HOTARARE Nr.
1470 din 6 decembrie 2007
pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007
privind datoria publica
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 870 din 19 decembrie 2007
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
64/2007 privind datoria publică,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Normele
metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007
privind datoria publică, prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentelor
norme metodologice se abrogă Hotărârea Guvernului nr.
2.415/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii datoriei publice nr. 313/2004, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 18 ianuarie 2005, cu modificările şi completările
ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul economiei şi
finanţelor,
Varujan Vosganian
p. Ministrul internelor şi reformei administrative,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgentă a
Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică
1. Art.1 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 (denumită în continuare ordonanţă de
urgenţă):
Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul general
şi principiile administrării datoriei publice.
Norme metodologice:
1.1. Prin administrarea datoriei publice se înţelege ansamblul operaţiunilor privind dimensionarea,
structurarea, contractarea şi derularea datoriei publice guvernamentale,
incluzând refinanţarea/rambursarea, modificarea caracteristicilor,
înregistrarea şi raportarea acesteia, precum şi administrarea riscurilor
aferente datoriei publice guvernamentale şi ansamblul operaţiunilor de
autorizare şi monitorizare a datoriei publice locale.
2. Art. 2 lit. d) şi
e) din ordonanţa de urgenţă:
In înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă,
termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) autorizare
bugetară permanentă - autorizarea Guvernului de a asigura permanent surse în bugetul de
stat aferente plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor
costuri aferente datoriei publice
guvernamentale, conform prevederilor legale în vigoare;
b) Comitetul
Interministerial de Finanţări, Garanţii si Asigurări- organismul care avizează condiţiile financiare privind emiterea
de garanţii de stat, precum şi acordarea de subîmprumuturi sub forma unor
obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, ale cărui componenţă şi
competenţe se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
c) datorie publică
- totalitatea
obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi locale;
d) datorie publică guvernamentală - totalitatea
obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile
angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvern prin Ministerul Economiei
şi Finanţelor, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
e) datorie publică
locală - totalitatea obligaţiilor unităţilor
administrativ-teritoriale, la un moment dat, provenind din finanţările
rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de către autorităţile
administraţiei publice locale, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de
urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale;
f) fond de risc - fondul constituit la Ministerul Economiei şi Finanţelor şi la
nivelul unităţii administrativ-teritoriale de către autorităţile administraţiei
publice locale, din comisioanele încasate de la subîmprumutaţi/garantaţi de
Guvern, respectiv de la garantaţii de către autorităţile administraţiei publice
locale, precum şi din alte surse prevăzute de lege;
g) garantat-
persoana juridică pentru care se prevede că rambursarea finanţării garantate de
stat să se facă din veniturile proprii, fără a afecta bugetul de stat, sau, în
cazul garanţiilor acordate unităţilor administrativ-teritoriale, se prevede ca
rambursarea să se facă din bugetele locale, precum şi din veniturile
operatorilor economici şi serviciilor publice din subordinea unităţilor admnistrativ-teritoriale care
beneficiază de garanţiile acordate de către acestea, pentru care se prevede ca
rambursarea să se facă din surse proprii;
h) garanţie
- angajamentul asumat în numele şi în
contul statului de către Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, sau
de către unităţile administrativ-teritoriale, prin autorităţile administraţiei
publice locale, în calitate de garant, de a plăti la scadenţă obligaţiile
neonorate ale garantatului, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;
i) serviciul datoriei publice - totalitatea sumelor reprezentând rate
de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice
provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau
garantate de către Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, sau de
către unităţile administrativ-teritoriale prin autorităţile administraţiei
publice locale pentru o perioadă determinată;
j) subîmprumut-
finanţare rambursabilă angajată de stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor
şi transferată către subîmprumutat prin acordul de împrumut subsidiar;
k) subîmprumutat- persoana juridică care beneficiază de împrumuturi angajate de
Ministerul Economiei şi Finanţelor şi a căror rambursare se asigură exclusiv din
veniturile proprii ale acesteia, fără a afecta bugetul de stat sau în cazul
unităţilor administrativ-teritoriale se prevede ca rambursarea să se facă din
bugetele locale.
Norme metodologice:
2.b) Comitetul
Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări - examinează şi avizează emiterea de garanţii de stat pentru
împrumuturile contractate de operatorii economici şi unităţile
administrativ-teritoriale şi subîmprumuturile acordate acestora de Ministerul
Economiei şi Finanţelor.
2.c) Datorie publică reprezintă totalitatea obligaţiilor de natura datoriei publice
guvernamentale şi locale, care pot fi exprimate în moneda naţională şi în
valută. In scopul evaluării datoriei publice a României, orice obligaţie
exprimată în valută este calculată în monedă naţională, utilizându-se cursul
valutar comunicat de Banca Naţională a României valabil în ultima zi din
perioada pentru care se face raportarea.
2.d) Datoria publică guvernamentală este alcătuită din
datoria publică guvernamentală directă şi datoria publică guvernamentală
garantată.
Datoria publică guvernamentală directă reprezintă totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat,
provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale de Guvern
prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform dispoziţiilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 (denumită în continuare ordonanţă de
urgenţă), inclusiv cele contractate de autorităţile administraţiei publice
centrale până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Datoria publică guvernamentală garantată reprezintă totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat,
provenind din finanţările rambursabile garantate de Guvern prin Ministerul
Economiei şi Finanţelor, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă,
exclusiv cele contractate de autorităţile administraţiei publice centrale până
la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
2.e) Datoria publică locală este alcătuită din datoria
publică locală directă şi datoria publică locală garantată.
Datoria publică locală directă reprezintă totalitatea obligaţiilor unităţilor
administrativ-teritoriale la un moment dat, provenind din finanţările
rambursabile angajate direct de către acestea, pe baze
contractuale, conform dispoziţiilor prezentei
ordonanţe de urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice
locale, cu modificările şi completările ulterioare.
Datoria publică locală garantată reprezintă totalitatea obligaţiilor unităţilor
administrativ-teritoriale la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile
garantate de către acestea, conform dispoziţiilor prezentei ordonanţe de
urgenţă şi ale Legii nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Art. 3 din
ordonanţa de urgenţă:
(1) In procesul de administrare a datoriei publice
guvernamentale, Ministerul Economiei şi Finanţelor are ca obiectiv asigurarea
necesităţilor de finanţare guvernamentală în condiţiile minimizării costurilor
pe termen lung şi limitării riscurilor implicate;
(2) Instrumentele utilizate de Ministerul Economiei
şi Finanţelor în scopul atingerii obiectivelor privind administrarea datoriei
publice guvernamentale se stabilesc prin norme emise în aplicarea prezentei
ordonanţe de urgenţă. La definirea instrumentelor de datorie se vor avea în
vedere reglementările în materie ale instituţiilor europene abilitate;
(3) In cazul operaţiunilor de administrare a
riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale,
Ministerul Economiei şi Finanţelor poate încheia acorduri cu instituţiile
financiare, în vederea utilizării de instrumente specifice, care pot prevedea
compensarea bilaterală a obligaţiilor rezultate între părţile participante,
astfel încât să rezulte periodic o singură obligaţie finală netă a uneia dintre
părţi, în conformitate cu legislaţia în materie în vigoare şi în baza normelor
emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă;
(4) Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează cu
consultarea Băncii Naţionale a României strategia pe termen mediu privind
administrarea datoriei publice guvernamentale pe care o înaintează spre
aprobare Guvernului şi spre informare Parlamentului României; strategia este
revizuibilă anual sau ori de câte ori condiţiile de piaţă şi/sau necesităţile
de finanţare o impun;
(5) Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate în
urma efectuării operaţiunilor de administrare a datoriei publice
guvernamentale, în conformitate cu prevederile alin. (1), reprezintă venituri,
respectiv cheltuieli ale bugetului de stat sau
ale bugetului trezoreriei statului.
