HOTARARE   Nr. 57 din 21 decembrie 1999

pentru acordarea increderii Guvernului

ACT EMIS DE: PARLAMENT

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 625 din 22 decembrie 1999

    Avand in vedere dezbaterile care au avut loc in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din data de 21 decembrie 1999 asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, prezentate de catre domnul Mugur Constantin Isarescu, candidatul pentru functia de prim-ministru,
    in conformitate cu rezultatul votului consemnat in procesul-verbal din data de 21 decembrie 1999,
    in temeiul art. 102 alin. (3) din Constitutia Romaniei,

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se acorda incredere Guvernului, in componenta prevazuta in anexa nr. 1, pentru realizarea Programului sau de guvernare prevazut in anexa nr. 2.
    Art. 2
    Incepand cu data depunerii juramantului si pana la incetarea mandatului de prim-ministru, domnul Mugur Constantin Isarescu se suspenda din functia de presedinte al Consiliului de administratie si de guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, cu aplicarea prevederilor art. 36 alin. (5) din Legea nr. 101/1998.

                     PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                              ION DIACONESCU

                       p. PRESEDINTELE SENATUI,
                          MIRCEA IONESCU-QUINTUS

    ANEXA 1

                               COMPONENTA
                           Guvernului Romaniei

    1. Mugur Constantin Isarescu - prim-ministru
    2. Mircea Ciumara            - ministru de stat, presedintele Consiliului
                                   de Coordonare Economico-Financiara,
                                   ministru pentru relatiile cu Parlamentul
    3. Hajdu Gabor               - ministru de stat, ministrul sanatatii
    4. Petre Roman               - ministru de stat, ministrul afacerilor
                                   externe
    5. Valeriu Stoica            - ministru de stat, ministrul justitiei
    6. Constantin Dudu Ionescu   - ministru de interne
    7. Victor Babiuc             - ministrul apararii nationale
    8. Decebal Traian Remes      - ministrul finantelor
    9. Smaranda Dobrescu         - ministrul muncii si protectiei sociale
   10. Radu Berceanu             - ministrul industriei si comertului
   11. Ioan Avram Muresan        - ministrul agriculturii si alimentatiei
   12. Traian Basescu            - ministrul transporturilor
   13. Nicolae Noica             - ministrul lucrarilor publice si amenajarii
                                   teritoriului
   14. Romica Tomescu            - ministrul apelor, padurilor si protectiei
                                   mediului
   15. Andrei Marga              - ministrul educatiei nationale
   16. Ion Caramitru             - ministrul culturii
   17. Crin Antonescu            - ministrul tineretului si sportului
   18. Vlad Rosca                - ministrul functiei publice
   19. Peter Eckstein-Kovacs     - ministru delegat pe langa primul-ministru
                                   pentru minoritati nationale.
    ANEXA 2

                         PROGRAM DE GUVERNARE

    Cadrul general

    Guvernul si-a conceput programul pornind de la urmatoarele optiuni de baza:
    1. Integrarea in Uniunea Europeana corespunde intereselor economice ale tarii. Romania trebuie sa valorifice sansa pe care a obtinut-o prin invitarea de a incepe negocierile de aderare la Uniunea Europeana.
    2. Aderarea la Comunitatile Europene poate asigura continuitatea si predictibilitatea finantarii externe - ancora care a lipsit pana in prezent demersurilor de reforma. Romania trebuie, la randul ei, sa isi defineasca cu claritate prioritatile si politicile, pe care sa le respecte pentru a fi credibila in fata investitorilor straini.
    3. Seriozitatea si credibilitatea unui program de guvernare destinat finalizarii reformei si reluarii cresterii economice sanatoase sunt strans legate de reinstaurarea principiului conform caruia nici o cheltuiala nu poate fi promisa sau angajata pana cand nu exista resurse certe pentru acoperirea ei.
    In perioada scursa pana in prezent tranzitia a fost incoerenta si incompleta datorita unui complex de factori, dintre care unii de natura interna, iar altii de natura externa (lipsa unui ajutor extern constant si predictibil), ancora pentru pastrarea echilibrelor macroeconomice - obiectivul de baza monetara urmarit de Banca Nationala a Romaniei ca mijloc de stapanire a inflatiei - a fost desigur insuficienta si fragila fata de diversitatea si complexitatea problemelor ridicate de transformarea intregii societati romanesti.
    Romania intra acum intr-un nou timp istoric, intrucat invitarea la negocierile de aderare la Uniunea Europeana permite apelul la un alt fel de ancora, de natura institutionala. Noua situatie poate inversa perceptiile negative ale cercurilor financiare internationale cu privire la soliditatea angajamentului pentru reforma al Romaniei.
    Depasirea lipsei de credibilitate externa poate instaura predictibilitatea influxurilor externe de capital, cu efecte benefice asupra acuratetii stabilirii tintelor macroeconomice. Aceasta poate evita impunerea unor restrictii prea dure si mai ales schimbarea frecventa a prioritatilor si politicilor utilizate. Guvernul si partidele politice sunt chemate sa mobilizeze energiile populatiei intr-un efort de modernizare, ale carui principale coordonate sunt deja trasate de legislatia comunitara pe care ne-o insusim treptat, dar de acum inainte intr-un ritm sustinut.
    Guvernul isi propune ca in anul 2000 sa ia o serie de masuri care sa reprezinte o continuare a eforturilor si realizarilor in domeniul reformei din guvernarile anterioare, precum si o serie de masuri noi.
    Guvernul, avand un mandat limitat in timp, este constient de dificultatea schimbarilor care pot avea loc in decurs de un an, mai ales intr-un an electoral. Dar, dincolo de presiunile politice si sindicale, inerente unei asemenea perioade, ne asumam riscul unor asemenea schimbari. Avem acum o tinta clara si depinde de noi sa fim credibili in eforturile pe care le facem.
    Principala misiune a noului Guvern o reprezinta repunerea economiei romanesti pe drumul cel bun si spre tinta declarata consensual de toate fortele politice democrate ale tarii: integrarea euroatlantica. Pentru aceasta este necesara respectarea cu strictete a unor restrictii impuse de volumul limitat al resurselor disponibile.
    Tinerea sub control a deficitului fiscal si a balantei de plati externe reprezinta cea mai importanta constrangere. De asemenea, pentru a nu crea o presiune suplimentara asupra echilibrului balantei de plati si asupra cursului leului trebuie avuta in vedere continuarea restructurarii activitatilor economice dependente in mare masura de importurile de materii prime energetice.
    Punerea in miscare a economiei romanesti pe aceste coordonate va fi un proces anevoios si cu costuri inevitabile, dar este perfect posibil ca rezultatele pozitive sa apara inca din anul urmator, sub forma reducerii inflatiei si a reluarii cresterii economice.
    Acest Guvern va inceta practica punerii sub semnul intrebarii a tuturor actelor guvernelor anterioare si nu doreste sa incrimineze in vreun fel "greaua mostenire". Acest Guvern se considera continuarea democratica si constitutionala a guvernelor anterioare, avand aceleasi scopuri strategice: formarea unei economii de piata functionale, eficiente si echitabile, precum si integrarea euroatlantica a Romaniei. Guvernul se va stradui sa nu repete greselile acestor 10 ani de tranzitie si, totodata, sa corecteze situatiile de blocaj actuale.

