HOTARARE   Nr. 1581 din 13 iulie 2009

privind aprobarea Statutului si a Regulamentului de organizare si functionare ale Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti"

ACT EMIS DE: ACADEMIA DE STIINTE AGRICOLE SI SILVICE "GHEORGHE IONESCU-SISESTI"

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 543 din 5 august 2009

In temeiul art. 5 alin. (2) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările ulterioare,

Adunarea generală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti", întrunită în data de 23 iunie 2009, hotărăşte:

Articol unic. - Se aprobă, cu unanimitate de voturi, Statutul şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti", prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti",

Cristian Hera

ANEXA Nr. 1

STATUTUL

Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti"

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti", denumită în continuare/AS/AS, este for ştiinţific naţional de coordonare ştiinţifică şi de consacrare academică în domeniile sale de activitate.

(2)  ASAS este instituţie de drept public, autonomă, cu personalitate juridică, apolitică, de consacrare ştiinţifică şi cercetare în domeniile fundamentale şi aplicative ale agriculturii, silviculturii, zootehniei, acvaculturii, medicinii veterinare, îmbunătăţirilor funciare, gospodăririi solurilor şi apelor, ecologiei, protecţiei mediului, industriei alimentare, biotehnologiei, mecanizării lucrărilor agricole, economiei agrare, dezvoltării rurale şi managementului agricol, denumite în continuare domeniul agricol, şi reuneşte personalităţi consacrate în aceste domenii.

(3) ASAS este promotoare a dezvoltării cunoaşterii, cercetării ştiinţifice şi progresului ştiinţific şi tehnologic în domeniul agricol.

(4) ASAS este continuatoarea şi unica succesoare în drepturi a Institutului de Cercetări Agronomice al României, a Institutului Naţional Zootehnic, a Academiei de Agricultură a României şi a Institutului Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura sa actuală.

(5) ASAS funcţionează în coordonarea ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi colaborează cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi cu alte ministere, instituţii, organizaţii şi operatori economici interesaţi în realizarea obiectivelor din domeniul agricol.

(6) ASAS prezintă anual Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării sinteze ale rezultatelor cercetărilor efectuate şi propuneri pentru valorificarea lor, pe baza rapoartelor unităţilor de cercetare subordonate/coordonate.

Art. 2. - Sediul ASAS este în municipiul Bucureşti, bd. Mărăşti nr. 61, sectorul 1.

Art. 3. - (1) ASAS este organizată şi funcţionează potrivit Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările ulterioare, în conformitate cu prezentul statut.

(2) ASAS coordonează activităţile de cercetare ştiinţifică- dezvoltare tehnologică-inovare-CDI din domeniul agricol şi are în subordine şi/sau în coordonare unităţi şi instituţii de cercetare-dezvoltare, institute naţionale, institute şi staţiuni de cercetare-dezvoltare-inovare, denumite în continuare unităţi de CDI. ASAS poate coordona ştiinţific sectoare de cercetare ale unor instituţii şi operatori economici, la solicitarea acestora.

(3)  ASAS poate înfiinţa unităţi de cercetare-dezvoltare proprii, în specificul domeniului agricol, cu sau fără personalitate juridică, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.

(4) ASAS stabileşte relaţii directe cu academii, instituţii şi unităţi de profil şi organizaţii din ţară şi din străinătate, în domeniul său de activitate.

Art. 4. - ASAS exercită funcţiile de reprezentare, comunicare, administrare, evaluare, control, cooperare internaţională şi de elaborare a cadrului strategic, operaţional, funcţional şi financiar pentru cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea din domeniul agricol.

Art. 5. - (1) Pentru realizarea funcţiilor sale, ASAS are următoarele atribuţii principale:

a) contribuie la fundamentarea direcţiilor de dezvoltare şi a politicilor guvernamentale din domeniul agricol;

b) fundamentează şi elaborează strategiile de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol;

c) propune ministerelor şi instituţiilor care gestionează programe şi proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare actualizarea obiectivelor, precum şi lansarea de noi programe şi proiecte de cercetare, vizând creşterea potenţialului productiv, calitativ şi cantitativ în agricultură, conservarea şi valorificarea resurselor funciare, genetice, vegetale şi animale şi a celor de mediu;

d)  gestionează fonduri destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare;

e)  evaluează activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare a unităţilor şi a personalului de cercetare din domeniul agricol, în vederea atestării/acreditării acestora, conform legii;

f) propune şi realizează prin unităţile proprii, în colaborare şi în parteneriat cu alte unităţi, proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare câştigate în sistem competiţional sau atribuite în mod direct, în condiţiile legii;

g)  acordă titluri academice de membru titular, membru corespondent şi membru de onoare, decernează diplome „Doctor Honoris Causa", „Meritul Academic", „Meritul Agricol Gheorghe Ionescu-Şişeştf', diplome de excelenţă, premii şi alte distincţii în domeniul agricol;

h) stimulează şi promovează creaţiile de mare valoare, prin acordarea de premii, burse pentru specializări etc;

i) organizează şi stimulează dezvoltarea cercetărilor multidisciplinare;

j) organizează manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale;

k) încheie parteneriate de asociere cu instituţii publice şi organizaţii profesionale din ţară şi din străinătate, cu unităţi de cercetare şi învăţământ, cu operatori economici privaţi şi publici, pentru realizarea de obiective comune;

l) participă la evaluarea, monitorizarea şi valorificarea rezultatelor proiectelor de cercetare ştiinţifică din domeniul agricol;

m) colaborează în parteneriat, prin membrii săi, cu instituţiile de învăţământ superior de stat şi private la pregătirea prin masterat, doctorat şi stagii postdoctorale a specialiştilor în domeniul agricol;

n) organizează cursuri de formare profesională pentru ocupaţiile din domeniul agricol;

o) propune şi realizează, cu personal propriu sau în colaborare şi în parteneriat cu alte unităţi, programe şi proiecte de cercetare multidisciplinare, cu finanţare de la bugetul de stat, din surse private şi proprii;

p) acordă asistenţă tehnico-ştiinţifică şi consultanţă de specialitate;

q) organizează activităţi de editare de cărţi, reviste şi alte publicaţii;

r) reprezintă cercetarea ştiinţifică din domeniul agricol în relaţiile internaţionale cu instituţii similare;

s) participă în comisii de specialitate la certificarea noilor produse folosite în agricultură şi a creaţiilor biologice din domeniul agricol, a tehnologiilor de cultivare a plantelor, de mecanizare a lucrărilor agricole, a produselor alimentare şi biotehnologiilor;

t) organizează activităţile de certificare a creaţiilor biologice în domeniul creşterii animalelor, a noilor tehnologii în producţia vegetală şi animală, a metodelor de analiză şi control al siguranţei produselor agroalimentare, precum şi a metodelor de cercetare, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

u) participă la fundamentarea necesarului de fonduri de finanţare pentru conservarea şi valorificarea resurselor genetice vegetale şi animale, în vederea aprobării de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

(2) ASAS participă la elaborarea proiectelor legislative privind cercetarea ştiinţifică.

(3) ASAS îndeplineşte şi alte atribuţii, stabilite prin lege.

CAPITOLUL II

Membrii ASAS

Art. 6. - (1) ASAS are în componenţa sa membri titulari, membri corespondenţi, membri de onoare şi membri asociaţi.

(2)  Numărul maxim, stabilit prin lege, de membri titulari şi membri corespondenţi este de 181, iar cel al membrilor de onoare, cetăţeni români, rezidenţi în ţară, este de 40. Numărul membrilor asociaţi este de 50% din totalul membrilor titulari şi corespondenţi.

(3)   Membrii ASAS sunt cetăţeni români aleşi dintre personalităţile recunoscute în ţară şi/sau în străinătate, care s-au distins prin realizări deosebite şi contribuţii la progresul ştiinţei şi tehnologiei în domeniul agricol.

(4)  Membrii titulari şi membrii corespondenţi sunt cetăţeni români, iar membrii de onoare sunt cetăţeni români şi străini.

Art. 7. - (1) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare sunt aleşi pe viaţă, iar membrii asociaţi sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi. Calitatea de membru asociat a celor care au depăşit vechimea de 4 ani încetează la data intrării în vigoare a prezentului statut, urmând a se organiza noi alegeri.

(2)  Propunerile pentru membrii corespondenţi se fac dintre oamenii de ştiinţă de înaltă ţinută ştiinţifică şi morală, cu activitate şi contribuţii ştiinţifice de excepţie, cu impact asupra dezvoltării domeniului de activitate.

(3)  Propunerile pentru membrii titulari se fac din rândul membrilor corespondenţi, luându-se în considerare activităţile desfăşurate în cadrul ASAS, inclusiv rezultatele activităţii lor ca membri corespondenţi.

(4) Propunerile pentru membrii de onoare români sau străini se fac dintre personalităţile cu reputaţie naţională şi internaţională distinşi prin realizări care au contribuit la dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei agricole şi la creşterea prestigiului ASAS.

(5)   Propunerile pentru membrii asociaţi se fac dintre specialiştii cu realizări deosebite în cercetare şi care prin activitatea lor susţin şi contribuie la realizarea obiectivelor ASAS.

Art. 8. - (1) Candidaţii pentru alegerea de noi membri ai ASAS sunt desemnaţi, prin vot secret, de către secţiile de specialitate, pe baza propunerilor făcute de membrii titulari, corespondenţi şi de onoare ai ASAS, de consiliile ştiinţifice ale unităţilor de CDI, de senatele universităţilor şi de filialele ASAS, potrivit prevederilor prezentului statut. Propunerile pentru membrii de onoare din străinătate se fac şi de către Prezidiul ASAS.

(2) Evaluarea pentru alegerea de noi membri ai ASAS se realizează pe baza dosarului întocmit de către candidat şi adresat secţiei de specialitate, unde se analizează ţinându-se seama de criteriile prevăzute în regulamentul pentru primirea de noi membri ai ASAS, aprobat de Prezidiu. Dosarul candidatului se depune la secţia de specialitate cu cel puţin 30 de zile înainte de Adunarea generală convocată pentru alegeri.

(3) Noii membri ai ASAS sunt aleşi de Adunarea generală a ASAS, prin vot secret, cu excepţia membrilor asociaţi, în cazul cărora votul este deschis.

Art. 9. - Dosarele candidaţilor la alegerea de noi membri ai ASAS vor cuprinde: recomandările membrilor ASAS şi/sau ale instituţiilor unde activează, fişa sintetică, curriculum vitae, memoriu de activitate, lista publicaţiilor şi 10 lucrări considerate de candidat semnificative pentru activitatea sa.

Art. 10. - Secţia de specialitate, în prima etapă, analizează eligibilitatea, evaluează dosarele candidaţilor privind îndeplinirea prevederilor statutare şi desemnează un colectiv care analizează eligibilitatea şi îndeplinirea caracterului de excelenţă al lucrărilor semnificative alese de candidat şi prezintă propunerile în secţie, care, după caz, adoptă sau respinge dosarul, prin vot secret. Secţia organizează şedinţa de alegeri, în condiţiile realizării cvorumului, şi decide prin vot secret, cu majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor votanţi ai secţiei.

Art. 11. - Cvorumul secţiei se constituie cu majoritatea simplă a membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare ai acesteia. Votul se exprimă direct sau, în cazuri excepţionale, prin corespondenţă în scris, cu asigurarea confidenţialităţii.

Membrii votanţi sunt:

- membrii titulari, pentru alegerea membrilor titulari;

- membrii titulari şi membrii corespondenţi, pentru alegerea membrilor corespondenţi;

- membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare, pentru alegerea preşedintelui, vicepreşedinţilor, secretarului general ai ASAS, a membrilor de onoare şi a membrilor asociaţi.

Art. 12. - (1) Propunerile secţiei însoţite de fişele de prezentare ale candidaţilor se înaintează Biroului Prezidiului pentru a fi prezentate spre validare Prezidiului, în vederea supunerii la vot în Adunarea generală.

(2) In situaţia în care în secţie, după parcurgerea alegerilor în cel mult 3 runde, nu a rezultat niciun candidat care să întrunească cel puţin două treimi din numărul de voturi ale membrilor care votează, locurile secţiei rămân vacante, iar selecţia candidaţilor se reia la următoarea şedinţă de alegeri.

(3)  Fişele de prezentare şi CV-urile candidaţilor desemnaţi de secţie şi validaţi de Prezidiu se publică pe site-ul ASAS, cu 15 zile înainte de alegerile din Adunarea generală.

Art. 13. - (1) Candidaturile validate prin vot de către Prezidiu se supun procedurii de alegere în Adunarea generală. Alegerea membrilor titulari, a membrilor corespondenţi şi a membrilor de onoare este validată de votul favorabil a cel puţin două treimi dintre membrii votanţi prezenţi. Membrii asociaţi sunt aleşi prin vot deschis, cu cel puţin două treimi din totalul membrilor votanţi.

(2) Lista noilor membri ai ASAS se publică pe site-ul ASAS.

Art. 14. - (1) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare au următoarele drepturi şi îndatoriri:

a) să ia parte la activitatea şi lucrările secţiei şi ale filialei de care aparţin şi să se implice în activităţile ASAS;

b) să îşi expună opiniile asupra problemelor dezbătute;

c) să interpeleze conducerile secţiilor şi filialelor în şedinţele acestora şi conducerea ASAS în Adunarea generală a ASAS asupra problemelor de interes comun;

d)  să fie desemnaţi de secţie ca membri ai consiliilor de administraţie/ştiinţifice în institutele şi staţiunile de profil, precum şi în comisiile de specialitate;

e)  să participe activ la manifestările ştiinţifice iniţiate de ASAS, de secţii, filiale şi unităţile de CDI;

f) să prezinte anual secţiilor din care fac parte informări scrise asupra activităţii lor.