Norme metodologice:
3.1. Ministerul Economiei şi
Finanţelor este singurul administrator al datoriei publice guvernamentale,
directă şi garantată, în lei şi în valută, şi are, pentru îndeplinirea acestui
scop, autoritatea de a întreprinde următoarele:
a) estimează şi asigură necesarul de lichiditate şi
disponibilităţi băneşti pentru realizarea la timp şi în condiţii de siguranţă a
cheltuielilor bugetare;
b) administrează datoria publică guvernamentală,
inclusiv costurile şi riscurile asociate, ţinând cont de evoluţia pieţelor
financiare interne şi externe, astfel încât, pe termen lung, să se minimizeze
costurile aferente, prin acceptarea unor riscuri limitate;
c) stabileşte, ţinând cont de contextul şi de
perspectivele macroeconomice, precum şi de condiţiile şi perspectivele pieţelor
financiare, strategia, instrumentele şi caracteristicile datoriei publice
guvernamentale;
d) în procesul de administrare a datoriei publice
guvernamentale, menţine în permanenţă relaţii cu instituţiile financiare
interne şi externe, cu mediile investiţionale şi cu agenţiile internaţionale de rating şi monitorizează factorii care
pot influenţa condiţiile derulării eficiente şi în siguranţă a operaţiunilor
specifice;
e) elaborează anual Contul general al datoriei publice,
ca anexă la Contul general anual de execuţie a bugetului de stat.
3.2. Instrumentele de datorie utilizate pentru
administrarea datoriei publice guvernamentale pot fi emise şi/sau utilizate
doar de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, fiind denominate în lei
şi/sau în valută, prin accesarea pieţelor financiare interne şi externe, după
cum urmează:
3.2.1. Instrumentele de
datorie publică guvernamentală ce pot fi contractate, nefiind însă limitate la
acestea, sunt:
a) titlurile de stat, inclusiv
certificatele de trezorerie pentru populaţie nerăscumpărate la scadenţă şi
transformate în certificate de depozit;
b) împrumuturile de la instituţii financiare româneşti
sau străine;
c) împrumuturile de la guverne şi agenţii
guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte
organizaţii internaţionale;
d) împrumuturi temporare din disponibilităţile contului
curent general al Trezoreriei Statului;
e) instrumente structurate, cum ar fi credite furnizor;
f) leasing financiar;
g) instrumente de cash management (atragere de depozite,
operaţiuni repo şi altele asemenea);
h)scrisori de garanţie de stat.
3.2.2. Instrumentele de datorie pot fi contractate pe
termen scurt (durata de rambursare nu depăşeşte un
an), pe termen mediu (durata de rambursare este mai mare de un an, dar nu depăşeşte
5 ani) şi pe termen lung (durata de rambursare depăşeşte 5 ani).
3.2.3. Datoria contractată până
la momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă de către ordonatorii
principali de credite fără garanţia statului sau de către operatorii economici,
în baza scrisorilor de confort pentru care rambursarea se efectuează din surse
proprii şi în completare din bugetul de stat, se înregistrează în registrul
datoriei publice.
3.2.4. In scopul contractării
datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor menţionate la
pct. 3.2.1. lit. b), e) şi f), Ministerul Economiei şi Finanţelor alege
instituţia/instituţiile finanţatoare în conformitate cu prevederile legislaţiei
naţionale privind achiziţiile publice; în cazul emisiunilor de titluri de stat,
prin licitaţie, conform regulamentelor şi procedurilor specifice pieţei
titlurilor de stat; în cazul împrumuturilor bilaterale de la instituţii
financiare, selecţia se realizează prin transmiterea de cerere de ofertă către
instituţiile financiare şi/sau publicarea cererii de ofertă pe web-site-ul
Ministerului Economiei şi Finanţelor; în cazul emisiunilor de titluri de stat
pe pieţele internaţionale, selecţia se realizează doar după aprobarea în Guvern
a emisiunii, pe baza transmiterii de cerere de ofertă către instituţii
financiare şi/sau publicarea cererii de ofertă pe web-site-ul Ministerului
Economiei şi Finanţelor; în cazul împrumuturilor pe termen scurt în cadrul
operaţiunilor de cash management, selecţia se poate realiza pe bază de anunţuri
transmise prin mijloace de comunicaţie (e-mail securizat, fax etc.) sau prin
alte metode, conform legislaţiei privind formarea şi utilizarea resurselor
derulate prin Trezoreria Statului.
3.2.5. In funcţie de tipul
instrumentului ales şi de complexitatea procedurii de selecţie, Ministerul
Economiei şi Finanţelor poate emite norme privind procedura de selecţie a
instituţiei finanţatoare, aprobate prin ordin al ministrului economiei şi
finanţelor, astfel încât transparenţa, durata şi siguranţa procesului de
contractare a finanţării rambursabile să fie adecvate caracteristicilor specifice ale pieţelor accesate şi
să conducă la executarea eficientă a operaţiunilor respective.
3.2.6. Pentru administrarea riscurilor asociate datoriei
publice guvernamentale, Ministerul Economiei şi
Finanţelor este autorizat să facă următoarele operaţiuni, fără a se limita la
acestea:
a) swap-uri valutare, contracte futures, opţiuni şi
alte operaţiuni specifice de administrare a riscului
valutar;
b) contracte forward, swap-uri pe rata dobânzii,
opţiuni şi alte operaţiuni specifice de administrare a riscului de dobândă;
c) operaţiuni de administrare a serviciului datoriei
publice guvernamentale prin refinanţarea datoriei scadente şi/sau rambursarea
anticipată a unei datorii existente nescadente, incluzând modificarea
condiţiilor aferente datoriei existente prin operaţiuni de răscumpărare
anticipată a titlurilor de stat, de preschimbare a acestora cu titluri de stat
noi, de preschimbare a unor instrumente cu alte instrumente de natura datoriei
publice guvernamentale, precum şi alte operaţiuni;
d) operaţiuni de administrare a riscului de credit
aferent portofoliului de datorie guvernamentală prin acordarea/perceperea de
garanţii/colaterale celorlalte părţi cu care încheie contracte/acorduri în
procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale.
3.2.7. Definiţiile şi
condiţiile de utilizare a instrumentelor menţionate la pct. 3.2.1 şi 3.2.4 se
stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului economiei şi
finanţelor.
3.3.1. In scopul realizării
operaţiunilor de administrare a riscurilor asociate obligaţiilor de natura
datoriei publice guvernamentale, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate
încheia cu instituţii financiare contracte/acorduri-cadru (acorduri ISDA) care
nu generează obligaţii financiare pentru părţile semnatare, dar care stipulează
condiţiile generale în care se vor desfăşura operaţiunile între părţi.
3.3.2. Acordurile menţionate
la pct. 3.3.1 definesc şi reglementează operaţiunile de compensare bilaterală (netting), care presupun compensarea,
până la obţinerea unei sume nete (offset), convertită într-o singură valută, a valorilor unor drepturi sau
obligaţii de plată rezultate între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi
instituţiile financiare cu care se încheie acordurile/contractele financiare
pentru administrarea datoriei guvernamentale şi/sau de administrare a
riscurilor aferente obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale.
3.3.3. In baza acordurilor
încheiate cu instituţiile financiare, prevăzute la pct. 3.3.2, Ministerul
Economiei şi Finanţelor poate utiliza instrumente financiare derivate (swap-uri
valutare, de rată a dobânzii, contracte forward sau futures, opţiuni etc.)
pentru asigurarea riscurilor specifice unor obligaţii de natura datoriei
guvernamentale existente şi/sau viitoare fără a mai fi necesară o selecţie
prealabilă a instituţiei financiare care va oferi instrumentul ales.
3.3.4. Instrumentele financiare derivate, utilizate
în conformitate cu pct. 3.3.2, pot genera schimbarea
fluxurilor de numerar pentru obligaţiile de natura datoriei publice
guvernamentale existente şi/sau viitoare, ele fiind strâns legate de aceste
obligaţii-suport. Definiţiile şi condiţiile de utilizare pentru aceste
instrumente se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului
economiei şi finanţelor.
3.4.1. Strategia pe termen mediu privind administrarea
datoriei publice guvernamentale prezintă obiectivele
referitoare la managementul datoriei publice pe termen mediu, precum şi
instrumentele care vor fi utilizate în scopul atingerii acestor obiective,
ţinând cont de evoluţiile şi perspectivele macroeconomice şi cele aferente
pieţelor financiare pe perioada acoperită.
3.4.2. Până la sfârşitul
anului 2007 va fi elaborată, supusă aprobării Guvernului şi transmisă spre
informare Parlamentului prima strategie pe termen mediu privind administrarea
datoriei publice guvernamentale, care va acoperi perioada 2008-2010.