    Obiectivele guvernarii

    Evident, am fi vrut sa prezentam un program de guvernare amplu, care sa acopere totalitatea dimensiunilor economico-sociale si culturale ale societatii romanesti. Am ales calea de a supune increderii numai ceea ce rezulta din calculele economico-financiare riguroase. In acelasi timp, un program amplu ar fi trebuit sa cuprinda programe sectoriale. Acest lucru nu este posibil in prezent, deoarece toate programele sectoriale trebuie revazute prin prisma exigentelor impuse de inceperea procesului de negociere in vederea aderarii la Uniunea Europeana. Referindu-ne la calcule, acestea arata ca situatia este in continuare dificila. Anul 1999 a fost cu siguranta anul unor dificultati majore pentru societatea romaneasca, dar anul 2000 poate fi ceea ce ne propunem: un an de cotitura.
    Criteriile conform carora propunem sa se judece caracterul de cotitura al acestui program de guvernare sunt:
    - stoparea caderii productiei, concomitent cu reducerea substantiala si sustenabila a inflatiei si cu reluarea cresterii economice;
    - corelarea macrostabilitatii in domeniul economiei nominale cu situatia economiei reale, prin accentul pus pe indicatorii care reflecta relatia dintre productivitate si nivelul de trai.
    Pe plan extern vrem ca Romania sa se sincronizeze definitiv cu lumea euroatlantica, iar rezultatele indelung asteptate ale reformei sa insemne pasii decisivi catre integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, inclusiv atingerea intr-o perspectiva previzibila a standardelor de bunastare cunoscute in Occident. Pentru aceasta suntem hotarati sa punem bazele unui parteneriat profesionist intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana, in care vom actualiza capacitatea noastra de a fi compatibili din punct de vedere institutional cu partenerii din Occident.
    Vom negocia cu profesionalism si vom respecta termenii negociati.
    Vom pune in valoare experienta si cunostintele specialistilor nostri, conjugate cu cele ale expertilor internationali. Foarte multe depind de noi, de eforturile noastre pentru respectarea criteriilor de aderare, precum si pentru asumarea obligatiilor inerente acesteia. In acelasi timp vom sti sa valorificam avantajele majore ce decurg din strategiile Uniunii Europene pentru sprijinirea tarilor candidate in procesul de pregatire pentru aderare.
    Pe plan intern prioritatile noastre vor fi coerenta actului de guvernare, stoparea saracirii populatiei, inscrierea pe curba dezvoltarii durabile, crearea unor institutii publice eficiente in slujba cetatenilor, raspunderea pentru cheltuirea banului public, dezvoltarea clasei mijlocii si toleranta zero fata de coruptie. Aceste prioritati sunt concordante cu exigentele integrarii europene.
    In anul 2000 Guvernul va fi responsabil de: demararea efectiva a procesului de aderare la Uniunea Europeana; continuarea finantarii externe multilaterale (Fondul Monetar International - Acordul stand-by; Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare - PSAL, ASAL; Uniunea Europeana; Banca Europeana de Investitii; Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) si reluarea finantarii externe private, a carei amploare trebuie extinsa, ca o conditie esentiala a modernizarii economiei romanesti. In acelasi timp Guvernul pe care il propunem ramane un continuator al eforturilor si realizarilor guvernelor precedente in domenii precum: finalizarea liberalizarii pietelor, a privatizarii si stabilizarii macroeconomice, precum si in consolidarea mecanismelor si institutiilor pietei.
    Pana la sfarsitul lunii februarie 2000 se va finaliza strategia de dezvoltare economica pe viitorii 4 ani, convenita cu Comisia Europeana. Ne angajam sa asiguram o maxima transparenta in cheltuirea fondurilor obtinute de la Uniunea Europeana pentru sprijinirea procesului de aderare, astfel incat sa fie eliminata orice posibilitate de deturnare si risipire a acestora.
    Ne propunem ca buna guvernare in Romania sa insemne capacitate de actiune. Vom obtine aceasta prin imbunatatirea structurilor organizatorice, exigenta in selectarea si evaluarea activitatii functionarilor publici, reorientarea actiunii Guvernului catre nevoile cetatenilor. Buna guvernare pe care o propunem astazi tarii se va baza pe intarirea autoritatii institutiilor statului si pe asezarea temeinica a statului de drept in societatea romaneasca, conditii fara de care nu poate fi conceputa increderea cetatenilor in actul de guvernare.
    Guvernul doreste sa redobandeasca increderea cetateanului in actul de guvernare si pentru aceasta una dintre prioritatile noastre este finalizarea reformei institutionale. Daca nu vom zdruncina o data pentru totdeauna inertia, delasarea si interesele obscure ale administratiei, vom cheltui in continuare, fara folos, si energie umana si alte resurse, fara ca aceasta sa aiba vreun efect pozitiv asupra cetatenilor nostri.
    Realizarea coerentei actului de guvernare va fi posibila in masura in care vom reusi sa asiguram in interiorul coalitiei armonizarea necesara unor decizii solid fundamentate si sustinute politic. Regula de actiune pe care ne-o propunem pentru asigurarea acestei armonizari este complementaritatea initiativelor politice si solidaritatea in luarea deciziilor. Dorim ca acest Guvern sa demonstreze ca actuala coalitie guvernamentala isi respecta angajamentele pe care si le-a luat fata de cetatenii tarii noastre si ca in anul care a ramas pana la viitoarele alegeri parlamentare este capabil sa raspunda cu seriozitate principalelor asteptari ale populatiei.
    Nu ne propunem sa facem promisiuni fara acoperire, vrem ca oamenii sa aiba incredere in seriozitatea si in bunul nostru simt. Aceasta incredere o vom onora in primul rand printr-o conduita a responsabilitatii in coalitie, printr-o relatie normala si constructiva cu fortele politice din opozitie, relatie bazata pe respect si transparenta.
    Programul de guvernare pe care il prezentam astazi isi propune obiective pe care noi le consideram realiste si credibile. Programul nu contine si nu vom accepta sa promovam in actiunea noastra politici ale jumatatilor de masura.
    Credem ca Romania nu mai are timp de pierdut, iar increderea si eforturile cetatenilor nostri trebuie sa primeasca raspunsuri concrete in bine, in cel mai scurt timp posibil. In fata sansei de a-si dobandi pe deplin identitatea alaturi de tarile europene dezvoltate, Romania trebuie sa isi comprime timpul dezvoltarii sale.
    Vom avea in atentie sa intarim substantial relatiile Guvernului cu Parlamentul, asigurand respectarea si indeplinirea cu consecventa a obligatiilor Executivului in raport cu activitatea legislativa.
    Romania are nevoie de un nou impuls al solidaritatii nationale pentru a recladi speranta ca putem invinge impreuna. Vrem sa eliminam confuziile provocate de aplicarea fragmentara si incompleta a reformelor, vrem sa eliminam inconsecventele ramase in cadrul legislativ sau in aplicarea cu fermitate a acestuia. Romania are nevoie de coerenta si ordine si suntem hotarati sa le impunem in actul guvernarii.
    Cea mai importanta provocare a viitorului Guvern va fi lupta impotriva somajului de durata ca expresie a solidaritatii noastre nationale. Aceasta presupune gasirea de noi cai pentru stimularea flexibilitatii economice, pentru promovarea angajarii tinerilor.
    Pe de alta parte, realizarea unei clase de mijloc prospere in toate tarile europene dezvoltate ne asigura ca si la noi acest obiectiv poate fi si trebuie sa fie obtinut pe cale economica si pe cale educationala. O prioritate in acelasi sens este dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, care, transformate in unitati de productie sau servicii, vor asigura noi locuri de munca indeosebi pentru oamenii cu buna calificare si pentru tineri.
    Va propunem sa luam toate aceste provocari ca pe niste bune sanse. Ne trebuie o convingere continua in viitorul nostru, in loc sa stam pe loc de teama sa nu pierdem si putinul care ne-a mai ramas. Altminteri vom continua actuala ineficienta si risipa a resurselor nationale fie din lipsa cunostintelor, mai precis dintr-o ineficienta utilizare a culturii de a produce, fie, mai ales, din lipsa curajului de a actiona. Sa fim constienti de incarcatura momentului istoric actual si sa asiguram valorificarea acestor oportunitati in beneficiul tuturor locuitorilor Romaniei.

