HOTARARE Nr.
1458 din 12 noiembrie 2008
pentru modificarea si
completarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 1.470/2007
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 785 din 24 noiembrie 2008
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.470/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 19 decembrie 2007, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1. Punctele 2b) şi 2d) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,2b) Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări-
examinează şi avizează documentaţia necesară în vederea emiterii de garanţii de
stat pentru împrumuturile contractate de operatorii economici şi unităţile
administrativ-teritoriale şi subîmprumuturile acordate acestora de Ministerul
Economiei si Finanţelor.
[...]
2d) datoria publică
guvernamentală este alcătuită din datoria publică guvernamentală
directă şi datoria publică guvernamentală garantată.
- datoria publică
guvernamentală directă - totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările
rambursabile angajate pe baze contractuale de Guvern prin Ministerul Economiei
şi Finanţelor, conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
64/2007 (denumită în continuare ordonanţă de urgenţă), inclusiv cele
contractate de autorităţile administraţiei publice centrale până la intrarea în
vigoare a ordonanţei de urgenţă;
- datoria publică
guvernamentală garantată - totalitatea
obligaţiilor statului la un moment dat, provenind din finanţările rambursabile
garantate de Guvern prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform
dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă, exclusiv cele contractate de autorităţile
administraţiei publice centrale până la intrarea în vigoare a ordonanţei de
urgenţă;
- împrumut guvernamental - obligaţia generată de un contract prin care statul, prin
Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate de împrumutat, obţine fonduri
financiare de la o persoană fizică sau juridică creditoare rezidentă sau
nerezidentă şi se angajează să le ramburseze, împreună cu dobânda şi cu alte
costuri aferente, într-o perioadă specificată;
- titlu de stat -
instrumentul financiar care atestă datoria publică, sub formă de bonuri,
certificate de trezorerie, obligaţiuni, inclusiv certificatele de trezorerie
pentru populaţie nerăscumpărate la scadenţă şi transformate în certificate de
depozit sau alte instrumente financiare constituind împrumuturi ale statului în
monedă naţională ori în valută, pe termen scurt, mediu şi lung. Acestea pot fi
emise în formă materializată sau dematerializată, nominative sau la purtător şi
pot fi negociabile sau nenegociabile;
- titlu de stat pe termen scurt - bonul de tezaur şi certificatul de trezorerie, fie purtător de
dobândă, fie cu discont, cu scadenţă de până la un an inclusiv, precum şi alte
instrumente financiare ce pot fi create de emitent, în condiţiile legii;
- titlu de stat pe termen mediu sau lung - obligaţiunea de stat cu o scadenţă de peste un an şi maximum 5
ani de la emisiune, respectiv de peste 5 ani de la emisiune, fie purtătoare de dobândă, fie cu
discont, emisă conform clauzelor împrumutului de stat;
- titlu de stat cu dobândă - titlul de stat care are o valoare nominală la care se plăteşte o
dobândă stabilită, la date specificate;
- titlu de stat cu discont - titlul de stat fără cupon de dobândă, care este vândut la o
valoare mai mică decât valoarea sa nominală;
- capital aferent titlurilor
de stat purtătoare de dobândă - suma împrumutată
de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de
stat purtătoare de dobândă;
- capital aferent titlurilor de stat cu discont - suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data
efectuării emisiunii titlurilor de stat cu discont, la valoarea care reprezintă
preţul titlurilor de stat cu discont;
- titlu de stat dematerializat - titlul de stat pentru care emisiunea, probaţiunea şi
transmisiunea drepturilor încorporate se evidenţiază prin înscriere în sistemul
de înregistrare în cont; acest instrument poate fi utilizat de către deţinători
drept garanţie pentru împrumuturi;
- titlu de stat materializat - titlul de stat în formă fizică, înscris imprimat, care cuprinde
menţiuni obligatorii referitoare la emitent, valoarea nominală, rata dobânzii
sau a discontului, scadenţa, modul de transmisiune şi alte elemente specifice
fiecărei categorii de titluri;
- sistem de înregistrare în cont - sistemul operaţional prin intermediul căruia titlurile de stat
sunt emise în formă dematerializată, înregistrarea lor fiind efectuată de către
Ministerul Economiei şi Finanţelor sau de agentul desemnat de acesta;
- preţul titlului de stat - suma plătită de cumpărătorii titlurilor de stat;
- valoarea nominală a
titlului de stat - valoarea unui titlu de stat,
rambursabilă la scadenţă;
- primă - diferenţa dintre preţul unui titlu de
stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă preţul este mai mare decât
valoarea nominală;
- discont - diferenţa
dintre preţul unui titlu de stat la emisiune şi valoarea sa nominală, dacă
preţul este mai mic decât valoarea nominală;
- rata dobânzii -
dobânda exprimată în procente pe an, plătită pentru capitalul unui împrumut sau
titlu de stat purtător de dobândă;
- rata variabilă a dobânzii - rata dobânzii unui împrumut sau titlu de stat purtător de
dobândă, care se modifică la intervale de timp, în conformitate cu un indice, o
formulă sau un alt criteriu, după cum este prevăzut în clauzele contractului de
împrumut sau ale prospectului de emisiune;
- data scadenţei - data la care valoarea nominală şi ultima tranşă de dobândă,
aferente unui împrumut sau titlu de stat purtător de dobândă, ori valoarea
nominală a unui titlu de stat cu discont devin exigibile, în conformitate cu
clauzele contractului de împrumut sau ale prospectului de emisiune;
- data plăţii dobânzii - data desemnată pentru plata dobânzii
aferente unui împrumut sau unei anumite serii de titluri de stat, purtătoare de
dobândă;
- data rambursării în avans
- data rambursării unui împrumut, anterioară
scadenţei acestuia;
- data valutei - data la care se face decontarea tranzacţiei;
- data tranzacţiei - data la care se încheie tranzacţia;
- schimbarea valutei de contract a unui împrumut - decizia Ministerului Economiei şi Finanţelor de redenominare
valutară a unui împrumut şi a condiţiilor financiare, în baza condiţiilor de
piaţă, de comun acord cu împrumutătorul;
- redeschiderea emisiunilor de titluri de stat - operaţiunea prin care Ministerul Economiei şi Finanţelor decide
atragerea de sume suplimentare de la investitori rezidenţi sau nerezidenţi,
prin intermediul unei emisiuni de titluri de stat
aflate deja în portofoliul acestuia;
- prospect de emisiune -
document prin care sunt evidenţiate caracteristicile titlurilor de stat:
a) denumirea, data emisiunii şi valoarea titlurilor de
stat oferite;
b) forma împrumutului de stat
reprezentat prin titlurile aferente - cu discont sau purtător de dobândă;
c) rata dobânzii, metoda de calcul şi datele la care
se plăteşte dobânda, dacă este cazul;
d) data scadenţei şi opţiunile încorporate, dacă este
cazul.
