HOTARARE Nr. 4 din 3 martie 1992
privind Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 34 din 4 martie 1992
In temeiul art. 62 alin. (1) din Constitutia Romaniei,
Parlamentul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si
Senatului.
Aceasta hotarare a fost adoptata de Camera Deputatilor si Senat in sedinta
comuna din 3 martie 1992, cu respectarea prevederilor art. 62 alin. (1) din
Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
p. PRESEDINTELE SENATUI
OLIVIU GHERMAN
REGULAMENTUL
sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului
CAP. 1
Organizarea si desfasurarea sedintelor comune
Sectiunea 1
Competenta; convocarea sedintelor comune
Art. 1
Camera Deputatilor si Senatul se intruneste in sedinte comune pentru:
1. primirea mesajului Presedintelui Romaniei (art. 62 alin. (2) lit. a) din
Constitutie);
2. aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat
(art. 62 alin. (2) lit. b) din Constitutie), a legilor rectificative si a
contului de executie bugetara;
3. declararea mobilizarii generale sau partiale (art. 62 alin. (2) lit. c)
din Constitutie);
4. declararea starii de razboi (art. 62 alin. (2) lit. d) din Constitutie);
5. suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare (art. 62 alin. (2) lit.
e) din Constitutie);
6. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale
Curtii de Conturi (art. 62 alin. (2) lit. f) din Constitutie);
7. numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorului
Serviciului Roman de Informatii si exercitarea controlului asupra activitatii
acestui serviciu (art. 62 alin. (2) lit. g) din Constitutie);
8. dezbaterea textelor legislative aflate in divergenta ca urmare a
neajungerii la un acord in comisia de mediere sau a neaprobarii, in tot sau in
parte, a raportului comisiei de mediere de catre una din Camere, precum si
adoptarea unui text definitiv in problemele divergente (art. 76 alin. (2) din
Constitutie);
9. reexaminarea Legii bugetului de stat si a Legii bugetului asigurarilor
sociale de stat, precum si reexaminarea legii adoptate in sedinta comuna, in
conditiile art. 113 din Constitutie, prin angajarea raspunderii Guvernului
(art. 77 alin. (2) din Constitutie);
10. adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constitutiei in
cazul in care, prin procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord (art.
147 alin. (2) din Constitutie);
11. depunerea juramantului de catre Presedintele Romaniei (art. 82 alin.
(2) din Constitutie);
12. punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare
(art. 84 alin. (3) din Constitutie);
13. suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei sau a persoanei care
asigura interimatul in exercitarea acestei functii, in cazul in care a savarsit
fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei (art. 95 alin. (1) si
art. 98 din Constitutie);
14. incuviintarea starii de asediu sau a starii de urgenta, in intreaga
tara ori in unele localitati, instituita de Presedintele Romaniei (art. 93
alin. (1) din Constitutie);
15. dezbaterea programului si a listei Guvernului si acordarea votului de
incredere (art. 102 alin. (3) din Constitutie);
16. retragerea increderii acordate Guvernului prin adoptarea unei motiuni
de cenzura (art. 112 din Constitutie);
17. desfasurarea procedurii privitoare la angajarea raspunderii Guvernului
asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect
de lege (art. 113 din Constitutie);
18. alegerea magistratilor ce compun Consiliul Superior al Magistraturii
(art. 132 din Constitutie);
19. numirea membrilor Curtii de Conturi (art. 139 alin. (4) din
Constitutie);
20. numirea membrilor noii Curti Supreme de Justitie (art. 151 alin. (2)
din Constitutie);
21. efectuarea altor numiri in functii care, potrivit legii, intra in
competenta Parlamentului;
22. adoptarea unor declaratii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv
politic;
23. proclamarea rezultatelor referendumului national;
24. primirea unor reprezentanti ai altor state sau ai unor organisme
internationale;
25. celebrarea unor sarbatori nationale sau a unor comemorari;
26. constituirea unor comisii comune de ancheta sau a altor comisii
speciale;
27. alte situatii in care birourile permanente ale celor doua Camere
considera necesara convocarea lor in sedinta comuna.
Art. 2
Convocarea Camerelor in sedinta comuna se face de presedintii acestora, de
comun acord.
Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, convocarea in sedinta comuna se
face de drept in cazurile prevazute la art. 92 alin. (2) si (3) si art. 93 din
Constitutie, iar in celelalte cazuri prevazute la art. 1 din prezentul
regulament, convocarea se face in conditiile alin. 1.
Sectiunea a 2-a
Atributiile birourilor permanente; ordinea de zi
Art. 3
Birourile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului se intrunesc in
sedinta comuna, la convocarea presedintilor acestora, pentru:
a) adoptarea proiectului ordinii de zi si a sedintelor comune ale
Parlamentului;
b) stabilirea datei si locului desfasurarii sedintelor comune;
c) pregatirea si asigurarea desfasurarii in bune conditii a lucrarilor
sedintelor comune.