    Reducerea inflatiei si reluarea cresterii economice

    In perioada guvernarii anterioare au fost inregistrate cateva progrese importante de ordin calitativ:
    - reducerea progresiva a subventiei incrucisate la energie, care a permis degrevarea industriei de sarcini apartinand domeniului protectiei sociale;
    - restructurarea semnificativa in minerit si demararea procesului de restructurare in domeniul transportului feroviar;
    - privatizarea primelor banci cu capital de stat si a primei companii din sectorul utilitatilor. Pe langa semnalul neechivoc transmis pietelor financiare internationale cu privire la ireversibilitatea angajamentului pentru edificarea unei economii de piata, s-a avansat pe calea spargerii legaturii clientelare dintre bancile de stat si marile intreprinderi nerestructurate, creandu-se perspectiva ameliorarii guvernantei corporative in sectorul public al economiei;
    - dezvoltarea pietei funciare, evidentiata prin extinderea importanta a tranzactiilor cu terenuri agricole. Continuarea acestei tendinte este cruciala pentru viitorul agriculturii romanesti, al carei principal factor de productie trebuie sa aiba o valoare data de piata;
    - punerea in aplicare a sistemului asigurarilor sociale de sanatate care, in ciuda unor inerente disfunctionalitati initiale, este un element important al ameliorarii prestatiilor de natura sociala.
    Trebuie, de asemenea, subliniat faptul ca, desi au existat constrangeri externe foarte dure in anul 1999, s-a reusit plata exemplara a serviciului datoriei externe concomitent cu mentinerea convertibilitatii de cont curent a monedei nationale. In momentele cele mai grele si in lipsa unei finantari externe oficiale Romania nu s-a abatut de la calea reformei si nu a apelat la nici o restrictie valutara sau de alta natura. Dimpotriva, programul de liberalizare si reforme a continuat, este adevarat cu mai putina coerenta si cu ritm slabit. Efectele benefice ale acestei realizari sunt resimtite in sectorul bancar autohton (ale carui rezerve valutare nu au fost afectate) si strain, ca si prin pastrarea libertatii de acces a importurilor in conformitate cu prevederile acordurilor internationale incheiate de Romania.
    Programul economic al Guvernului pentru anul 2000 isi propune sa duca mai departe eforturile in domeniul privatizarii, liberalizarii, macrostabilizarii si functionarii mecanismelor pietei, dar, in acelasi timp, sa angajeze efectiv Romania in procesul de aderare, ceea ce va conduce la recastigarea credibilitatii, la reluarea pe scara mai larga a finantarii externe si la recastigarea coerentei actului de guvernare.
    Liniile directoare mai sus enuntate constituie un program de guvernare care accelereaza reforma, desi ne vom desfasura activitatea intr-un an electoral. Rezultatele asteptate prin aplicarea acestui program sunt reducerea sustenabila a ratei inflatiei si reluarea cresterii economice chiar incepand cu anul 2000.
    Consideram ca scaderea inflatiei este posibila tocmai pentru ca in anul 1999 s-au eliminat o serie de factori agravanti ai cresterii preturilor.
    In primul rand, eliminarea subventiei incrucisate la transportul feroviar si finalizarea eliminarii subventiilor incrucisate la energia electrica fac ca in anul 2000 sa se reduca perspectiva cresterilor bruste ale preturilor energiei, care au contribuit in trecut la reasezari masive ale preturilor.
    In al doilea rand, eforturile de finantare a deficitului extern si de consolidare a rezervei valutare a tarii din anul 1999 permit ca in anul 2000 sa se contureze perspectiva diminuarii presiunii asupra leului, astfel incat pastrarea echilibrului extern si plata serviciului datoriei externe sa nu mai constituie factori determinanti ai cresterii inflatiei si ai deprecierii leului.
    Ne propunem, in consecinta, o tinta a inflatiei intre 25% si 30%, pe care o vom preciza in curand, cu ocazia prezentarii in Parlament a bugetului, dupa ce vom finaliza un exercitiu riguros de ipoteze si calcule economice si financiare.
    Tinta de inflatie pe care o propunem este ambitioasa, avand in vedere derapajul din acest an si problemele reale ale economiei romanesti, de care suntem constienti. Realizarea ei este extrem de importanta pentru a demonstra angajamentul nostru in redresarea economico-financiara a tarii si pentru a recastiga credibilitatea absolut necesara in vederea demararii negocierilor de aderare si reluarii finantarii externe.
    In ceea ce priveste reluarea cresterii economice, primul efort pe care trebuie sa il facem este parasirea iluziilor. Astfel, exista opinia conform careia simpla crestere a veniturilor populatiei ar determina cresterea cererii interne agregate si, pe aceasta baza, cresterea productiei. Calculele arata insa ca aceasta legatura nu functioneaza in economia romaneasca, datorita persistentei structurilor invechite ale economiei romanesti si problemelor calitative si de competitivitate ale produselor autohtone.
    Anul 1998 este edificator in acest sens. Cresterea veniturilor a determinat in anul respectiv o sporire a importurilor si nu o crestere a productiei interne. Rezultatul final l-a constituit o deteriorare mai accentuata a pozitiei contului curent, impunerea - in lipsa finantarii externe - a unei deprecieri accentuate a leului si reinflamarea inflatiei in anul 1999.
    Pe de alta parte, datele statistice arata ca recesiunea economica in ultimii 3 ani este strans corelata cu scaderea investitiilor. Scaderii PIB cu 6,6% in 1997 si cu 7,3% in 1998 i-au corespuns reduceri ale investitiilor de 15,9% si de 18,1% in anii 1997 si, respectiv, 1998. Dinamica celorlalte componente ale PIB nu a fost la fel de nefavorabila ca cea a investitiilor.
    Aceasta sugereaza ca politica de relansare a cresterii economice trebuie sa se bazeze pe stimularea reluarii procesului investitional. Avand in vedere ponderea importanta a finantarii investitiilor din resurse proprii, o cale importanta de stimulare a investitiilor o constituie crearea conditiilor pentru cresterea economiilor neguvernamentale.

    Politica economica de reluare a cresterii economice va avea trei componente:
    Prima componenta - Politica de reforme fiscale - va fi conceputa astfel incat sa stimuleze cresterea volumului de economii, pe baza carora sa fie reluat procesul de investitii.
    A doua componenta - Politica veniturilor - va fi ferm orientata catre mentinerea corelatiei normale intre productivitate si salarii, stimuland activitatea eficienta, munca de calitate. Salariile reale nu vor putea creste fara o crestere a productivitatii muncii.
    A treia componenta - Politica monetara - va fi destinata atingerii tintei de inflatie, obiectiv important pentru ca reluarea cresterii economice sa fie sanatoasa si de durata.
    In aceste conditii calculele arata ca este posibila realizarea unei cresteri economice minimale de 1,3%, fara afectarea echilibrelor macroeconomice, cu conditia neobstructionarii finantarii externe autonome deja existente (de exemplu: trageri in cadrul unor linii de credit extern pentru proiecte de dezvoltare sau investitii externe de capital angajate). Majorarea finantarii externe poate, conform acelorasi calcule, sa suplimenteze acest minim de crestere economica.
    Esential pentru reluarea unei cresteri economice sanatoase si de durata este mentinerea mixului coerent de politici macroeconomice enuntat anterior, concomitent cu reducerea deficitelor, consolidarea echilibrelor financiare si reforma fiscala.