Pe piaţa internă a titlurilor de stat, dacă în
prospectul de emisiune nu se
prevede altfel, formulele de bază utilizate sunt:
a) pentru titluri de stat pe termen scurt cu discont -
certificate de trezorerie cu discont:
P = 1 _ (dxr)
360
Y = r/P,
în care:
P = preţul titlului cu discont exprimat cu 4 zecimale;
d = număr de zile până la scadenţă;
r = rata discontului (exprimată cu două zecimale);
Y = randamentul (rata dobânzii) exprimat cu două
zecimale;
b) pentru titluri de stat pe termen scurt cu dobândă - certificate de trezorerie cu dobândă:
D = VN x d x __z ,
360
unde:
D = dobânda (cuponul);
VN = valoarea nominală individuală;
d = rata dobânzii (exprimată cu două zecimale);
z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;
c) pentru titluri de stat pe termen mediu şi lung cu
dobândă - obligaţiuni de stat cu dobândă fixă:
D = VN x d x ____z ,
365 sau 366
unde:
D = dobânda (cuponul);
VN = valoarea nominală individuală;
d = rata dobânzii (exprimată cu
două zecimale);
z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;
366 = zile pentru an bisect;
sau
D = VN x r/frecvenţa anuală a cuponului,
unde:
D = dobânda (cupon);
VN = valoarea nominală individuală;
r = rata cuponului;
frecvenţa anuală a cuponului = 1, pentru plata anuală;
2, pentru plata semianuală;
4, pentru plata trimestrială.
In cazul obligaţiunilor de stat emise în baza legilor
speciale (emisiuni dedicate), în care perioada de deţinere a obligaţiunii de
stat pentru care se datorează dobânda (trimestru, semestru sau an) nu depăşeşte
anul calendaristic, dar plata se efectuează în cursul anului calendaristic
următor, în formula de calcul a dobânzii la numitor se va utiliza numărul de
zile ale anului calendaristic pentru care se datorează şi se calculează
dobânda.
In cazul obligaţiunilor de stat (emisiuni standard) în
care perioada de deţinere a obligaţiunii de stat pentru care se datorează
dobânda excede anul calendaristic, iar plata se efectuează în anul
calendaristic următor, în formula de calcul a dobânzii la numitor se utilizează
numărul de zile ale anului calendaristic în care se efectuează plata cuponului;
d) pentru obligaţiunile de stat pe termen mediu şi lung
cu dobândă indexată cu indicele preţurilor de consum:
D = VN x d x __z ,
365
unde:
D = dobânda (cuponul);
VN = valoarea nominală individuală;
z = numărul de zile pentru care se calculează dobânda;
d = rata dobânzii, exprimată procentual cu 6 zecimale,
pentru fiecare perioadă de calcul a cuponului, calculată ca produs anualizat
(P) al celor 6 indici ai preţurilor de consum lunari publicaţi de Institutul
Naţional de Statistică plus o marjă M care se va determina pentru fiecare
perioadă după formula:
d = 365 [P (IPCi /100) -1] x 100 + M,
z
unde:
i = indicii precizaţi în prospectul de emisiune a
titlurilor de stat, în funcţie de data de plată a cuponului de dobândă;
IPCi = indicele lunar al preţurilor
de consum, publicat de Institutul Naţional de Statistică; va fi luat în
considerare indicele lunar, indiferent de data din luna la care are loc
emisiunea;
M = marja, exprimată procentual, reprezintă elementul
în funcţie de care se va face clasificarea ofertelor.
In vederea alinierii la standardele recunoscute,
potrivit convenţiilor ISMA (International Securities Market Association),
Ministerul Economiei şi Finanţelor poate opta şi pentru utilizarea altor
formule de calcul ale discontului sau ale dobânzii."
2. Punctele 3.2, 3.2.1,
3.2.3 şi 3.2.4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„3.2. Instrumentele de
datorie utilizate pentru administrarea datoriei publice guvernamentale pot fi
emise şi/sau utilizate doar de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, fiind
denominate în lei şi/sau în valută, prin accesarea pieţelor financiare interne
şi externe.
3.2.1. Instrumentele de datorie publică guvernamentală
ce pot fi contractate, nefiind însă limitate la acestea, sunt:
a) titlurile de stat lansate pe pieţele internaţionale, precum şi titlurile de stat lansate pe piaţa
internă, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populaţie, nerăscumpărate
la scadenţă şi transformate în certificate de depozit;
b) împrumuturile de la instituţii financiare româneşti
sau străine;
c) împrumuturile de la guverne şi agenţii
guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale sau de la alte
organisme financiare internaţionale;
d) împrumuturi temporare din disponibilităţile contului
curent general al Trezoreriei Statului;
e) instrumente structurate, cum ar fi credite furnizor;
f) leasing financiar;
g) instrumente de cash management (atragere de
depozite, operaţiuni repo şi altele asemenea);
h) scrisori de garanţie de stat.
3.2.3. Datoria contractată până la momentul intrării în
vigoare a ordonanţei de urgenţă de către ordonatorii principali de credite fără
garanţia statului se înregistrează în registrul datoriei publice.
3.2.4. In scopul
contractării datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor
menţionate la pct. 3.2.1. lit. b), e) şi f), Ministerul Economiei şi Finanţelor
alege instituţia/instituţiile finanţatoare în conformitate cu prevederile
legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice; în cazul emisiunilor de
titluri de stat, prin licitaţie, conform regulamentelor şi procedurilor
specifice pieţei titlurilor de stat; în cazul emisiunilor de titluri de stat pe
pieţele internaţionale, selecţia se realizează doar după aprobarea în Guvern a
emisiunii, pe baza transmiterii de cerere de ofertă către instituţii financiare
şi/sau publicarea cererii de ofertă pe web-site-ul Ministerului Economiei şi
Finanţelor; în cazul împrumuturilor pe termen scurt în cadrul operaţiunilor de
cash management, selecţia se poate realiza pe bază de anunţuri transmise prin
mijloace de comunicaţie (e-mail securizat, fax, etc.) sau prin alte metode
conform legislaţiei privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin
Trezoreria Statului."
