr. 189/1999 şi ale art. 146 din Constituţie, în vederea introducerii exprese în Constituţia României a prevederii că „în România poligamia este interzisă, iar căsătoria este permisă doar între un bărbat şi o femeie", precum şi să semneze actul de constituire a Comitetului de iniţiativă şi oricare act necesar realizării proiectului propus.

4.   Un număr de 1.807 de dosare cu semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative a cetăţenilor din 37 de judeţe şi 4 sectoare ale municipiului Bucureşti.

5. Adresa Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul din cadrul Guvernului României, în copie, înregistrată la Biroul permanent al Senatului, sub nr. 757 din 25 aprilie 2007, prin care au fost transmise listele cu semnături atestate ale susţinătorilor propunerii legislative cetăţeneşti de revizuire a Constituţiei.

6.  Adresa secretarului general al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în copie, înregistrată la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, sub nr. 2.802 din 23 aprilie 2007, prin care au fost transmise aceleaşi liste cu semnături atestate. Propunerea legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României formează obiectul Dosarului nr. 689J/2007 al Curţii Constituţionale şi are următorul cuprins:

„Articol unic. - 1. Articolul 48 din Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Familia                                

Articolul 48

(1) In România poligamia este interzisă, iar căsătoria este permisă doar între un bărbat şi o femeie.

(2)  Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(3)  Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

(4)  Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.»"

In expunerea de motive ce însoţeşte propunerea legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României se arată, în esenţă, că, potrivit prevederilor art. 16 pct. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, „bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie", iar, potrivit pct. 3 al aceluiaşi articol, „familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului".

Se mai arată că, potrivit prevederilor art. 12 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, „începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul şi femeia au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie conform legislaţiei naţionale ce reglementează exercitarea acestui drept".

Dreptul internaţional şi Constituţia Uniunii Europene (art. II-9) permit statelor suverane să reglementeze instituţia căsătoriei în conformitate cu legile naţionale, iar Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prevede, la art. 8 paragrafele 1 şi 2, că „orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale; nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este în acord cu legea şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară (legitimă) pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora".

Prevederile paragrafului 2 al art. 8 din menţionata convenţie au fost interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că menţinerea şi promovarea vieţii de familie tradiţionale este o măsură necesară pentru societate, fiind un obiectiv legitim al societăţii.

In prezent, se arată în finalul expunerii de motive, în Statele Unite ale Americii se desfăşoară acţiuni în sensul amendării constituţiilor statelor constituante în vederea menţinerii şi promovării familiei tradiţionale, în 19 state fiind deja revizuite constituţiile, în sensul că nu se permit căsătoriile între persoane de acelaşi sex.

Constituţia României nu defineşte căsătoria, însă, potrivit art. 1 şi următoarele din Codul familiei, aceasta reprezintă uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, încheiată potrivit legii în scopul întemeierii unei familii, iar, potrivit alin. 1 şi 2 ale art. 1 din Codul familiei, „în România statul ocroteşte familia; el sprijină, prin măsuri economice şi sociale, dezvoltarea şi consolidarea familiei; statul apără interesele mamei şi copilului şi manifestă deosebită grijă pentru creşterea şi educarea tinerei generaţii".

Principiul monogamiei este consacrat de dispoziţiile art. 5 din Codul familiei, care prevăd că „este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit şi femeia care este căsătorită".

Totodată, în expunerea de motive se mai arată că manifestările izolate care subminează familia nu sunt în concordanţă cu tradiţia, cultura şi credinţa creştină ca valori fundamentale ale poporului roman, întrucât, în mod tradiţional, românii nu au practicat poligamia şi nicio altă variantă a căsătoriei.

Familia constituită conform actualelor reglementări din Codul familiei este expresia credinţei creştine şi asigură continuitatea naţiunii şi a valorilor sale. Ea „este aceea care întăreşte civilizaţia şi suveranitatea naţională [...], este garantul valorilor morale, spirituale şi culturale ale generaţiei tinere, precum şi ale societăţii democratice [...] Formele alternative de convieţuire au efecte nocive asupra minorilor, asupra societăţii şi a dezvoltării demografice a ţării. Studiile sociologice indică efectul nociv asupra identităţii şi stării emotive a copiilor care trăiesc cu părinţi de acelaşi sex".

Căsătoria între persoane de acelaşi sex ar genera dificultăţi în materie de moştenire, care vor determina modificarea legislaţiei în domeniu. Mai mult, admiterea căsătoriei între persoane de acelaşi sex sau poligame va genera inevitabile confuzii cu privire la valorile fundamentale privind căsătoria şi familia.