3.4.3. Strategia privind administrarea datoriei
publice guvernamentale poate fi revizuită anual sau
ori de câte ori este nevoie, în funcţie de evoluţiile condiţiilor de piaţă şi
de modificarea necesităţilor de finanţare, ca urmare a modificării ţintei de
deficit bugetar.
3.4.4. In fiecare an, începând
cu anul 2009, până la 31 martie, Ministerul Economiei şi Finanţelor va prezenta
spre aprobare Guvernului României raportul referitor la implementarea
strategiei pe termen mediu privind administrarea datoriei publice
guvernamentale pentru anul anterior.
3.5.1. Veniturile şi cheltuielile rezultate în urma
utilizării instrumentelor financiare derivate şi/sau a altor instrumente
specifice administrării riscurilor asociate datoriei publice guvernamentale
reprezintă venituri şi/sau cheltuieli ale bugetului de
stat.
3.5.2. Veniturile din dobânda
acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de titluri de stat de tip benchmark
reprezintă venit la bugetul Trezoreriei Statului; plata dobânzii la scadenţă,
aferentă acestor titluri, se efectuează din bugetul Trezoreriei Statului, în
limita creditelor bugetare aprobate şi în completare de la bugetul de stat.
4. Art. 4 din
ordonanţă:
(1) Guvernul este autorizat să angajeze în numele şi
contul statului obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale numai prin
Ministerul Economiei şi Finanţelor, în următoarele scopuri:
a) finanţarea deficitului bugetului de stat,
finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului
asigurărilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinaţie,
finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat şi bugetului
asigurărilor sociale de stat din exerciţiul curent;
b) refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei
publice guvernamentale;
c) menţinerea în permanenţă a unui sold
corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de
Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu criteriile prevăzute în
normele metodologice elaborate în conformitate cu art. 12 alin (1);
d) finanţarea pe bază de lege, a unor
programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru economia românească;
(2) In cazul alin. (1) lit. d) beneficiarii
garanţiilor de stat, precum şi subîmprumutaţii se stabilesc, pentru fiecare caz
în parte, prin lege, numai după obţinerea avizului din partea Comitetului
Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări;
(3) Autorităţile administraţiei publice centrale nu
pot fi beneficiari ai garanţiilor de stat sau ai subîmprumuturilor acordate de
către Ministerul Economiei şi Finanţelor;
(4) Pe parcursul unui an, Ministerul Economiei şi Finanţelor contractează împrumuturi
guvernamentale, pentru scopurile precizate la alin. (1), independent de
evoluţia disponibilităţilor existente în contul curent general al Trezoreriei
Statului şi de evoluţia veniturilor şi cheltuielilor
bugetului de stat în decursul acelui an.
(5) Finanţările rambursabile contractate de la
organismele financiare internaţionale destinate finanţării deficitului bugetului de stat se
aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(6) Modalitatea de aprobare a operaţiunilor de contractare a datoriei publice guvernamentale se
stabileşte prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
Norme metodologice:
4.1.b) Refinanţarea datoriei
publice guvernamentale reprezintă contractarea unei datorii noi în vederea plăţii unei
obligaţii financiare de natura datoriei publice guvernamentale scadente. Rambursarea/răscumpărarea
anticipată reprezintă plata înainte de termen/scadenţă a unei obligaţii de
natura datoriei publice guvernamentale, care se poate realiza fie ca urmare a
exercitării acestei opţiuni de către creditori, fie ca urmare a exercitării
opţiunii de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, în scopul administrării
eficiente a datoriei publice guvernamentale şi a serviciului datoriei publice
guvernamentale, In cazul rambursării anticipate, costurile aferente acestei
operaţiuni reprezintă cheltuieli bugetare ale anului bugetar în care se
efectuează operaţiunea.
4.1.c) In vederea asigurării
permanente şi în condiţii de siguranţă a resurselor
financiare necesare efectuării plăţilor din contul
curent general al Trezoreriei Statului, Ministerul Economiei şi Finanţelor
stabileşte, prin ordin al ministrului, un nivel minim necesar în acest cont.
Sumele care depăşesc această valoare minimă pot fi investite în instrumente de
piaţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind derularea şi utilizarea
resurselor Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi
rentabilitatea fondurilor, în această ordine şi prioritate.
4.1.1. Contractarea datoriei
publice prin emiterea de titluri de stat se realizează ţinându-se cont de
obiectivele specifice privind dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, care vor
fi incluse în strategia pe termen mediu privind administrarea datoriei publice
guvernamentale. Astfel, în luna decembrie a fiecărui an, Ministerul Economiei
şi Finanţelor va anunţa programul de emisiune a titlurilor de stat pe piaţa
internă şi externă pentru anul următor. Acest program poate fi modificat în
cursul anului, în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare şi de modificarea
necesităţilor de finanţare. Calendarul anual se detaliază prin anunţurile şi
prospectele periodice emise în cursul unui an, fiind specificate
caracteristicile titlurilor de stat ce urmează a fi emise. Calendarul anual,
anunţurile şi prospectele periodice pot conţine informaţii cu privire la alte
operaţiuni cu titluri de stat, cum ar fi programul de răscumpărări în avans (buybacks) şi operaţiunile de
preschimbare a titlurilor de stat (exchange).
4.1.2 In cazul titlurilor de stat
emise pe piaţa internă interbancară, seria se stabileşte în conformitate cu
prevederile Convenţiei încheiate de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu
Depozitarul central. Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să
plătească Depozitarului central contravaloarea
serviciului de alocare a codurilor ISIN.
4.1.3. Contractarea datoriei
publice guvernamentale directe pe bază de legi speciale se efectuează prin
lansarea de împrumuturi de stat de tipul obligaţiunilor de stat dedicate, ale
căror caracteristici detaliate în prospectul de
emisiune sunt stabilite prin prevederile legilor speciale.
Valoarea nominală şi data emisiunii obligaţiunilor de
stat sunt indicate pe propria răspundere de către beneficiarul desemnat de
legea speciala, prin solicitarea scrisă, formulată şi transmisă de către acesta
la Ministerul Economiei şi Finanţelor, însoţită de următoarele documente
justificative: nota contabilă şi extrasul de cont din data acordării
împrumutului.
Pe baza solicitării beneficiarului desemnat, Ministerul
Economiei şi Finanţelor procedează la elaborarea şi aprobarea, prin ordin al
ministrului, a prospectului de emisiune al obligaţiunilor de stat.
Intre Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate
de împrumutat, şi beneficiarul obligaţiunilor de stat, desemnat prin legea
specială în calitate de împrumutător, se încheie o convenţie în care sunt
reluate şi completate condiţiile împrumutului: valoarea nominală, rata dobânzii
etc.
După aprobarea prospectului de emisiune prin ordin al
ministrului economiei şi finanţelor şi semnarea convenţiei, Ministerul
Economiei şi Finanţelor le transmite în copie şi, respectiv, în original
beneficiarului desemnat. Totodată, este notificată Banca Naţională a României,
în calitate de agent al statului, şi se transmit la direcţia de specialitate
din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor documentele justificative care
au însoţit solicitarea formulată de beneficiarul desemnat, în vederea
efectuării tuturor operaţiunilor cu privire la emisiune.
4.1.4. Contractarea datoriei publice
guvernamentale garantate pe bază de legi speciale se efectuează prin emiterea
de scrisori de garanţie în favoarea, în condiţiile şi în limita plafoanelor
stabilite prin prevederile legilor speciale şi/sau ale hotărârilor de Guvern
date în aplicarea acestora. Beneficiarul desemnat prin legea specială
formulează şi depune la Ministerul Economiei şi Finanţelor o solicitare scrisă
prin care indică, în limita plafoanelor aprobate, sumele şi termenul de valabilitate
al garanţiei. Pe baza acestei solicitări, Ministerul Economiei şi Finanţelor,
în conformitate cu prevederile legii speciale, procedează la elaborarea
scrisorilor de garanţie, care după aprobare sunt transmise în original
beneficiarului desemnat.
4.1.5. Ministerul Economiei şi
Finanţelor este autorizat să ofere compensaţii pentru titlurile de stat emise
în formă materializată, care au fost pierdute, furate, distruse sau
deteriorate, cu condiţia ca titlul de stat să fie identificabil prin serie,
număr şi descriere, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar
deţinătorul să fi efectuat formalităţile de publicitate în condiţiile legii.