3. Punctul 3.2.7 se abrogă.
4. Punctul 4 se modifică şi va avea următorul
cuprins: „4. Art. 4 din ordonanţa de urgenţă:
(1) Guvernul este autorizat să angajeze în numele
şi contul statului obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale numai
prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, în următoarele scopuri:
a) finanţarea deficitului bugetului de stat,
finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului
asigurărilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinaţie,
finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat şi bugetului
asigurărilor sociale de stat din exerciţiul curent;
b) refinanţarea şi rambursarea anticipată a datoriei
publice guvernamentale;
c) menţinerea în permanenţă a unui sold
corespunzător în contul curent general al Trezoreriei Statului, stabilit de
Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu criteriile prevăzute în
normele metodologice elaborate în conformitate cu art. 12 alin. (1);
d) finanţarea pe bază de lege a unor
programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru economia românească;
e) susţinerea balanţei de plăţi în conformitate cu
Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 322/2002 de stabilire a unui
mecanism de asistenţă financiară pe termen mediu pentru balanţele de plăţi ale
statelor membre.
(11) Prin
excepţie de la dispoziţiile alin. (1), ordonatorii principali de credite pot
angaja obligaţii de natura datoriei publice guvernamentale, pentru achiziţii în
sistem leasing, pe bază de hotărâre a Guvernului doar în condiţiile în care
Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate de unic administrator al
datoriei publice guvernamentale, acceptă angajarea datoriei publice guvernamentale
de către ordonatorii principali de credite prin alegerea acestui instrument
financiar pe baza analizei costurilor şi riscurilor, cu asigurarea respectării
obiectivelor şi principiilor strategiei de administrare a datoriei publice
guvernamentale.
(2) In cazul alin. (1) lit. d) beneficiarii
garanţiilor de stat, precum şi subîmprumutaţii se stabilesc, pentru fiecare caz
în parte, prin lege, numai după obţinerea avizului din partea Comitetului
Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări.
(3) Autorităţile administraţiei publice centrale nu
pot fi beneficiari ai garanţiilor de stat sau ai subîmprumuturilor acordate de
către Ministerul Economiei şi Finanţelor.
(4) Pe parcursul
unui an, Ministerul Economiei şi Finanţelor contractează împrumuturi guvernamentale,
pentru scopurile precizate la alin. (1), independent de evoluţia
disponibilităţilor existente în contul curent general al Trezoreriei Statului
şi de evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat în decursul
acelui an.
(5) Finanţările rambursabile contractate de la
organismele financiare internaţionale destinate finanţării deficitului
bugetului de stat se aprobă prin lege.
(6) Modalitatea de
aprobare a operaţiunilor de contractare a datoriei publice guvernamentale se
stabileşte prin norme emise în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.
Norme metodologice:
4.1 .a),b) 1. Procedura
lansării emisiunilor de titluri de stat pe piaţa internă presupune parcurgerea
următoarelor etape:
1. Elaborarea referatului de aprobare a ordinului
privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat, în cadrul căruia vor fi
evidenţiate:
1.1. Motivarea volumului de titluri de stat ce urmează
a fi lansate având în vedere:
- valoarea titlurilor de stat scadente în perioada
pentru care se anunţă lansarea titlurilor de stat;
- valoarea la curs istoric a ratelor de capital
scadente aferente împrumuturilor în valută pentru susţinerea balanţei de plăţi,
finanţarea şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale;
- valoarea estimată a răscumpărărilor de certificate
de trezorerie pentru populaţie, vândute prin reţeaua Trezoreriei Statului,
determinată ca medie lunară a soldului acestora conform situaţiilor de
raportare din teritoriu;
- volumul deficitelor bugetare susţinute temporar de
disponibilităţile contului curent general al trezoreriei, conform datelor
operative de la finele lunii precedente;
- valoarea soldului debitor/creditor al contului
curent general al trezoreriei conform prognozei
evoluţiei disponibilităţilor acestuia pentru perioada pentru care se anunţă
lansarea titlurilor de stat.
1.2. Structura pe scadenţe a titlurilor de stat;
1.3. Fundamentarea alegerii tipurilor de scadenţă, a
ratei cuponului în cazul obligaţiunilor de stat;
1.4. Caracteristicile titlurilor de stat;
- Alte informaţii şi elemente considerate relevante.
2. Elaborarea ordinului de aprobare a prospectului de
emisiune a titlurilor de stat, obţinerea vizelor necesare în vederea supunerii
aprobării conducerii Ministerului Economiei şi Finanţelor.
3. Transmiterea ordinului spre publicare în Monitorul
Oficial, pe pagina de web a Ministerului Economiei şi Finanţelor şi la Banca
Naţională a României, în vederea informării dealerilor pieţei primare.
4. Decontarea emisiunilor de titluri de stat se
evidenţiază astfel:
- valoarea nominală, în finanţarea/refinanţarea
datoriei publice guvernamentale;
- prima, exprimată ca diferenţă între valoarea nominală
a titlului de stat de tip benchmark şi preţul net al acestuia, în care preţul
net este mai mare decât valoarea nominală, reprezintă venit al bugetului de
stat şi se virează la capitolul «Alte încasări»;
- discontul, exprimat ca diferenţă între valoarea
nominală a titlului de stat de tip benchmark şi preţul net al acestuia, în care
preţul net este mai mic decât valoarea nominală, reprezintă cheltuială a
bugetului de stat şi se suportă de la cap. 55.01 «Tranzacţii privind datoria publică şi împrumuturi», titlul 30
«Dobânzi», art. 30.01 «Dobânzi aferente datoriei publice interne»; cu suma
reprezentând discontul se reîntregeşte, la data decontării rezultatelor
adjudecării emisiunii, valoarea nominală a titlurilor de stat de tip benchmark;
- dobânda acumulată încasată ca urmare a emisiunilor de
titluri de stat de tip benchmark reprezintă venit al bugetului Trezoreriei
Statului şi va fi virată la cap. 31.09.02 «Venituri din dobânzi aferente
Trezoreriei Statului de la alte sectoare.»