    Reforma fiscala

    Ca si in anul 1999, zona cea mai dificila a combinatiei de politici macroeconomice ramane in domeniul fiscal-bugetar. Ca atare, efortul principal de ajustare se va localiza in zona acestor politici.
    In efortul de ajustare Guvernul va porni de la necesitatea ca atingerea echilibrelor macroeconomice sa nu fie resimtita disproportionat de sectorul intreprinderilor viabile. Acest principiu implica faptul ca, pe de o parte, scutirile si exceptarile de la plata impozitelor vor fi drastic limitate, iar pe de alta parte, toti agentii economici trebuie sa isi plateasca obligatiile catre buget.
    Acordarea fara discernamant a scutirilor si a exceptarilor a fost devastatoare pentru Romania, producand inechitate si generand un mecanism greoi si incoerent.
    Reducerea taxelor, fundamentata pe calcule minutioase, trebuie sa creeze surse suplimentare de venit pe un circuit intreg (in cascada).
    Subliniem insa faptul ca fundamentarea trebuie sa fie extrem de riguroasa, intrucat o neincasare a taxelor, urmata de o revenire la actuala legislatie, ar insemna un semnal catastrofal.
    - Deficitul bugetar consolidat va fi limitat la maximum 3% din PIB, acesta reprezentand maximum de deficit ce poate fi finantat neinflationist.
    - Reforma fiscala va tinti relansarea cresterii economice, printr-o relaxare a ratelor de impozitare, avand ca suport largirea bazei de impozitare si imbunatatirea modului de colectare a impozitelor si taxelor.
    - Vor avea loc simplificarea constructiei bugetare si alinierea ei la practicile europene, prin desfiintarea, ca regula generala, a fondurilor speciale.
    - Se va revizui legislatia privind modul de retinere si distribuire a impozitelor locale, actualmente generatoare de mari disparitati, de natura sa afecteze coeziunea sociala si nationala.
    - Vor fi diminuate pana la eliminare scutirile si exceptarile de la plata impozitelor, care sunt profund inechitabile.
    - Politica veniturilor va avea in vedere mentinerea puterii de cumparare a salariilor personalului bugetar si a pensiilor, in masura permisa de imperativul tinerii sub control a inflatiei. In cazul societatilor comerciale cu capital majoritar de stat care au inregistrat pierderi, se va recurge la plafonarea fondului de salarii.
    Guvernul va initia si va derula o reforma fiscala majora, pornind de la faptul ca:
    - legislatia fiscala actuala este incoerenta si discriminatorie;
    - legislatia propusa nu va afecta tinta de deficit de 3% din PIB si va fi elaborata pe baza promovarii principiilor neutralitatii stimulentelor si evitarii caracterului discriminatoriu si discretionar al politicii fiscale;
    - in actualele conditii ale economiei romanesti o reducere a ratelor de impozitare, concomitent cu eliminarea discriminarilor si a exceptarilor existente, constituie un factor esential in politica de relansare a cresterii economice.
    Noua arhitectura a sistemului de impozitare va fi conceputa astfel incat sa asigure:
    - consolidarea mediului macroeconomic;
    - stimularea economisirii si a investitiilor;
    - accelerarea schimbarilor structurale.
    Ajustarea fiscala avuta in vedere se va derula in sensul:
    - eliminarii sistemului complex, greoi de administrat si generator de coruptie al facilitatilor, scutirilor si exceptarilor la plata obligatiilor fiscale;
    - reducerii impozitului pe profit;
    - practicarii unei cote unice la taxa pe valoarea adaugata;
    - reasezarii accizelor.

    Continuarea reformelor in economia reala si ameliorarea functionarii institutiilor pietei

    Continuarea liberalizarii
    Consolidarea progreselor realizate pana in prezent si perfectionarea reglementarilor existente:
    - revizuirea formelor de ajustare a preturilor utilitatilor publice, in scopul stimularii eforturilor de reducere a costurilor, fara insa a reinstaura mecanisme discretionare de control al preturilor;
    - imbunatatirea reglementarii si utilizarea practica a instrumentelor de aparare comerciala (masuri antidumping, compensatorii, de salvgardare), in scopul contracararii practicilor neloiale si/sau a situatiilor de perturbare grava a pietei, fara a recurge la masuri unilaterale si disproportionate in raport cu prejudiciul.
    Eliminarea limitarilor nejustificate ale libertatii de tranzactionare (de exemplu obligativitatea emiterii de permise de operare; interzicerea compensarilor in afara sistemului MIC).

    Continuarea privatizarii
    Intr-un timp cat mai scurt trebuie sa se realizeze schimbarea structurii de proprietate, in vederea atingerii masei critice a proprietatii private, pentru asigurarea conditiilor de functionare optima a economiei de piata.
    Accelerarea procesului de privatizare reprezinta un mijloc principal pentru relansarea economica. De aceea, pana la sfarsitul anului 2000 se va finaliza, in linii mari, procesul de privatizare. In acest sens se va actiona pentru:
    - subcontractarea catre entitati private (banci de investitii, firme de consultanta) a activitatilor specifice de privatizare;
    - prioritatea acordata materializarii tranzactiilor fata de considerente cum sunt: recuperarea integrala a datoriilor acumulate de intreprinderea privatizata, asumarea de angajamente investitionale si de pastrare a locurilor de munca de catre noul proprietar;
    - finalizarea privatizarii efective a societatilor comerciale incluse in Programul PSAL.
    In anul 2000 de rezultatele privatizarii depinde, intr-o proportie importanta, acoperirea deficitelor bugetar si al balantei de plati. In acest sens atat F.P.S., cat si ministerele care gestioneaza societati privatizabile vor fi mandatate sa urmareasca deopotriva scurtarea termenelor si cresterea numarului de tranzactii realizate.
    Experienta Romaniei, dar si a altor tari in tranzitie, arata ca finalizarea privatizarii nu conduce in unele conditii la imbunatatirea performantelor microeconomice si a guvernantei corporative. In acest sens sunt necesare intarirea institutiilor de piata, precum si modificarea normelor de comportament social.

    Pietele financiare
    Guvernul va urmari adoptarea grabnica de catre Parlament a legislatiei privitoare la pietele de capital, respectiv a celei privitoare la piata asigurarilor, pentru alinierea lor la directivele europene.
    Vor fi continuate restructurarea si privatizarea bancilor cu capital de stat, in scopul impunerii disciplinei financiare.
    Va fi dezvoltata piata secundara a titlurilor de stat, care, printr-o functionare coerenta, va constitui o sursa de incredere pentru finantarea sectorului de stat in conditii determinate de piata.

    Intarirea guvernantei corporative si simplificarea procedurilor falimentului
    Intarirea guvernantei corporative se va realiza prin progresele inregistrate in domeniul privatizarii, ale aplicarii legislatiei falimentului, precum si prin cresterea rolului justitiei in asigurarea respectarii prevederilor contractuale (infiintarea de tribunale comerciale etc.).
    Modificarea legislatiei in vigoare are in vedere si apararea pozitiei creditorului si asigurarea prevalentei lui in fata debitorului. Institutia falimentului trebuie sa devina principalul instrument de asanare a economiei si de disciplinare financiara a intreprinderilor.
    Imbunatatirea normelor si procedurilor Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare se va realiza prin recurgerea, in mare masura, la metode economice de recuperare a creantelor.

    Ameliorarea structurilor pietei (demonopolizarea)
    Vor avea loc restructurarea si privatizarea acelor parti din utilitatile publice care nu constituie monopol natural, care produc mari pierderi in economie si consuma subventii de la buget.
    Accelerarea restructurarii Companiei Nationale de Electricitate - S.A. si a Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A., astfel incat sa poata face fata presiunilor concurentiale pe o piata demonopolizata, va contribui esential la mai buna functionare a mecanismelor de piata. Aceste masuri vor fi insotite de initierea privatizarii societatilor comerciale mari din sectoarele de transport feroviar si minier.
    In vederea cresterii disciplinei financiare Guvernul va limita drastic finantarea directa din surse publice a unor intreprinderi si va urmari in mod ferm incasarea creantelor bugetare fata de debitori.
    Reducerea in anul 2000 cu inca 25% a subventiilor bugetare in activitatea extractiva si continuarea procesului de inchidere a minelor neviabile vor apropia de finalizare restructurarea si eficientizarea unui sector care a produs pierderi financiare importante in economia romaneasca.

    Stimularea functionarii pietelor in agricultura
    Politica agricola a Guvernului porneste de la premisa ca, in cadrul actualelor constrangeri bugetare, exista resurse financiare limitate prin care agricultura sa poata fi un beneficiar privilegiat de fonduri obtinute prin redistribuire. In acest sens se va urmari reducerea diferentelor in conditiile financiare din domeniul agricol fata de cele din alte sectoare.
    Valorificarea mai eficienta a potentialului agricol se va baza pe recurgerea la masuri compatibile cu o economie de piata, precum:
    - restituirea terenurilor catre fostii proprietari si formarea unei veritabile piete a pamantului;
    - privatizarea societatilor comerciale agricole.
    O asemenea abordare se inscrie in tendintele deja existente de reformare a Politicii agricole comune a Uniunii Europene, urmarind edificarea unui sector agricol performant si nedependent cronic de subventii masive, ceea ce va facilita substantial negocierea dosarului agricol al aderarii Romaniei.