4.1.6. Procedura de
contractare a finanţărilor rambursabile care reprezintă datorie publică
guvernamentală directă pentru fiecare instrument de datorie, precum şi
procedura de emitere a garanţiilor de stat se stabilesc prin norme aprobate
prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
4.2.1. Unităţile
administrativ-teritoriale pot fi beneficiare ale garanţiilor de stat sau
subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor numai pe
baza unei legi speciale, după obţinerea în prealabil a autorizării de
contractare din partea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi a
Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, în această
ordine. In cazul celorlalţi beneficiari ai garanţiilor de stat sau
subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor sunt
obligatorii aprobarea prin lege a garanţiei de stat/subîmprumutului, precum şi
avizul prealabil al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi
Asigurări.
4.2.2. Incheierea convenţiilor
de garanţie de stat şi a acordurilor de împrumut subsidiar sau a acordurilor de
împrumut subsidiar şi garanţie, după caz, se va face cu respectarea legislaţiei
în domeniul ajutorului de stat, prevederile obligatorii care trebuie incluse în
documentele necesare urmând a fi descrise prin ordin al ministrului economiei
şi finanţelor, emis în aplicarea prezentelor norme.
4.2.3. Subîmprumutarea
finanţărilor contractate de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor în numele statului, beneficiarilor
acesteia se face pe baza unor acorduri de împrumut subsidiar încheiate între
Ministerul Economiei şi Finanţelor
şi aceştia sau, după caz, în baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi
garanţie, încheiate între Ministerul Economiei şi Finanţelor, pe de o parte, şi
beneficiarii finali ai împrumutului, precum şi unităţile
administrativ-teritoriale garante ale acestora, în condiţiile Legii nr.
273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările
ulterioare, pe de altă parte.
4.2.4. Ministerul Economiei şi
Finanţelor, în numele statului român şi în baza prevederilor din acordurile de
împrumut şi din acordurile de împrumut subsidiar, poate mandata o instituţie
financiară să administreze împrumuturi externe, în condiţiile stabilite prin
acordul de administrare. Ministerul Economiei şi Finanţelor este autorizat să
plătească în schimbul acestui serviciu un comision de administrare din sursele
prevăzute în bugetul de stat.
4.2.5. Finanţările rambursabile
contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor în numele statului
român, a căror administrare a fost mandatată unei instituţii financiare, vor fi
plătite de către beneficiarii de subîmprumut Ministerului Economiei şi
Finanţelor sau, după caz, instituţiei financiare, în condiţiile stabilite prin
acordul de administrare şi prin acordurile de împrumut subsidiar sau acordurile
de împrumut subsidiar şi de garanţie.
4.2.6 Ministerul Economiei şi
Finanţelor percepe de la instituţiile financiare sau de la beneficiarii finali
un comision pentru alimentarea fondului de risc, în condiţiile prezentei
ordonanţe de urgenţă, dacă legea de ratificare a împrumutului nu prevede
altfel.
4.2.7. Ministerul Economiei şi
Finanţelor este autorizat să subîmprumute sau să emită garanţii de stat pentru
împrumuturi contractate de orice operator economic sau unitate
administrativ-teritorială desemnată prin lege specială, pentru care se prevede
ca rambursarea împrumutului garantat sau subîmprumutat de stat să se facă din
surse proprii, fără a afecta bugetul general consolidat, sau, în cazul
garanţiilor/ subîmprumuturilor acordate unităţilor administrativ-teritoriale,
se prevede ca rambursarea să se facă din bugetele locale ale acestora, numai cu
avizul Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări,
respectiv cu avizul prealabil al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al
Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale, precum şi în condiţiile impuse
de alte legi speciale.
Acordarea garanţiilor de stat şi a subîmprumuturilor de
către Ministerul Economiei şi Finanţelor se realizează, în conformitate cu
reglementările comunitare în domeniul ajutorului de stat, doar în baza unei
legi special adoptate în acest scop.
4.2.8. Banca de Export-Import a României - S.A. -
Eximbank va analiza şi va supune spre avizare
Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări proiectele
propuse în vederea autorizării emiterii unei garanţii de stat sau a acordării
unui subîmprumut de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, cu avizul
prealabil al acestuia.
4.2.9. Metodologia de lucru pentru Banca de
Export-Import a României - S.A. - Eximbank, precum şi
pentru Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări în
materie de avizare a acordării de subîmprumuturi sau garanţii de stat de către
Ministerul Economiei şi Finanţelor se stabileşte prin norme şi proceduri de
lucru aprobate de Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi
Asigurări şi publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
4.6. Emisiunile de titluri de stat pe piaţa internă se
aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, iar emisiunile de
titluri de stat pe pieţele externe se aprobă prin ordin al ministrului
economiei şi finanţelor, cu informarea Guvernului.
5. Art. 5 din ordonanţa de urgenţă:
(1) Rambursarea datoriei publice guvernamentale
reprezintă o obligaţie a statului necondiţionată şi irevocabilă de plată a
capitalului, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor
rambursabile angajate sau garantate. Cheltuielile privind serviciile prestate
de agenţiile de rating pentru evaluarea riscului de ţară, comisioanele,
dobânzile, valoarea discontului şi alte cheltuieli legate de angajarea
finanţărilor rambursabile în numele şi contul statului vor fi plătite din
bugetul de stat;
(2) In vederea plăţii serviciului datoriei publice
guvernamentale se acordă autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea
acestor cheltuieli;
(3) Sursele de plată pentru serviciul datoriei
publice guvernamentale sunt, după caz, următoarele:
a) disponibilităţile contului curent general al
Trezoreriei Statului;
b) finanţările rambursabile angajate în numele
statului pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;
c) cheltuielile prevăzute
cu această destinaţie în bugetul de stat;
d) sumele încasate de Ministerul Economiei şi
Finanţelor de la subîmprumutaţi, în baza acordurilor încheiate cu aceştia, cu
respectarea condiţiilor acordurilor prin care au fost angajate finanţările
rambursabile;
e) sumele prevăzute în bugetele persoanelor juridice
care au contractat finanţări rambursabile cu garanţia statului;
f) fondul de risc constituit la Ministerul Economiei
şi Finanţelor, pentru situaţiile în care garantaţii/ subîmprumutaţii nu îşi
onorează obligaţiile prevăzute în acordurile încheiate cu Ministerul Economiei
şi Finanţelor;
g) alte surse, în condiţiile legii;
(4) Banca Naţională a României în baza convenţiilor
încheiate cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, poate acţiona ca agent al
statului în rambursarea datoriei publice guvernamentale contractată în altă
monedă decât moneda naţională, precum şi în organizarea licitaţiilor de titluri
de stat pe piaţa internă;
(5) Pentru activităţile derulate de către Banca
Naţională a României, în conformitate cu alin. 4 în calitate de agent al
statului pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale şi pentru plasarea
către terţi a emisiunilor de titluri de stat, Ministerul Economiei şi
Finanţelor este autorizat să plătească comisioane din bugetul de stat, al căror
cuantum este stabilit prin convenţie între cele două părţi.
Norme metodologice:
5.1. Sumele reprezentând
ratele de capital, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente datoriei
publice guvernamentale, datorate la scadenţe conform prospectelor de emisiune,
acordurilor sau contractelor de împrumut, constituie serviciul datoriei publice
guvernamentale şi sunt o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului.
5.2. Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital
aferente datoriei publice guvernamentale se efectuează:
a) prin plata efectivă a sumelor datorate la scadenţă,
ceea ce conduce la diminuarea soldului împrumutului; sau
b) prin refinanţarea datoriei publice guvernamentale
conform prevederilor legale în vigoare.
5.3. Rambursarea datoriei
publice guvernamentale, precum şi plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor
costuri aferente finanţărilor rambursabile se asigură după cum urmează:
5.3.1. Pentru finanţările
rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în
vederea finanţării deficitului bugetului de stat, obligaţia constituirii
resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice şi a efectuării
plăţilor revine Ministerului Economiei şi Finanţelor, care va asigura sumele
necesare din următoarele surse:
a) împrumuturi din disponibilităţile contului curent
general al Trezoreriei Statului;
b) finanţări rambursabile angajate în numele statului
pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale;
c) sume în valută trase din împrumuturi externe;
d) sume prevăzute în bugetul de
stat şi în bugetul Trezoreriei Statului cu această destinaţie;
e) disponibilităţi ale contului curent general al
Trezoreriei Statului, în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie
transformate în certificate de depozit, conform
normelor metodologice specifice.