4.1 .a),b) 2. Procedura lansării emisiunilor de titluri
de stat pe pieţele internaţionale presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. elaborarea şi supunerea aprobării Guvernului a
Memorandumului privind contractarea de datorie publică guvernamentală prin
lansarea unei emisiuni de titluri de stat pe pieţele internaţionale de capital,
ca instrument de finanţare a deficitului bugetar şi de refinanţare a datoriei
publice, cu precizarea caracteristicilor principale ale emisiunii (suma,
scadenţa, moneda);
2. după aprobarea Memorandumului, transmiterea cererii
de ofertă către instituţii financiare, care va include principalele
caracteristici ale emisiunii de titluri de stat, cu precizarea sumei,
scadenţei, monedei, dar fără a se limita la acestea, precum şi a
termenului-limită până la care pot fi transmise cererile de ofertă;
3. evaluarea ofertelor
primite, în termenul specificat în cererile de ofertă, de către direcţia de
specialitate din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, avându-se în
vedere, printre altele, suma, scadenţa emisiunii, strategia propusă pentru
lansarea emisiunii, precum şi alte elemente de bază ale tranzacţiei, cu
excepţia celor care depind de evoluţia condiţiilor de piaţă şi care se pot
modifica până la momentul lansării emisiunii de titluri de stat;
4. efectuarea selecţiei intermediare a instituţiilor
financiare prin întocmirea «listei scurte», aprobarea acesteia de către
ministrul economiei şi finanţelor şi transmiterea spre informare Guvernului;
5. organizarea de întrevederi cu instituţiile
financiare selectate în «lista scurtă» pentru dezbatere şi eventuala
actualizare a ofertelor depuse iniţial;
6. evaluarea ofertelor rezultate şi întocmirea
clasamentului de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului
Economiei şi Finanţelor, luându-se în considerare costurile estimate la
momentul remiterii ofertelor către Ministerul Economiei şi Finanţelor, precum
şi alţi factori consideraţi relevanţi (capabilitatea de distribuire a emisiunii
către potenţiali investitori); rezultatele evaluării şi clasamentul ofertelor
instituţiilor financiare, precum şi propunerea de numire a administratorilor
tranzacţiei se aprobă de către ministrul economiei şi finanţelor, cu informarea
prealabilă a Guvernului;
7. autorizarea tranzacţiei se aprobă prin ordin al
ministrului economiei şi finanţelor; în cuprinsul ordinului se vor preciza cel
puţin administratorii desemnaţi ai tranzacţiei, suma emisiunii, scadenţa
emisiunii, precum şi alte elemente de bază ale tranzacţiei, cu excepţia celor
care depind de evoluţia condiţiilor de piaţă şi care se pot modifica până la
momentul lansării emisiunii de titluri de stat;
8. semnarea scrisorii de mandat de către
reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor şi cei ai instituţiilor
financiare selectate să administreze emisiunea de titluri de stat pe pieţele
internaţionale; în scrisoarea de mandat se vor preciza cel puţin
responsabilităţile şi obligaţiile administratorilor, comisionul perceput de
aceştia pentru administrarea tranzacţiei, precum şi eventuale cheltuieli care
sunt suportate de către administratorii tranzacţiei;
9. selectarea firmei/firmelor
de consultanţă juridică care va/vor analiza şi definitiva documentaţia
contractuală aferentă emisiunii de titluri de stat în numele Ministerului
Economiei şi Finanţelor. In
alegerea firmei/firmelor de consultanţă juridică se vor avea în vedere o serie
de criterii considerate relevante pentru scopul propus, menţionate în cererile
de ofertă transmise de Ministerul Economiei şi Finanţelor;
10. desfăşurarea procesului în vederea lansării
emisiunii şi elaborarea documentaţiei aferente (colectarea de informaţii în
vederea redactării/actualizării prospectului de emisiune, organizarea de
întâlniri între administratorii tranzacţiei şi instituţii reprezentative ale
statului, realizarea marketingului emisiunii, organizare road-show în centre
financiare recomandate de administratorii tranzacţiei);
11. lansarea emisiunii cu stabilirea caracteristicilor
principale ale emisiunii (cupon, randament, preţ);
12. semnarea documentelor aferente emisiunii, de
închidere şi virare a sumei emisiunii în contul Ministerului Economiei şi
Finanţelor, conform prevederilor legale în vigoare;
13. după virarea sumei rezultate din emisiunea de
obligaţiuni în contul Ministerului Economiei şi Finanţelor, suma obţinută va fi
reîntregită, după caz, cu valoarea comisionului de administrare a tranzacţiei
şi a altor cheltuieli aferente emisiunii (cheltuieli cu avocaţii, cheltuieli cu
marketingul emisiunii etc), la care se adaugă discontul, în cazul în care
obligaţiunile au fost lansate cu discont;
Reîntregirea sumei emisiunii se
efectuează:
- din bugetul de stat, cap. 55.01 «Tranzacţii cu
datoria publică», art. 20.24 «Comisioane şi alte costuri», alin. 20.24.01
«Comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor externe» - cu valoarea
comisionului de administrare şi a altor cheltuieli aferente; şi
- din bugetul de stat, cap. 55.01 «Tranzacţii cu
datoria publică», art. 30.02 «Dobânzi aferente datoriei publice externe», alin.
30.02.01 «Dobânzi aferente datoriei publice externe directe» - cu valoarea
discontului;
14. în cazul în care preţul
emisiunii este cu prima, prima înregistrată reprezintă venit al bugetului de
stat şi se virează la cap. «Alte încasări»;
15. în funcţie de evoluţiile pieţelor financiare
interne şi internaţionale, ţinând cont de necesităţile de finanţare şi
refinanţare a datoriei publice guvernamentale şi în baza unei fundamentări în
acest sens, emisiunea de titluri de stat pe pieţele internaţionale poate fi
redeschisă, cu aprobarea ministrului economiei şi finanţelor şi informarea
prealabilă a Guvernului; în cadrul fundamentării se vor prezenta argumentele în
favoarea redeschiderii, precum şi condiţiile de desfăşurare a acesteia
(administratorii tranzacţiei, avocaţi etc);
16. operaţiunea de redeschidere se poate aplica în mod
corespunzător şi emisiunii de titluri de stat lansate pe piaţa internaţională
conform Hotărârii Guvernului nr. 1.561/2007 privind aprobarea contractării unui
împrumut extern, sub forma unei emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe de
capital, denominată în euro, în condiţiile în care suma care se doreşte a fi
obţinută prin redeschidere se încadrează în limita aprobată prin această
hotărâre.
