Hotărârea Nr.516 din 20.07.2016

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Anexa nr. 2 la Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 18 februarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre. Prezenta hotărâre transpune Directiva 2014/80/UE a Comisiei din 20 iunie 2014 de modificare a anexei II la Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 182 din 21 iunie 2014. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ Contrasemnează: Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Cristiana Paşca Palmer Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc p. Ministrul afacerilor externe, Alexandru Victor Micula, secretar de stat ANEXĂ(Anexa nr. 2 la plan) VALORILE DE PRAG pentru poluanţii şi indicatorii de poluare ai apelor subterane PARTEA AInstrucţiuni referitoare la stabilirea valorilor de prag, potrivit prevederilor art. 3 din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării Valorile de prag se stabilesc pentru toţi poluanţii şi indicatorii de poluare care, în temeiul caracterizării realizate potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1⁴) din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, caracterizează corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană ca fiind la risc de a nu avea o stare chimică bună. Valorile de prag se stabilesc astfel încât, în cazul în care ele sunt depăşite de rezultatele monitorizării într-un punct de monitorizare reprezentativ, aceasta să indice riscul ca una ori mai multe dintre condiţiile pentru starea chimică bună a apelor subterane, prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. c), pct. (ii), (iii) şi (iv) din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, să nu fie îndeplinite. Atunci când propune valorile de prag, autoritatea de implementare ţine seama de următoarele: 1. determinarea valorilor de prag trebuie să se bazeze pe următoarele elemente: a)extinderea interacţiunilor dintre apele subterane şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente; b)legătura cu utilizările sau cu funcţiile legitime reale ori potenţiale ale apelor subterane; c)toţi poluanţii care caracterizează corpurile de ape subterane ca fiind la risc, ţinându-se seama de lista minimală prevăzută în partea B; d)caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informaţiile despre nivelurile fondului geochimic natural şi bilanţul apei;2. determinarea valorilor de prag ia în considerare, de asemenea, originea poluanţilor, eventuala lor prezenţă naturală, toxicologia şi tendinţa de dispersie, persistenţa şi potenţialul de bioacumulare a acestor poluanţi; 3. de fiecare dată când se înregistrează niveluri de fond geochimic ridicate ale substanţelor sau ale ionilor ori ale indicatorilor acestora din motive hidrogeologice naturale, aceste niveluri de fond geochimic din corpul de apă subterană în cauză sunt luate în considerare atunci când se stabilesc valorile de prag. La stabilirea nivelurilor de fond geochimic, următoarele principii ar trebui luate în considerare: a)stabilirea nivelurilor de fond geochimic ar trebui să se bazeze pe caracterizarea corpurilor de apă subterană potrivit prevederilor anexei nr. 1³ la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pe rezultatele obţinute în urma monitorizării apelor subterane, potrivit prevederilor anexei nr. 1¹ la Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Strategia de monitorizare şi interpretare a datelor ar trebui să ţină seama de faptul că proprietăţile chimice ale apelor subterane şi condiţiile de curgere ale acestora variază pe direcţie laterală şi verticală; b)în cazul în care este disponibil un număr limitat de date de monitorizare a apelor subterane, trebuie colectate mai multe date, iar între timp trebuie să fie stabilite niveluri de fond geochimic pe baza acestor date de monitorizare limitate, acolo unde este cazul, printr-o abordare simplificată care utilizează un subset de probe pentru care indicatorii nu arată nicio influenţă a activităţii umane. Informaţiile privind transferurile şi procesele geochimice trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare în cazul în care sunt disponibile; c)în cazurile în care nu există suficiente date de monitorizare a apelor subterane, iar informaţiile privind transferurile şi procesele geochimice sunt insuficiente, trebuie colectate mai multe date şi informaţii, iar între timp trebuie să fie estimate niveluri de fond geochimic, acolo unde este cazul, pe baza rezultatelor statisticilor de referinţă pentru acelaşi tip de acvifere din alte zone care dispun de date de monitorizare suficiente;4. determinarea valorilor de prag trebuie să se sprijine pe un mecanism de control al datelor colectate, bazat pe evaluarea calităţii datelor, pe consideraţii analitice, precum şi pe nivelurile fondului geochimic pentru substanţele care pot să apară atât natural, cât şi ca urmare a activităţilor umane. PARTEA BLista minimală a poluanţilor şi a indicatorilor acestora care trebuie luaţi în considerare la stabilirea valorilor de prag potrivit dispoziţiilor art. 3 din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării 1. Substanţe sau ioni ori indicatori care pot să apară atât natural, cât şi/sau ca urmare a activităţilor umane: a)arsen; b)cadmiu; c)plumb; d)mercur; e)amoniu; f)cloruri; g)sulfaţi; h)nitriţi; i)fosfor (total)/fosfaţi¹⁾.¹⁾ Autoritatea responsabilă poate decide să stabilească valori de prag fie pentru fosfor (total), fie pentru fosfaţi, la propunerea autorităţii de implementare.2. Substanţe sintetice artificiale: a)tricloretilenă; b)tetracloretilenă.3. Parametri care indică intruziunile saline sau de alt tip²⁾: conductivitate.²⁾ Referitor la concentraţiile saline rezultate în urma activităţilor umane, autoritatea de implementare poate propune valori de prag fie pentru sulfaţi şi cloruri, fie pentru conductivitate. PARTEA CInformaţii cu privire la poluanţii şi indicatorii acestora pentru care s-au stabilit valori de prag Autoritatea de implementare include în planurile de management al districtelor hidrografice care urmează să fie prezentate potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, informaţii privind modul în care s-a urmat procedura stabilită în partea A. Autoritatea de implementare comunică în special: a)informaţii despre fiecare dintre corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană caracterizate ca fiind la risc de neatingere a obiectivelor de mediu, inclusiv următoarele:

b)valorile de prag, fie că sunt aplicabile la nivel naţional, la nivelul districtului hidrografic sau în partea districtului hidrografic internaţional situată pe teritoriul statului membru ori la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de apă subterană; c)relaţia dintre valorile de prag şi fiecare dintre categoriile următoare:

d)metodologia utilizată pentru stabilirea nivelurilor de fond geochimic pe baza principiilor prevăzute la pct. 3 din partea A; e)motivele pentru care nu au fost stabilite valori de prag pentru poluanţii şi indicatorii identificaţi în partea B; f)elementele esenţiale ale evaluării stării chimice a apelor subterane, inclusiv nivelul, metoda şi perioada de agregare a rezultatelor monitorizării, definirea întinderii acceptabile a depăşirilor, precum şi metoda de calculare a acesteia, potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) lit. c) pct. (i) din Planul naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării şi ale pct. 3 din anexa nr. 3 la acesta.În cazul în care oricare dintre datele prevăzute la lit. a)-f) nu sunt incluse în planurile de management al districtelor hidrografice, autoritatea de implementare motivează această absenţă în planurile respective.