5.3.2 Echivalentul în lei al valutei necesare
rambursării ratelor de capital aferente împrumuturilor utilizate la finanţarea
deficitului bugetului de stat se asigură astfel:
a) ratele de capital la cursul istoric se asigură prin refinanţarea datoriei publice pe bază de
împrumuturi de stat;
b) diferenţele nefavorabile de curs valutar se asigură
de la bugetul de stat, iar cele favorabile reprezintă venituri ale bugetului de
stat.
5.3.3. Pentru finanţările
rambursabile contractate direct de Guvern în scopul finanţării unor
programe/proiecte sau al altor necesităţi prioritare pentru economia românească
şi subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi
administrativ-teritoriale, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS), în
condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata
serviciului datoriei publice revine în totalitate beneficiarilor finali, care
au obligaţia să asigure prin bugetele proprii şi bugetele locale, după caz,
necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice.
5.3.4. Obligaţia de plată către
creditori a serviciului aferent finanţărilor rambursabile contractate de Guvern
revine Ministerului Economiei şi Finanţelor. Prin acordul de împrumut şi/sau
acordul de împrumut subsidiar Ministerul Economiei şi Finanţelor poate delega
această atribuţie, după caz, beneficiarilor finali.
5.3.5. Pentru finanţările rambursabile contractate
direct de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi subîmprumutate
unor beneficiari finali - autorităţi ale administraţiei publice centrale -
instituţii publice, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile
legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului
datoriei publice revine în totalitate, până la termenul prevăzut la alin. 1 al
art. 14 din ordonanţa de urgenţă, beneficiarilor finali care au obligaţia să
asigure prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul
asigurărilor pentru şomaj, după caz, necesarul în lei pentru plata integrală a
serviciului datoriei publice.
5.3.6 Pentru finanţările rambursabile contractate de
autorităţile administraţiei publice centrale şi garantate de stat, plata
serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de
către fiecare garantat, până la termenul prevăzut la alin. 1 al art. 14 din
ordonanţa de urgenţă, din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul de
stat, la termenele şi în condiţiile acordurilor de
împrumut.
5.3.7. Pentru finanţările rambursabile contractate de
operatorii economici şi/sau unităţile administrativ-teritoriale şi garantate de
stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează
direct în contul creditorilor de către fiecare
garantat din surse proprii şi/sau de la bugetul local, după caz, la termenele
şi în condiţiile acordurilor de împrumut. Pentru finanţările rambursabile
contractate de operatorii economici şi/sau serviciile publice din subordinea
unităţilor administrativ-teritoriale şi garantate de respectivele unităţi
administrativ-teritoriale, plata serviciului datoriei publice se efectuează
direct în contul creditorilor de către fiecare garantat din surse proprii, la
termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.
5.3.8. In situaţia în care
beneficiarii finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ
teritoriale - ai finanţărilor rambursabile contractate de stat prin Ministerul
Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora şi ai celor garantate de
stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor nu dispun de resurse financiare
pentru achitarea obligaţiilor de plată la scadenţă, conform clauzelor acordului
de împrumut şi/sau acordului de împrumut subsidiar, obligaţia de plată
integrală a serviciului datoriei publice revine Ministerului Economiei şi
Finanţelor, în calitate de împrumutat sau garant, şi se efectuează din fondul
de risc, în baza art. 6 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă.
5.3.9. In cazul în care
garanţiile emise de stat în baza legilor speciale ajung în situaţia de a fi executate, Ministerul
Economiei şi Finanţelor este obligat să efectueze plata sumelor garantate,
utilizând sursele prevăzute de lege.
In funcţie de prevederile legii speciale în baza căreia
a fost emisă garanţia ce urmează a fi executată, sursele de efectuare a
plăţilor sunt, după caz, bugetul de stat, de la capitolul de cheltuieli cu
această destinaţie, prin emisiuni de titluri de stat şi alte surse prevăzute de
legea specială.
In cazul în care garanţiile emise de stat în baza
legilor speciale fie ajung la scadenţă, fie, în funcţie de prevederile legii
speciale, după caz, au scadenţa înainte de data limită menţionată în scrisoarea
de garanţie, Ministerul Economiei şi Finanţelor procedează la anularea
acestora.
5.3.10. Pentru finanţările rambursabile contractate direct de Guvern în
vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi susţinerii balanţei de
plăţi şi a rezervei valutare, precum şi pentru finanţările rambursabile
subîmprumutate unor beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi
administrativ-teritoriale şi pentru cele contractate de operatori economici
şi/sau unităţi administrativ-teritoriale şi garantate de stat, active până la
data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, plata serviciului datoriei
publice se efectuează potrivit procedurilor stabilite prin legislaţia
aplicabilă până la acea dată.
5.4. Disponibilităţile rămase neangajate în contul
curent general al Trezoreriei Statului, după finanţarea deficitelor bugetare
prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria
statului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.201/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, pot fi utilizate în scopurile
prevăzute la art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ.
5.5. Utilizarea altor surse pentru rambursarea datoriei
publice guvernamentale se efectuează în condiţiile stabilite prin lege, în
limita disponibilului înregistrat pe baza extrasului de cont datat cu 3 zile
bancare înaintea efectuării operaţiunii. Cu sumele încasate şi utilizate pentru
diminuarea împrumuturilor pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului
bugetului de stat se diminuează deficitele din anii precedenţi, în ordinea
înregistrării acestora.
5.6. Cheltuielile prevăzute în
bugetul de stat privind plata serviciului datoriei publice guvernamentale se
vor efectua conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr.
1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea şi
plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi
raportarea angajamentelor bugetare şi legale.
5.7. Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital
aferente împrumuturilor de stat de pe piaţa internă, exprimate în valută, se
efectuează la valoarea determinată pe baza cursului istoric de la data
emisiunii, diferenţele de curs valutar nefavorabile reprezentând cheltuieli ale
bugetului de stat, iar cele favorabile, venituri ale bugetului de stat.
Dobânzile şi celelalte costuri aferente împrumuturilor de stat de pe piaţa
internă, exprimate în valută, se plătesc conform pct. 5.3.1. lit d).
5.8. Dacă data la care trebuie efectuată una dintre
plăţile aferente serviciului datoriei publice este o zi de sărbătoare sau o zi
nelucrătoare, plata va fi efectuată în prima zi lucrătoare după data scadenţei
plăţii, dacă în acordul de împrumut sau în prospectul de emisiune pentru
titlurile de stat nu se prevede altfel, fără obligarea la dobânzi
penalizatoare. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie vor
rămâne în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.
5.9. Dacă prin acordul de împrumut subsidiar se stabileşte
că plăţile se fac prin Ministerul Economiei şi Finanţelor,
subîmprumutatul/beneficiarul final va vira Ministerului Economiei şi
Finanţelor, cu 10 zile calendaristice înainte de scadenţa prevăzută în acordul
de împrumut, suma în lei sau echivalentul în lei al obligaţiei de plată în
valută, calculată la cursul de schimb valutar valabil la data plăţii către
Ministerul Economiei şi Finanţelor, la care se adaugă o marjă asigurătoare de
5%, care va acoperi eventuala fluctuaţie de curs valutar pentru perioada dintre
data plăţii către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi data plăţii către
creditor. In cazul în care echivalentul în lei astfel calculat nu acoperă
obligaţia de plată a subîmprumutatului/ beneficiarului final, respectiv
echivalentul în lei la cursul de schimb valutar valabil cu cel puţin 4 zile
calendaristice înainte de data scadenţei către creditor, acesta, din proprie
iniţiativă, va achita diferenţa Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Eventualele sume virate în plus de subîmprumutat/beneficiar final se vor
returna de către Ministerul Economiei şi Finanţelor din proprie iniţiativă.
5.10. Plata în altă monedă
decât moneda naţională a serviciului datoriei publice guvernamentale, de către
Ministerul Economiei şi Finanţelor, se poate efectua prin Banca Naţională a
României, în baza unei convenţii.
5.10.1. In cazul finanţărilor
rambursabile de pe piaţa externă, Ministerul Economiei şi Finanţelor întocmeşte
ordinul de schimb valutar pentru cumpărare valută, dacă este cazul, şi ordinul
de plată de valută pe baza notificării de plată transmise de creditor.