Lucrarile sedintelor comune ale birourilor permanente ale celor doua Camere
sunt conduse, prin rotatie, de presedintii acestora sau, in absenta lor, de
catre unul din vicepresedinti.
Art. 4
La sedintele comune ale birourilor permanente participa, la invitatia
acestora, cate un reprezentant al grupurilor parlamentare, precum si alte
persoane a caror prezenta este utila pentru discutarea problemelor aflate in
dezbatere.
Art. 5
Materialele ce urmeaza a fi inscrise pe ordinea de zi se transmit
birourilor permanente cu cel putin 10 zile inainte de dezbaterea acestora in
plen, in afara de cazurile in care, potrivit Constitutiei si prezentului
regulament, este necesara dezbaterea cu procedura de urgenta in plenul
Camerelor reunite.
Art. 6
Proiectele de legi se inscriu pe ordinea de zi in cel mult 10 zile de la
primirea raportului comun al comisiilor sesizate in fond.
Art. 7
La solicitarea Presedintelui Romaniei, prezentarea si dezbaterea mesajelor
adresate Parlamentului se inscriu cu prioritate pe ordinea de zi sau, dupa caz,
la data solicitata.
In acelasi mod se va proceda si cu alte cereri ale Presedintelui Romaniei
formulate in exercitarea atributiilor sale.
Art. 8
Proiectul ordinii de zi este supus aprobarii Parlamentului in ziua
stabilita pentru sedinta comuna.
Ordinea de zi se adopta cu votul deschis a cel putin jumatate plus unu din
numarul deputatilor si senatorilor prezenti.
In mod exceptional, in orice sedinta comuna, presedintele Camerei
Deputatilor sau presedintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi,
la cererea, pentru motive temeinice, a unuia din birourile permanente sau a
unui grup parlamentar din oricare Camera, ori, dupa caz, la cererea Guvernului.
Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura
luare de cuvant, limitata in timp. In cazul in care exista opinii contrare, se
va da cuvantul cate unui singur vorbitor de la fiecare grup parlamentar, dupa
care se vor supune votarii propunerile formulate.
Modificarea ordinii de zi se efectueaza in aceleasi conditii ca si
aprobarea acesteia.
Sectiunea a 3-a
Lucrarile in comisiile permanente
Art. 9
Biroul permanent al fiecarei Camere inainteaza proiectele de legi, spre
dezbatere si avizare in fond, comisiei permanente a fiecarei Camere in
competenta careia intra materia reglementata prin proiect, putand sesiza si
alte comisii permanente pentru a-si da avizul. In acelasi mod se va proceda si
pentru alte materiale care, potrivit art. 1, se dezbat in sedinta comuna a
Camerelor Parlamentului, pentru care birourile permanente reunite au stabilit
ca este necesara dezbaterea si avizarea in comisii permanente.
Proiectele de legi si celelalte propuneri se transmit spre examinare si
compartimentului tehnic - legislativ al fiecarei Camere, care va comunica
avizul sau comisiei sesizate in fond.
Cererile de reexaminare a legilor adoptate in sedinte comune si a celor
pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea se trimit spre dezbatere si
avizare comisiilor sesizate initial in fond.
Art. 10
Proiectele de legi si materialele prevazute la art. 9 se dezbat in sedinta
comuna de comisiile permanente ale celor doua Camere, sesizate in fond, care
intocmesc un raport comun.
Convocarea sedintei comune se face de catre presedintii comisiilor
permanente sesizate in fond, cu cel putin 48 de ore inainte de data sedintei,
daca, potrivit procedurii de urgenta, nu este necesar un termen mai scurt.
Participarea deputatilor si senatorilor la sedinta comuna a comisiilor
permanente sesizate in fond este obligatorie.
Art. 11
Sedintele comune ale comisiilor nu sunt publice. In mod exceptional,
comisiile permanente sesizate in fond pot hotari ca la dezbaterile lor sa fie
invitati si specialisti ai unor autoritati publice, reprezentanti ai presei,
precum si conditiile in care lucrarile pot fi transmise la radio sau
televiziune, daca acest lucru nu aduce atingere unor interese nationale care
recomanda pastrarea secretului dezbaterilor.
Membrii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor. Comisiile pot solicita
participarea la lucrarile lor a unor membri ai Guvernului, situatie in care
prezenta acestora este obligatorie.
La sedintele comune ale comisiilor permanente au dreptul sa participe
deputatii si senatorii din alte comisii, care au facut propuneri sau
amendamente, precum si specialisti de pe langa comisiile permanente si din
compartimentul tehnic-legislativ al fiecarei Camere.
Persoanele care nu sunt membre ale comisiilor permanente sesizate in fond
nu pot participa la vot.