(2) Membrii asociaţi au dreptul şi îndatorirea de a lua parte şi de  a-şi  exprima opiniile asupra  problemelor discutate  la şedinţele secţiei de specialitate, ale filialei din care fac parte şi în Adunarea generală, unde participă ca invitaţi.

Art. 15. - (1) Membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare rezidenţi în ţară primesc de la bugetul de stat, prin bugetul ASAS, o indemnizaţie lunară stabilită prin lege.

(2) Membrii ASAS care sunt şi membri ai altor academii din ţară optează în scris, în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului statut, pentru o singură indemnizaţie academică.

Art. 16. - Membrii titulari sau corespondenţi pot fi trecuţi, la cererea acestora, de către Adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai ASAS, în limita locurilor vacante.

CAPITOLUL III

Organizarea şi funcţionarea ASAS

Art. 17. - (1) ASAS are în structură secţii şi comisii de specialitate, filiale, Unitatea de management pentru programe şi proiecte de cercetare-dezvoltare, biblioteca cu fondul de carte şi compartimente de lucru.

(2) Activitatea ştiinţifică şi de coordonare a unităţilor de CDI de către ASAS se realizează prin secţii, filiale şi comisii de specialitate formate din membri ai ASAS.

(3) Pentru desfăşurarea activităţii, precum şi pentru administrarea şi gestionarea bunurilor sale, ASAS dispune de personal de lucru propriu, prevăzut în organigramă.

Art. 18. - (1) Secţiile de specialitate reprezintă verigile de bază ale organizării ASAS, care asigură îndeplinirea rolului ASAS de promotoare a dezvoltării în domeniul agricol.

(2) Secţiile ştiinţifice de specialitate sunt următoarele:

1. Ştiinţa solului, îmbunătăţiri funciare, gospodărirea apelor şi protecţia mediului;

2. Cultura plantelor de câmp;

3.  Horticultura;

4. Zootehnie;

5.  Medicină veterinară;

6.  Industrie alimentară;

7. Silvicultură;

8.  Economie agrară şi dezvoltare rurală;

9.  Mecanizarea agriculturii.

Art. 19. - Pentru corelarea potenţialului secţiilor cu dezvoltarea actuală şi de viitor a ştiinţelor din domeniul agricol, numărul minim de membri titulari şi membri corespondenţi ai unei secţii este de 10 membri, fapt care se va realiza printr-o redistribuire, în decurs de 4 ani, de la secţiile cu un număr mai mare de 20 de membri, pe măsura vacantării locurilor.

Art. 20. - Secţia ASAS are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a) coordonează, monitorizează şi controlează activitatea de cercetare ştiinţifică a unităţilor de CDI din profilul său;

b) urmăreşte modul de realizare a proiectelor şi programelor de cercetare proprii sau obţinute prin competiţie;

c)  dezbate probleme ştiinţifice şi stabileşte acţiunile care interesează ASAS şi unităţile de CDI;

d) analizează rapoarte privind activităţile unităţilor de CDI şi înaintează Biroului Prezidiului concluziile sale;

e) analizează informările depuse de membrii secţiei privind activitatea desfăşurată în cursul fiecărui an;

f) propune înfiinţarea, organizarea internă, reorganizarea sau desfiinţarea unităţilor de CDI din domeniul său de activitate;

g) analizează rapoartele unităţilor de CDI privind evaluarea anuală a activităţii de cercetare a personalului de cercetare;

h) propune premierea celor mai valoroase realizări ştiinţifice;

i) propune comisiile de concurs pentru ocuparea postului de director general/director şi avizează comisiile de concurs pentru ocuparea celorlalte funcţii de conducere din unităţile de CDI subordonate/coordonate;

j) colaborează cu filialele pentru rezolvarea problemelor unităţilor de CDI din zona de influenţă a acestora;

k) organizează manifestări ştiinţifice;

l) realizează prevederile art. 10, 11 şi 12;

m) la şedinţele secţiei pot participa ca invitaţi directorii institutelor de cercetare-dezvoltare care nu sunt membri ASAS şi, după caz, şi alţi specialişti din domeniu.

Art. 21. - (1) Secţia este condusă de preşedinte şi un birou format din vicepreşedinte, membri şi secretar ştiinţific, aleşi de membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare.

(2)   Preşedintele se alege dintre membrii titulari, iar vicepreşedintele şi membrii biroului se aleg dintre membrii titulari şi membrii corespondenţi, pe o perioadă de 4 ani. Pentru a fi ales, candidatul trebuie să întrunească cel puţin două treimi din numărul de voturi ale membrilor votanţi prezenţi, în condiţiile realizării cvorumului.

(3) In cazul absenţei preşedintelui, conducerea secţiei este asigurată de către vicepreşedinte sau un membru al biroului secţiei, iar în caz de indisponibilitate mai mare de 6 luni sau de demisie se alege un preşedinte interimar pe durata rămasă până la încheierea mandatului iniţial.

Art. 22. - (1) Preşedintele secţiei organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a secţiei şi are următoarele atribuţii:

a) reprezintă secţia şi rezolvă problemele curente;

b) convoacă şi conduce şedinţele secţiei;

c) ia măsurile necesare realizării hotărârilor luate în şedinţele secţiei;

d)   informează membrii secţiei asupra activităţii biroului secţiei;

e) prezintă anual Prezidiului ASAS informări asupra activităţii secţiei şi a unităţilor de cercetare din profilul său.

(2) Funcţia de secretar ştiinţific al secţiei se ocupă prin concurs. Acesta are următoarele atribuţii:

a) realizează lucrările curente şi de specialitate ale secţiei;

b) pregăteşte documentaţiile şedinţelor de secţie şi contribuie la cele ale Adunării generale;

c) duce la îndeplinire alte atribuţii stabilite de Prezidiul ASAS şi biroul secţiei.

Art. 23. - Dezbaterile din şedinţele secţiei se consemnează în procese-verbale. Toate documentele secţiilor şi filialelor se păstrează în arhivele acestora timp de 5 ani, după care se transferă în arhiva ASAS.

Art. 24. - Filiala ASAS reprezintă forma teritorială de organizare a activităţii ASAS, fără personalitate juridică, care reuneşte pe toţi membrii ASAS, cercetători ştiinţifici, cadre didactice şi alţi specialişti din zona respectivă şi funcţionează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Adunarea generală a ASAS.

Art. 25. - Filiala ASAS are următoarele atribuţii:

a) dezbate probleme ştiinţifice şi alte aspecte care interesează activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare şi cercetătorii filialei;

b) monitorizează şi evaluează activitatea de cercetare ştiinţifică a unităţilor de CDI şi a universităţilor de profil din zona aferentă, utilizând aceleaşi criterii ca ale secţiilor ASAS şi în colaborare cu ele;

c) organizează manifestări ştiinţifice zonale şi naţionale;

d)   înaintează secţiilor ştiinţifice de profil propuneri de candidaţi merituoşi pentru alegerea de membri ai ASAS;

e) înfiinţează comisii sau colective de lucru pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului agricol din zona de influenţă a filialei;

f)  ia hotărâri, în condiţiile cvorumului, cu majoritatea simplă din numărul membrilor.

Art. 26. - (1) Filiala este condusă de un birou format din preşedinte, membru titular sau corespondent al ASAS, 1-2 vicepreşedinţi, un secretar şi 1-3 membri.

(2) Biroul filialei este ales prin vot secret de Adunarea generală a filialei, pe o perioadă de 4 ani. Hotărârile biroului se validează de Adunarea generală a filialei.

Art. 27. - Preşedintele filialei are următoarele atribuţii:

a) reprezintă filiala în toate relaţiile ei şi rezolvă problemele curente;

b) convoacă şi conduce şedinţele biroului şi ale filialei;

c) ia măsurile necesare realizării hotărârilor luate în şedinţele de birou şi în adunarea membrilor filialei;

d) informează membrii filialei asupra activităţii biroului filialei. Dezbaterile din şedinţele de birou şi adunarea membrilor se consemnează în procese-verbale;

e) prezintă anual Prezidiului ASAS informări asupra activităţii filialei şi a unităţilor de CDI aferente din zona de activitate.

Art. 28. - (1) Unitatea de management pentru programe şi proiecte gestionează fondurile alocate pentru cercetare-dezvoltare din programele şi proiectele proprii şi ale unităţilor de CDI, programele naţionale, proiectele de interes naţional strategic de lungă durată, europene sau internaţionale, câştigate în sistem competiţional sau atribuite în mod direct, conform legislaţiei în vigoare.

(2)  Structura, atribuţiile şi regulamentul de funcţionare ale Unităţii de management pentru programe şi proiecte de cercetare-dezvoltare se stabilesc de Prezidiul ASAS.

(3)  Finanţarea Unităţii de management pentru programe şi proiecte se face din venituri proprii, provenite din fondurile alocate programelor şi proiectelor conduse.

Art. 29. - Prin hotărâre a Prezidiului ASAS se pot organiza comisii ştiinţifice de specialitate şi colective de lucru permanente sau temporare în subordinea Prezidiului ASAS, a secţiei de specialitate sau, după caz, a filialei. Programul de acţiuni al acestor organisme se aprobă, după caz, de Biroul Prezidiului, de secţie ori de filială.

Art. 30. - Preşedinţii comisiilor şi colectivelor de lucru au următoarele atribuţii:

a) asigură aplicarea hotărârilor Prezidiului şi ale secţiilor de specialitate;

b)  răspund de organizarea activităţilor în conformitate cu planul de acţiuni aprobat şi prezintă informări Prezidiului privind realizarea acestuia;

c) asigură legătura permanentă cu Prezidiul ASAS, cu secţiile de specialitate sau filiala.

Art. 31. - Patrimoniul ASAS este alcătuit din bunuri proprii mobile şi imobile dobândite cu titlu de proprietate şi din donaţii, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată a statului, atribuite în administrare sau în folosinţă, şi din alte bunuri dobândite în condiţiile legii.

Art. 32. - (1) ASAS dispune de personal ştiinţific, tehnic, economic, juridic şi administrativ, care asigură activitatea curentă.

(2) Structura organizatorică a ASAS se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Numărul maxim de posturi al ASAS este de 62, exclusiv funcţiile alese.

(3) Atribuţiile şi răspunderile personalului de lucru al ASAS se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al ASAS, aprobat de Adunarea generală.

(4)  Statul de funcţii ale personalului ASAS se aprobă de preşedinte, cu respectarea dispoziţiilor legale.

(5)  Personalul necesar desfăşurării activităţii ASAS este numit sau angajat, după caz, de preşedinte, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

(6)  Salarizarea personalului ASAS se asigură de la bugetul de stat şi din venituri proprii.

CAPITOLUL IV

Conducerea ASAS

Art. 33. - (1) ASAS are următoarele organe de conducere: Adunarea generală, Prezidiul, Biroul Prezidiului şi preşedintele.

(2)  Organul suprem de conducere al ASAS este Adunarea generală, alcătuită din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare români, cu rezidenţa în ţară.

(3) La Adunarea generală participă membri asociaţi ai ASAS şi, ca invitaţi, reprezentanţi ai ministerelor de specialitate, reprezentanţi ai unităţilor de CDI, ai instituţiilor de învăţământ superior şi ai beneficiarilor rezultatelor activităţii de cercetare.

(4) Adunarea generală este legal constituită în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor titulari, membrilor corespondenţi şi al membrilor de onoare, fără a fi luaţi în calcul membrii absenţi cu vârsta de peste 80 de ani şi membrii rezidenţi în străinătate. Hotărârile Adunării generale se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor votanţi prezenţi şi cu majoritate de două treimi în cazurile prevăzute la art. 13 alin. (1) şi art. 43 alin. (2).

(5)  Adunarea generală se întruneşte în sesiune ordinară o dată pe an şi în sesiuni extraordinare de câte ori este nevoie.

(6)  Adunarea generală se convoacă de preşedinte, de Prezidiu sau la solicitarea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor titulari, membrilor corespondenţi şi membrilor de onoare.

(7) Adunarea generală se convoacă în scris, cu cel puţin 15 zile înaintea datei stabilite.

(8)  Documentele de interes public prezentate în cadrul adunărilor generale se publică pe site-ul ASAS.

Art. 34. - Adunarea generală are următoarele atribuţii principale:

a)  alege, pe baza propunerilor rezultate în urma votului secret din secţiile de specialitate şi validate de Prezidiu, prin vot secret, membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare, în limita locurilor devenite vacante, şi alege prin vot deschis membrii asociaţi;

b) alege, prin vot secret, preşedintele şi vicepreşedinţii, dintre membrii titulari, şi secretarul general, dintre membrii titulari şi corespondenţi, propuşi de secţiile de specialitate;

c) dezbate şi aprobă activitatea Prezidiului;

d) stabileşte priorităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul agricol;

e) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al ASAS;

f) adoptă statutul şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale ASAS, în vederea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I;

g)  acordă titluri academice de membru titular, membru corespondent şi membru de onoare, decernează diplome „Doctor Honoris Causa", „Meritul Academic", „Meritul Agricol Gheorghe Ionescu-Şişeşti", diplome de excelenţă, premii şi alte distincţii, în domeniul agricol;

h) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al filialelor ASAS şi al Consiliului de evaluare, atestare şi acreditare pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol;

i) stabileşte măsuri de îmbunătăţire si dezvoltare a activităţii ASAS;

j) decernează, în şedinţe solemne, premiile anuale ale ASAS, pentru cele mai merituoase lucrări şi realizări din domeniu;

k) aprobă statutul şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale Comisiei de certificare a creaţiilor biologice în domeniul creşterii animalelor şi a noilor tehnologii în producţia vegetală şi animală şi a metodelor de cercetare.