Ministerul Economiei şi Finanţelor virează la data scadenţei, respectiv în
aceeaşi zi în care este cumpărată valuta, contravaloarea în lei, calculată pe
baza cursului valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua
respectivă. Documentele justificative pentru plata contravalorii în lei a
valutei scadente sunt notificarea de plată primită de la creditor şi/sau, după
caz, comunicarea Băncii Naţionale a României privind cursul valutar valabil în
ziua efectuării plăţii.
5.10.2. In cazul finanţărilor
rambursabile în valută de pe piaţa internă, în situaţia în care sursele în
valută ale Ministerului Economiei şi Finanţelor legal constituite şi destinate
plăţii serviciului nu permit efectuarea plăţilor scadente, se solicită
cumpărarea de valută de la Banca Naţională a României prin ordinul de schimb
valutar pentru cumpărare valută. Plata efectivă a valutei datorate la scadenţă
se efectuează prin ordinul de plată de valută, în baza obligaţiei de plată la
scadenţă către deţinătorii finali ai titlurilor de stat. Pentru valuta
cumpărată, în aceeaşi zi, Ministerul Economiei şi Finanţelor calculează şi virează Băncii Naţionale a României
echivalentul în lei al acesteia, la cursul valutar comunicat de Banca Naţională
a României, valabil în ziua efectuării plăţii.
In situaţia în care plata serviciului datoriei publice
guvernamentale de pe piaţa internă se efectuează în moneda naţională,
Ministerul Economiei şi Finanţelor poate utiliza valuta legal constituită cu
această destinaţie, prin vânzarea de valută către Banca Naţională a României,
pe baza ordinului de schimb valutar pentru vânzare valută, la cursul valutar
valabil în ziua efectuării plăţii.
5.11. (1) Incetarea
valabilităţii garanţiei de stat se produce atunci când:
a) obligaţiile aferente finanţării rambursabile
garantate de stat sunt achitate în totalitate de către beneficiarul acestuia
sau de un terţ;
b) Ministerul Economiei şi Finanţelor efectuează plata
sau plăţile, până la stingere, creditorului, în numele beneficiarului de
garanţie de stat;
c) termenul de valabilitate stipulat în scrisoarea de garanţie a expirat;
d) alte condiţii prevăzute expres în scrisoarea de
garanţie.
(2) Stingerea obligaţiilor ce decurg din
contractul de împrumut atrage
încetarea valabilităţii scrisorii de garanţie, care se restituie emitentului,
respectiv Ministerul Economiei şi Finanţelor, în termen de 10 zile de la
îndeplinirea uneia dintre condiţiile prevăzute la alin. (1).
5.12. Incepând cu anul 2009,
operaţiunile de plăţi în valută se pot efectua şi prin Trezoreria Operativă
Centrală, din contul de corespondent în valută deschis de Ministerul Economiei
şi Finanţelor, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind formarea şi
utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului.
5.13. Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin
direcţiile specializate cu atribuţii în domeniul inspecţiei fiscale, urmăreşte
modul în care beneficiarii finanţărilor rambursabile garantate de stat sau
subîmprumutate constituie şi asigură sursele de rambursare a finanţărilor
rambursabile şi de plată a dobânzilor, comisioanelor şi/sau a celorlalte
costuri aferente finanţărilor rambursabile respective.
6. Art. 6 din
ordonanţa de urgenţă:
(1) Pentru acoperirea riscurilor financiare care
decurg din garanţiile de stat, precum şi din subîmprumuturi se constituie
fondul de risc;
(2) Nivelul comisionului la fondul de risc datorat
de unităţile administrativ-teritoriale se stabileşte la un nivel inferior celui
calculat în conformitate cu procedurile prevăzute în normele metodologice emise
în baza art. 12 alin (1), prin ordin comun al ministrului economiei şi
finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative, după
consultarea prealabilă a Comitetului pentru finanţe publice locale, înfiinţat
în temeiul Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările
ulterioare;
(3) Sursele fondului de risc sunt:
a) sumele încasate sub formă de comisioane de la
subîmprumutaţi/garantaţi de stat;
b) sumele încasate de la subîmprumutaţi/garantaţi de
stat reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente
finanţărilor rambursabile garantate sau subîmprumutate de stat plătite de
Ministerul Economiei şi Finanţelor, în numele garantatului sau subîmprumutatului;
c) dobânzi la disponibilităţile aflate în contul
fondului de risc;
d) majorări de întârziere, la nivelul celor
prevăzute pentru neplata în termen a obligaţiilor fiscale, aplicate pentru
neplata în termen de către subîmprumutaţi sau garantaţi de stat, a comisioanelor
la fondul de risc şi, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor, comisioanelor
şi a altor costuri aferente finanţării rambursabile;
e) sume recuperate conform legii;
f) fonduri alocate de la bugetul de stat în acest
scop;
(4) Sumele aflate în fondul de risc sunt destinate
achitării obligaţiilor aferente garanţiilor de stat şi subîmprumuturilor, în
cazul în care subîmprumutaţii sau garantaţii de stat nu dispun la scadenţă de
resurse financiare proprii pentru achitarea obligaţiilor de plată.
(5) Fondul de risc se gestionează de către
Ministerul Economiei şi Finanţelor, în condiţiile legii, prin contul curent
general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi
rentabilitatea fondurilor.
(6) Disponibilităţile aflate în fondul de risc la
sfârşitul anului se regularizează cu bugetul de stat în limita sumelor alocate
din acest buget. Disponibilităţile rămase în fondul de risc la sfârşitul anului
după regularizarea cu bugetul de stat se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
Norme metodologice:
6.1. Pe baza analizei economice
şi financiare a documentaţiei prezentate de persoana juridică solicitantă de garanţie de stat sau de
subîmprumut, Banca de Export-Import a României - S.A. - Eximbank sau alt agent
desemnat, la solicitarea acestuia, determină gradul de risc al solicitantului.
6.2. In funcţie de gradul de risc stabilit conform pct.
6.1, Ministerul Economiei şi Finanţelor determină nivelul comisionului de risc
în procente, iar suma datorată se determină prin aplicarea cotei procentuale la
valoarea împrumutului garantat sau subîmprumutat, cu excepţia unităţilor
administrativ-teritoriale, în cazul în care nivelul comisionului la fondul de
risc datorat de acestea se stabileşte la un nivel inferior celui calculat
conform pct. 6.1 şi 6.2, prin ordin comun al ministrului economiei şi
finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative, după
consultarea prealabilă a Comitetului pentru finanţe publice locale, înfiinţat
în temeiul Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările
şi completările ulterioare.
6.3. Comisionul de risc reprezintă
suma datorată la fondul de risc de beneficiarul unei finanţări rambursabile
garantate de stat sau de subîmprumutat, în cuantumul şi la termenele stipulate
în convenţia de garantare, în acordul de subîmprumut sau acordul de subîmprumut
şi de garanţie, încheiat cu Ministerul Economiei şi Finanţelor.
6.4. Ministerul Economiei şi Finanţelor va emite norme
tehnice pentru determinarea comisionului de risc, aprobate prin ordin al
ministrului economiei şi finanţelor.
6.5. Modul de gestionare a fondului de risc, precum şi reflectarea în contabilitatea Trezoreriei
Statului şi în contabilitatea persoanelor juridice a operaţiunilor legate de
acordarea de garanţii de stat şi subîmprumuturi se stabilesc prin norme
aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
6.6. Evidenţa contabilă a fondului de risc se
organizează atât la Ministerul Economiei şi Finanţelor, cât şi la fiecare
persoană juridică care s-a angajat să plătească contribuţii la fondul de risc,
în baza convenţiei de garantare, a acordului de subîmprumut sau a acordului de
subîmprumut şi de garanţie.
6.7. Garanţiile de stat pentru finanţări rambursabile
reprezintă obligaţii indirecte ale statului român, care se exercită în cazul în
care beneficiarul final nu poate să achite, în întregime sau parţial, rata de
capital, dobânda, comisioanele şi/sau alte costuri
aferente, stabilite în conformitate cu clauzele acordului/ contractului de
împrumut.