Art. 12
Comisiile permanente sesizate in fond lucreaza legal, in sedinte comune, in
prezenta a cel putin jumatate plus unu atat din numarul deputatilor, cat si din
numarul senatorilor care le compun; hotararile se adopta cu votul a cel putin jumatate
plus unu din numarul membrilor prezenti.
Art. 13
Votul in comisie este, de regula, deschis. Comisia poate decide ca anumite
hotarari sa fie luate prin vot secret.
Art. 14
Lucrarile sedintelor comune sunt conduse de presedintele uneia din
comisiile permanente sesizate in fond, conform acordului celor doi presedinti.
Lucrarile comisiilor se pot consemna in stenograme sau procese-verbale.
Art. 15
Presedintii comisiilor permanente sesizate in fond pot stabili, de comun
acord, un termen in care sa le fie remise avizele celorlalte comisii care
examineaza proiectul de lege sau alte propuneri.
In cazul nerespectarii acestui termen, comisiile reunite, sesizate in fond,
vor putea redacta raportul fara a mai astepta avizele celorlalte comisii.
Art. 16
Dupa examinarea proiectului de lege sau a altor propuneri, a avizelor si a
amendamentelor scrise primite, unul sau mai multi raportori desemnati de
comisiile permanente reunite, la propunerea presedintilor acestora, vor intocmi
un raport comun, care va fi supus aprobarii prin vot.
In raport se va face referire la toate avizele celorlalte comisii si la
toate propunerile de amendamente primite.
Raportul va cuprinde, in mod obligatoriu, opinia majoritatii membrilor
comisiilor reunite si, la cerere, parerile contrare, motivate, ale celorlalti
deputati si senatori.
Art. 17
Raportul comun, insotit de avize, se transmite Biroului permanent al
fiecarei Camere, care va asigura multiplicarea si difuzarea acestuia la deputati
si senatori si, dupa caz, Guvernului ori altor autoritati publice indreptatite,
cu 3 zile inainte de dezbaterea in plen. Difuzarea catre Guvern sau alte
autoritati publice indreptatite se face de Biroul permanent al Camerei
Deputatilor.
Sectiunea a 4-a
Desfasurarea sedintelor comune
Art. 18
Lucrarile sedintelor comune sunt conduse, alternativ, de presedintele
Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului, asistati de doi secretari,
cate unul de la fiecare Camera.
Art. 19
Sedintele comune ale celor doua Camere sunt publice, in afara cazurilor in
care, la cererea presedintelui care conduce sedinta sau a unui grup
parlamentar, se hotaraste, cu cel putin jumatate plus unu din voturile
deputatilor si senatorilor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
Art. 20
La sedintele publice ale celor doua Camere pot asista diplomati,
reprezentanti ai presei, radioului si televiziunii, precum si cetateni, pe baza
autorizatiei sau invitatiei emise de secretarii generali ai aparatelor celor doua
Camere, in conditiile stabilite de birourile permanente si in limita locurilor
disponibile.
Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora pot lua parte la lucrarile
sedintei comune pe banca ministeriala.
Persoanele care asista la sedinta trebuie sa pastreze linistea si sa se
abtina de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, in caz contrar
fiind evacuate din sala.
Presedintele care conduce sedinta comuna are dreptul sa atraga atentia
ziarelor si celorlalte mijloace de informare in masa asupra informatiilor vadit
inexacte difuzate de acestea privind lucrarile sedintelor comune. La cererea
presedintelui, mijloacele de informare in masa sunt obligate sa dea
publicitatii cele aratate de acesta. Daca abaterea se repeta, presedintele va putea,
consultind Camerele reunite, sa retraga, pe un anumit timp, autorizatia de
participare la lucrari a reprezentantilor mijloacelor de informare in masa
aflati in culpa.
Art. 21
Deputatii si senatorii sunt obligati sa fie prezenti la lucrarile sedintei
comune si sa se inscrie pe lista de prezenta, tinuta de secretari.
Deputatul sau senatorul care nu poate lua parte la sedinta, din motive
independente de vointa sa, va trebui sa anunte din timp Biroul permanent
respectiv, mentionand cauzele care il impiedica sa participe.
Deputatului sau senatorului care nu isi poate motiva absenta i se retine
din indemnizatia lunara o suma de bani corespunzatoare unei zile de lucru in
plen.
Presedintele care conduce sedinta comuna este obligat sa precizeze daca
este intrunit cvorumul legal si sa anunte ordinea de zi.
Art. 22
In timpul sedintelor, presedintii grupurilor parlamentare pot cere
presedintelui sedintei comune verificarea intrunirii cvorumului. Presedintele
sedintei comune va decide daca acest lucru este necesar.
In cazul in care cvorumul legal nu este intrunit, presedintele suspenda
sedinta si arata ziua si ora de reluare a lucrarilor.