Art. 35. - (1) Prezidiul este organul de conducere al ASAS, între sesiunile Adunării generale, format din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general, preşedinţii secţiilor ştiinţifice, preşedinţii filialelor, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, ministrul mediului, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, preşedintele Secţiei de ştiinţe agricole şi silvice a Academiei Române şi preşedintele ASAS din mandatul anterior. Din prezidiu mai fac parte rectorii universităţilor de ştiinţe agricole şi medicină veterinară şi un reprezentant al organizaţiilor profesionale ale producătorilor şi procesatorilor din agricultură şi silvicultură, cu drept de vot consultativ.

(2)  La şedinţele Prezidiului pot fi invitaţi şi alţi specialişti, în funcţie de problemele luate în discuţie.

(3) Prezidiul este statutar constituit în prezenţa unei majorităţi simple a membrilor săi. Hotărârile se iau prin consens sau prin vot, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, In cazul absenţei unui preşedinte de secţie sau de filială, acesta poate să desemneze un reprezentant la şedinţa Prezidiului, cu drept de vot consultativ.

(4) Hotărârile Prezidiului sunt executorii, cu menţiunea că în cazurile prevăzute de statut ele se supun aprobării Adunării generale, la prima şedinţă a acesteia.

(5)  Şedinţele Prezidiului se ţin o dată la două luni şi ori de câte ori este nevoie.

Art. 36. - Prezidiul are următoarele atribuţii principale:

a) îndeplineşte hotărârile Adunării generale;

b)  adoptă hotărâri referitoare la orientarea şi coordonarea activităţii ştiinţifice;

c)  propune Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, precum şi altor ministere obiective prioritare de cercetare-dezvoltare şi face propuneri de finanţare pentru programe, proiecte şi teme de cercetare din domeniul agricol;

d) examinează propunerile secţiilor şi ia hotărâri cu privire la patrimoniul ASAS;

e) stabileşte atribuţiile şi răspunderile vicepreşedinţilor şi ale secretarului general, la propunerea preşedintelui;

f)  acordă delegări de competenţă institutelor, în condiţiile legii;

g) aprobă primirea de sponsorizări, donaţii şi alte bunuri, în folosul ASAS, în condiţiile legii;

h) aprobă colaborări ştiinţifice cu academii şi instituţii similare din ţară şi din străinătate şi hotărăşte cu privire la afilierea ASAS la organisme ştiinţifice internaţionale;

i) aprobă, pentru domeniul agricol, regulamentul specific de concurs pentru obţinerea gradelor profesionale de cercetător ştiinţific I şi cercetător ştiinţific II din unităţile de CDI;

j) aprobă organizarea de manifestări ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională;

k) aprobă înfiinţarea de comisii ştiinţifice de specialitate şi colective de lucru din domeniul agricol;

l) aprobă rezultatele concursurilor pentru obţinerea gradelor profesionale de cercetător ştiinţific I şi II din unităţile de CDI din domeniul ASAS şi le supune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării pentru validare, prin ordin al ministrului;

m) hotărăşte convocarea Adunării generale;

n) examinează şi validează propunerile secţiilor şi ale Biroului Prezidiului privind alegerea de noi membri titulari, membri corespondenţi, membri de onoare şi membri asociaţi;

o) prezintă Adunării generale informări asupra activităţii ASAS, precum şi programe de activitate;

p) aprobă componenţa Consiliului de evaluare, atestare şi acreditare pentru activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol şi prezintă Adunării generale spre adoptare regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia;

q) aprobă, la solicitarea unităţilor de CDI şi a altor instituţii şi operatori economici cu sectoare de cercetare, coordonarea ştiinţifică a acestora;

r) propune spre aprobare bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor subordonate;

s) validează rezultatele alegerii conducerilor secţiilor şi filialelor ASAS.

Art. 37. - Prezidiul răspunde în faţa Adunării generale pentru întreaga activitate a ASAS.

Art. 38. - (1) Organul de conducere operativă al ASAS, între şedinţele Prezidiului, este Biroul Prezidiului, alcătuit din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general şi un preşedinte de secţie, desemnat prin rotaţie.

(2) Şedinţele Biroului Prezidiului au loc cel puţin bilunar şi se convoacă de preşedinte.

(3)  Biroul Prezidiului stabileşte măsuri şi ia decizii pentru îndeplinirea hotărârilor Prezidiului şi rezolvarea problemelor curente; răspunde faţă de Prezidiu pentru buna desfăşurare a întregii activităţi a ASAS.

(4) Hotărârile Biroului Prezidiului se iau cu majoritate simplă, prin vot deschis, şi sunt executorii în condiţiile prevăzute de prezentul statut.

Art. 39. - (1) Preşedintele ASAS are următoarele atribuţii:

a)  reprezintă ASAS în relaţiile cu autorităţile publice, cu organisme şi organizaţii, cu alte persoane juridice şi persoane fizice din ţară şi din străinătate;

b)  conduce întreaga activitate a ASAS pe baza hotărârilor Adunării generale şi ale Prezidiului. In exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii;

c) este ordonator secundar de credite;

d)  asigură legătura permanentă cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi cu alte ministere şi instituţii;

e) reprezintă şi angajează ASAS, în condiţiile legii, în relaţiile cu persoane juridice şi fizice române şi străine; informează Prezidiul asupra acţiunilor întreprinse şi a rezultatelor acestora;

f)  convoacă şi prezidează şedinţele Adunării generale, ale Prezidiului şi ale Biroului Prezidiului;

g)   aprobă organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de director general şi director la unităţile de CDI subordonate/coordonate, durata unui mandat fiind de 4 ani;

h) numeşte directorii generali şi/sau directorii unităţilor de CDI subordonate/coordonate, în urma validării concursurilor; revocă directorii generali şi/sau directorii unităţilor de CDI subordonate/coordonate, pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanţă şi activitate necorespunzătoare;

i) aprobă statul de funcţii pentru personalul de lucru al ASAS, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;

j) emite decizia de numire a Consiliului de evaluare, atestare şi acreditare pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol;

k) emite decizii de numire a comisiilor de concurs şi de promovare în gradele profesionale de cercetător ştiinţific I şi II;

l) aprobă, prin decizie, structura organizatorică şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor de CDI, la propunerea consiliilor lor de administraţie;

m) numeşte, prin decizie, componenţa consiliilor de administraţie ale unităţilor de CDI subordonate/coordonate;

n) aprobă, prin decizie, bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de CDI subordonate/coordonate.

(2) In absenţa preşedintelui, acesta este reprezentat de un vicepreşedinte sau de secretarul general al ASAS, desemnat de preşedinte, prin delegare de competenţă.

Art. 40. - (1) Secretariatul ştiinţific al ASAS este structura executivă a Adunării generale, în subordinea Prezidiului, şi se compune din secretarul general şi secretarii ştiinţifici ai secţiilor.

(2) Secretarul general are următoarele atribuţii:

a)  coordonează şi răspunde de activitatea personalului de lucru al ASAS;

b) coordonează gestionarea patrimoniului ASAS;

c)   pregăteşte documentele de lucru pentru Adunarea generală, Prezidiu şi Biroul Prezidiului;

d) urmăreşte şi ia măsuri de îndeplinire a hotărârilor Adunării generale, Prezidiului şi Biroului Prezidiului;

e)  coordonează activitatea curentă a secţiilor şi comisiilor ştiinţifice;

f)  coordonează activitatea bibliotecii şi cea de editare a publicaţiilor ASAS;

g) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de Biroul Prezidiului şi de preşedinte.

Art. 41. - (1) Consiliul de coordonare a utilizării mijloacelor financiare şi a patrimoniului unităţilor de cercetare-dezvoltare funcţionează pe lângă Prezidiu.

(2) Structura şi regulamentul de funcţionare ale Consiliului de coordonare a utilizării mijloacelor financiare şi a patrimoniului unităţilor de cercetare-dezvoltare sunt stabilite de Prezidiu şi aprobate de Adunarea generală.

Art. 42. - Comisia de certificare a creaţiilor biologice în domeniul creşterii animalelor şi a noilor tehnologii în producţia vegetală şi animală şi a metodelor de cercetare, constituită în baza prevederilor art. 5 lit. t), funcţionează în conformitate cu statutul si regulamentul propriu, aprobate de Adunarea generală a ASAS.

Art. 43. - (1) Preşedintele, 4 vicepreşedinţi - 2 vicepreşedinţi retribuiţi conform alin. (8) şi 2 vicepreşedinţi onorifici - şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeşi, consecutiv, o singură dată pe aceeaşi funcţie.

(2)   Pentru alegerea preşedintelui, vicepreşedinţilor şi a secretarului general, hotărârile se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor votanţi prezenţi, în condiţiile realizării cvorumului. La al doilea tur de scrutin, dacă este cazul, se decide cu majoritate simplă, în condiţiile cvorumului.

(3) Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general încetează la expirarea duratei prevăzute la alin. (1). In caz de imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor sau în caz de demisie, Prezidiul desemnează un interimar pentru o perioadă de maximum 6 luni, după care organizează alegeri pentru ocuparea funcţiei vacante, până la încheierea mandatului celui înlocuit.

(4)  Adunarea generală poate alege, prin vot, dintre foştii preşedinţi, preşedintele de onoare al ASAS, funcţie care este neretribuită.

(5) Şedinţele Adunării generale pentru alegerea organelor de conducere ale ASAS sunt conduse de un prezidiu propus de Adunarea generală şi format din 3-5 membri titulari care nu candidează.

(6)   Candidaturile pentru preşedinte, vicepreşedinţi şi secretarul general se depun la Prezidiu de către secţiile ştiinţifice, cu 15 zile înaintea Adunării generale în care au loc alegerile, şi se publică pe site-ul ASAS.

(7) In Adunarea generală se supun la vot toate propunerile.

(8) Funcţia de preşedinte este asimilată funcţiei de demnitate publică şi este retribuită la nivelul funcţiei de secretar de stat, iar funcţiile de vicepreşedinţi şi secretar general sunt asimilate şi retribuite corespunzător funcţiei de subsecretar de stat.

(9)   Preşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul general, retribuiţi conform alin. (8), au funcţia de bază la ASAS.

(10) Preşedinţii secţiilor şi filialelor şi vicepreşedinţii onorifici pot primi indemnizaţii de conducere lunare stabilite anual de Prezidiu, de până la 20% din indemnizaţia preşedintelui.

Art. 44. - (1) Dezbaterile şi hotărârile din adunările generale şi din şedinţele Prezidiului şi ale Biroului Prezidiului se consemnează de secretariat în procese-verbale, pe baza cărora se redactează hotărâri.

(2) Lucrările Biroului Prezidiului se consemnează în procese-verbale, pe care le semnează membrii participanţi la şedinţă.

(3) Toate documentele şi procesele-verbale ale şedinţelor Prezidiului, Biroului Prezidiului şi Adunării generale se păstrează în arhiva ASAS.

CAPITOLUL V

Finanţarea activităţii ASAS

Art. 45. - (1) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale activităţii ASAS şi ale unităţilor şi instituţiilor de drept public din subordine/coordonare se asigură din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

(2)  Veniturile proprii ale ASAS provin din: contracte de cercetare cu parteneri interni şi externi, consultanţă şi servicii ştiinţifice, publicaţii, chirii, valorificarea produselor din activităţi proprii sau anexe.

(3) ASAS poate primi donaţii, sponsorizări şi bunuri în natură care servesc scopurilor activităţii sale.

(4)   Finanţarea de la buget a unităţilor de CDI din subordinea/coordonarea ASAS se realizează prin ASAS.

(5) ASAS poate deconta cheltuielile de transport şi cazare ale membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare ai ASAS, aferente deplasărilor în ţară, dispuse de conducerea ASAS.

Art. 46. - (1) Veniturile salariale ale personalului ASAS, ale celui din cercetarea ştiinţifică agricolă şi ale personalului aferent acestei activităţi se asigură de la bugetul de stat şi din venituri proprii.

(2) Personalul ASAS şi al unităţilor de CDI subordonate/ coordonate de ASAS beneficiază de salariul de bază şi de alte drepturi de personal, potrivit legii.

CAPITOLUL VI

Unităţi şi instituţii de cercetare-dezvoltare subordonate/coordonate de ASAS

Art. 47. - (1) ASAS are în subordine institute şi staţiuni de cercetare-dezvoltare prevăzute de lege, în coordonare institute naţionale de cercetare-dezvoltare şi în coordonare ştiinţifică alte unităţi şi instituţii de drept public şi privat cu activitate de cercetare, la solicitarea acestora.

(2) Unităţile de CDI îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea şi îndrumarea secţiilor de specialitate şi, după caz, a filialelor teritoriale.

(3) Adunarea generală poate hotărî, la propunerea Prezidiului, în condiţiile legii, restructurarea sau, după caz, desfiinţarea unităţilor de CDI cu rezultate neperformante, care se validează prin hotărâre a Guvernului.

(4) Relaţiile dintre ASAS şi unităţile de CDI se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al ASAS.

Art. 48. - Consiliul de evaluare, atestare şi acreditare pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol îşi desfăşoară periodic activitatea pe baza regulamentului propriu adoptat de Adunarea generală şi a legislaţiei în vigoare.

Art. 49. - (1) Institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de consiliul de administraţie şi directorul general/director, iar institutele naţionale sunt conduse de consiliul de administraţie, comitetul director şi directorul general.