4.1.a),b)3. Procedura contractării de împrumuturi de la
guverne şi agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare internaţionale
sau de alte organisme internaţionale se realizează parcurgând etapele descrise
mai jos:
1. In baza strategiei privind managementul datoriei
publice, Ministerul Economiei şi Finanţelor elaborează şi supune aprobării
Guvernului şi Preşedintelui României, după caz, un memorandum cu tema: Acord de
principiu privind contractarea împrumutului şi aprobarea mandatului de
negociere. Procedura aplicabilă în vederea solicitării acordului de principiu,
aprobării notei-mandat de negociere, aprobării rezultatelor negocierii, precum
şi eliberării deplinelor puteri în vederea semnării documentului juridic care guvernează
împrumutul este conformă cu cea prevăzută de Legea nr. 590/2003 privind
tratatele.
Documentaţia necesară elaborării şi promovării
memorandumului cuprinde:
- fundamentarea necesităţii
recurgerii la împrumut;
- fundamentarea selectării finanţatorului;
- mandatul, care va conţine principalele elemente
tehnice şi financiare propuse de finanţator, precum şi propunerile de
negociere.
2. Negocierea împrumutului se va desfăşura în
conformitate cu mandatul aprobat. Negocierea poate fi efectuată direct sau prin
corespondenţă. In cazul în care documentul juridic ce guvernează împrumutul va
fi negociat între părţi în mod direct, minuta negocierii va fi semnată de
reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor care conduce delegaţia
română.
3. După negocierea împrumutului, Ministerul Economiei
şi Finanţelor, prin direcţia de specialitate, iniţiază un memorandum pentru
aprobarea raportului de negociere şi aprobarea acordării deplinelor puteri în
vederea semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul. Memorandumul se
supune aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după caz.
4. In baza aprobării memorandumului de la paragraful 3
de către Guvern şi Preşedintele României, după caz, dacă finanţatorul o
solicită în mod expres, Ministerul Afacerilor Externe emite deplinele puteri în
vederea semnării documentului juridic ce guvernează împrumutul de către
reprezentantul autorizat al României.
5. In mod excepţional, datorită urgenţei semnării
documentului juridic ce guvernează împrumutul şi numai dacă există suficiente
elemente să se considere că textul convenit sau adoptat al acestuia nu va
conţine diferenţe substanţiale de fond faţă de propunerea de text a părţii
române se poate elabora un memorandum comun pentru aprobarea negocierii şi
semnării, care va fi supus aprobării Guvernului şi Preşedintelui României, după
caz.
6. Documentul juridic ce guvernează împrumutul,
astfel semnat, va fi ratificat sau aprobat printr-un act normativ cu forţă
juridică de lege. Traducerea autorizată a documentului juridic ce guvernează
împrumutul va fi efectuată de către o firmă autorizată, angajată în condiţiile
legii de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
7. Procedura de contractare, prevăzută
în cadrul paragrafelor 1-6, se va adapta în funcţie de specificul fiecărui finanţator
extern.
8. Pentru împrumuturile a căror disponibilizare are la
bază realizarea unor investiţii sectoriale, documentaţia prevăzută la
paragraful 1 se completează cu fundamentarea de către ordonatorul principal de
credite a necesităţii realizării respectivelor investiţii sectoriale, în
calitatea sa de conducător al ministerului de resort coordonator al sectorului.
9. Pentru împrumuturile prevăzute la paragraful 8, pe
baza aprobării legii de ratificare şi publicării sale în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Ministerul
Economiei şi Finanţelor încheie acord(uri) subsidiar(e) cu OPC, prin care
părţile convin asupra obligaţiilor şi drepturilor acestora în contextul dat, cu
excepţia obligaţiilor legate de efectuarea tragerilor şi asigurării serviciului
datoriei publice, care se realizează de către Ministerul Economiei şi
Finanţelor, prin direcţiile de specialitate, în conformitate cu prevederile
documentelor juridice care guvernează împrumutul. In Acordul subsidiar (AS) vor fi prevăzute elemente, fără a
se limita la acestea, precum: alocarea sumelor în cadrul proiectului şi
finanţarea obiectivelor acestuia, legătura funcţională în cadrul
compartimentelor (dacă este cazul), raportări etc. Clauzele AS pot fi adaptate
în funcţie de prevederile documentului juridic care guvernează derularea
împrumutului şi în care sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile părţilor
legate de implementarea fizică şi financiară a proiectului.
Semnarea AS se va face de către reprezentanţii
instituţiilor, autorizaţi în acest sens, documentul fiind în prealabil avizat
de către direcţiile de specialitate din Ministerul Economiei şi Finanţelor şi
de controlul financiar preventiv şi delegat.
4.1.a),b)4. Procedura
contractării de împrumuturi de la instituţii financiare româneşti sau străine
se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:
1. elaborarea şi supunerea spre aprobare Guvernului a
memorandumului privind contractarea unui împrumut de la instituţii financiare
româneşti sau străine ca instrument de finanţare a deficitului bugetar şi
refinanţare a datoriei publice, cu precizarea caracteristicilor generale ale
împrumutului ce urmează a fi contractat (suma, scadenţa, moneda); pentru
împrumuturile a căror disponibilizare au la bază realizarea unor
programe/proiecte sau necesităţi considerate prioritare pentru economia
românească, memorandumul va fi completat cu fundamentarea necesităţii
realizării respectivelor scopuri, însuşită de ordonatorul principal de credite,
în calitatea sa de conducător al ministerului de resort, coordonator al
sectorului;
2. Ministerul Economiei şi Finanţelor selectează
instituţia/ instituţiile finanţatoare în conformitate cu prevederile
legislaţiei privind achiziţiile publice, precum şi cu respectarea prevederilor
pct. 3.2.5 din prezentele norme;
3. autorizarea tranzacţiei se aprobă prin ordin al
ministrului economiei şi finanţelor. In cuprinsul ordinului se vor preciza
instituţia/instituţiile finanţatoare, suma, scadenţa împrumutului, precum şi
alte elemente de bază ale tranzacţiei, cu excepţia celor care depind de
evoluţia condiţiilor de piaţă şi care se pot modifica până la momentul
contractării împrumutului;
4. negocierea şi semnarea documentaţiei contractuale
de către reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor şi cei ai
instituţiilor financiare selectate;
5. virarea sumei împrumutului în contul Ministerului
Economiei şi Finanţelor.