La cerere, secretarii vor informa sedinta comuna ulterioara despre cauzele
lipsei deputatilor sau senatorilor care nu si-au anuntat absenta si despre
sanctiunile pecuniare aplicate deputatilor si senatorilor care au absentat
nemotivat.
Art. 23
Presedintele sau vicepresedintele care il inlocuieste si care conduce
dezbaterile vegheaza la respectarea regulamentului si mentinerea ordinii in
sala de sedinta.
Art. 24
Deputatii si senatorii iau cuvantul in ordinea inscrierii pe lista, cu
incuviintarea presedintelui.
Ministrilor prezenti in sedinta comuna li se poate da cuvantul in orice
faza a dezbaterii si ori de cate ori il solicita.
Art. 25
Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca ii este dat de presedinte.
Persoanele care iau cuvantul vorbesc de la tribuna.
Art. 26
Presedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant, in functie
de obiectul dezbaterilor.
Vorbitorii sunt obligati ca in cuvantul lor sa se refere exclusiv la
chestiunea pentru discutarea careia s-au inscris la cuvant. In caz contrar,
presedintele le atrage atentia si, daca nu se conformeaza, le retrage cuvantul.
Art. 27
Presedintele va da cuvantul oricand unui deputat sau senator pentru a
raspunde intr-o chestiune ce implica persoana sa, limitand timpul acordat in
acest scop.
Prevederile alin. 1 se aplica si in cazul in care se cere cuvantul in
probleme privitoare la regulament.
Art. 28
Presedintele sau un grup parlamentar poate cere incheierea dezbaterii unei
probleme puse in discutie.
Cererea de incheiere a dezbaterii se adopta cu votul a cel putin jumatate
plus unu din numarul deputatilor si senatorilor prezenti.
Art. 29
Este interzisa proferarea de insulte sau calomnii atat de la tribuna, cat
si din sala de sedinte.
Se interzice dialogul intre vorbitorii aflati la tribuna si persoanele
aflate in sala.
Art. 30
Presedintele cheama la ordine deputatii sau senatorii care tulbura
dezbaterile sau creeaza agitatie. El poate intrerupe sedinta cand tulburarea
persista si poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care impiedica in
orice mod desfasurarea normala a lucrarilor sedintei comune.
Art. 31
Dezbaterile se inregistreaza pe banda magnetica si se stenografiaza.
Stenogramele se publica de urgenta in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
a II-a, cu exceptia celor privitoare la sedintele secrete.
Deputatii si senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin
confruntarea ei cu banda magnetica, inainte de publicarea textului in Monitorul
Oficial al Romaniei.
Sectiunea a 5-a
Procedura de vot
Art. 32
Votul deputatilor si al senatorilor este personal. El poate fi deschis sau
secret.
Votul deschis se exprima public prin ridicare de maini, prin ridicare in
picioare ori prin apel nominal, iar rezultatul votarii se comunica de catre
presedintele care conduce sedinta.
Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, prin bile sau
electronic.
Rezultatul votului secret exprimat prin buletine de vot sau prin bile se
constata de catre birourile permanente ale celor doua Camere.
Art. 33
Camera Deputatilor si Senatul, intrunite in sedinta comuna, vor stabili de
fiecare data ce procedura de vot vor utiliza, in afara cazurilor in care prin
prezentul regulament se stabileste o procedura de vot obligatorie.
Art. 34
Acordarea votului de incredere Guvernului si retragerea increderii acordate
Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura sunt supuse procedurii
votului secret prin bile.
Art. 35
Votarea prin apel nominal se face in modul urmator: presedintele explica
obiectul votarii si sensul cuvintelor "pentru" si "contra";
unul dintre secretari da citire numelui si prenumelui deputatilor si
senatorilor; fiecare deputat si senator raspunde "pentru" sau
"contra".
Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele deputatilor si
senatorilor care nu au raspuns.
Art. 36
Votul prin bile se desfasoara astfel: in fata presedintelui care conduce
lucrarile sedintei comune se asaza o urna alba si alta neagra. Deputatii si
senatorii vin pe rand la urne, dupa ce primesc de la secretari cate doua bile,
una alba si una neagra, si le introduc in cele doua urne. Bila alba introdusa
in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna vot
"pentru", iar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba
introdusa in urna neagra inseamna vot "contra".
Art. 37
In cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele si prenumele
candidatului, functia pentru care acesta candideaza si, dupa caz, grupul
parlamentar din care face parte.
Deputatul si senatorul voteaza "pentru" lasind neatinse pe
buletinul de vot numele si prenumele persoanei propuse; ei voteaza
"contra" stergind numele si prenumele persoanei propuse.
Buletinele de vot se introduc in urne.
Art. 38
Aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat se
face cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti.