(2)   Numirea directorului general/directorului se face de preşedintele ASAS, pe o perioada de 4 ani, în urma rezultatului concursului desfăşurat conform legii. La concursul pentru ocuparea funcţiei de director general/director pot candida absolvenţi cu studii superioare, cu sau fără grad ştiinţific, cu experienţă managerială, prin derogare de la prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

(3)    Salariul de bază pentru funcţia de director general/director ocupată de absolvenţi cu studii superioare fără grad ştiinţific se asimilează cu salariul prevăzut de grila bugetară pentru funcţia de cercetător ştiinţific gradul I.

(4) Drepturile şi obligaţiile directorului general/directorului se stabilesc printr-un contract de performanţă, aprobat de preşedinte.

(5)  Unităţile şi instituţiile de CDI subordonate/coordonate funcţionează pe baza Legii nr. 45/2009 cu modificările ulterioare, a Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a hotărârilor Guvernului de reorganizare a acestora.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

Art. 50. - (1) Prezentul statut poate fi modificat sau completat numai de Adunarea generală. Modificările şi completările intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Pe data publicării în Monitorul Oficial a prezentului statut se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.180/2002 privind aprobarea Statutului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 18 noiembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare al ASAS se aprobă de Adunarea generală a ASAS şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA Nr. 2

REGULAMENTUL

de organizare şi funcţionare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti"

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti", denumită în continuare ASAS, este for ştiinţific naţional de coordonare ştiinţifică şi de consacrare academică în domeniile sale de activitate.

(2) ASAS este instituţie de drept public, autonomă, cu personalitate juridică, apolitică, de consacrare ştiinţifică şi cercetare în domeniile fundamentale şi aplicative ale agriculturii, silviculturii, zootehniei, acvaculturii, medicinii veterinare, îmbunătăţirilor funciare, gospodăririi solurilor şi apelor, ecologiei, protecţiei mediului, industriei alimentare, biotehnologiei, mecanizării lucrărilor agricole, economiei agrare, dezvoltării rurale şi managementului agricol, denumite în continuare domeniul agricol şi reuneşte personalităţi consacrate în aceste domenii.

(3) ASAS este promotoare a dezvoltării cunoaşterii, cercetării ştiinţifice şi progresului ştiinţific şi tehnologic în domeniul agricol.

(4) ASAS este continuatoarea şi unica succesoare în drepturi a Institutului de Cercetări Agronomice al României, Institutului Naţional Zootehnic, Academiei de Agricultură a României şi a Institutului Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura actuală a ASAS.

(5) ASAS funcţionează în coordonarea ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi colaborează cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi cu alte ministere, instituţii, organizaţii şi operatori economici interesaţi în realizarea obiectivelor din domeniul agricol.

(6) ASAS prezintă anual Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării sinteze ale rezultatelor cercetărilor efectuate şi propuneri pentru valorificarea lor, pe baza rapoartelor unităţilor de cercetare subordonate/coordonate.

Art. 2. - Sediul ASAS este în municipiul Bucureşti, bd. Mă răsti nr. 61, sectorul 1.

Art. 3. - (1) ASAS este organizată şi funcţionează potrivit Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările ulterioare, în conformitate cu statutul propriu.

(2) ASAS coordonează activităţile de cercetare ştiinţifică-dezvoltare tehnologică-inovare-CDI din domeniul agricol şi are în subordine şi/sau în coordonare unităţi şi instituţii de cercetare-dezvoltare, institute naţionale, institute şi staţiuni de cercetare-dezvoltare, denumite în continuare unităţi de CDI. ASAS poate coordona ştiinţific sectoare de cercetare ale unor instituţii şi operatori economici, la solicitarea acestora.

(3)  ASAS poate înfiinţa unităţi de cercetare-dezvoltare proprii, în specificul domeniului agricol, cu sau fără personalitate juridică, în condiţiile legii şi ale statutului propriu.

(4) ASAS stabileşte relaţii directe cu academii, instituţii şi unităţi de profil şi organizaţii din ţară şi din străinătate în domeniul său de activitate.

Art. 4. - ASAS exercită funcţiile de reprezentare, comunicare, administrare, evaluare, control, cooperare internaţională şi de elaborare a cadrului strategic, operaţional, funcţional şi financiar pentru cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea din domeniul agricol.

CAPITOLUL II

Organele de conducere ale ASAS

Art. 5. - ASAS are următoarele organe de conducere: Adunarea generală a membrilor ASAS, Prezidiul, Biroul Prezidiului şi preşedintele.

Art. 6. - (1) Adunarea generală este organul suprem de conducere al ASAS, alcătuit din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare români, cu rezidenţa în ţară.

(2) La Adunarea generală participă membri asociaţi ai ASAS şi, ca invitaţi, reprezentanţi ai ministerelor de specialitate, reprezentanţi ai institutelor şi staţiunilor de cercetare, ai unităţilor de învăţământ superior şi ai beneficiarilor rezultatelor activităţii de cercetare.

(3) Adunarea generală este legal constituită în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor titulari, membrilor corespondenţi şi membrilor de onoare, fără a fi luaţi în calcul membrii absenţi cu vârsta de peste 80 de ani şi membrii rezidenţi în străinătate. Hotărârile Adunării generale se adoptă cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi şi cu majoritate de două treimi în cazurile alegerii de noi membri si a conducerii ASAS.

(4) Adunarea generală se întruneşte în sesiune ordinară o dată pe an şi în sesiuni extraordinare de câte ori este nevoie.

(5)  Adunarea generală se convoacă de preşedinte, de Prezidiu sau la solicitarea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor titulari, membrilor corespondenţi şi membrilor de onoare.

(6) Adunarea generală se convoacă în scris, cu cel puţin 15 zile înaintea datei stabilite.

(7)  Documentele de interes public prezentate în cadrul adunărilor generale, precum şi participarea membrilor ASAS la acestea, se publică pe site-ul ASAS.

Art. 7. - Adunarea generală are următoarele atribuţii principale:

a)  alege, pe baza propunerilor rezultate în urma votului secret din secţiile de specialitate şi validate de Prezidiu, prin vot secret, membri de onoare, membri titulari, membri corespondenţi, în limita locurilor devenite vacante, şi alege prin vot deschis membri asociaţi;

b) alege, prin vot secret, preşedintele şi vicepreşedinţii, dintre membrii titulari, şi secretarul general, dintre membrii titulari şi corespondenţi, propuşi de secţiile ştiinţifice de specialitate;

c) dezbate şi aprobă activitatea Prezidiului;

d) stabileşte priorităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul agricol;

e)  adoptă statutul ASAS şi regulamentul de organizare şi funcţionare, în vederea publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I;

f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al ASAS;

g)  aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al filialelorASAS şi al Consiliului de evaluare, atestare şi acreditare pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol;

h) aprobă statutul şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei de certificare a creaţiilor biologice în domeniul creşterii animalelor şi a noilor tehnologii în producţia vegetală şi animală şi a metodelor de cercetare;

i) acordă titluri academice de membru titular, membru corespondent şi membru de onoare, decernează diplome „Doctor Honoris Causa", „Meritul Academic", „Meritul Agricol Gheorghe Ionescu-Şişeşti", diplome de excelenţă, premii şi alte distincţii, în domeniul agricol;

j) stabileşte măsuri de îmbunătăţire si dezvoltare a activităţii ASAS;

k) decernează, în şedinţe solemne, premiile anuale ale ASAS pentru cele mai merituoase lucrări şi realizări din domeniu.

Art. 8. - (1) Prezidiul este organul de conducere al ASAS între sesiunile Adunării generale, alcătuit din preşedintele ASAS, vicepreşedinţi, secretarul general, preşedinţii secţiilor ştiinţifice, preşedinţii filialelor, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, ministrul mediului, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, preşedintele Secţiei de ştiinţe agricole şi silvice a Academiei Române şi preşedintele ASAS din mandatul anterior. Din Prezidiu mai fac parte rectorii universităţilor de ştiinţe agricole şi medicină veterinară şi un reprezentant al organizaţiilor profesionale ale producătorilor şi procesatorilor din agricultură şi silvicultură, cu drept de vot consultativ.

(2)  La şedinţele Prezidiului pot fi invitaţi şi alţi specialişti, în funcţie de problemele luate în discuţie.

(3) Prezidiul este statutar constituit în prezenţa unei majorităţi simple a membrilor săi. Hotărârile se iau prin consens sau prin vot, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, In cazul absenţei unui preşedinte de secţie sau de filială, acesta poate să desemneze un reprezentant la şedinţa Prezidiului, cu drept de vot consultativ.

(4) Hotărârile Prezidiului sunt executorii, cu menţiunea că în cazurile prevăzute de statut ele se supun aprobării Adunării generale, la prima şedinţă a acesteia.

(5)  Şedinţele Prezidiului se ţin o dată la două luni şi ori de câte ori este nevoie.

Art. 9. - Prezidiul ASAS are următoarele atribuţii principale:

1. îndeplineşte hotărârile Adunării generale;

2. adoptă hotărâri referitoare la orientarea şi coordonarea activităţii ştiinţifice;

3. propune Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, precum şi altor ministere obiective prioritare de cercetare-dezvoltare şi face propuneri de finanţare pentru programe, proiecte şi teme de cercetare din domeniile ASAS;

4. examinează propunerile secţiilor şi ia hotărâri cu privire la patrimoniul ASAS;

5. stabileşte atribuţiile şi răspunderile vicepreşedinţilor şi ale secretarului general, la propunerea preşedintelui;

6. propune cadrul instituţional pentru unităţile de cercetare-dezvoltare din domeniul ASAS şi acordă delegări de competenţă institutelor, în condiţiile legii;

7. aprobă primirea de sponsorizări, donaţii şi alte bunuri, în folosul ASAS, în condiţiile legii;

8. aprobă colaborări ştiinţifice cu academii şi instituţii similare din ţară şi străinătate şi hotărăşte cu privire la afilierea ASAS la organisme ştiinţifice internaţionale;

9. aprobă organizarea de manifestări ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională;

10.   aprobă înfiinţarea de comitete naţionale, comisii şi colective de lucru în domeniul agricol;

11.  aprobă regulamentul specific de concurs şi rezultatele concursurilor pentru obţinerea gradelor profesionale de cercetător ştiinţific I şi II din unităţile de cercetare-dezvoltare din domeniul ASAS şi le supune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării pentru validare, prin ordin al ministrului;

12.  hotărăşte convocarea Adunării generale;

13.  examinează şi validează propunerile secţiilor şi ale Biroului Prezidiului pentru alegerea de noi membri titulari, membri corespondenţi, membri de onoare şi membri asociaţi;

14.  prezintă Adunării generale informări asupra activităţii ASAS, precum şi programe de activitate;

15.  aprobă componenţa Consiliului de evaluare, atestare şi acreditare pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol şi prezintă Adunării generale spre adoptare regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia;

16.  aprobă, la solicitarea unităţilor de CDI şi a altor instituţii şi operatori economici cu sectoare de cercetare, coordonarea ştiinţifică a acestora;

17.  propune spre aprobare bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor subordonate;

18.  validează rezultatele alegerii conducerilor secţiilor şi filialelor ASAS.

Art. 10. - Prezidiul răspunde în faţa Adunării generale pentru întreaga activitate a ASAS.

Art. 11. - (1) Pe lângă Prezidiul ASAS funcţionează Consiliul de coordonare a utilizării mijloacelor financiare şi a patrimoniului unităţilor de cercetare-dezvoltare, cu rol consultativ.

(2) Consiliul de coordonare a utilizării mijloacelor financiare şi a patrimoniului unităţilor de cercetare-dezvoltare gestionează analiza periodică a eficienţei utilizării mijloacelor financiare şi a patrimoniului ASAS şi ale unităţilor de cercetare-dezvoltare şi formulează recomandări de îmbunătăţire a activităţii.

(3) Structura şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale consiliului sunt stabilite de Prezidiu şi aprobate de Adunarea generală.

Art. 12. - (1) Organul de conducere operativă al ASAS între şedinţele Prezidiului este Biroul Prezidiului, alcătuit din preşedinte, vicepreşedinţi, secretar general şi un preşedinte de secţie, desemnat prin rotaţie.

(2) Şedinţele Biroului Prezidiului au loc cel puţin bilunar şi se convoacă de preşedinte.

(3)  Biroul Prezidiului stabileşte măsuri şi ia decizii pentru îndeplinirea hotărârilor Prezidiului şi rezolvarea problemelor curente; răspunde faţă de Prezidiu pentru buna desfăşurare a întregii activităţi a ASAS.

(4) Hotărârile Biroului Prezidiului se iau cu majoritate simplă, prin vot deschis, şi sunt executorii în condiţiile prevăzute de statut.

Art. 13. - Biroul Prezidiului are următoarele atribuţii:

a) analizează propunerile secţiilor de specialitate privind alegerea de noi membri titulari, membri corespondenţi, membri de onoare şi membri asociaţi şi le transmite spre avizare Prezidiului ASAS;

b)  analizează şi avizează modificările structurii fondului funciar al unităţilor de cercetare şi de dezvoltare;

c)  analizează şi aprobă utilizarea fondurilor de reparaţii, dotări, investiţii;

d)  analizează şi avizează rezultatele concursurilor pentru obţinerea gradelor profesionale de cercetător ştiinţific I şi II, pe care le transmite spre aprobare Prezidiului;

e) aprobă la propunerea secţiilor de specialitate desfăşurarea concursurilor pentru obţinerea gradelor profesionale şi componenţa comisiilor de concurs;

f) dispune controlul şi analiza activităţii unităţilor de cercetare-dezvoltare şi adoptă măsuri în vederea îmbunătăţirii activităţii;

g)  aprobă programul de acţiuni al comisiilor ştiinţifice de specialitate, consiliilor şi colectivelor de lucru permanente sau temporare din cadrul Prezidiului ASAS şi acordă sprijin pentru îndeplinirea acestuia;

h) analizează constatările prezentate în raportul de audit al activităţilor desfăşurate de către structurile din subordinea şi coordonarea ASAS şi dispune măsurile în consecinţă;

i) analizează şi ia măsuri pentru buna funcţionare a compartimentelor din structura organizatorică a ASAS, pentru utilizarea eficientă a resurselor umane şi financiare;

j) analizează şi supune aprobării Prezidiului ASAS organigrama, statul de funcţii, regulamentul de organizare şi funcţionare şi regulamentul intern ale ASAS.

k) analizează sesizările făcute de persoane, colective sau unităţi de cercetare-dezvoltare şi acţionează în consecinţă;

l) avizează propunerile de investiţii ale unităţilor de CDI;

m) aprobă scoaterea din evidenţă prin casare a bunurilor ASAS şi ale unităţilor subordonate;

n) avizează punctul de vedere al ASAS prezentat de Compartimentul de informare publică şi relaţii cu presa.