4.1 .b) Refinanţarea
datoriei publice guvernamentale reprezintă
contractarea unei datorii noi în vederea plăţii unei obligaţii financiare de
natura datoriei publice guvernamentale scadente. Rambursarea/răscumpărarea anticipată
reprezintă plata înainte de termen/scadenţă a unei obligaţii de natura datoriei
publice guvernamentale, care se poate realiza fie ca urmare a exercitării
acestei opţiuni de către creditori, fie ca urmare a exercitării opţiunii de
către Ministerul Economiei şi Finanţelor, în scopul administrării eficiente a
datoriei publice guvernamentale şi a serviciului datoriei publice
guvernamentale. In cazul rambursării anticipate, costurile aferente acestei
operaţiuni reprezintă cheltuieli bugetare ale anului bugetar în care se
efectuează operaţiunea.
4.1.c) In vederea asigurării permanente şi în condiţii
de siguranţă a resurselor financiare necesare efectuării plăţilor din contul
curent general al Trezoreriei Statului, Ministerul Economiei si Finanţelor
stabileşte, prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, un nivel minim
necesar în acest cont. Sumele care depăşesc această valoare minimă pot fi
investite în instrumente de piaţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare
privind derularea şi utilizarea resurselor Trezoreriei Statului, avându-se în
vedere siguranţa, lichiditatea şi rentabilitatea fondurilor, în această ordine
şi prioritate.
4.1.1. Contractarea datoriei publice prin emiterea de
titluri de stat se realizează ţinându-se cont de obiectivele specifice privind
dezvoltarea pieţei titlurilor de stat, care vor fi incluse în strategia pe
termen mediu privind administrarea datoriei publice guvernamentale. Astfel, în
luna decembrie a fiecărui an, Ministerul Economiei şi Finanţelor va anunţa
programul de emisiune a titlurilor de stat pe piaţa internă şi externă pentru
anul următor. Acest program poate fi modificat în cursul anului, în funcţie de
evoluţiile pieţelor financiare şi de modificarea necesităţilor de finanţare.
Calendarul anual se detaliază prin anunţurile şi prospectele periodice emise în
cursul unui an, fiind specificate caracteristicile titlurilor de stat ce
urmează a fi emise. Calendarul anual, anunţurile şi prospectele periodice pot
conţine informaţii cu privire la alte operaţiuni cu titluri de stat, cum ar fi
programul de răscumpărări în avans (buybacks) şi operaţiunile de preschimbare a titlurilor de stat (exchange).
4.1.2. In cazul
titlurilor de stat emise pe piaţa internă interbancară, seria se stabileşte în
conformitate cu prevederile Convenţiei încheiate de Ministerul Economiei şi
Finanţelor cu Depozitarul central. Ministerul Economiei şi Finanţelor este
autorizat să plătească Depozitarului central contravaloarea serviciului de
alocare a codurilor ISIN.
4.1.3. Contractarea datoriei publice guvernamentale directe pe bază de legi speciale se efectuează prin lansarea
de împrumuturi de stat de tipul obligaţiunilor de stat dedicate, ale căror
caracteristici detaliate în prospectul de emisiune sunt stabilite prin
prevederile legilor speciale.
Valoarea nominală şi data
emisiunii obligaţiunilor de stat sunt indicate pe propria răspundere de către
beneficiarul desemnat de legea specială, prin solicitarea scrisă, formulată şi
transmisă de către acesta la Ministerul Economiei şi Finanţelor, însoţită de
următoarele documente justificative: nota contabilă şi extrasul de cont din
data acordării împrumutului.
Pe baza solicitării beneficiarului desemnat, Ministerul
Economiei şi Finanţelor procedează la elaborarea şi aprobarea, prin ordin al
ministrului, a prospectului de emisiune al obligaţiunilor de stat.
Intre Ministerul Economiei şi Finanţelor, în calitate
de împrumutat, şi beneficiarul obligaţiunilor de stat, desemnat prin legea
specială în calitate de împrumutător, se încheie o convenţie în care sunt
reluate şi completate condiţiile împrumutului: valoarea nominală, rata dobânzii
etc.
După aprobarea prospectului de emisiune prin ordin al
ministrului economiei şi finanţelor şi semnarea convenţiei, Ministerul
Economiei şi Finanţelor le transmite în copie şi, respectiv, în original
beneficiarului desemnat. Totodată, este notificată Banca Naţională a României,
în calitate de agent al statului, şi se transmit la direcţia de specialitate
din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor documentele justificative care
au însoţit solicitarea formulată de beneficiarul desemnat, în vederea
efectuării tuturor operaţiunilor cu privire la emisiune. Plata la scadenţă a
serviciului datoriei publice guvernamentale directe, aferent titlurilor de stat
emise în baza legilor speciale pentru care nu se pot aloca de către Depozitarul
central coduri ISIN, se efectuează prin ordin de plată.
4.1.4. Contractarea
datoriei publice guvernamentale garantate pe bază de legi speciale se
efectuează prin emiterea de scrisori de garanţie în favoarea, în condiţiile şi
în limita plafoanelor stabilite prin prevederile legilor speciale şi/sau ale
hotărârilor de Guvern date în aplicarea acestora. Beneficiarul desemnat prin
legea specială formulează şi depune la Ministerul Economiei şi Finanţelor o
solicitare scrisă prin care indică, în limita plafoanelor aprobate, sumele şi
termenul de valabilitate al garanţiei. Pe baza acestei solicitări, Ministerul Economiei
şi Finanţelor, în conformitate cu prevederile legii speciale, procedează la
elaborarea scrisorilor de garanţie, care după aprobare sunt transmise în
original beneficiarului desemnat.
4.1.5. Ministerul
Economiei şi Finanţelor este autorizat să ofere compensaţii pentru titlurile de
stat emise în formă materializată care au fost pierdute, furate, distruse sau
deteriorate, cu condiţia ca titlul de stat să fie identificabil prin serie,
număr şi descriere, în conformitate cu reglementările în vigoare, iar
deţinătorul să fi efectuat formalităţile de publicitate în condiţiile legii.
4.1.6. Procedura de
contractare a finanţărilor rambursabile care
reprezintă datorie publică guvernamentală directă pentru fiecare instrument de
datorie, precum şi procedura de emitere a garanţiilor de stat, în scopul
realizării unor programe/proiecte sau a altor necesităţi prioritare pentru
economia românească de către operatorii economici şi/sau unităţile
administrativ-teritoriale, se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al
ministrului economiei şi finanţelor.