6.8. In cazul în care beneficiarul finanţării
rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate nu
poate asigura integral ori parţial, la termenele scadente, sumele necesare în
vederea rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi/sau
a altor costuri aferente finanţării rambursabile, acesta va înainta
Ministerului Economiei şi Finanţelor o cerere prin care îi solicită acestuia să
plătească sumele cuvenite creditorului, conform prevederilor scrisorilor de
garanţie şi acordurilor/contractelor de împrumut, după caz, şi va declara pe
propria răspundere, cu 10 zile calendaristice înainte de data scadenţei din
acordurile/contractele de împrumut, lipsa disponibilităţilor băneşti necesare
achitării sumelor scadente. Cererea de plată va include ratele de capital
datorate, dobânzile, comisioanele şi alte costuri aferente, precum şi data
scadenţei plăţilor ce urmează să fie făcute creditorului de către Ministerul
Economiei şi Finanţelor.
6.9. In cazul în care specificaţiile din cererea de
plată sunt în conformitate cu clauzele acordului de împrumut, pe baza
documentelor prevăzute la pct. 6.8, Ministerul Economiei şi Finanţelor va
solicita Băncii Naţionale a României plata sumelor scadente către creditor în
contul indicat de beneficiarul final al finanţării rambursabile garantate de
stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate şi de creditor la data
specificată în cerere şi va dispune transferarea contravalorii în lei a valutei
din fondul de risc în aceeaşi zi în care este cumpărată valuta, la cursul de
schimb valutar stabilit de Banca Naţională a României, valabil în ziua
respectivă.
Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul finanţărilor
rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate,
contractate în valută de la un finanţator intern.
6.10. In cazul garanţiilor în
lei acordate de Ministerul Economiei şi Finanţelor unităţilor
administrativ-teritoriale care au contractat împrumuturi pentru prefinanţarea investiţiilor
pe Măsura 2.1. SAPARD, în situaţia în care beneficiarii acestora nu pot asigura
integral ori parţial, la termenele scadente, sumele necesare în vederea
rambursării ratelor de capital, plăţii dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor
costuri aferente finanţării rambursabile, aceştia vor înainta Ministerului
Economiei şi Finanţelor o cerere prin care îi solicită acestuia să plătească
sumele cuvenite creditorului, conform prevederilor scrisorii de garanţie şi
contractului de împrumut, şi vor declara pe propria răspundere, cu 10 zile
calendaristice înainte de data plăţilor, lipsa disponibilităţilor băneşti
necesare achităriii sumelor scadente. Ministerul Economiei şi Finanţelor va
efectua plata în termen de 10 zile calendaristice de la data primirii cererii
scrise de la finanţatorul intern. Cererea de plată va conţine elementele
prevăzute la pct. 6.8.
6.11. In cazul finanţărilor
rambursabile garantate de stat şi/sau subîmprumutate, contractate, în
condiţiile legii, de la un finanţator intern, pe baza documentelor prevăzute la
pct. 6.8 şi/sau 6.9, Ministerul Economiei şi Finanţelor va dispune plata sumei
în lei datorată creditorului intern în contul indicat de
beneficiarul/beneficiarul final al finanţării rambursabile garantate de stat
şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate şi de către creditorul intern.
6.12. Fondul de risc se
gestionează de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin contul curent
general al Trezoreriei Statului, avându-se în vedere siguranţa, lichiditatea şi
rentabilitatea fondurilor, în această ordine şi prioritate. Disponibilităţile
fondului de risc existente în contul curent general al Trezoreriei Statului
sunt purtătoare de dobândă.
Nivelul ratei dobânzii se stabileşte la nivelul
dobânzii la vedere practicate de Trezoreria Statului.
7. Art. 7 din
ordonanţa de urgenţă:
(1) Sumele plătite la scadenţe de către Ministerul
Economiei şi Finanţelor, în calitate de împrumutat sau garant, în contul
subîmprumutaţilor sau garantaţilor de stat ca urmare a lipsei disponibilităţilor
financiare ale acestora, reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi
alte costuri, comisioanele datorate şi neachitate la fondul de risc de către
aceştia, precum şi majorările de întârziere aferente acestor categorii de
debite, se recuperează conform legislaţiei în vigoare privind colectarea
creanţelor fiscale de către organele fiscale în a căror rază teritorială îşi au
domiciliul fiscal subîmprumutaţii sau garantaţii de stat, în baza înscrisurilor
întocmite de direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi
Finanţelor, prin care se individualizează sumele de recuperat şi care
constituie titluri executorii. In cazul în care instanţele judecătoreşti s-au
pronunţat asupra acestor sume, executarea silită se efectuează în temeiul
hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile care, potrivit legii
constituie titlu executoriu.
(2) Cu sumele recuperate în condiţiile prezentului
articol se reîntregeşte disponibilul fondului de risc pentru datoria publică
guvernamentală.
Norme metodologice:
7.1. Sumele plătite de
Ministerul Economiei şi Finanţelor în contul subîmprumutaţilor sau garantaţilor
de stat ca urmare a lipsei disponibilităţilor financiare ale acestora,
reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane şi alte costuri, comisioanele
datorate şi neachitate la fondul de risc de către aceştia, precum şi majorările
de întârziere aferente acestor categorii de debite se recuperează, conform
legislaţiei în vigoare privind colectarea creanţelor fiscale, de către organele
fiscale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal subîmprumutaţii
sau garantaţii de stat, în baza înscrisurilor întocmite de direcţiile de
specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, prin care se
individualizează la scadenţă sumele de recuperat şi care constituie, în
momentul emiterii, titluri de creanţă, urmând să devină, potrivit legii,
titluri executorii. Procedura de recuperare a sumelor plătite de către
Ministerul Economiei şi Finanţelor se stabileşte prin ordin al ministrului economiei
şi finanţelor.
8. Art. 8 din
ordonanţa de urgenţă:
Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează anual
raportul privind datoria publică guvernamentală şi îl transmite Guvernului spre
aprobare. Forma aprobată a raportului este transmisă spre informare
Parlamentului, dar nu mai târziu de data de 30 iulie a anului următor celui de
raportare.
Norme metodologice:
8.1. Ministerul Economiei şi
Finanţelor întocmeşte anual şi prezintă Guvernului, spre aprobare, şi
Parlamentului, spre informare, Raportul privind datoria publică guvernamentală,
care trebuie să conţină informaţii despre portofoliul datoriei publice
guvernamentale, serviciul datoriei, indicatori de îndatorare publică şi
informaţii despre piaţa primară şi secundară a titlurilor de stat.
9. Art. 9 din
ordonanţa de urgenţă:
(1) Folosirea ori prezentarea de documente sau date
false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor
necesare acordării finanţărilor rambursabile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, care are ca rezultat
obţinerea pe nedrept a acestor fonduri constituie infracţiune şi se pedepseşte
cu închisoare de la 3 la 10 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin.(1) a produs
consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte.
10. Art. 10 din ordonanţa de urgenţă:
(1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor
legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările rambursabile
contractate direct sau garantate de stat ori de unităţile
administrativ-teritoriale constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin.(1) a produs
consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi
interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte.
11. Art. 11 din ordonanţa de urgenţă:
(1) Nerespectarea obligaţiilor de raportare de către
beneficiarii de împrumuturi care constituie datorie publică, conform normelor
emise în acest scop în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 15.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea
amenzilor se fac de către organele fiscale împuternicite, în condiţiile legii.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se completează cu
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.
Norme metodologice:
11.1. Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către organele fiscale în a
căror rază teritorială îşi au domeniul fiscal împrumutaţii, subîmprumutaţii sau
garantaţii, în baza sesizărilor transmise de direcţiile de specialitate din
cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor.
12. Art. 12 din
ordonanţa de urgenţă:
(1) La propunerea Ministerului Economiei şi
Finanţelor şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Guvernul
aprobă norme metodologice de aplicare, în termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
(2) Modalităţile de înregistrare şi raportare a
datoriei publice se stabilesc prin normele metodologice prevăzute la alin. (1).
Norme metodologice:
12.2.1. Ministerul Economiei
şi Finanţelor are obligaţia de a ţine registrul datoriei publice, în care se
evidenţiază situaţia datoriei publice în ordine cronologică. Registrul datoriei
publice reprezintă baza de date în format electronic, care evidenţiază situaţia
datoriei publice în ordine cronologică şi care are 4 componente: subregistrul
datoriei publice guvernamentale directe, subregistrul datoriei publice
guvernamentale garantate, subregistrul datoriei publice locale directe şi
subregistrul datoriei publice locale garantate.