Art. 14. - (1) Preşedintele ASAS conduce şi îndrumă întreaga activitate a ASAS pe baza hotărârilor Adunării generale şi a Prezidiului ASAS.

(2) In absenţa preşedintelui, acesta este reprezentat de un vicepreşedinte sau de secretarul general al ASAS, desemnat de preşedinte, prin delegare de competenţă.

Art. 15. - Preşedintele ASAS are următoarele atribuţii:

a)  reprezintă ASAS în relaţiile cu autorităţile publice, cu organisme şi organizaţii, cu alte persoane juridice şi persoane fizice din ţară şi din străinătate;

b)  conduce întreaga activitate a ASAS pe baza hotărârilor Adunării generale şi ale Prezidiului. In exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii;

c) este ordonator secundar de credite;

d)  asigură legătura permanentă cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi cu alte ministere şi instituţii;

e) reprezintă şi angajează ASAS, în condiţiile legii, în relaţiile cu persoane juridice şi fizice române şi străine; informează Prezidiul asupra acţiunilor întreprinse şi a rezultatelor acestora;

f)  convoacă şi prezidează şedinţele Adunării generale, ale Prezidiului şi ale Biroului Prezidiului;

g) aprobă organizarea concursurile pentru ocuparea funcţiilor de director general/director la unităţile subordonate/coordonate, durata unui mandat fiind de 4 ani;

h) numeşte directorii generali/directorii unităţilor de CDI subordonate/coordonate, în urma validării concursurilor; revocă directorii generali/directorii unităţilor de CDI subordonate/ coordonate, pentru neîndeplinirea indicatorilor de performanţă şi activitate necorespunzătoare;

i) aprobă statul de funcţii pentru personalul de lucru al ASAS, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;

j) emite decizie de numire a Consiliului de evaluare, atestare şi acreditare pentru cercetare-dezvoltare în domeniul agricol;

k) emite decizii de numire a comisiilor de concurs şi de promovare în gradele profesionale de cercetător ştiinţific I şi II;

l) aprobă prin decizie structura organizatorică, statele de funcţii şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor de CDI, la propunerea consiliilor de administraţie;

m) numeşte prin decizie componenţa consiliilor de administraţie ale unităţilor de cercetare-dezvoltare subordonate şi ale institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare coordonate;

n) aprobă prin decizie bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de CDI subordonate/coordonate.

Art. 16. -Atribuţiile şi răspunderile vicepreşedinţilor sunt stabilite prin hotărâre a Prezidiului ASAS, la propunerea preşedintelui.

Art. 17. - (1) Secretarul general îndeplineşte atribuţiile stabilite prin statutul ASAS, precum şi alte atribuţii încredinţate de preşedinte, de Prezidiu sau de Biroul Prezidiului şi răspunde în faţa Adunării generale de coordonarea tuturor activităţilor aparatului de execuţie al ASAS, având următoarele atribuţii:

a)  coordonează şi răspunde de activitatea personalului de lucru al ASAS;

b) coordonează gestionarea patrimoniului ASAS;

c)   pregăteşte documentele de lucru pentru Adunarea generală, Prezidiu şi Biroul Prezidiului;

d) urmăreşte şi ia măsuri de îndeplinire a hotărârilor Adunării generale, Prezidiului şi Biroului Prezidiului;

e)  coordonează activitatea curentă a secţiilor şi comisiilor ştiinţifice;

f)  coordonează activitatea bibliotecii şi pe cea de editare a publicaţiilor ASAS;

g) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de Biroul Prezidiului şi de preşedinte.

Art. 18. - (1) Preşedintele, 4 vicepreşedinţi, dintre care 2 vicepreşedinţi retribuiţi conform art. 17 alin. (8) şi 2 vicepreşedinţi onorifici, şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeşi, consecutiv, o singură dată pe aceeaşi funcţie.

(2)  Pentru alegerea preşedintelui, vicepreşedinţilor şi a secretarului general, hotărârile se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor votanţi prezenţi, în condiţiile realizării cvorumului. La al doilea tur de scrutin, dacă este cazul, se decide cu majoritate simplă, în condiţiile cvorumului.

(3) Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general încetează la expirarea duratei prevăzute la art. 43 alin. (1). In caz de imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor sau în caz de demisie, Prezidiul desemnează un interimar pentru o perioadă de maximum 6 luni, după care organizează alegeri pentru ocuparea funcţiei vacante, până la încheierea mandatului celui înlocuit.

(4)  Adunarea generală poate alege prin vot, dintre foştii preşedinţi, preşedintele de onoare al ASAS, funcţie care este neretribuită.

(5) Şedinţele Adunării generale pentru alegerea organelor de conducere ale ASAS sunt conduse de un prezidiu propus de Adunarea generală şi format din 3-5 membri titulari care nu candidează.

(6) Candidaturile pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinţi şi secretar general se depun la Prezidiu de către secţiile ştiinţifice, cu 15 zile înaintea Adunării generale în care au loc alegerile, şi se publică pe site-ul ASAS.

(7) In Adunarea generală se supun la vot toate propunerile.

(8) Funcţia de preşedinte este asimilată funcţiei de demnitate publică şi este retribuită la nivelul funcţiei de secretar de stat, iar funcţiile de vicepreşedinţi şi secretar general sunt asimilate şi retribuite corespunzător funcţiei de subsecretar de stat.

(9) Preşedintele, 2 vicepreşedinţi şi secretarul general, retribuiţi conform art. 17 alin. (8), au funcţia de bază la ASAS.

(10) Preşedinţii secţiilor şi filialelor şi vicepreşedinţii ASAS onorifici pot primi indemnizaţii de conducere lunare stabilite anual de Prezidiu, de până la 20% din indemnizaţia preşedintelui.

CAPITOLUL III

Secţiile ştiinţifice de specialitate, secretariatul ştiinţific, comisiile ştiinţifice şi filialele ASAS

Art. 19. - (1) Secţiile ştiinţifice, ca structuri de specialitate ale ASAS, sunt formate din membri titulari, membri corespondenţi, membri de onoare şi membri asociaţi.

(2) Secţiile ştiinţifice de specialitate sunt următoarele:

1. Ştiinţa solului, îmbunătăţiri funciare, gospodărirea apelor şi protecţia mediului;

2. Cultura plantelor de câmp;

3.  Horticultura;

4. Zootehnie;

5.  Medicină veterinară;

6.  Industrie alimentară;

7. Silvicultură;

8.  Economie agrară şi dezvoltare rurală;

9.  Mecanizarea agriculturii.

Art. 20. - Secţia are următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

a)  coordonează, monitorizează şi controlează activitatea institutelor naţionale, institutelor şi, împreună cu acestea, a staţiunilor, din profilul său;

b)  dezbate probleme ştiinţifice şi stabileşte acţiunile care interesează ASAS şi unităţile de CDI;

c) analizează rapoarte privind activităţile unităţilor de CDI şi înaintează Biroului Prezidiului concluziile sale;

d)  solicită, primeşte şi analizează informări din partea membrilor secţiei privind activitatea desfăşurată;

e)  propune înfiinţarea, organizarea internă, reorganizarea sau desfiinţarea unităţilor de CDI în profilul de activitate al secţiei şi al comisiilor de specialitate şi le coordonează activitatea;

f)  analizează rapoartele unităţilor de CDI aferente privind evaluarea anuală a activităţii de cercetare a personalului de cercetare;

g) propune premierea celor mai valoroase realizări ştiinţifice;

h) propune comisiile de concurs pentru ocuparea postului de director general/director şi avizează comisiile pentru funcţiile de conducere din unităţile de CDI subordonate/coordonate;

i) colaborează cu filialele pentru rezolvarea problemelor unităţilor de cercetare din zona de influenţă a acestora;

j) organizează manifestări ştiinţifice;

k) în vederea alegerii de noi membri, evaluează dosarele candidaţilor privind îndeplinirea prevederilor statutare, pentru care desemnează un colectiv care analizează eligibilitatea şi îndeplinirea caracterului de excelenţă a lucrărilor semnificative alese de candidat şi prezintă propunerile în secţie, care, după caz, adoptă sau respinge dosarul prin vot secret;

l) organizează şedinţa de alegeri, în condiţiile realizării cvorumului, şi decide prin vot secret, cu majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor votanţi ai secţiei;

m) propune, realizează şi coordonează, cu personal propriu şi în colaborare, programe, proiecte de cercetare multidisciplinare, strategii, expertize etc;

n) colaborează cu filialele ASAS pentru susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi de valorificare a rezultatelor unităţilor de cercetare din zona de influenţă a acestora;

o) coordonează şi analizează lucrările ştiinţifice susţinute în cadrul manifestărilor organizate de secţie, în vederea publicării acestora.

Art. 21. - (1) Secţia este condusă de preşedinte şi un birou format din vicepreşedinte, membri şi secretar ştiinţific.

(2)   Preşedintele se alege dintre membrii titulari, iar vicepreşedintele şi membrii biroului se aleg dintre membrii titulari şi membrii corespondenţi, pe o perioadă de 4 ani. Pentru a fi ales, candidatul trebuie să întrunească cel puţin două treimi din numărul de voturi ale membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare, în condiţiile realizării cvorumului.

(3) In cazul absenţei preşedintelui, conducerea secţiei este asigurată de către vicepreşedinte sau un membru al biroului secţiei, iar în caz de indisponibilitate mai mare de 6 luni sau de demisie se alege un preşedinte interimar pe durata rămasă până la încheierea mandatului iniţial.

(4)  La şedinţele acesteia pot participa ca invitaţi directorii institutelor de CDI care nu sunt membri ai ASAS şi, după caz, alţi specialişti în domeniu.

Art. 22. - (1) Preşedintele secţiei organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate a secţiei şi are următoarele atribuţii:

a) reprezintă secţia şi rezolvă problemele curente;

b) convoacă şi conduce şedinţele secţiei;

c) ia măsurile necesare realizării hotărârilor luate în şedinţele secţiei;

d)   informează membrii secţiei asupra activităţii biroului secţiei;

e) prezintă anual Prezidiului ASAS informări asupra activităţii secţiei şi a unităţilor de cercetare din profilul său;

f) realizează sarcinile stabilite de Prezidiul ASAS;

g)   propune componenţa comisiei de concurs pentru ocuparea funcţiilor de conducere în unităţile de cercetare din profilul secţiei.

(2) Funcţia de secretar ştiinţific al secţiei se ocupă prin concurs de absolvenţi cu studii superioare, doctor în ştiinţe sau doctorand, cu o vechime în cercetarea ştiinţifică de minimum 5 ani. Acesta are următoarele atribuţii:

a) realizează lucrările curente şi de specialitate ale secţiei;

b) pregăteşte documentaţiile şedinţelor secţiei şi contribuie la pregătirea lucrărilor Adunării generale;

c)  execută, derulează şi participă la proiecte de cercetare-dezvoltare, documentaţii de cercetare-dezvoltare, sinteze;

d)  elaborează dări de seamă, rapoarte asupra activităţii de cercetare-dezvoltare a unităţilor din domeniul secţiei;

e) întocmeşte referatele secţiei în vederea aprobării de către Prezidiul ASAS a concursurilor de promovare în gradele profesionale de cercetător ştiinţific I şi II;

f)  întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor secţiei şi contribuie la pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor Biroului Prezidiului, Prezidiului şi Adunării generale;

g) păstrează evidenţa lucrărilor secţiei, a dosarelor membrilor secţiei;

h) realizează legătura permanentă cu unităţile de cercetare-dezvoltare subordonate şi coordonate din domeniul de activitate al secţiei;

i) arhivează documentele cu care operează şi le predă anual, pe bază de proces-verbal, către arhiva ASAS;

j) duce la îndeplinire alte atribuţii stabilite de Prezidiul ASAS şi de biroul secţiei;

k) asigură secretariatul pentru manifestările organizate de ASAS.

Art. 23. - (1) In cadrul ASAS se pot organiza comisii ştiinţifice de specialitate, cu tematică privind probleme importante, cu caracter multidisciplinar. In prezent funcţionează următoarele comisii:

• Comisia Naţională pentru Combaterea Secetei;

• Comisia de Acvacultura şi Pescuit;

• Comisia de Coordonare a Cercetării şi Promovării Produselor de Uz Fitosanitar;

• Comisia de Montanologie;

• Comisia de Producere a Seminţelor şi Materialului Săditor;

• Comisia de Biotehnologie.

(2) Comisiile organizează de două ori pe an sau de câte ori este nevoie dezbateri, seminarii, mese rotunde etc. şi informează în scris asupra concluziilor acestora Biroul Prezidiului ASAS.

(3) In probleme de interes major, comisiile ştiinţifice de specialitate elaborează rezoluţii care se vor prezenta Biroului Prezidiului ASAS, în vederea afişării acestora pe site-ul ASAS, în termen de 10 zile calendaristice de la data evenimentului ştiinţific.