Textele aflate in divergenta din proiectele sau propunerile de revizuire a
Constitutiei, in cazul in care prin procedura de mediere nu se ajunge la un
acord, se adopta cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si
senatorilor.
Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate in divergenta din
legile organice si care nu au fost solutionate prin procedura de mediere,
precum si a regulamentului sedintelor comune se face cu votul majoritatii
deputatilor si senatorilor.
Adoptarea textelor definitive asupra problemelor aflate in divergenta din
legile ordinare si care nu au fost solutionate prin procedura de mediere,
precum si a celorlalte hotarari care se iau in sedintele comune este supusa
regulii majoritatii simple, ele putand fi aprobate cu majoritatea de voturi a
deputatilor si senatorilor prezenti la lucrarile sedintei comune.
Punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare se
hotaraste cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si
senatorilor.
Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei sau a persoanei care
asigura interimatul functiei se hotaraste cu votul majoritatii deputatilor si
senatorilor.
Aprobarea increderii Guvernului si retragerea increderii acordate se
hotarasc cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Celelalte alegeri si
numiri in functii se hotarasc cu votul majoritatii deputatilor si senatori- lor
prezenti.
Aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majoritatii
deputatilor si senatorilor prezenti la sedinta comuna a celor doua Camere.
Art. 39
In toate cazurile in care Camera Deputatilor si Senatul, in sedinte comune,
adopta legi, hotarari sau motiuni, trebuie sa fie prezenti cel putin jumatate
plus unu din membrii care compun cele doua Camere ale Parlamentului.
Daca in sala nu sunt prezenti cel putin jumatate plus unu din numarul
deputatilor si senatorilor, presedintele care conduce sedinta comuna a celor
doua Camere amana votarea pana la intrunirea cvorumului legal.
Art. 40
In caz de paritate de voturi, votul presedintelui care conduce lucrarile
sedintei comune este decisiv.
Presedintii celor doua Camere isi exercita votul dupa exprimarea vointei
tuturor deputatilor si senatorilor.
Art. 41
In cursul votarii nu se poate acorda deputatilor sau senatorilor dreptul de
a lua cuvantul.
Art. 42
Legile adoptate in sedinta comuna se semneaza de presedintii celor doua
Camere si se inainteaza Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, de
catre presedintele Camerei Deputatilor.
Art. 43
Presedintele Romaniei are dreptul, inainte de a promulga legea, sa ceara
ambelor Camere, printr-un mesaj motivat, o noua deliberare asupra legii sau a
unor articole din lege adoptate in sedinta comuna a celor doua Camere. In acest
caz, dupa reexaminarea legii sau a articolelor in cauza, potrivit procedurii
legislative, cele doua Camere ale Parlamentului, in sedinta comuna, se pronunta
asupra obiectiilor cuprinse in mesajul Presedintelui Romaniei; ele se adopta cu
votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor in cazul
legilor constitutionale, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor in
cazul legilor organice si cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor
prezenti in cazul legilor ordinare.
In cazul in care obiectiile cuprinse in mesajul Presedintelui Romaniei sunt
adoptate, legea se trimite spre promulgare in noua sa redactare.
Daca obiectiile cuprinse in mesaj sunt respinse, legea se trimite spre
promulgare in redactarea initiala.
CAP. 2
Proceduri speciale
Sectiunea 1
Aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat
Art. 44
Proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor
sociale de stat se intocmesc anual de catre Guvern si se supun aprobarii
sedintei comune a Camerei Deputatilor si Senatului.
Proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor
sociale de stat se trimit de catre Guvern birourilor permanente ale celor doua
Camere, care vor asigura difuzarea acestora catre deputati si senatori.
Art. 45
Proiectul Legii bugetului de stat si proiectul Legii bugetului asigurarilor
sociale de stat se trimit de catre birourile permanente, spre dezbatere si
avizare, comisiilor pentru probleme de buget si de finante. Celelalte comisii
avizeaza aceste proiecte in legatura cu acele capitole care intra sub incidenta
obiectului lor de activitate.
Art. 46
Grupurile parlamentare, deputatii si senatorii pot prezenta comisiilor
amendamente scrise si motivate, in cel mult 5 zile de la data primirii
proiectului.
Art. 47
Comisiile sesizate in fond pentru examinarea proiectelor de buget intocmesc
cate un raport comun asupra fiecarui proiect, in care vor fi prezentate
amendamentele admise si cele respinse, cu o scurta motivare a solutiei
adoptate.
Rapoartele comune se intocmesc in cel mult 30 de zile de la sesizare.
Art. 48
Dezbaterea proiectelor de buget in sedinta comuna este precedata de
prezentarea, de catre initiator, a elementelor de fundamentare a proiectelor,
precum si a raportului comun. Raportul este prezentat de catre unul din
presedintii comisiilor permanente sesizate in fond sau de catre un raportor
desemnat de acestia.