12.2.2. Registrele vor
cuprinde date privind finanţările rambursabile contractate direct şi garanţiile
acordate, inclusiv valoarea acestora, nivelul ratelor dobânzilor,
comisioanelor, precum şi alte informaţii stabilite prin norme aprobate prin
ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
12.2.3. Beneficiarii
finanţărilor rambursabile care constituie datoria publică în conformitate cu
prevederile art. 2 din ordonanţa de urgenţă vor raporta până la data de 15 a
lunii informaţii pentru luna anterioară privind datoria angajată, în structura
stabilită prin normele aprobate prin ordin al ministrului economiei şi
finanţelor.
12.2.4. Ministerul Economiei
şi Finanţelor întocmeşte anual Contul general al datoriei publice, anexă la Contul general anual de execuţie a
bugetului de stat, care se transmite spre aprobare Parlamentului României.
Contul general al datoriei publice cuprinde Contul general al datoriei publice
guvernamentale şi Contul general al datoriei publice locale, la care se
anexează situaţia garanţiilor acordate de stat şi unităţile
administrativ-teritoriale.
12.2.5. Structura Contului
general al datoriei publice se stabileşte prin norme
aprobate prin ordin al ministrului economiei şi
finanţelor.
13. Art. 13 din
ordonanţa de urgenţă:
Pentru contractarea şi administrarea datoriei
publice locale se aplică prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele
publice locale, cu completările ulterioare.
Norme metodologice:
13.1. Datoria publică locală,
definită prin art. 2 din ordonanţa de urgenţă, face parte din datoria publică a
României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului, iar plata serviciului
datoriei publice locale se va efectua din veniturile proprii ale unităţii
administrativ-teritoriale împrumutate, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a)
din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare sau, după caz, din resursele financiare proprii ale
beneficiarilor de garanţii emise de unităţile administrativ-teritoriale.
13.2. Contractarea şi
garantarea finanţărilor rambursabile, pentru realizarea investiţiilor publice
de interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale se
efectuează de către unităţile administrativ-teritoriale numai cu avizul
prealabil al Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale din cadrul
Ministerului Economiei şi Finanţelor, în condiţiile Legii nr. 273/2006 privind
finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.
13.3. Unităţile administrativ-teritoriale care
derulează împrumuturi interne şi/sau externe contractate direct au obligaţia de
a raporta lunar Ministerului Economiei şi Finanţelor tragerile efectuate din
aceste împrumuturi, în termenul prevăzut la pct. 12.2.3, în vederea
determinării influenţei cuantumului acestora asupra deficitului bugetului general
consolidat. De asemenea, trimestrial, se vor transmite estimări privind
efectuarea unor astfel de trageri pe perioadă de un an următoare raportării.
13.4. Inregistrarea şi
raportarea datoriei publice locale se efectuează conform normelor aprobate prin
ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
14. Art. 14 din
ordonanţa de urgenţă:
(1) Incepând cu anul 2008, în bugetele ordonatorilor
principali de credite ai bugetului de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj nu se
mai aprobă credite bugetare destinate plăţii ratelor de capital, dobânzilor,
comisioanelor şi altor costuri aferente împrumuturilor interne şi externe
contractate de către ordonatorii de credite cu sau fără garanţia statului sau
contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate
acestora;
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1)
obligaţiile de natura datoriei publice contractate pentru finanţarea temporară
a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale de stat;
(3) In aplicarea prevederilor alin. (1), Ministerul
Economiei şi Finanţelor asigură includerea în bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Economiei şi Finanţelor - Acţiuni generale, a fondurilor necesare
efectuării plăţii serviciului datoriei publice aferente împrumuturilor externe
şi interne contractate de către ordonatorii de credite cu garanţia statului sau
contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate
acestora;
(4) Incepând cu anul 2008, nu se mai includ în
bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj sume
alocate din împrumuturi interne şi externe contractate de către ordonatorii
principali de credite cu garanţia statului sau contractate de către Ministerul
Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora;
(5) Cheltuielile echivalente valorii sumelor rămase
de tras din împrumuturile prevăzute la alin. (4) vor fi cuprinse în bugetele
ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj în cadrul
sumelor alocate de la aceste bugete;
(6) Ministerul
Economiei şi Finanţelor va efectua tragerile din împrumuturile prevăzute la
alin. (4) şi va utiliza sumele respective pentru finanţarea deficitului
bugetului de stat şi pentru efectuarea plăţilor externe în contul datoriei
publice guvernamentale;
(7) Obligaţiile
financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentului articol se preiau
de către Ministerul Economiei şi Finanţelor pe bază de protocol de
predare-preluare încheiat cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor
respective care au astfel de obligaţii. Aceste protocoale se vor încheia până
cel târziu la data de 30 noiembrie 2007;
(8) Propunerile pentru proiectul bugetului de stat
pe anul 2008, în vederea aplicării prevederilor prezentului articol se vor face
de către Ministerul Economiei şi Finanţelor în colaborare cu ordonatorii
principali de credite implicaţi în aplicarea acestor prevederi;
(9) Până la data de 1 octombrie 2007, acordurile de
împrumut contractate direct sau garantate de stat, precum şi actele normative
de aprobare sau ratificare a acestora se modifică în mod corespunzător, în
vederea aplicării prevederilor prezentului articol. In cazul în care nu se
obţine acordul finanţatorilor externi, se aplică prevederile din acordurile de
împrumut încheiate cu aceştia şi din actele normative de aprobare sau
ratificare a acordurilor încheiate până la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă.
Norme metodologice:
14.1. Pentru aplicarea
prevederilor art. 14 din ordonanţa de urgenţă vor fi preluate spre administrare
de către Ministerul Economiei şi Finanţelor următoarele categorii de acorduri
de împrumut, numai după obţinerea acordului finanţatorului:
a) acorduri de împrumut contractate de ordonatorii
principali de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul
Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora, pentru care sursa de
rambursare este bugetul de stat, prin bugetul ordonatorului principal de
credite împrumutat/subîmprumutat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi
bugetul asigurărilor pentru şomaj, aşa cum este reflectat în actele normative
de ratificare/aprobare a acordului de împrumut;
b) acordurile de împrumut încheiate de Ministerul
Economiei şi Finanţelor şi operatori economici cu băncile finanţatoare, în
regim tripartit, pentru care sursa de rambursare este în integralitate bugetul
de stat, prin bugetul ordonatorului principal de credite coordonator al
operatorului economic semnatar al acordului de împrumut, aşa cum este reflectat
în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut; în cazul în
care actul normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri specifică drept
sursă de rambursare sursele proprii ale operatorilor economici şi, în
completare, de la bugetul de stat, se va considera că aceasta este obligaţia de
drept a operatorului economic beneficiar al împrumutului şi, în consecinţă, nu
se preia în sarcina Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru scopurile
prevăzute de ordonanţa de urgenţă;
c) acordurile de împrumut contractate de operatori
economici şi garantate de stat, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, pentru
care sursa de rambursare este în integralitate bugetul de stat, prin bugetul
ordonatorului principal de credite coordonator al operatorului economic
semnatar al acordului de împrumut, aşa cum este reflectat în actele normative de ratificare/aprobare a acordului de împrumut.
14.2. Ministerul Economiei şi
Finanţelor elaborează, cu consultarea ordonatorilor principali de credite,
norme metodologice pentru aplicarea prevederilor art. 14 din ordonanţa de
urgenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
15. Art. 15 din
ordonanţa de urgenţă:
(1) La data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea datoriei publice nr. 313/2004, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
577 din 29 iunie 2004, cu modificările
ulterioare, precum şi prevederile art. 77 alin. (1) lit. c) şi d), iar din
alin. 2 - normele de trimitere la alin. (1) lit. c) şi d), din Legea nr.
273/2006 privind finanţele publice locale, cu completările ulterioare.
(2) Pe data intrării
în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, norma de trimitere la art. 20 din
Legea datoriei publice nr. 313/2004 din cuprinsul art. 4 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2006 privind finanţarea unor proiecte
de investiţii care necesită o perioadă mai lungă de un an până la finalizare se
consideră trimitere la art. 3 din prezenta ordonanţă de urgenţă.
(3) Procedurile de contractare a datoriei publice
aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe
de urgenţă se vor definitiva pe baza prevederilor legale în vigoare la data
iniţierii acestora, cu respectarea prevederilor art. 14.
(4) Derularea împrumuturilor active la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se va face conform
procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilă până la acea dată, cu
excepţia situaţiilor prevăzute la art. 14.