Art. 24. - Filiala ASAS reprezintă forma teritorială de organizare a activităţii ASAS, fără personalitate juridică, şi funcţionează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Adunarea generală a ASAS.

Art. 25. - Filiala ASAS are următoarele atribuţii:

a) dezbate probleme ştiinţifice şi alte aspecte care interesează activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare;

b) monitorizează şi evaluează activitatea de cercetare ştiinţifică a unităţilor de cercetare-dezvoltare şi a universităţilor de profil din zona aferentă, utilizând aceleaşi criterii cu ale secţiilor ASAS şi în colaborare cu ele;

c) organizează manifestări ştiinţifice zonale şi naţionale;

d) înaintează secţiilor ştiinţifice de profil propuneri de candidaţi pentru alegerea de membri ai ASAS;

e) înfiinţează comisii sau colective de lucru pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului agricol din zona de influenţă a filialei;

f)  ia hotărâri, în condiţiile cvorumului, cu majoritatea simplă a numărului membrilor.

Art. 26. - (1) Filiala este condusă de un preşedinte, membru titular sau corespondent al ASAS, ales prin vot secret de Adunarea generală a membrilor filialei, pe o perioadă de 4 ani.

(2) Filiala îşi alege, dintre membrii ei, 1-2 vicepreşedinţi, un secretar şi un birou format din 1-3 membri; hotărârile biroului se validează de adunarea membrilor filialei.

Art. 27. - Preşedintele filialei are următoarele atribuţii:

a) reprezintă filiala în toate relaţiile ei şi rezolvă problemele curente;

b) convoacă şi conduce şedinţele biroului şi filialei;

c) ia măsurile necesare realizării hotărârilor luate în şedinţele biroului şi ale adunării membrilor filialei;

d) informează membrii filialei asupra activităţii biroului filialei. Dezbaterile din şedinţele biroului şi ale adunării membrilor se consemnează în procese-verbale;

e) prezintă anual Prezidiului ASAS informări asupra activităţii filialei şi a unităţilor de cercetare aferente din zona de activitate.

CAPITOLUL IV

Subordonarea/coordonarea organismelor de lucru/compartimentelor ASAS

A. Compartimente subordonate preşedintelui ASAS

Art. 28. - (1) Corpul de control al preşedintelui funcţionează în subordinea acestuia.

(2) Corpul de control al preşedintelui are următoarele atribuţii generale:

a) îndeplineşte sarcinile dispuse de preşedintele ASAS;

b)  cercetează sesizările primite de la diferite instituţii şi persoane fizice cu privire la activităţile din domeniile ASAS;

c)   controlează modul în care conducerile unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare subordonate/coordonate ASAS se preocupă de asigurarea condiţiilor pentru realizarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare-inovare;

d)  participă cu specialiştii de la alte ministere sau instituţii abilitate la efectuarea unor controale în unităţile de CDI subordonate/coordonate de ASAS;

e)  ţine evidenţa dosarelor întocmite în urma controalelor efectuate şi răspunde direct pentru confidenţialitatea lor;

f)  urmăreşte modul de aplicare a măsurilor aprobate de conducerea ASAS;

g) verifică modul cum au fost respectate prevederile legale privind administrarea patrimoniului unităţilor din subordinea/ coordonarea ASAS.

Art. 29. - (1) Direcţia economică este compartimentul tehnic de specialitate care asigură coordonarea şi monitorizarea activităţii privind finanţarea şi evidenţa contabilă din ASAS şi din unităţile de CDI.

(2) Direcţia economică are următoarele atribuţii:

a)  întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli al ASAS şi avizează bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de CDI subordonate/coordonate, pe care le supune aprobării preşedintelui, la propunerea Prezidiului;

b) efectuează studii şi analize privind potenţialul economic şi financiar al ASAS şi al unităţilor din subordinea ASAS, eficienţa utilizării resurselor, creşterea rentabilităţii şi alţi indicatori economico-financiari;

c)  urmăreşte activitatea economico-financiară din cadrul ASAS şi din unităţile de CDI subordonate/coordonate de ASAS;

d)  răspunde de buna gestionare şi utilizare a fondurilor publice, sub raportul legalităţii, regularităţii şi eficienţei economice;

e)  urmăreşte semestrial, împreună cu secţiile ştiinţifice, modul de realizare a contractului de performanţă managerială dintre ASAS şi directorii generali/directorii unităţilor şi instituţiilor de CDI şi propune preşedintelui măsuri în consecinţă;

f) organizează, împreună cu conducerile institutelor şi staţiunilor subordonate/coordonate, acţiuni menite să ridice eficienţa economico-financiară din aceste unităţi şi propune Prezidiului măsuri în consecinţă;

g)  răspunde de aplicarea, în domeniul său de activitate, a hotărârilor şi deciziilor adoptate de conducerea ASAS, în conformitate cu legislaţia în vigoare, statutul ASAS şi prezentul regulament de organizare şi funcţionare;

h) răspunde de întocmirea bilanţului contabil şi de depunerea lui la organele abilitate, conform normelor Ministerului Finanţelor Publice;

i) răspunde de înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi la rezultatele obţinute;

j) răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii, în condiţiile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;

k) răspunde de analizarea, avizarea şi încheierea contractelor de asociere în participaţiune, pe care le supune aprobării Biroului Prezidiului; răspunde şi urmăreşte eficienţa asocierilor în participaţiune a unităţilor subordonate;

l) răspunde pentru efectuarea cheltuielilor în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat;

m) răspunde şi urmăreşte veniturile, încasările şi plăţile prin conturile deschise la trezorerie;

n) răspunde de efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului şi reflectarea rezultatelor inventarierii în situaţiile financiare anuale;

o) urmăreşte şi răspunde ca operaţiunile economico-financiare să se consemneze în momentul efectuării lor în documente care să stea la baza înregistrării în contabilitate;

p) răspunde de întocmirea şi depunerea în termen a situaţiilor financiare anuale;

q) exercită controlul financiar preventiv pe documente, conform deciziei de organizare;

r) arhivează documentele cu care operează şi le predă anual, pe bază de proces-verbal, către arhiva ASAS;

s) reprezintă ASAS în relaţiile cu compartimentele similare din instituţiile centrale, în conformitate cu mandatul încredinţat de conducerea ASAS;

t) colaborează cu compartimentele de specialitate din Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi din alte ministere şi instituţii centrale şi cu compartimente din ASAS.

Art. 30. -Activitatea Direcţiei economice se desfăşoară în cadrul a două servicii: Serviciul buget-finanţe şi Serviciul financiar-contabil.

A.  Serviciul buget-finanţe asigură planificarea, controlul şi analiza operaţiunilor financiare ale ASAS şi ale unităţilor subordonate/coordonate şi are următoarele atribuţii:

a)  elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli al ASAS, pe care îl supune aprobării preşedintelui;

b) avizează şi propune spre aprobare preşedintelui proiectele de bugete de venituri şi cheltuieli elaborate de unităţile de CDI subordonate/coordonate;

c)  procedează, ori de câte ori este cazul, la rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care o supune aprobării preşedintelui ASAS;

d) urmăreşte realizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al ASAS şi al unităţilor subordonate/coordonate;

e) răspunde de întocmirea documentaţiilor pentru repartizarea, alimentarea, retragerea şi modificarea creditelor bugetare necesare activităţii ASAS şi instituţiilor subordonate, conform bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate, cu respectarea disciplinei financiare;

f) centralizează situaţiile financiare ale unităţilor subordonate/coordonate, pe care le prezintă Prezidiului ASAS şi organelor specializate din Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Finanţelor Publice;

g)  exercită controlul financiar-preventiv asupra gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti din cadrul ASAS, conform deciziei de organizare;

h) întocmeşte previziuni privind realizarea indicatorilor economico-financiari la nivelul ASAS;

i) acordă asistenţă şi consultaţii conducătorilor compartimentelor financiar-contabile ale unităţilor din reţeaua ASAS;

j) analizează, avizează şi supune aprobării Prezidiului ASAS propunerile de încheiere a contractelor de asociere în participaţiune ale unităţilor de cercetare-dezvoltare ale ASAS;

k) controlează şi urmăreşte eficienţa economică a asocierii în participaţiune a unităţilor de CDI;

l) arhivează documentele cu care operează şi le predă anual, pe bază de proces-verbal, către arhiva ASAS.

B.  Serviciul financiar-contabil răspunde de cunoaşterea, evaluarea, măsurarea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor, patrimoniului public din administrare şi capitalul propriu al ASAS, având următoarele atribuţii:

1. în domeniul financiar:

a)  urmăreşte activităţile financiare şi fluxurile de trezorerie ale ASAS;

b)  efectuează cheltuielile conform bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, pe bază de acte justificative, care să confirme primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, achitarea salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor către buget, precum şi a altor obligaţii potrivit dispoziţiilor legale;

c)  efectuează operaţiunile legate de angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor prin conturile deschise la Trezoreria Statului;

d) urmăreşte încasarea debitorilor persoane fizice şi juridice;

e) respectă exerciţiul bugetar, care este anual şi se încheie pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.

2. în domeniul contabil:

a)  înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi la rezultatele obţinute;

b) înregistrarea rezultatelor cercetării în evidenţa contabilă, în mod distinct, conform metodologiei specifice;

c) controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de prelucrare utilizate, precum şi al exactităţii datelor contabile furnizate;

d) înregistrarea documentelor justificative numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 82/1991, republicată, şi normele de aplicare specifice instituţiilor publice;

e) întocmirea bilanţului contabil şi depunerea lui la organele abilitate, conform normelor Ministerului Finanţelor Publice;

f) înregistrează rezultatele inventarierii anuale a patrimoniului ASAS;

g)  arhivează documentele financiar-contabile şi le predă anual, pe bază de proces-verbal, la arhiva ASAS.

Art. 31. - Serviciul de relaţii internaţionale, informare publică şi relaţii cu presa asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin ASAS în domeniul cooperării tehnico-ştiinţifice internaţionale şi accesul liber, neîngrădit, al oricărei persoane la informaţiile de interes public ce privesc ASAS.

A. Compartimentul de relaţii internaţionale are următoarele atribuţii:

a) iniţiază împreună cu secţiile ştiinţifice acţiuni de cooperare tehnico-ştiinţifică, bilaterale sau multilaterale, cu instituţii specializate din străinătate, în conformitate cu mandatul încredinţat de conducerea ASAS;

b) ţine evidenţa acţiunilor de cooperare internaţională şi raportează periodic modul de realizare a acestor acţiuni;

c) coordonează şi îndrumă elaborarea documentelor necesare acţiunilor de cooperare internaţională ale unităţilor de cercetare din reţeaua ASAS; participă la tratativele cu parteneri externi pentru acţiuni de cooperare şi urmăreşte modul de realizare a prevederilor protocolare;

d) furnizează toate informaţiile necesare şi acordă consultanţă tehnică de specialitate pentru elaborarea proiectelor ştiinţifice, bilaterale sau de reţea, în concordanţă cu reglementările interne şi internaţionale;

e)  urmăreşte întocmirea formelor legale pentru deplasarea în străinătate a cercetătorilor din reţeaua ASAS şi le supune spre aprobare preşedintelui ASAS;

f)  primeşte, verifică şi supune spre aprobare preşedintelui ASAS rapoartele de deplasare în străinătate avizate de secţiile de specialitate şi alte materiale prezentate în cadrul manifestărilor ştiinţifice internaţionale;

g) informează secţiile ştiinţifice ale ASAS şi unităţile din reţea privind manifestările ştiinţifice internaţionale şi oportunităţile de conlucrare pe plan extern;

h) sprijină organizarea de manifestări ştiinţifice cu caracter internaţional, împreună cu secţiile de specialitate;

i) participă la elaborarea programelor şi organizarea vizitelor efectuate de delegaţii străine la ASAS si unităţile de CDI ale ASAS;

j) întocmeşte programele vizitelor şi formele de deplasare în străinătate a persoanelor din conducerea ASAS;

k) asigură interfaţa ASAS în orice activitate internaţională pe care o realizează această instituţie;

l) efectuează traduceri si retroversiuni pentru conducerea ASAS;

m) asigură legătura permanentă cu reprezentanţele ţărilor străine cu care ASAS are relaţii de colaborare;

n) cooperează cu departamentele de specialitate din Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, precum şi din celelalte ministere şi organe centrale, cu secţiile ştiinţifice şi celelalte compartimente din cadrul ASAS, precum şi cu unităţile de cercetare-dezvoltare din reţeaua ASAS;

o) execută orice alte atribuţii specifice domeniului său de activitate ce decurg din actele normative în vigoare sau dispuse de conducerea ASAS.

B. Compartimentul de informare publică şi relaţii cu presa are drept scop asigurarea accesului liber, neîngrădit, al oricărei persoane la informaţiile de interes public ce privesc ASAS. Compartimentul de informare publică şi relaţii cu presa îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, şi are următoarele atribuţii:

a) monitorizarea presei;

b) organizează conferinţe de presă, evenimente, briefinguri, deplasări cu reprezentanţii mass-media;

c)  selectarea informaţiilor din interiorul ASAS, definirea sferelor de interes, evaluarea şi selectarea informaţiilor utile pentru instituţie şi care prezintă interes pentru public;

d) asigură reflectarea în mass-media a activităţii ASAS;

e) redactează comunicate şi informări de presă (informează în timp util şi asigură accesul jurnaliştilor la activităţile de interes public organizate de ASAS);

f) organizează evenimente, protocoale, mese rotunde, reuniuni pe teme specifice în cooperare cu alte instituţii, asociaţii profesionale, universităţi, organizaţii neguvernamentale, societatea civilă etc;

g) asigură gestionarea, funcţionarea şi actualizarea site-ului ASAS, cu sprijinul compartimentelor funcţionale;

h) colaborează cu instituţii specializate în soluţionarea reclamaţiilor, petiţiilor, conform Legii nr. 544/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

i) primeşte şi înregistrează solicitările privind informaţiile de interes public şi le evaluează primar, pentru a stabili dacă informaţiile solicitate sunt informaţii comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces.