    Politici sociale
    In domeniul politicii sociale Guvernul va urmari sa finalizeze eforturile anterioare in domeniul legislatiei muncii, al ocuparii fortei de munca, relatiilor de munca, asigurarilor si al asistentei sociale.
    In acest scop se va actiona in urmatoarele directii:
    - adoptarea si implementarea unui nou Cod al muncii;
    - aplicarea unei noi legi pentru stimularea ocuparii, formarii profesionale si protectiei sociale a persoanelor aflate in cautarea unui nou loc de munca;
    - elaborarea Planului national de actiune pentru ocupare in munca;
    - implementarea Legii Inspectiei Muncii;
    - crearea conditiilor de aplicare a proiectului legii privind asigurarea in caz de accidente de munca si boli profesionale;
    - reglementarea sistemului de salarizare pentru functionarii publici;
    - implementarea sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale;
    - recalcularea (recorelarea) pensiilor si transformarea lor in puncte de pensie;
    - promovarea si implementarea componentei de administrare privata a fondurilor universale de pensii;
    - implementarea legii privind asistenta sociala a persoanelor varstnice;
    - infiintarea Consiliului National al Persoanelor Varstnice;
    - implementarea Legii voluntariatului;
    - aplicarea reglementarilor cu privire la utilizarea Fondului national de solidaritate.

    Reluarea finantarii externe

    Reluarea finantarii externe multilaterale
    Pe termen scurt Guvernul va depune eforturi pentru finalizarea acordurilor in vigoare cu institutiile financiare internationale. Astfel vor fi create premisele incheierii de acorduri pe termen mai lung cu aceste institutii. Efectele benefice astfel obtinute in planul credibilitatii externe vor permite, in perspectiva, un acces mai larg si in conditii mai avantajoase pe pietele private de capital. Guvernul va diversifica sursele de finantare prin emisiunea de obligatiuni convertibile in actiuni ale marilor companii privatizabile, precum si reluarea emisiunilor de obligatiuni suverane, o data cu recastigarea credibilitatii si cu imbunatatirea ratingului.

    Atragerea capitalului privat
    Guvernul va urmari indeosebi asigurarea unui mediu de afaceri favorabil, care permite rezultate superioare celor realizabile prin stimulente fiscale acordate discretionar si care fragilizeaza incasarile bugetare. In acest sens se va actiona in directia:
    - stabilitatii legislative;
    - stabilitatii macroeconomice;
    - simplificarii practicilor si procedurilor administrative.

    Relansarea activitatii de investitii
    In contextul financiar auster o preocupare prioritara o reprezinta asigurarea finantarii din surse externe a proiectelor majore, vizand cu prioritate modernizarea infrastructurii transporturilor. Pentru anul 2000 ar putea fi atrase credite externe de peste 520 milioane euro, in conditiile asigurarii unei cofinantari de la buget de 185 milioane euro.

    Modificarea normelor de comportament social
    Infractionalitatea economica si coruptia reprezinta un obstacol major in calea relansarii economice. Pentru reducerea acestui fenomen in economia romaneasca se va actiona in directia adoptarii de noi masuri legislative si pentru constituirea unui sistem de administratie simplu si eficient, care sa conduca la prevenirea unor astfel de practici, fara a neglija intarirea masurilor de sanctionare a actelor de coruptie.
    Sunt avute in vedere masuri de aplicare rapida a prevederilor Legii functionarilor publici pentru realizarea unui corp modern de functionari publici de inalt profesionalism, cu o conduita corespunzatoare, care sa contribuie, prin activitatea desfasurata, la reducerea semnificativa a manifestarilor de coruptie.

    Reforma in domeniul justitiei
    Pentru realizarea atat a obiectivelor programului de guvernare anuntat dupa alegerile din 1996, cat si a obiectivelor ce rezulta pentru Romania din recentul ei statut de tara candidata in procesul de aderare la Uniunea Europeana, in anul 2000 - ultimul an al actualei legislaturi inainte de alegeri - se impune continuarea procesului de reforma legislativa si institutionala in domeniul justitiei si in domeniile conexe, dupa cum urmeaza:
    1. Continuarea procesului de corelare a legislatiei interne cu legislatia Uniunii Europene
    2. Continuarea reformei justitiei prin elaborarea unei noi legi pentru organizarea judecatoreasca
    3. Modernizarea legislatiei procesual civile prin adoptarea:
    - proiectului de lege pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila (adoptat de Camera Deputatilor);
    - proiectului de lege privind executorii judecatoresti.
    4. Continuarea reformei legislatiei penale prin adoptarea:
    - proiectului de lege pentru modificarea si completarea Codului penal;
    - proiectului de lege pentru armonizarea unor dispozitii din Codul penal si din Codul de procedura penala cu Rezolutia nr. 1.123 din 1997 a Consiliului Europei;
    - proiectului de lege privind modificarea Codului de procedura penala, aprobat de Guvern si transmis Parlamentului;
    - proiectului de lege privind probatiunea.
    5. Continuarea reformei sistemului penitenciar prin:
    - adoptarea proiectului de lege privind executarea pedepselor (aprobat de Guvern si transmis Parlamentului);
    - elaborarea proiectului de lege privind statutul personalului de penitenciar.
    6. Continuarea reformei legislatiei civile prin:
    - adoptarea proiectului de lege privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv dupa 6 martie 1945;
    - elaborarea proiectului de lege pentru modificarea si completarea Codului civil;
    - elaborarea proiectului de lege privind dobanda legala;
    - adoptarea unei noi reglementari privind asociatiile si fundatiile.
    7. Modernizarea legislatiei privind publicitatea imobiliara prin:
    - adoptarea proiectului de lege privind organizarea si functionarea profesiei de registrator de proprietate si a birourilor de carte funciara (aprobat de Guvern si transmis Parlamentului);
    - elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 7/1999 privind cadastrul si publicitatea imobiliara.
    8. Imbunatatirea garantarii drepturilor persoanelor fizice si ale persoanelor juridice pe baza adoptarii unei noi legi privind contenciosul administrativ, al carei proiect a fost adoptat de Guvern si transmis Parlamentului
    9. Adoptarea unei noi reglementari a activitatii de expertiza tehnica judiciara, extrajudiciara si de medicina legala
    10. Modernizarea legislatiei contraventionale prin elaborarea unui nou proiect de lege privind contraventiile
    11. Elaborarea proiectului de lege privind medierea, ca modalitate de solutionare a litigiilor, alternativa a procedurii judiciare
    12. Elaborarea proiectului de lege privind extradarea in vederea compatibilizarii cu dispozitiile Conventiei europene privind extradarea si cu dispozitiile Acordului Schengen.