In prezent art. 48 din Constituţie nu defineşte căsătoria, iar această lacună trebuie acoperită printr-o dispoziţie expresă, în sensul că aceasta este permisă doar între un bărbat şi o femeie şi că poligamia în România este interzisă.

Comitetul de iniţiativă a depus la Curtea Constituţională un memoriu în sprijinul propunerii legislative, înregistrat sub nr. 4.796 din 17 mai 2007, prin care dezvoltă susţinerile cuprinse în expunerea de motive, invocând detaliat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia restrângerea expresă a dreptului la căsătorie doar pentru cuplurile heterosexuale nu constituie discriminare, fiind o măsură necesară pentru protejarea căsătoriei şi proporţională cu situaţia care a creat-o. In memoriu se mai susţine că iniţiativa legislativă nu încalcă prevederile Directivei Consiliului nr. 38/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind libera circulaţie şi rezidenţă a cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre, directivă care a fost transpusă în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobată cu modificări prin Legea nr. 260/2005, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, este menţionat Raportul privind familia şi drepturile copiilor prezentat Parlamentului Franţei de către o comisie constituită din 30 de parlamentari, din care rezultă, în esenţă, că, întrucât nu sunt cunoscute efectele negative pe care le poate genera creşterea copilului de către părinţi homosexuali, este în interesul copilului să se dea aplicare principiului prudenţei.

CURTEA,

examinând iniţiativa legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei, prin raportare la dispoziţiile art. 150 din Constituţie, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, şi cele ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi raportul întocmit de judecătorii-raportori, reţine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată de preşedintele Senatului cu privire la iniţiativa legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi cu dispoziţiile Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată.

Competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei este prevăzută de art. 146 lit. j) din Constituţie, potrivit căreia această autoritate „verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni". In legătură cu această atribuţie, sunt incidente şi dispoziţiile art. 150 din Constituţie, potrivit cărora „(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

(2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative".

Curtea reţine că sub aspectul competenţei sale sunt, de asemenea, aplicabile dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, precum şi dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 189/1999, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 8 iunie 2004, care, utilizând aceiaşi termeni, stabilesc obiectul verificării pe care Curtea o realizează în exercitarea atribuţiei sale constituţionale.

Art. 48 din legea organică a Curţii Constituţionale prevede următoarele: „Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativă a cetăţenilor, se pronunţă asupra:

a) caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor;

b)  îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora;

c) întrunirii numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art. 150 alin. (1) din Constituţie, republicată, precum şi asupra respectării dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de aceleaşi articole."

In exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 146 lit. j) din Constituţie de a verifica iniţiativa legislativă a cetăţenilor, Curtea are în vedere dispoziţiile art. 150 din Constituţie, ale art. 48 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 7 din Legea nr. 189/1999, republicată, şi reţine următoarele:

1. In ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea propunerii legislative:

Curtea constată că propunerea legislativă ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor, ca şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnată de Comitetul de iniţiativă format din 10 membri, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului nr. 782 din 2 iunie 2006 al Consiliului Legislativ, fiind astfel respectate dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 189/1999, republicată. Inregistrarea propunerii ca iniţiativă legislativă s-a făcut în condiţiile art. 6 al aceleiaşi legi. Astfel, Comitetul de iniţiativă a înregistrat propunerea legislativă la Senat la data de 21 decembrie 2006, chiar în ziua împlinirii termenului de 6 luni de la data publicării propunerii.

2. In ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la atestarea listelor de susţinători potrivit cerinţelor art. 48 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată:

Pentru verificarea listelor de susţinători transmise Curţii, prin rezoluţia preşedintelui Curţii Constituţionale a fost constituit un colectiv de magistraţi-asistenţi care a verificat cele 1.807 de dosare cu semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative provenind din 37 de judeţe şi 4 sectoare ale municipiului Bucureşti.

In urma verificărilor făcute, Curtea constată că există cazuri în care listele de susţinători nu sunt atestate, cum de pildă este cazul municipiului Timişoara sau al celor 4 sectoare ale municipiului Bucureşti.

De asemenea, se constată că Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a verificat îndeplinirea condiţiilor de domiciliu şi a dreptului de vot ale susţinătorilor iniţiativei legislative şi a selecţionat listele care privesc atestări nelegale, pe care le-a îndosariat separat. Aceste adeziuni atestate eronat, în număr de 2.189, nu sunt incluse în numărul susţinătorilor atestaţi de primarii unităţilor administrativ-teritoriale.