4.2.1. Unităţile
administrativ-teritoriale pot fi beneficiare ale garanţiilor de stat sau
subîmprumuturilor acordate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor numai pe
baza unei legi, pentru care se prevede ca rambursarea împrumutului garantat
sau subîmprumutat să se facă din bugetele locale ale
acestora, după obţinerea în prealabil a autorizării de contractare din partea
Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale şi a Comitetului
Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, în această ordine, precum
şi cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.
4.2.2. In cazul
celorlalţi beneficiari ai garanţiilor de stat sau subîmprumuturilor acordate de
către Ministerul Economiei şi Finanţelor este obligatorie aprobarea prin lege a
garanţiei de stat/subîmprumutului, pentru care se prevede ca rambursarea
împrumutului garantat sau subîmprumutat de stat să se facă din surse proprii,
fără a afecta bugetul general consolidat, cu avizul prealabil al Comitetului
Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, precum şi cu respectarea
legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.
4.2.3. Banca de
Export-Import a României S.A. - Eximbank va analiza şi va supune spre avizare
Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări proiectele
propuse în vederea autorizării emiterii unei garanţii de stat sau a acordării
unui subîmprumut de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, cu avizul
prealabil al acestuia.
4.2.4. Metodologia de
lucru pentru Banca de Export-Import a României S.A. - Eximbank, precum şi
pentru Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări în
materie de avizare a acordării de subîmprumuturi sau garanţii de stat de către
Ministerul Economiei şi Finanţelor se stabileşte prin norme şi proceduri de
lucru aprobate de Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi
Asigurări şi publicate în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
4.2.5. Incheierea
convenţiilor de garanţie de stat şi a acordurilor de împrumut subsidiar sau a
acordurilor de împrumut subsidiar şi garanţie, după caz, se va face cu
respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat, prevederile obligatorii
care trebuie incluse în documentele necesare urmând a fi descrise prin ordin al
ministrului economiei şi finanţelor, emis în aplicarea prezentelor norme
metodologice.
4.2.6. Ministerul
Economiei şi Finanţelor percepe de la instituţiile financiare sau de la
beneficiarii finali un comision pentru alimentarea fondului de risc, în
condiţiile ordonanţei de urgentă, dacă legea de ratificare a împrumutului nu prevede altfel.
4.2.7. Subîmprumutarea
finanţărilor contractate de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor în
numele statului, beneficiarilor acesteia se face pe baza unor acorduri de împrumut
subsidiar încheiate între Ministerul Economiei şi Finanţelor şi aceştia sau,
după caz, în baza unor acorduri de împrumut subsidiar şi garanţie, încheiate
între Ministerul Economiei şi Finanţelor, pe de o parte, şi beneficiarii finali
ai împrumutului, precum şi unităţile administrativ-teritoriale garante ale
acestora, în condiţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu
modificările şi completările ulterioare, pe de altă parte.
4.2.8. Ministerul
Economiei şi Finanţelor, în numele statului român şi în baza prevederilor din
acordurile de împrumut şi din acordurile de împrumut subsidiar, poate mandata o
instituţie financiară să administreze împrumuturi externe, în condiţiile
stabilite prin acordul de administrare. Ministerul Economiei şi Finanţelor este
autorizat să plătească în schimbul acestui serviciu un comision de administrare
din sursele prevăzute în bugetul de stat.
4.2.9. Finanţările
rambursabile contractate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor în numele
statului român, a căror administrare a fost mandatată unei instituţii
financiare, vor fi plătite de către beneficiarii de subîmprumut Ministerului
Economiei şi Finanţelor sau, după caz, instituţiei financiare, în condiţiile
stabilite prin acordul de administrare şi prin acordurile de împrumut subsidiar
sau acordurile de împrumut subsidiar şi de garanţie.
4.5. Finanţările rambursabile contractate de la
organismele financiare internaţionale se aprobă prin lege, conform Legii nr.
590/2003.
4.6. Emisiunile de titluri de stat pe piaţa internă se
aprobă prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor, iar emisiunile de
titluri de stat pe pieţele externe se aprobă prin ordin al ministrului
economiei şi finanţelor, cu informarea Guvernului."
5. Punctul 5 se modifică şi
va avea următorul cuprins: „5. Art. 5 din ordonanţa de urgenţă:
(1) Rambursarea datoriei publice guvernamentale
reprezintă o obligaţie a statului necondiţionată şi irevocabilă de plată a
capitalului, dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente finanţărilor
rambursabile angajate sau garantate. Cheltuielile privind serviciile prestate
de agenţiile de rating pentru evaluarea riscului de ţară, comisioanele,
dobânzile, valoarea discontului şi alte cheltuieli legate de angajarea
finanţărilor rambursabile în numele şi contul statului vor fi plătite din
bugetul de stat şi/sau bugetul Trezoreriei Statului, după caz.
(11) Incepând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 141/2007, influenţele financiare rezultate din plata serviciului datoriei
publice guvernamentale se regularizează cu bugetul de stat în termen de cel
mult 30 de zile de la data fiecărei scadenţe.
(12)
Pentru influenţele financiare rezultate din plăţi anterioare intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, regularizarea se face în continuare
cel târziu până la data ultimei scadenţe a fiecărui împrumut şi/sau după
efectuarea ultimelor regularizări cu finanţatorii, în cadrul fiecărui împrumut.
(13) Până
la efectuarea regularizării cu bugetul de stat, sumele de natura celor
prevăzute la alin. (1 1) şi (12) se pot păstra într-un cont deschis la instituţiile de credit
derulatoare pe numele şi la dispoziţia Ministerului Economiei şi Finanţelor şi
se fructifică prin acordare de dobânzi.
(2) In vederea plăţii serviciului datoriei publice
guvernamentale se acorda autorizare bugetară permanentă pentru efectuarea
acestor cheltuieli.
(3) Sursele de plată
pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt, după caz, următoarele:
a) disponibilităţile contului curent general al
Trezoreriei Statului;
b) finanţările rambursabile angajate în numele
statului pentru refinanţarea datoriei publice
guvernamentale;
c) cheltuielile prevăzute cu această destinaţie în
bugetul de stat;
c1)
bugetul Trezoreriei Statului şi, în completare, bugetul de stat, în cazul
plăţii dobânzii aferente titlurilor de stat de tip benchmark;
d) sumele încasate de Ministerul Economiei şi Finanţelor de la subîmprumutaţi, în baza acordurilor
încheiate cu aceştia, cu respectarea condiţiilor acordurilor prin care au fost
angajate finanţările rambursabile;
e) sumele prevăzute în bugetele persoanelor
juridice care au contractat finanţări rambursabile cu garanţia statului;
f) fondul de risc constituit la Ministerul
Economiei şi Finanţelor, pentru situaţiile în care garantaţii/ subîmprumutaţii
nu îşi onorează obligaţiile prevăzute în acordurile încheiate cu Ministerul
Economiei şi Finanţelor;
f1) sumele
intrate în Trezoreria Statului în contul împrumuturilor contractate de
ordonatorii de credite cu garanţia statului sau contractate de Ministerul
Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora şi preluate spre
administrare de Ministerul Economiei şi Finanţelor, potrivit prevederilor art.