    Politica externa

    In acest moment politica externa a Romaniei se afla in fata unei noi misiuni, ce decurge din noul statut al tarii noastre in ansamblul relatiilor internationale, in primul rand prin includerea sa pentru prima data pe drumul institutional al integrarii in Uniunea Europeana, ca si prin recunoasterea calitatii sale de candidat important pentru urmatoarea etapa a largirii Aliantei Nord-Atlantice.
    Politica externa va servi mai eficace si mai concret obiectivele majore ale guvernarii tarii in aceasta noua faza, decisiva pentru reducerea decalajelor ce ne despart de tarile dezvoltate.
    Politica externa va asigura un salt calitativ important in realizarea obiectivelor majore si a prioritatilor definite in programele anterioare de guvernare. Prioritatile de politica externa ale etapei urmatoare sunt:
    - parcurgerea cu succes a proceselor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeana;
    - pregatirea momentului invitarii Romaniei de a face parte din Organizatia Tratatului Nord-Atlantic;
    - pregatirea preluarii presedintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa de catre Romania;
    - crearea conditiilor de compatibilitate avantajoasa pentru Romania cu marile procese integratoare si de globalizare din lume;
    - executarea politicii externe articulata cu realitatea ce priveste direct cetatenii Romaniei: regimul vizelor, regimul diplomelor scolare si universitare, libera circulatie a persoanelor, interesul firmelor romanesti in plasarea produselor din Romania pe pietele externe, incurajarea investitiilor straine in stransa conlucrare cu capitalul autohton.
    Delimitam aceste obiective ca sfera centrala a interesului national.
    Politica externa va fi angajata in toate actele sale pentru asigurarea si cresterea credibilitatii Romaniei. Baza acestor demersuri o vor reprezenta respectarea regulilor si angajamentelor in relatiile cu partenerii straini, precum si comunitatea de valori si de interese a Romaniei cu spatiul euroatlantic in care ne integram.
    Politica externa a Romaniei in anul 2000 si dincolo de acesta se va sprijini pe consensul fortelor politice democratice ale tarii. Nu consideram ca poate exista alternativa la aceasta optiune. Pe acest drum credem ca se vor pune temeliile ireversibilitatii marilor angajamente internationale ale tarii. Acestea nu pot fi partizane, ci bazate pe consensul fortelor politico-sociale si al societatii civile romanesti. Ne propunem ca spiritul de coeziune nationala, a carui prima consacrare a fost realizata prin "acordul de la Snagov", sa devina o metoda de lucru.
    Intelegem sa conducem o politica externa activa pentru a inlatura definitiv cercul vicios al izolarii, pe de o parte, si al temerii in fata strainatatii, pe de alta parte. Consideram ca in relatiile noastre cu institutiile occidentale nu atitudinea servila este cea potrivita, ci capacitatea noastra de a percepe corect propriul nostru interes national, de a-l prezenta cu argumente moderne partenerilor, de a ne actualiza compatibilitatea institutionala cu acestia, de a negocia profesionist si a respecta termenii negociati. Vom pune in valoare experienta si cunostintele specialistilor nostri, conjugate cu cele ale expertilor internationali.
    Va trebui ca fiecare etapa importanta in procesul de aderare la Uniunea Europeana sa fie pregatita in stransa consultare cu entitatile interesate ale societatii romanesti si sa fie amplu explicata opiniei publice pentru a fi sustinuta efectiv de aceasta.
    Misiunea actuala a politicii externe a Romaniei tine seama de faptul ca sincronizarea noastra cu lumea dezvoltata, prin parcurgerea procesului de integrare in Uniunea Europeana, se masoara in primul rand prin reducerea decalajelor de nivel de trai fata de aceasta. Un asemenea obiectiv l-au avut si l-au parcurs Spania sau Portugalia in etapa integrarii lor in Uniunea Europeana. Noi putem fi capabili de aceeasi performanta.
    Liniile directoare ale politicii externe a Guvernului Romaniei sunt urmatoarele:
    a) Integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice
    Guvernul va realiza noi actiuni pentru integrarea progresiva a tarii noastre in structurile politice, economice si de securitate din spatiul euroatlantic. Aceasta orientare porneste de la convingerea ca optiunea de integrare, pornind de la valori si aspiratii comune, corespunde cel mai bine intereselor fundamentale de prosperitate ale poporului roman, de garantare a sigurantei nationale a tarii noastre.

    Uniunea Europeana
    Procesul de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va dobandi un nou dinamism, in contextul creat de decizia Consiliului European de la Helsinki de incepere a negocierilor de aderare cu Romania in anul 2000 si de evolutiile care au loc in planul reformei institutionale a Uniunii Europene.
    Prioritatile majore ale procesului de pregatire pentru aderare la Uniunea Europeana sunt definite de criteriile de aderare stabilite de Consiliile Europene de la Copenhaga si Madrid. Obiectivele concrete ale pregatirii pentru aderare vor avea in vedere prioritatile pe termen scurt si mediu ale Parteneriatului pentru aderare pe anul 1999, formulate pe baza Raportului anual de evaluare al Comisiei Europene, publicat la 13 octombrie 1999, Programul national de aderare la Uniunea Europeana si strategia economica pe termen mediu, in curs de elaborare de catre expertii romani cu sprijinul institutiilor europene si internationale.
    Valorificand noua strategie a Comisiei Europene privind continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene, Guvernul va urmari recuperarea decalajului care separa Romania de statele candidate care au inceput negocierile de aderare in anul 1998. Obiectivele specifice sunt precizate in anexa.