Pe baza verificărilor întreprinse se mai reţine că atestarea listelor de susţinători nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale sau, în localităţile urbane, şi de funcţionari ai primăriei împuterniciţi în acest scop de primar.

Astfel, se constată situaţii în care atestarea calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinătorilor, prevăzută de art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, s-a făcut în mediul rural prin semnătură, fără a se menţiona calitatea de primar, aplicându-se ştampila consiliului local, iar nu a primarului, sau situaţii în care atestarea a fost făcută de secretarul consiliului local. Ţinând seama de dispoziţiile art. 5 alin. (1) ale aceleiaşi legi, în mediul urban atestarea este validă numai dacă este făcută de primar, având în vedere că el nu are dreptul să împuternicească funcţionari ai autorităţii locale să exercite atribuţia de atestare a calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinătorilor iniţiativei legislative. Aceste atestări se consideră ca fiind nelegale, astfel încât nici acestea nu sunt incluse în numărul total al atestărilor, potrivit menţiunilor cuprinse în listele centralizatoare ale adeziunilor din judeţe.

3. Cu privire la întrunirea numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei de revizuire a Constituţiei, prevăzut de art. 150 din Constituţie, precum şi la respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzute de acelaşi text:

In conformitate cu prevederile art. 150 din Constituţie, iniţiativa legislativă pentru revizuirea Constituţiei aparţine unui număr de 500.000 de cetăţeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.0000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Pe baza examinării dosarelor cu susţinătorii iniţiativei legislative, Curtea Constituţională reţine că din totalul de 612.251 semnături înregistrate pe liste, care provin din 37 de judeţe şi 4 sectoare ale municipiului Bucureşti, au fost atestate, cu respectarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, un număr de 509.975 de semnături.

Aşa fiind, Curtea constată că este îndeplinită condiţia referitoare la numărul minim al cetăţenilor cu drept de vot care pot iniţia revizuirea Constituţiei.

In ceea ce priveşte însă condiţia cumulativă privind dispersia teritorială, Curtea constată că aceasta nu este îndeplinită, întrucât doar în 10 judeţe ale ţării sunt legal atestate cîte cel puţin 20.000 de susţinători în sprijinul iniţiativei. Aceste judeţe sunt următoarele: Alba, Arad, Bihor, Botoşani, Brăila, Galaţi, laşi, Mureş, Neamţ şi Suceava.

In consecinţă, Curtea reţine că listele legal atestate provenind din celelalte 27 de judeţe, care nu au înregistrat cel puţin 20.000 de semnături, nu pot fi luate în considerare şi pe cale de consecinţă, susţinătorii cuprinşi în aceste liste nu pot fi incluşi în numărul total al susţinătorilor iniţiativei legislative, deoarece condiţiile prevăzute de art. 150 din Constituţie sunt cumulative.

Judeţele în care au fost înregistrate mai puţin de 20.000 de semnături pentru susţinerea iniţiativei atestate legal sunt: Bacău, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Maramuraş, Mehedinţi, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea. Municipiul Bucureşti nu este inclus printre unităţile administrativ-teritoriale menţionate, deoarece niciunul dintre susţinătorii înscrişi pe liste nu este atestat legal.

Faţă de cele expuse, Curtea Constituţională constată că iniţiativa legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei nu întruneşte condiţia cumulativă a dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de art. 150 alin. (2) din Constituţie.

Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art. 146 lit. j) şi ale art. 150 din Constituţie, prevederile Legii nr. 47/1992, republicată, precum şi dispoziţiile Legii nr. 189/1999, republicată,

CURTEA  CONSTITUŢIONALĂ

In  numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Constată că iniţiativa legislativă a cetăţenilor de revizuire a Constituţiei României, privind articolul 48, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 150 din Constituţie.

Definitivă şi general obligatorie.