Art. 49
La dezbaterea generala a proiectelor de buget poate lua cuvantul numai cate
un reprezentant al grupurilor parlamentare din cele doua Camere, precum si
parlamentarii care nu fac parte din asemenea grupuri.
Reprezentantul Guvernului are dreptul sa ia cuvantul inainte de incheierea
dezbaterii generale.
In faza dezbaterii generale nu pot fi propuse amendamente.
Art. 50
Dupa incheierea dezbaterii generale se trece la dezbaterea pe articole a
proiectului legii fiecarui buget.
La discutarea fiecarui articol, deputatii si senatorii pot lua cuvantul.
In cursul luarilor de cuvant pot fi prezentate numai amendamentele privind
probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate.
Presedintele care conduce lucrarile poate supune aprobarii sedintei comune
sistarea discutiilor la articolul dezbatut.
Art. 51
Discutarea articolelor incepe cu amendamentele propuse in raportul comun,
care se supun la vot cu prioritate.
Art. 52
Amendamentele si articolele sunt adoptate daca intrunesc majoritatea de
voturi a deputatilor si senatorilor prezenti la lucrarile sedintei comune.
Art. 53
Dupa terminarea dezbaterii pe articole, proiectele de legi se supun in
intregime votului final al deputatilor si senatorilor.
Sectiunea a 2-a
Dezbaterea textelor legislative aflate in divergenta
Art. 54
In cazul in care un proiect de lege este adoptat in redactari diferite de
catre cele doua Camere, iar comisia de mediere nu ajunge la un acord, ori daca
una din Camere nu aproba, in tot sau in parte, raportul comisiei de mediere,
textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si
Senatului in sedinta comuna, cu respectarea regulilor procedurii legislative
stabilite in sectiunea precedenta si la art. 38 alin. 2, 3 si 4.
Art. 55
Legile adoptate se trimit spre promulgare Presedintelui Romaniei, sub
semnatura presedintelui Camerei Deputatilor, in termen de cel mult 10 zile de
la votarea acestora.
Sectiunea a 3-a
Raporturile Parlamentului cu Presedintele Romaniei
Art. 56
In termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru
functia de Presedinte al Romaniei de catre Curtea Constitutionala, presedintii
celor doua Camere ale Parlamentului convoaca deputatii si senatorii, in sedinta
comuna, pentru depunerea juramantului de catre candidatul a carui alegere a
fost validata.
Daca alegerile parlamentare si cele prezidentiale au loc la aceeasi data,
convocarea Camerelor in sedinta comuna pentru depunerea juramantului se face in
cel mult 24 de ore de la constituirea legala a Camerelor nou alese.
Art. 57
Sedinta comuna este prezidata de presedintii Camerelor Parlamentului. Unul
dintre acestia, dupa anuntarea scopului sedintei, da cuvantul presedintelui
Curtii Constitutionale sau reprezentantului acestuia in cazul in care
presedintele nu poate fi prezent pentru a prezenta raportul privind validarea
rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei si invita
candidatul a carui alegere a fost validata sa depuna juramantul.
Depunerea juramantului se consemneaza intr-o declaratie a Parlamentului,
prin care acesta ia act de inceperea exercitarii mandatului Presedintelui
Romaniei.
Prevederile alin. 1 si 2 se aplica si in cazul interimatului functiei de
Presedinte, dupa primirea confirmarii Curtii Constitutionale cu privire la
existenta imprejurarilor care justifica interimatul.
Art. 58
In cazul in care Presedintele Romaniei sesizeaza Parlamentul cu una din
situatiile prevazute la art. 1 pct. 3, 4, 5 si 14 din prezentul regulament,
birourile permanente ale Camerelor stabilesc intrunirea Parlamentului in
sedinta comuna in termen de cel mult 24 de ore sau, dupa caz, de 48 de ore.
Art. 59
Dupa examinarea, in cadrul dezbaterilor, a cererii Presedintelui Romaniei,
deputatii si senatorii, intruniti in sedinta comuna, aproba sau incuviinteaza
masurile luate de Presedinte in exercitarea atributiilor sale, cu votul
majoritatii deputatilor si senatorilor prezenti.
Art. 60
Procedura de punere sub acuzare a Presedintelui Romaniei se declanseaza pe
baza unei cereri semnate de cel putin o treime din numarul deputatilor si
senatorilor. Cererea trebuie sa cuprinda descrierea faptelor care ii sunt
imputate si incadrarea lor juridica. Dupa primirea cererii de catre birourile
permanente, acestea vor informa neintarziat Presedintele Romaniei asupra
cererii de punere sub acuzare.
Art. 61
In cadrul sedintei comune a celor doua Camere, presedintele care conduce
sedinta aduce la cunostinta deputatilor si senatorilor continutul cererii de
punere sub acuzare si procedeaza la constituirea unei comisii de ancheta, care,
in termenul hotarat in sedinta comuna, prezinta un raport asupra celor constatate.