    Organizatia Tratatului Nord-Atlantic
    Continuarea actiunilor si demersurilor in vederea confirmarii Romaniei drept un candidat important si credibil pentru urmatoarea largire a NATO, prin:
    - amplificarea dialogului politic si a contactelor pe linie militara, pe plan bilateral si multilateral, pentru sporirea contributiei Romaniei la dezvoltarea conceptuala si operationala a colaborarii transatlantice;
    - intensificarea dialogului si cooperarii cu NATO si tarile aliate pe tema implementarii Programului national anual de aderare a Romaniei la NATO, conform Planului de actiune pentru aderare adoptat la summitul de la Washington, precum si prin urmarirea indeplinirii intocmai a obiectivelor asumate de partea romana in program;
    - indeplinirea in continuare a obligatiilor asumate in cadrul Parteneriatului pentru Pace si al altor forme institutionalizate de colaborare pe plan politico-militar;
    - participarea, pe masura resurselor existente, la operatiunile de mentinere a pacii, inclusiv in zona noastra geografica;
    - adoptarea de masuri si initiative practice in lupta impotriva amenintarilor neconventionale la adresa stabilitatii si securitatii (proliferarea armelor de distrugere in masa, crima organizata, imigratia ilicita, traficul ilegal de arme si narcotice, terorismul international);
    - afirmarea in continuare a Romaniei ca factor de stabilitate si ca furnizor de securitate in Europa de Sud-Est;
    - urmarirea cu atentie a problematicii Identitatii Europene de Securitate si Aparare in cadrul NATO si al Uniunii Europene - Uniunea Europei Occidentale si promovarea ideii implicarii pe cat posibil a tarilor partenere si asociate in dezvoltarile ce deriva din acest proces.
    b) Pregatirea Presedintiei Romaniei la Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa
    In perspectiva preluarii de catre Romania a presedintiei Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa in anul 2001, se vor intreprinde masurile politice, financiare si de personal necesare in vederea asumarii acestei responsabilitati.
    Se vor aloca resursele bugetare necesare pentru participarea Romaniei la troica Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa in perioada 2000 - 2002 si va fi elaborat un buget distinct pentru gestionarea cheltuielilor aferente. Ministerul Afacerilor Externe isi va asuma sarcinile ce revin tarii noastre in primul an de participare la troica Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa - anul 2000.
    c) Colaborarea in cadru multilateral
    Actiunile diplomatice in cadrul multilateral al relatiilor internationale vor fi concordante cu demersurile Romaniei pentru integrarea in structurile politice, economice si de securitate europene si euroatlantice, precum si in concordanta cu interesele Romaniei de intensificare a raporturilor bilaterale. In acest scop Guvernul va actiona pentru:
    - pregatirea conditiilor pentru alegerea Romaniei ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al O.N.U. in anii 2003 - 2004;
    - implicarea directa in activitatea desfasurata de Consiliul Europei si de diferitele sale mecanisme, indeosebi pe temele majore referitoare la reforma acestei structuri internationale, functionarea noii Curti Permanente a Drepturilor Omului, cooperarea regionala etc.;
    - adancirea participarii Romaniei la structurile regionale de cooperare - Initiativa Central-Europeana, Initiativa de Cooperare in Sud-Estul Europei (SECI) - inclusiv prin demararea activitatilor Centrului de la Bucuresti pentru combaterea infractionalitatii transfrontaliere - si pregatirea conditiilor pentru preluarea presedintiei Cooperarii Economice la Marea Neagra;
    - consolidarea procesului de cooperare in Europa de Sud-Est (SEECP), ca initiativa regionala generata din regiune si reprezentand interesele tarilor din zona, indeosebi prin organizarea in Romania, in februarie 2000, a reuniunii sefilor de stat si de guvern ai statelor participante la SEECP. Se va realiza semnarea Cartei relatiilor de buna vecinatate, stabilitate, securitate si cooperare in Europa de Sud-Est, primul document politic multilateral in acest domeniu la care sunt parte statele din regiune;
    - imprimarea unui continut concret si realist formelor noi de colaborare la nivel subregional - indeosebi euroregiunile si structurile trilaterale la care participa Romania;
    - participarea activa si constructiva la activitatile din cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, prin promovarea unor proiecte regionale de cooperare care sa reflecte interesele economice, politice si strategice ale Romaniei. Reluarea navigatiei normale pe Dunare va constitui un obiectiv prioritar in acest domeniu. Guvernul va stimula in continuare initiativele romanesti pentru Pactul de stabilitate, prin consultarea si sprijinirea efectiva a cercurilor de afaceri romanesti, a reprezentantilor societatilor civile, a mediului academic, astfel incat proiectele propuse sa reflecte obiective concrete si practice, de interes pentru acestia, pentru tara in general;
    - participarea activa la actiunile desfasurate in cadrul miscarii francofone.
    d) Intensificarea relatiilor bilaterale
    Pornind de la convingerea ca participarea Romaniei la viata internationala se fundamenteaza pe raporturile de colaborare cu celelalte state, Guvernul Romaniei va actiona, cu prioritate, pentru:
    - extinderea relatiilor politice, economice si culturale cu toate statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce constituie componenta esentiala a politicii Romaniei de integrare in Uniune;
    - intensificarea Parteneriatului strategic cu S.U.A., prin intarirea caracterului politic al acestuia, ceea ce constituie unul dintre pilonii de baza ai politicii externe a Romaniei;
    - dezvoltarea in continuare a relatiilor speciale, privilegiate ale Romaniei cu Republica Moldova, urmarindu-se integrarea lor intr-o Europa unita si consolidarea spatiului cultural si spiritual comun;
    - dezvoltarea relatiilor de buna vecinatate si a cooperarii economice cu toate statele din Europa de Sud-Est, pentru consolidarea stabilitatii, securitatii si cooperarii in zona noastra geografica si integrarea acesteia in structurile europene si euroatlantice; incurajarea evolutiilor democratice in aceasta regiune;
    - aprofundarea relatiilor cu celelalte state candidate la integrarea europeana; dezvoltarea raporturilor de parteneriat cu Ungaria si Polonia, prin punerea in valoare a intelegerilor existente si deschiderea de noi domenii de colaborare;
    - Romania fiind profund interesata in construirea unor bune relatii de parteneriat cu Federatia Rusa, ca stat democratic si stabil, va urmari normalizarea deplina si dezvoltarea raporturilor bilaterale romano-ruse, inclusiv prin finalizarea Tratatului politic bilateral si relansarea legaturilor economice si comerciale;
    - extinderea in continuare a relatiilor cu Ucraina, prin punerea in aplicare a tuturor prevederilor Tratatului politic bilateral, inclusiv a acelora privind respectarea drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, precum si prin intensificarea negocierilor pentru reglementarea problemelor aflate in atentie;
    - dezvoltarea in continuare a bunelor relatii de colaborare si cooperare cu Republica Populara Chineza;
    - intensificarea in continuare a raporturilor cu statele din Caucaz si din Asia Centrala, promovand indeosebi cooperarea economica, de natura sa asigure un acces convenabil la resursele de hidrocarburi din aceasta zona;
    - consolidarea relatiilor cu tari din alte zone geografice, cu care are acorduri de parteneriat, precum Japonia, Canada si Israel, in special in domenii economice, prin realizarea de noi proiecte de cooperare si investitii in Romania;
    - asigurarea rezonantei cu tendintele de integrare economica din zona Americii Latine si amplificarea cooperarii cu tarile din aceasta zona;
    - relansarea raporturilor cu tarile din Africa; intensificarea cooperarii cu tari din Asia - Pacific, tinand seama de importanta lor in economia mondiala; dezvoltarea si diversificarea relatiilor cu tarile arabe din Orientul Mijlociu si din zona Golfului, valorificand oportunitatile de cooperare pe plan economic si comercial.
    e) Dimensiunea educationala si culturala. Relatiile cu romanii de peste hotare
    Una dintre prioritatile actuale fara de care nu ar putea fi conceputa o Europa unita este dezvoltarea capacitatii educationale. Aceasta inseamna inscrierea Romaniei in tendintele capitalismului modern, capitalismul educat, informat, bazat pe mijloace moderne de comunicare. In societatea pe care vrem sa o construim civilizatia se extinde ca bun public. In spatiul euroatlantic este asigurat accesul real la civilizatie prin educatie. Politica externa isi va regasi contributia la necesara imbinare dintre crearea capitalului educational in tara noastra si tendintele din spatiul euroatlantic.
    Vor fi diversificate relatiile culturale cu alte tari si vor fi promovate proiecte pentru reintegrarea valorilor romanesti in circuitul culturii europene si universale, pentru afirmarea spiritualitatii romanesti pe plan mondial. Vor fi continuate si diversificate proiectele destinate persoanelor de origine romana de peste hotare, pentru afirmarea si pastrarea identitatii lor etnice, lingvistice, culturale si religioase.
    In promovarea obiectivelor prioritare ale politicii externe a Romaniei o atentie deosebita va fi acordata mentinerii unor legaturi stranse cu cercurile academice, reprezentantii societatii civile, organizatiile neguvernamentale si cercurile de afaceri, in domenii si pe proiecte de interes concret pentru acestea, concordante cu obiectivele de politica externa. Avand in vedere atributiile sporite care revin Ministerului Afacerilor Externe, vor fi promovate in activitatea guvernamentala coordonarea si sincronizarea mai buna a pozitiilor si actiunilor din planul relatiilor externe.
    Serviciul diplomatic extern al Romaniei va fi redimensionat tinand seama de prioritatile politicii externe a tarii si de resursele financiare care ii sunt necesare, iar pregatirea continua a diplomatilor va fi aplicata cu rigoare si exigenta.

    Imbunatatirea competentei si coerentei actului de guvernare

    Structura Guvernului
    Noua arhitectura a Guvernului a fost conceputa pentru a raspunde exigentelor derivand din restrictiile economice pe care Romania trebuie sa si le asume in procesul integrarii europene si euroatlantice.

    Pregatirea sedintelor Guvernului
    Fundamentarea actelor normative prezentate spre aprobare Guvernului trebuie sa aiba in vedere doua elemente esentiale:
    - incadrarea in limitele constrangerilor bugetare existente;
    - compatibilitatea cu acquisul comunitar relevant in domeniu.

    Comunicarea intre centrii de decizie: intre Guvern si Parlament, intre Guvern si partide
    - In vederea imbunatatirii actului de guvernare, noul Guvern va actiona in sensul informarii reciproce pentru asigurarea coordonarii proiectelor de acte normative cu implicatii fiscal-bugetare initiate de institutiile cu drept de initiativa legislativa.
    - In procesul negocierilor dintre partenerii sociali va creste rolul institutiilor existente, special create pentru facilitarea dialogului si armonizarii intereselor Guvernului, patronatelor si sindicatelor.