Hotărârea se comunică preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 4 iulie 2007 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Kozsokar Gabor, Petre Ninosu, Ion Predescu, Şerban Viorel Stănoiu şi Tudorel Toader, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu


SmartCity5

COMENTARII la Hotărârea 6/2007

Momentan nu exista niciun comentariu la Hotărârea 6 din 2007
Comentarii la alte acte
ANONIM a comentat Decizia 1 2020
    Căutați un împrumut de afaceri, companie sau personal? Oferim tot felul de împrumuturi la rate de dobândă de 3% pe an, trimiteți-ne prin e-mail cu detaliile dvs. la (midland.credit2@gmail.com) pentru mai multe informații.
ANONIM a comentat Hotărârea 965 2002
    BUNA ZIUA, VA ROG SA IMI TRIMITETI SI MIE ANEXELE LA HG NR. 965/2002 LA ADRESA DE E-MAIL avocat.elenagrecu@yahoo.com Multumesc anticpat!
ANONIM a comentat Hotărârea 153 2018
    articolul 4 interzice acordarea a doua sporuri cumulate anexa 1-6 si 8 ,cum ramine cu personalul care lucreaza cu aparate de electoterapie in sectiile de recuperare,medicina fizica ?la care spor se incadreaza?
ANONIM a comentat Legea 149 2018
    Cine face propunerea conform art.10,alin 2,este ambigu
ANONIM a comentat Decretul 721 2015
    Buna ziua,acest decret prezidential nu a fost pus in aplicare niciodata,cetatenii romani care traiesc si muncesc in aceasta regiune a Germaniei sunt nevoiti sa parcurga intre 300 km si 600 km pana la München unde este Consulatul General al Romaniei si sa piarda zile intregi pentru rezolvarea unor probleme care ar fi foarte usor sa le rezolve la Stuttgart daca Ministerul Afacerilor Externe si-ar face treaba. La Munchen sediul Consulatului are un spatiu foarte mic unde isi desfasoara activitatea iar cetatenii sunt nevoiti sa stea afara in strada sa astepte formandu-se cozi de peste 100 de persoane pe zi.Ultima data cand am fost la Consulat am stat 10 ore acolo iar toaleta nu functiona,cetatenii fiind obligati sa mearga la cafenele si restaurante daca aveau nevoi fiziologice.Cel mai grav lucru este faptul ca femeili cu ,copii mici nu au un loc unde sa stea cu ei,sa-i schimbe sau sa le dea mancare.S-au adus obiceiurile din Romania si aici si acest lucru este foarte grav.Personalul in schimb este destul de amabil dar lipsa spatiului si a personalului duce la aceste situatii neplacute. De aceea este urgent neesar deschiderea Consulatului la Stuttgart !!!! Prioritatile MAE se pare ca sunt altele cum ar fi mutarea Ambasadei Romaniei in Israel. Cetatenii sunt ultima lor prioritate.Probabil pana in noiembrie 2019 se va deschide totusi consulatul pentru a crea cadru legal pentru alegerile prezidentiale.In zona Baden Württemberg traiesc peste 250.000 romani si aceste voturi vor conta pentru viitorul presedinte,asa ca poate se indura cineva si de acest cetateni uitati de autoritatile din tara !!!
ANONIM a comentat Hotărârea 757 2008
    In aceasta hotarare de guvern intra si asistentii medicali care lucreaza in sectiile de radioterapie,care fac iradierea bolnavilor oncologici???
ANONIM a comentat Legea 58 1974
    in1990 mai era in vigoare intreb
ANONIM a comentat Hotărârea 559 1990
    Din păcate această hotărâre prevede incadrarea în grupe indiferent de activitatea desfășurată a celor care lucrează în industria chimică( directori, contabili, economiști) fără deosebire adică un operator chimist este încadrat în grupă la fel ca și directorul. Ținînd cont de anul ”hotărârii” în care revoluția încă se mișca prin intreprinderi este de înțeles..oarecum.
ANONIM a comentat Decizia 589 2006
    La Pucioasa DB nu a fost nici-o revolutie,si totusi orasul este plin de revolutionari,????
ANONIM a comentat Legea 406 2001
     Aceasta lege , este depasita ...nu mai santem in anii '90 cand un candidat la presedentie nu avea unde locui..in zilele noastre , alesii au chiar cate 6 case (unele aducandu-le venituri subtantiale din chirii ) asa ca se impune ca "alesii " nostri sa revada si sa aduca ceva modificari legii , un singur articol ar fi suficient..sa se faca mentiunea ca prevederile nu se aplica celor care detin deja mai mult de 2 spatii..este imoral ca unuia care are peste 2 imobile cu destinatie de locuit sa ii mai dam o vila sau palat si pe cele personale sa le inchirieze
Alte acte pe aceeaşi temă cu Hotărârea 6/2007
Coduri postale Prefixe si Coduri postale din Romania Magazin si service calculatoare Sibiu