Art. 62
In termen de 48 de ore de la depunerea raportului comisiei de ancheta la
birourile permanente, Camerele Parlamentului se intrunesc in sedinta comuna
pentru examinarea si dezbaterea acestuia.
Art. 63
Dupa incheierea dezbaterilor, propunerea comisiei de ancheta se supune
votului secret prin bile.
Art. 64
Daca se hotaraste punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei,
Parlamentul, sub semnatura presedintilor celor doua Camere, solicita de indata
procurorului general sa sesizeze, potrivit legii, Curtea Suprema de Justitie.
Art. 65
In tot cursul procedurii de punere sub acuzare, Presedintele Romaniei este
in drept sa se apere.
Art. 66
Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei in cazul savarsirii
de catre acesta a unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei,
facuta de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor, se depune
concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului.
Birourile permanente, sub semnatura presedintilor, comunica neintarziat
aceasta propunere Presedintelui Romaniei, precizandu-se totodata data si locul
sedintei comune a Camerelor.
Art. 67
Presedintele care conduce sedinta comuna, dupa prezentarea propunerii de
suspendare din functie si ascultarea explicatiilor Presedintelui Romaniei,
consulta deputatii si senatorii daca datele existente sunt suficiente pentru a
fi sesizata Curtea Constitutionala sau daca este necesara constituirea unei
comisii comune de ancheta. Hotararea se ia cu majoritatea voturilor din numarul
total al deputatilor si senatorilor.
In cazul in care s-a apreciat ca datele sunt suficiente, propunerea de
suspendare, insotita de informatiile necesare, se trimite de indata, de catre
presedintele care a condus sedinta comuna, Curtii Constitutionale spre
consultare, mentionandu-se si termenul pana la care aceasta trebuie sa se
pronunte.
In termen de 24 de ore de la primirea avizului Curtii Constitutionale,
Camerele Parlamentului se intrunesc in sedinta comuna pentru a hotari asupra
propunerii de suspendare din functie.
La dezbateri este invitat si Presedintele Romaniei, caruia i se va da
cuvantul, la cererea sa, oricand in timpul dezbaterilor, pentru a da explicatii
asupra faptelor ce i se imputa.
Hotararea se adopta cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Votul
este secret, prin bile.
Art. 68
In cazul in care s-a hotarat constituirea unei comisii comune de ancheta,
raportul intocmit de aceasta in termenul stabilit in hotararea prevazuta la
art. 67 alin. 1 se trimite, prin grija presedintilor celor doua Camere, Curtii
Constitutionale spre consultare, in termen de 3 zile de la data depunerii
raportului.
Art. 69
Hotararea adoptata de Parlament in cadrul procedurii de suspendare din
functie a Presedintelui Romaniei se comunica acestuia, in termen de 48 de ore,
sub semnatura presedintilor celor doua Camere.
Daca propunerea de suspendare din functie a fost aprobata, hotararea se
trimite si Guvernului in vederea initierii proiectului de lege privind
organizarea si desfasurarea referendumului pentru demiterea Presedintelui.
Art. 70
Prevederile art. 66-69 se aplica, in mod corespunzator, si in cazul
propunerii de suspendare a persoanei care asigura interimatul functiei de
Presedinte.
Sectiunea a 4-a
Acordarea si retragerea increderii acordate Guvernului
Art. 71
Birourile permanente ale celor doua Camere vor asigura multiplicarea si
difuzarea catre deputati si senatori a programului si listei Guvernului, de
indata ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru functia de
prim-ministru.
Art. 72
Birourile permanente, in conditiile art. 3 din prezentul regulament,
stabilesc data sedintei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului
si listei Guvernului, luand totodata masuri pentru convocarea deputatilor si
senatorilor.
Fiecare candidat pentru functia de ministru, inscris pe lista Guvernului,
va fi audiat, in sedinta comuna, de catre comisiile permanente ale celor doua
Camere al caror obiect de activitate corespunde sferei de competenta a
viitorului ministru.
In urma audierii, comisiile vor intocmi un aviz comun consultativ, motivat,
pe care il vor prezenta candidatului pentru functia de prim-ministru.
Art. 73
Presedintele care conduce sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, dupa
aprobarea ordinii de zi, da cuvantul candidatului desemnat pentru functia de
prim-ministru, in vederea prezentarii programului si a listei Guvernului.
In continuare, la cererea reprezentantilor grupurilor parlamentare din
Camera Deputatilor si Senat, presedintele le da cuvantul pentru exprimarea
punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul si lista
Guvernului.
Art. 74
Dupa incheierea dezbaterilor se supune la vot propunerea de acordare a
increderii Guvernului. Votul este secret si se exprima prin bile.