    ANEXA

                       OBIECTIVELE PRIORITARE
de pregatire a Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana

    1. Obiective si principii
    Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va reprezenta o prioritate strategica pentru politica noastra externa, inscriindu-se ca o constanta de prim ordin pentru asigurarea prestigiului extern, a prosperitatii si securitatii natiunii romane, prin integrarea in comunitatea de valori si principii democratice ale statului de drept si ale economiei de piata, impartasite de statele membre ale Uniunii Europene.
    Prioritatile majore ale procesului de pregatire pentru aderare la Uniunea Europeana sunt definite de imperativul indeplinirii criteriilor de aderare stabilite de Consiliile Europene de la Copenhaga si Madrid.
    Obiectivele concrete ale pregatirii pentru aderare vor avea in vedere prioritatile pe termen scurt si mediu ale Parteneriatului pentru aderare pe anul 1999, formulate pe baza Raportului anual de evaluare al Comisiei Europene, publicat la 13 octombrie 1999, Programul national de aderare la Uniunea Europeana si strategia economica pe termen mediu in curs de elaborare de catre expertii romani cu sprijinul institutiilor europene si internationale.
    Pornind de la noua strategie a Comisiei Europene privind desfasurarea, in paralel cu negocierile de aderare, a unui proces de monitorizare a progreselor pe linia indeplinirii criteriilor de aderare, Guvernul va urmari recuperarea decalajului care separa Romania de statele candidate care au inceput negocierile de aderare in anul 1998.
    2. Mecanismul institutional intern pentru pregatire si negocieri
    Intre modernizarea Romaniei si preluarea graduala dar sustinuta a acquisului si politicilor comunitare nu numai ca nu exista paralelisme sau contradictii, ci exista o identitate. Din acest motiv exista si o legatura indisolubila intre pregatirea pentru aderare si functionarea normala a tuturor proceselor orizontale din administratia publica centrala si din economie.
    Inceperea iminenta a procesului de evaluare bilaterala a capitolelor pentru negocieri si densitatea acestuia impun imbinarea organica a actiunii externe cu coordonarea procesului intern de pregatire. Totodata schimbarile institutionale trebuie astfel intreprinse incat sa nu pericliteze stabilitatea si continuitatea procesului, precum si integritatea experientei acumulate pana in prezent.
    Guvernul va avea ca prioritate imediata punerea in functiune a mecanismului institutional intern pentru asigurarea coerentei demersurilor de politica externa cu masurile de politica interna pe linia adoptarii si aplicarii acquisului comunitar, a reformei, macrostabilizarii si relansarii economice, a reformei si consolidarii capacitatii administrative si institutionale a societatii romanesti.
    Se vor realiza adaptarile institutionale pentru includerea Departamentului pentru Integrare Europeana in structura Ministerului Afacerilor Externe si se va modifica in mod corespunzator structura Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeana. Comitetul va trebui sa se intruneasca in plen cu o periodicitate mai redusa si sa isi desfasoare activitatea, in special, pe grupe de lucru corespunzatoare problematicii intersectoriale. Relevanta si asumarea politica a prioritatilor vor fi asigurate prin formarea unui consiliu executiv format din ministri responsabili pentru procese orizontale.
    Guvernul va crea echipa nationala pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeana si Secretariatul pentru coordonarea procesului de negocieri si pregatire pentru aderare si va accelera pregatirile pentru intrarea in functiune a Unitatii de traduceri a acquisului comunitar, prin coordonarea Institutului European de catre Ministerul Afacerilor Externe.
    In perspectiva noilor obiective impuse de inceperea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, se va consolida Misiunea permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana.
    Relatia dintre executiv si comisiile specializate ale Parlamentului, in scopul indeplinirii prioritatilor integrarii europene, va fi perfectionata prin realizarea unor legaturi si fluxuri informationale permanente care sa asigure sustinerea si accelerarea laturii legislative a preluarii acquisului comunitar.
    Momentul actual, de deschidere a negocierilor de aderare, impune dezvoltarea rolului strategic al compartimentelor pentru integrare europeana din ministere. Astfel, compartimentele pentru integrare europeana vor fi subordonate direct conducatorilor institutiilor, prin respectarea efectiva a Hotararii Guvernului nr. 140/1995, fiind totodata incadrate cu personal corespunzator ca numar si calitate.
    Consiliul Legislativ va fi sprijinit sa isi asume efectiv functia de verificare a compatibilitatii proiectelor de acte normative cu reglementarile comunitare. Notele de fundamentare si expunerile de motive ale fiecarui proiect de act normativ vor trebui sa se refere explicit la actele normative comunitare transpuse, iar avizele Consiliului Legislativ ar trebui sa evalueze gradul de compatibilitate atins. Guvernul va urmari cu rigoare modul in care se aplica noile reglementari.
    Procesul de pregatire a aderarii si de armonizare a legislatiei va fi mai bine fundamentat - cu sprijinul activ al Institutului European - prin elaborarea de studii sectoriale de impact si luarea acestora in considerare, prin formarea continua a functionarilor publici pentru a se adapta exigentelor aderarii si prin traducerea legislatiei romanesti si comunitare.
    Capacitatea de reflectie si actiune strategica astfel dezvoltata trebuie sa serveasca alocarii judicioase a resurselor bugetare proprii, in corelare cu imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare prestructurale, in vederea atingerii obiectivelor majore ale modernizarii Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana.
    Pregatirile pentru aderare vor fi valorificate printr-o riguroasa organizare si coordonare a negocierilor, prin formarea si intarirea grupurilor sectoriale de lucru si prin constituirea unitatii centrale de negocieri, sub autoritatea politica a ministrului de externe.
    Se vor evita interferentele, suprapunerile si paralelismele, care afecteaza eficienta si fluiditatea procesului de aderare.
    Adaptarile pe linia mecanismului institutional intern de pregatire si negocieri de aderare vor fi efectuate in limita de timp impusa de termenul anuntat pentru lansarea Conferintei interguvernamentale pentru inceperea negocierilor de aderare, respectiv la 14 februarie 2000, si de necesitatea de a se elabora mandatele de negociere la capitolele vizate pentru inceperea procesului de negocieri.
    3. Obiectivele pentru anul 2000 in procesul de pregatire pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana
    - Reluarea exercitiului de screening al acquisului comunitar in anul 2000 la toate cele 31 de capitole de acquis comunitar, inclusiv la cel adoptat in cursul anului 1999. De asemenea, se va accelera procesul de elaborare a documentelor de pozitie, avand in vedere intentia celor doua Presedintii ale Consiliului Uniunii Europene de a deschide in anul 2000, 12 - 16 capitole de negociere cu Romania.
    - Elaborarea unei strategii economice pe termen mediu, care sa asigure corelarea celorlalte documente de dezvoltare (Planul national de adoptare a acquisului comunitar, Planul national de dezvoltare, Planul national de dezvoltare rurala)
    - Adoptarea cadrului juridic, administrativ si bugetar necesar in vederea programarii si gestionarii programelor PHARE, ISPA (infrastructura si mediu) si SAPARD (agricultura si dezvoltare rurala), inclusiv prin introducerea evaluarilor de impact ecologic si a unor norme relative la achizitiile publice compatibile cu cele ale Uniunii Europene pentru proiecte cofinantate de Fondurile comunitare; infiintarea unei agentii de plati functionale pentru SAPARD
    - Realizarea prioritatilor din Parteneriatul pentru aderare, reactualizat pe baza Raportului anual al Comisiei Europene din luna octombrie 1999
    - Adoptarea masurilor necesare pentru favorizarea deciziei Uniunii Europene de anulare a regimului restrictiv de circulatie a cetatenilor romani in spatiul Uniunii Europene (intarirea controlului la frontiera, negocierea de acorduri bilaterale cu statele vecine privind regimul frontierei, alinierea la legislatia si la practica Uniunii Europene in materie de vize)
    - Participarea la procesul de dialog, consultare si cooperare cu Uniunea Europeana in domeniul operatiunilor de gestionare a crizelor, care vor fi conduse de Uniunea Europeana. Pregatirea in continuare pentru participarea la operatiunile "de tip Petersberg" si la activitatile mecanismelor si organismelor din cadrul Uniunii Europei Occidentale, conform statutului Romaniei de stat partener asociat al Uniunii Europei Occidentale
      Alinierea pozitiilor de politica externa ale Romaniei la pozitiile comune ale Uniunii Europene din domeniul PESC.
      Urmarirea desfasurarii dezbaterilor din cadrul Conferintei interguvernamentale din anul 2000 avand ca tema reforma institutionala a Uniunii Europene si participarea la informarile si schimbul de vederi pe aceasta tema dintre Uniunea Europeana si statele candidate.