Art. 32. - (1) Biroul de audit public intern asigură auditarea tuturor activităţilor desfăşurate în unităţile de CDI subordonate/coordonate de ASAS cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.

(2) Biroul de audit public intern are următoarele atribuţii:

a) elaborează norme metodologice specifice activităţii ASAS şi a unităţilor din subordinea/coordonarea ASAS, care se supun aprobării Direcţiei de audit public intern din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, respectând prevederile art. 6.1.3 din normele generale privind exercitarea auditului public intern;

b)  elaborează proiectul planului anual de audit, care se supune aprobării preşedintelui ASAS;

c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale unităţilor de CDI sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate.

(3) Biroul de audit public intern auditează cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

- angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;

-  plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;

-  vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului;

-  concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului;

- constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;

- alocarea creditelor bugetare;

- sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;

- sistemul de luare a deciziilor;

- sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;

- sistemele informatice.

(4) Biroul de audit public intern:

- întocmeşte rapoartele de audit public intern conform planului anual de audit aprobat, pe care le prezintă preşedintelui ASAS;

- informează preşedintele ASAS despre recomandările neînsuşite de către conducătorii unităţilor de CDI auditate, precum şi despre consecinţele acestora;

- raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;

- elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;

- în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat preşedintelui ASAS şi Direcţiei de audit public intern din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;

- organizează şi controlează compartimentele de audit public intern din cadrul unităţilor de CDI subordonate/coordonate de ASAS şi ia măsuri în consecinţă;

- arhivează documentele cu care operează şi le predă anual, pe bază de proces-verbal, către arhiva ASAS;

- îndeplineşte alte sarcini dispuse de preşedintele ASAS.

Art. 33. - Serviciul juridic, resurse umane, salarizare îşi desfăşoară activitatea prin următoarele structuri:

A. Compartimentul juridic rezolvă problemele juridice legate de interesele patrimoniale ale ASAS, apărarea acestor interese, reprezentarea  instituţiei în justiţie şi  asigurarea  legalităţii măsurilor adoptate de administraţia acestei instituţii. Compartimentul juridic are următoarele atribuţii:

- participă la întocmirea proiectelor de legi, hotărâri, ordonanţe, regulamente, ordine, instrucţiuni, precum şi a oricăror alte acte cu caracter normativ elaborate de ASAS;

- avizează, la cererea conducerii ASAS, actele normative întocmite de unităţile de CDI ale ASAS şi care sunt în legătură cu atribuţiile şi activitatea ASAS;

- avizează, la cererea preşedintelui ASAS, legalitatea măsurilor ce urmează a fi luate în desfăşurarea activităţii acesteia;

- avizează, la cererea preşedintelui ASAS, actele care angajează răspunderea patrimonială a unităţii;

- întocmeşte proiecte de contracte sau proiecte de acte cu caracter juridic în legătură cu activitatea unităţii şi avizează actele redactate;

- redactează acte juridice, atestă identitatea părţilor, consimţământul, conţinutul şi data actelor încheiate care privesc ASAS (decizii, contracte de orice fel, convenţii şi altele asemenea);

- avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic şi administrativ;

- reprezintă şi apără interesele ASAS în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de arbitraj şi a altor organe ale puterii sau administraţiei de stat, la solicitarea conducerii ASAS;

- urmăreşte apariţia dispoziţiilor cu caracter normativ şi semnalează organelor de conducere sarcinile ce revin ASAS potrivit acestor dispoziţii;

- rezolvă orice alte lucrări cu caracter juridic;

- arhivează documentele şi dosarele cu care operează;

- îndrumă şi controlează activitatea consilierilor juridici din staţiunile coordonate.

Consilierul juridic este obligat să ţină următoarele evidenţe:

- intrările şi ieşirile de corespondenţă juridică, numerotate şi datate;

- registrul de evidenţă privind orice situaţie litigioasă cu care a fost sesizat;

-  registrul de evidenţă privind avizele scrise - datate şi numerotate;

-  registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de acesta cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor.

B. Compartimentul de resurse umane, salarizare Obiectul activităţii Compartimentului de resurse umane, salarizare îl constituie elaborarea şi  aplicarea politicii de personal şi salarizare la nivelul unităţii, aplicarea legislaţiei în vigoare şi desfăşurarea de activităţi privind:

•  elaborarea propunerilor privind politica de personal şi salarizare;

•  calificarea adecvată şi ridicarea nivelului de pregătire profesională a personalului;

• aprecierea şi promovarea personalului;

• administrarea salarizării;

• alte activităţi stabilite de conducătorul unităţii.

In realizarea atribuţiilor ce îi revin, Compartimentul resurse umane, salarizare colaborează cu toate compartimentele din structura organizatorică a ASAS şi cu compartimentele de specialitate din alte unităţi.

Compartimentul de resurse umane, salarizare are următoarele atribuţii:

1. elaborarea propunerilor privind:

- optimizarea politicii de personal şi salarizare;

- urmăreşte nomenclatorul de funcţii;

- întocmeşte şi prezintă spre aprobare preşedintelui statul de funcţii în concordanţă cu structura organizatorică şi numărul de posturi aprobate, urmărind aplicarea lui corectă la toate nivelele;

-   verifică şi propune aprobării preşedintelui ASAS organigramele, statele de funcţii şi regulamentele de organizare şi funcţionare din unităţile subordonate/coordonate;

- asigură negocierea prevederilor contractului individual de muncă;

- urmăreşte aplicarea prevederilor contractului colectiv de muncă, contractului individual de muncă, după caz, şi ale regulamentului intern;

- efectuează şi răspunde de corectitudinea lucrărilor privind evidenţa şi mişcarea personalului, completează legitimaţii, eliberează adeverinţele solicitate privind calitatea de salariat al unităţii;

-  crearea şi actualizarea bazei de date specializate de personal în colaborare cu Serviciul financiar-contabil;

-  întocmeşte, la solicitarea conducerii, situaţii statistice privind numărul de personal existent în unităţile subordonate/coordonate, gradul ştiinţific, sexul, vârsta şi alte date;

- ţine evidenţa condicii de prezenţă şi întocmeşte pontajul lunar;

-  întocmeşte contractele de muncă pentru fiecare nou angajat pe baza documentelor personale ale acestuia şi operează la zi orice modificări pe perioada activităţii salariaţilor;

- întocmeşte dosarul de personal pentru fiecare salariat cu toate actele necesare şi documentele apărute pe parcursul activităţii acestuia; asigură gestionarea carnetelor de muncă şi a programului REVISAL;

-  gestionează tichetele de masă, tichetele-cadou şi de vacanţă;

- ţine evidenţa concediilor fără plată, concediilor de odihnă, sancţiunilor şi a absenţelor nemotivate, pentru a putea fi operate în carnetul de muncă;

- întocmeşte dosarele de pensii;

- asigură arhivarea corespunzătoare a documentelor de personal şi securitatea lor;

- emite documente de legitimare şi acces în cadrul ASAS;

- verifică aplicarea normelor de structură de către unităţile din subordinea/coordonarea ASAS;

- întocmeşte, potrivit legii, deciziile pentru numirea reprezentanţilor în consiliile de administraţie la unităţile de CDI ale ASAS;

- întocmeşte deciziile de numire/revocare a directorilor generali/directorilor unităţilor de CDI;

2. calificarea adecvată şi ridicarea nivelului pregătirii profesionale a personalului:

- propune, la sugestia secţiilor ştiinţifice, direcţiilor şi compartimentelor din ASAS, organizarea de cursuri de formare şi instruire profesională a personalului, în condiţiile legii;

3.  aprecierea şi promovarea personalului:

- organizează concursuri pentru promovarea profesională;

- verifică şi răspunde de aplicarea normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale;

4.  administrarea salarizării:

-  în colaborare cu Compartimentul juridic, elaborează contractul colectiv de muncă, prin care se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, clauzele privind salarizarea şi alte drepturi şi obligaţii care decurg din raporturile de muncă, şi participă la negocierea prevederilor acestuia cu reprezentanţii salariaţilor;

-  renegociază operativ sistemul de salarizare prevăzut în contractul colectiv de muncă în baza actelor normative care apar în probleme de salarizare ulterior acestui contract;

- coordonează, asigură şi urmăreşte aplicarea legislaţiei muncii privind drepturile salariale prevăzute de actele normative în vigoare şi întocmeşte împreună cu serviciul financiar documentaţiile legate de premierea personalului;

- întocmeşte documentaţia pentru acordarea salariului de merit, potrivit reglementărilor în vigoare, pentru personalul aparatului propriu al ASAS şi supune aprobării propunerile privind acordarea salariilor de merit pentru personalul de conducere, numit prin decizie a preşedintelui ASAS, din unităţile subordonate/coordonate;

- întocmeşte statele pentru plata indemnizaţiilor membrilor ASAS, conform Legii nr. 525/2004;

-  înregistrează şi prelucrează date statistice, financiare privind salariile, impozitele, contribuţiile;

-  calculează salariile pe baza pontajelor şi a salariilor nominale, comunicate de Biroul resurse umane, pe baza programului de salarizare al Ministerului Finanţelor Publice, întocmeşte statele de plată (fluturaşii) pentru fiecare salariat şi le supune controlului financiar preventiv;

- întocmeşte fişele FF1 şi FF2 şi le depune la organele abilitate;

- ţine registrul de evidenţa a obligaţiilor unităţii şi urmăreşte decontarea acestora la scadenţă;

-   efectuează punctaj cu organele financiare privind contribuţiile şi taxele şi impozitele derivate din plata salariilor, atât pentru angajator, cât şi pentru angajaţi;

5.   asigurarea unor condiţii mai bune de muncă pentru salariaţi:

-  analizează împreună cu conducerea compartimentelor condiţiile de muncă şi de acordare a asistenţei medico-sanitare;

6.  alte activităţi:

- îndeplineşte şi alte atribuţii dispuse de conducerea unităţii sau rezultate din acte normative.

C. Compartimentul arhivă are următoarele atribuţii:

- răspunde de evidenţa, selectarea, păstrarea şi clasarea documentelor create şi deţinute în arhivă;

-   predă materialul selectat la Arhivele Statului, iar documentele casate la deşeuri;

-  răspunde de actualizarea nomenclatorului arhivistic al ASAS şi de organizarea activităţii arhivei;

- primirea documentelor de la compartimente în gestiune;

- eliberarea materialelor solicitate pentru a stabili vechimea în muncă.

D. Compartimentul sănătate şi securitate în muncă îndeplineşte atribuţiile ce decurg din prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi din normele metodologice de aplicare a acesteia.

B. Structuri ale ASAS subordonate secretarului general

Art. 34. - Serviciul patrimoniu, investiţii, achiziţii şi administrativ are în structură următoarele compartimente: Compartimentul patrimoniu, investiţii, Compartimentul achiziţii publice, Compartimentul dezvoltare tehnologică şi Compartimentul administrativ.

A.  Compartimentul patrimoniu, investiţii are următoarele atribuţii principale:

a)   analizează şi fundamentează, pe baza propunerilor transmise de către ASAS şi unităţile subordonate/coordonate de ASAS, programul anual de investiţii şi volumul cheltuielilor pentru reparaţii capitale la obiectivele de investiţii ale ASAS, finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat;

b)  analizează şi susţine fundamentarea propunerilor de finanţare pentru lucrările de execuţie, achiziţii de echipamente, instalaţii, utilaje şi dotări independente, pentru unităţile subordonate şi ASAS, urmăreşte respectarea şi încadrarea în valorile aprobate, precum şi eventuala necesitate de suplimentare a acestora;

c) participă la transmiterea datelor şi modificărilor apărute în legislaţie, cu prelucrarea de rigoare în specificul activităţii de investiţii;

d)  participă, în baza sarcinilor primite de la conducerea ASAS, la adjudecarea execuţiei lucrărilor de construcţii, la recepţionarea acestora, în vederea asigurării calităţii, siguranţei şi durabilităţii construcţiilor şi la achiziţionarea utilajelor şi dotărilor, în comisiile de licitaţii;

e)  alături de titulari, atunci când se solicită, participă cu reprezentanţi la elaborarea programelor şi avizarea studiilor pentru proiecte de investiţii finanţate de organisme internaţionale;

f) coordonează activitatea de patrimoniu a unităţilor de CDI ale ASAS şi reactualizează inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea acestora;

g)  transmite inventarul bunurilor din patrimoniul public al statului către Ministerul Finanţelor Publice, spre centralizare, în conformitate cu listele întocmite de unităţile din subordinea/coordonarea ASAS;

h) în colaborare cu Compartimentul juridic, elaborează proiecte de acte normative pentru transferul de bunuri din domeniul public al statului şi fundamentează oportunitatea avizării transferurilor de bunuri publice;

i) analizează documentaţiile pentru scoaterea din funcţiune şi casarea activelor fixe corporale aparţinând unităţilor subordonate, conform legislaţiei în vigoare;

j) elaborează documentaţiile privind acordul pentru transferuri de active fixe corporale între unităţile subordonate/coordonate de ASAS.