Art. 75
Dupa terminarea voturilor, presedintele anunta rezultatul votarii,
consemnat in procesul-verbal incheiat in acest scop.
Art. 76
Hotararea Parlamentului privind acordarea votului de incredere se semneaza
de presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului si se inainteaza
de indata Presedintelui Romaniei spre a proceda la numirea Guvernului.
Art. 77
In cazul neacordarii votului de incredere pentru formarea Guvernului,
Parlamentul, sub semnatura presedintilor celor doua Camere, aduce de indata
aceasta situatie la cunostinta Presedintelui Romaniei, in vederea desemnarii
unui alt candidat pentru functia de prim-ministru.
Art. 78
Motiunea de cenzura initiata de cel putin o patrime din numarul total al
deputatilor si senatorilor se prezinta birourilor permanente si se comunica
Guvernului de catre presedintele Camerei Deputatilor, in ziua in care aceasta a
fost depusa. Motiunea de cenzura se prezinta in sedinta comuna a celor doua
Camere in cel mult 5 zile de la data depunerii.
Dezbaterea motiunii de cenzura are loc dupa 3 zile de la data cand a fost
prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.
Data si locul sedintei comune, impreuna cu invitatia de participare, se
comunica Guvernului de catre presedintele Camerei Deputatilor, cu 24 de ore
inainte ca aceasta sa aiba loc.
Art. 79
Dupa prezentarea motiunii de cenzura de catre deputatul sau senatorul desemnat
de initiatorii acesteia, presedintele care conduce sedinta comuna de cuvantul
primului-ministru sau, in cazul imposibilitatii participarii acestuia,
membrului Guvernului care il reprezinta, pentru prezentarea pozitiei
Guvernului.
In continuare, presedintele da cuvantul deputatilor si senatorilor, in
ordinea inscrierii lor la cuvant.
Art. 80
Dupa incheierea dezbaterilor se procedeaza la votarea motiunii de cenzura.
Art. 81
Dispozitiile art. 74-77 sunt aplicabile, in mod corespunzator, si in cazul
adoptarii motiunii de cenzura.
Art. 82
Prevederile prezentei sectiuni sunt aplicabile, in mod corespunzator, si in
cazul motiunii de cenzura privitoare la angajarea raspunderii Guvernului asupra
unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de
lege, in conditiile art. 113 din Constitutie.
Sectiunea a 5-a
Numiri si alegeri
Art. 83
Dezbaterea, in sedinta comuna a Camerelor Parlamentului, a propunerilor de
numiri si alegeri in functiile prevazute la art. 1 pct. 7, 18, 19, 20 si 21 din
prezentul regulament se face pe baza raportului comun intocmit de comisiile
permanente de specialitate ale celor doua Camere.
Art. 84
Votul este secret si se exercita prin buletinele de vot.
Sectiunea a 6-a
Alte proceduri speciale
Art. 85
Data sedintei comune pentru dezbaterea rapoartelor ce se prezinta
Parlamentului de catre autoritatile publice prevazute de Constitutie se
stabileste cu respectarea unui termen de cel putin 5 zile de la data difuzarii
lor catre deputati si senatori.
Rapoartele se examineaza de comisiile permanente sesizate in fond si
raportul comun al acestora se difuzeaza parlamentarilor cu cel putin o zi
inainte de prezentarea lui in sedinta comuna a celor doua Camere.
In cazul in care din dezbateri rezulta necesitatea adoptarii unor masuri,
hotararea se ia cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
Art. 86
Camerele intrunite in sedinta comuna pot hotari, in exercitarea atributii-
lor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificari sau anchete
proprii de catre comisii comune special constituite in acest scop sau de catre
comisiile permanente ale Camerelor, care vor prezenta un raport comun.
CAP. 3
Dispozitii finale
Art. 87
La stabilirea cvorumului legal al sedintelor comune ale Camerelor
Parlamentului, nu este socotit in numarul regulamentar cerut deputatul sau
senatorul care nu participa la lucrari pentru ca a primit de la Parlament o
insarcinare temporara care impiedica prezenta la sedinta.
Prevederile alin. 1 se aplica, de asemenea, deputatilor si senatorilor care
sunt membri ai Guvernului, in cazul in care absenta acestora a fost determinata
de exercitarea atributiilor functiei pe care o indeplinesc.
Art. 88
Prezenta la sedintele comune a deputatilor si senatorilor, membri ai
Guvernului, este obligatorie la dezbaterea si adoptarea proiectelor de legi din
sfera lor de competenta, la dezbaterea investiturii si a motiunii de cenzura, a
mesajelor Presedintelui Romaniei si a declaratiilor de politica generala ale
Guvernului.
Art. 89
Dispozitiile prezentului regulament se completeaza cu prevederile
aplicabile din Regulamentul Camerei Deputatilor si din Regulamentul Senatului.