B.  Compartimentul achiziţii publice are următoarele atribuţii principale:

a) centralizează solicitările şi elaborează programul anual al achiziţiilor publice pentru ASAS;

b)  monitorizează şi efectuează raportarea către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a contractelor atribuite, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;

c) transmite spre publicare anunţurile privind achiziţiile publice către Sistemul Electronic de Achiziţii Publice şi Monitorul Oficial al României;

d) întocmeşte un studiu de piaţă înaintea demarării procedurilor de achiziţie publică, inclusiv pentru procedurile proprii;

e) urmăreşte respectarea aplicării normelor metodologice în contractarea şi achiziţionarea lucrărilor de proiectare şi execuţie, a derulării fondurilor de la buget, menţinând o colaborare optimă cu toate unităţile din subordinea/coordonarea ASAS.

C. Compartimentul dezvoltare tehnologică are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte valorificarea cu prioritate a rezultatelor din cercetarea ştiinţifică, în sectorul de dezvoltare propriu al ASAS şi în unităţile de CDI ale ASAS, pentru obţinerea de seminţe, material săditor şi animale de rasă din categorii biologice superioare;

b) se preocupă de extinderea aplicării rezultatelor din cercetare-dezvoltare în exploataţiile agricole;

c) urmăreşte utilizarea eficientă a patrimoniului propriu al ASAS şi al unităţilor de CDI, constituit din suprafeţe de teren, bunuri imobile şi dotare tehnică;

d)  colaborează cu secţiile de specialitate şi cu serviciile, birourile şi compartimentele funcţionale din cadrul ASAS.

D.  Compartimentul administrativ are următoarele atribuţii:

- asigură activitatea de primire-înregistrare-repartizare şi predare a corespondenţei, precum şi expedierea acesteia la destinatari după rezolvare;

-  asigură activitatea de secretariat a conducerii şi a compartimentelor din cadrul unităţii;

- urmăreşte şi răspunde de executarea lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale în conformitate cu prevederile din contractele de prestări de servicii;

-  răspunde de utilizarea raţională şi evidenţa imobilelor, instalaţiilor, mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar de uz administrativ-gospodăresc;

-  ia măsuri pentru buna gospodărire a utilităţilor (energie electrică, apă rece, energie termică, gaze etc);

- colaborează împreuna cu Compartimentul achiziţii publice la întocmirea planului anual al achiziţiilor publice şi la întocmirea contractelor de achiziţii publice;

-  urmăreşte modul de respectare a contractelor privind asigurarea service-ului imprimantelor, aparatelor de multiplicare şi a faxurilor şi sesizează conducătorul ierarhic superior cu privire la constatarea unor abateri;

- gestionează şi răspunde de buna utilizare a parcului auto ce deserveşte ASAS;

- urmăreşte încadrarea în cotele de carburanţi a autoturismelor din parcul auto propriu şi urmăreşte starea tehnică a acestora;

- asigură activitatea de pază şi de curăţenie şi întreţinere la sediul ASAS;

- primeşte, verifică şi certifică în privinţa legalităţii, realităţii şi regularităţii facturilor sosite de la furnizori;

- asigură prin atelierul xerox multiplicarea lucrărilor;

- ţine evidenta spaţiilor din sediul ASAS;

- asigură respectarea măsurilor din planul de pază privind protecţia personalului salariat şi a patrimoniului, accesul în incintă şi clădirile din administrarea ASAS, modul de anunţare şi alarmare a situaţiilor de urgenţă;

-  întocmeşte fişe de calcul al chiriilor şi cheltuielilor de întreţinere;

-  gestionează materialele de consum, activele fixe şi obiectele de inventar din cadrul ASAS;

-  asigură dotarea, funcţionarea, exploatarea instalaţiilor pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.

Art. 35. -(1) Serviciul Biblioteca ASAS, editură, publicaţii, IT gestionează fondul de carte al ASAS, organizarea şi funcţionarea bibliotecii făcându-se pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Prezidiul ASAS.

(2) Biblioteca ASAS este o bibliotecă specializată şi are următoarele atribuţii:

a) solicită de la forurile competente fonduri necesare achiziţionării publicaţiilor străine în vederea completării fondului documentar, stabileşte cu conducerea ASAS priorităţile şi se ocupă de formalităţile necesare aprobării acestora;

b) comandă publicaţiile, în limita fondurilor aprobate, în urma consultării cu conducerea ASAS, şi urmăreşte permanent situaţia livrărilor;

c)  în privinţa publicaţiilor primite ca donaţie, stabileşte preţurile/unitate de bibliotecă, conform Legii nr. 32/1994, legea sponsorizării;

d) înregistrează toate publicaţiile în registrul inventar şi în registrul mişcarea fondurilor, atribuind fiecărei publicaţii o cotă topografică care stabileşte locul acesteia în depozit;

e) ţine permanent legătura cu Serviciul financiar-contabil, atât pentru plăţi, cât şi pentru decontarea periodică a sumelor aferente publicaţiilor primite;

f)  prelucrează conform softului de bibliotecă TINLIB toate publicaţiile, în vederea găsirii lor de către cititori;

g) ţine legătura cu firma importatoare de publicaţii în scopul eliminării disfuncţionalităţilorîn distribuţia acestora;

h) raportează anual Institutului Naţional de Statistică, prin formularul CULT 1, situaţia bibliotecii în anul anterior (intrări/ieşiri de publicaţii, sume alocate pentru publicaţii, nr. de personal, nr. de cititori etc);

i) asigură organizarea depozitelor pe baze moderne, în aşa fel încât toate publicaţiile existente în baza de date să poată fi găsite cu uşurinţă;

j) organizează sala de lectură cu materiale de referinţă (dicţionare, enciclopedii, anuare statistice); supraveghează accesul liber la raft al cititorilor;

k) pune la dispoziţia cititorilor baza de date existentă şi îi ajută să o folosească corect pentru a găsi publicaţiile solicitate;

l) asigură informarea si documentarea ştiinţifică în domeniile ASAS;

m) iniţiază schimburi de publicaţii cu biblioteci, instituţii şi societăţi ştiinţifice din ţară şi străinătate;

n) conservă patrimoniul de carte veche din dotarea Bibliotecii ASAS;

o) organizează manifestări expoziţionale de carte.

(3) Compartimentul IT are următoarele atribuţii principale:

- elaborează studii, analize, strategii şi politici de dezvoltare a sistemelor informatice pe domeniile de activitate ale ASAS;

-  elaborează proiecte de informatizare pentru ASAS şi unităţile de CDI;

-  monitorizează execuţia proiectelor de informatizare şi asigură interfaţa tehnică între ASAS şi unităţile de CDI;

- asigură instalarea şi configurarea echipamentelor pentru buna funcţionare a acestora în sistem;

-  gestionează bazele de date, securitatea acestora, a sistemelor şi reţelelor, accesul la distanţă în reţeaua internă şi transferul informaţiilor analitice şi sintetice către/dinspre sistemele informatice ale instituţiilor subordonate sau aflate în coordonarea ASAS;

- acordă asistentă tehnică utilizatorilor din compartimentele ASAS;

- iniţiază acţiuni pentru pregătirea IT a personalului instituţiei, pe baza unor programe de specializare, în colaborare cu Compartimentul de resurse umane, salarizare.

Art. 36. - (1) Unitatea de management pentru programe şi proiecte de cercetare-dezvoltare (UMP) evaluează, gestionează şi monitorizează în sistem competiţional proiectele de cercetare-dezvoltare-inovare din cadrul programelor finanţate de la bugetul de stat sau din alte surse.

(2)  UMP gestionează fondurile alocate prin ASAS destinate finanţării proiectelor de cercetare-dezvoltare.

(3)  Structura, atribuţiile şi regulamentul de organizare şi funcţionare se stabilesc de Prezidiu.

(4) Finanţarea UMP se face din venituri proprii provenite din fondurile alocate programelor şi proiectelor gestionate.

(5) Personalul UMP este angajat prin concurs organizat de ASAS.

CAPITOLUL V

Relaţiile ASAS cu instituţiile centrale şi cu unităţile de CDI subordonate sau coordonate

Art. 37. -ASAS colaborează cu instituţiile guvernamentale şi parlamentare pentru fundamentarea ştiinţifică a deciziilor acestora în domeniul agricol, participă la elaborarea strategiilor naţionale care includ şi domeniul agricol şi a reglementărilor pentru armonizarea cu legislaţia Uniunii Europene.

Art. 38. - (1) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare de drept public subordonate/coordonate de ASAS sunt prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3 la Legea nr. 45/2009, cu modificările ulterioare.

(2) Structura reţelei de cercetare-dezvoltare-inovare a ASAS poate suferi modificări, ca urmare a evaluării, atestării şi acreditării, efectuate la intervale de timp stabilite legal, sau la modificarea obiectului de activitate.

Art. 39. - Obiectivele unităţilor de CDI sunt: cercetarea fundamentală şi aplicativă, dezvoltarea tehnologică şi inovarea, producerea, multiplicarea şi comercializarea de seminţe, material săditor, animale de rasă şi alte produse specifice profilului de activitate; transferul tehnologic al rezultatelor cercetării, instruirea profesională, servicii de consultanţă şi expertiză, editarea de publicaţii; relaţii ştiinţifice internaţionale; alte obiective ce decurg din activitatea specifică unităţilor de CDI, inclusiv activităţi de cooperare sau de asociere cu alte instituţii, organizaţii şi operatori economici din ţară şi din străinătate.

Art. 40. - (1) Unităţile de CDI sunt subordonate sau coordonate de ASAS.

(2) Atribuţiile ASAS privind unităţile subordonate sunt următoarele:

a)  avizează obiectivele şi proiectele din planul sectorial şi programul-nucleu propuse spre finanţare;

b) aprobă modificarea/completarea obiectului de activitate al unităţilor de CDI, precum şi tematica generală a acestuia;

c) aprobă propuneri de colaborare şi asociere în participaţiune a unităţilor de CDI cu unităţile de învăţământ şi operatori economici, pentru realizarea de servicii sau activităţi de cercetare şi de producţie destinate transferului tehnologic şi obţinerii de beneficii reciproce. Controlează şi analizează eficienţa asocierilor şi adoptă măsuri în consecinţă;

d) analizează modul de folosire a fondului funciar administrat de unităţile de CDI subordonate şi adoptă măsuri corespunzătoare;

e) aprobă organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale unităţilor de CDI;

f) stabileşte componenţa comisiilor de concurs pentru funcţiile de directori general/directori ai unităţilor de CDI şi îi numeşte pe aceştia;

g) confirmă componenţa consiliilor ştiinţifice alese şi numeşte/revocă membrii consiliilor de administraţie ale unităţilor de CDI, pe baza propunerii directorilor general/directorilor acestora;

h) stabileşte şi aprobă drepturile salariale, premiile şi recompensele directorilor generali/directorilor unităţilor de CDI subordonate/coordonate;

i) monitorizează execuţia proiectelor de cercetare-dezvoltare prin UMP;

j) analizează semestrial bilanţul contabil şi raportul de gestiune asupra activităţii desfăşurate de unităţile de CDI;

k) analizează şi aprobă rapoartele privind activitatea realizată de unităţi, în contextul programelor de activităţi anuale;

l) aprobă documentaţia pentru deplasări în străinătate suportate din fonduri publice a personalului din cadrul unităţilor de CDI subordonate/coordonate;

m) organizează şi efectuează îndrumarea, precum şi auditul activităţilor din cadrul unităţilor de CDI şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

n) organizează, conform prevederilor legale, programe privind formarea şi dezvoltarea resurselor umane utilizate în cercetare-dezvoltare;

o) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior, pe bază de reciprocitate, la realizarea unor proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare, elaborarea unor programe de formare continuă, pregătirea prin doctorat, cursuri postuniversitare, practica studenţilor etc;

p) aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de CDI.

(3) In activitatea de coordonare, ASAS are următoarele atribuţii:

a) procedează la evaluarea în vederea atestării şi acreditării unităţilor aflate în coordonare;

b)  aprobă comisiile de concurs pentru obţinerea gradelor profesionale de cercetător ştiinţific I şi II şi propune Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării validarea prin ordin al ministrului;

c)  avizează rapoartele anuale referitoare la activitatea de cercetare desfăşurată şi rezultatele obţinute;

d)  avizează rezultatele proiectelor de cooperare ştiinţifică internaţională ale unităţilor coordonate.

Art. 41. - Unităţile de CDI coordonate de ASAS au următoarele obligaţii:

a)  să informeze ASAS, prin raport anual, cu privire la activitatea de cercetare desfăşurată şi rezultatele obţinute;

b) să participe la acţiunile organizate de secţiile ştiinţifice şi de filiale;

c) să răspundă la solicitările ASAS legate de monitorizarea activităţii de cercetare;

d)  să organizeze sesiuni anuale, în nume propriu sau în colaborare cu unităţile de profil ale ASAS ori ca manifestări sub egida ASAS;

e) să colaboreze la elaborarea lucrărilor solicitate de ASAS privind obiectivele prioritare de cercetare, proiectelor, strategiilor de cercetare şi a altor documente de interes pentru domeniul agricol.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

Art. 42. -In vederea creşterii eficienţei muncii şi a delimitării precise a sarcinilor de serviciu, se va proceda la elaborarea fişei postului pentru angajaţii ASAS.

Art. 43. - (1) Prezentul regulament a fost aprobat de Adunarea generală în şedinţa sa de lucru din data de 23 iunie 2009 şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Prezentul regulament poate fi modificat din iniţiativa Prezidiului, în urma schimbărilor survenite în legislaţia din domeniu, sau la propunerea unei treimi dintre membrii titulari şi corespondenţi ai ASAS şi apoi supus Adunării generale.

Art. 44. - Odată cu adoptarea prezentului regulament îşi încetează valabilitatea Regulamentul de organizare şi funcţionare al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe lonescu-Şişeşti" aprobat la data de 9 iulie 2002.