14;
g) alte surse, în condiţiile legii.
(4) Banca Naţională â României, în baza
convenţiilor încheiate cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, poate acţiona ca
agent al statului în rambursarea datoriei
publice guvernamentale
contractate în altă monedă decât moneda naţională, precum şi în organizarea
licitaţiilor de titluri de stat pe piaţa interna.
(5) Pentru activităţile derulate de către Banca
Naţională a României, în conformitate cu alin. (4), în calitate de agent al
statului pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale şi pentru plasarea
către terţi a emisiunilor de titluri de stat, Ministerul Economiei şi
Finanţelor este autorizat să plătească comisioane din bugetul de stat, al căror
cuantum este stabilit prin convenţie între cele două părţi.
Norme metodologice:
5.1. Sumele
reprezentând ratele de capital, dobânzile, comisioanele şi alte costuri
aferente datoriei publice guvernamentale', datorate la scadenţe conform
prospectelor de emisiune, acordurilor sau contractelor de împrumut, constituie
serviciul datoriei publice guvernamentale şi sunt o obligaţie necondiţionată şi
irevocabilă a statului.
5.2. Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital
aferente datoriei publice guvernamentale'se efectuează:
a) prin plata efectivă a sumelor datorate la scadenţă,
ceea ce conduce la diminuarea soldului împrumutului; sau
b) prin refinanţarea datoriei publice guvernamentale
conform prevederilor legale în vigoare.
5.3. Rambursarea datoriei publice guvernamentale, precum şi plata dobânzilor, comisioanelor şi a altor
costuri aferente finanţărilor rambursabile se asigură după cum urmează:
5.3.1. Pentru
finanţările rambursabile contractate de Guvern, prin Ministerul Economiei şi
Finanţelor, în vederea finanţării deficitului bugetului de stat, obligaţia
constituirii resurselor necesare pentru plata serviciului datoriei publice şi a
efectuării plăţilor revine Ministerului Economiei şi Finanţelor, care va
asigura sumele necesare din următoarele surse:
a) împrumuturi din
disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului;
b) finanţări rambursabile angajate în numele statului pentru
refinanţarea datoriei publice guvernamentale;
c) sume în valută trase din împrumuturi externe;
d) sume prevăzute în bugetul de stat şi în bugetul
Trezoreriei Statului cu această destinaţie;
e) disponibilităţi ale contului curent general al
Trezoreriei Statului, în cazul certificatelor de trezorerie pentru populaţie
transformate în certificate de depozit, conform normelor metodologice specifice.
5.3.2. Echivalentul în lei al valutei necesare
rambursării ratelor de capital aferente împrumuturilor utilizate la finanţarea
deficitului bugetului de stat se asigură astfel:
a) ratele de capital la cursul istoric se asigură
prin refinanţarea datoriei publice pe bază de împrumuturi de stat;
b) diferenţele nefavorabile de curs valutar se asigură
de la bugetul de stat, iar cele favorabile reprezintă venituri ale bugetului de
stat.
5.3.3. Pentru finanţările rambursabile contractate
direct de Guvern în scopul finanţării unor programe/proiecte sau al altor
necesităţi prioritare ' pentru economia românească şi subîmprumutate unor
beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi
administrativ-teritoriale, pe bază de acord de imprumut subsidiar (AIS), în
condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata'
serviciului datoriei publice revine în totalitate beneficiarilor finali, care
au obligaţia să asigure prin bugetele proprii şi bugetele locale, după caz,
necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei publice.
5.3.4. Obligaţia de
plată către creditori a serviciului aferent finanţărilor rambursabile
contractate de Guvern revine Ministerului Economiei şi Finanţelor. Prin acordul
de împrumut şi/sau acordul de împrumut subsidiar Ministerul Economiei şi
Finanţelor poate delega această atribuţie, după caz, beneficiarilor finali.
5.3.5. Pentru finanţările rambursabile contractate
direct de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, şi subîmprumutate
unor beneficiari finali '- autorităţi ale administraţiei publice centrale -
instituţii publice, pe bază de acord de împrumut subsidiar (AIS), în condiţiile
legii, obligaţia constituirii resurselor necesare
pentru plata serviciului datoriei publice revine în
totalitate, până la termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) din ordonanţa de
urgenţă , beneficiarilor finali care au obligaţia să asigure prin bugetul de
stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru
şomaj, după caz, necesarul în lei pentru plata integrală a serviciului datoriei
publice.
5.3.6. Pentru finanţările rambursabile contractate
de autorităţile administraţiei publice centrale şi garantate de stat, plata
serviciului datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de
către fiecare garantat, până la termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) din
ordonanţa de urgenţă, din sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul de
stat, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.
5.3.7. Pentru finanţările rambursabile contractate
de operatorii economici şi/sau de unităţile administrativ- teritoriale şi
garantate de stat, plata serviciului datoriei publice se efectuează direct în
contul creditorilor de către fiecare garantat din surse proprii şi/sau de la
bugetul local, după caz, la termenele şi în condiţiile acordurilor de împrumut.
Pentru finanţările rambursabile contractate de operatorii economici şi/sau
serviciile publice din subordinea unităţilor administrativ-teritoriale şi
garantate de respectivele unităţi administrativ-teritoriale, plata serviciului
datoriei publice se efectuează direct în contul creditorilor de către fiecare
garantat din surse proprii, la termenele şi în condiţiile acordurilor de
împrumut.
5.3.8. In situaţia în
care beneficiarii finali - operatori economici şi/sau unităţi administrativ
teritoriale - ai finanţărilor rambursabile contractate de stat prin Ministerul
Economiei şi Finanţelor şi subîmprumutate acestora şi ai celor garantate de
stat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor nu dispun de resurse financiare
pentru achitarea obligaţiilor de plată la scadenţă, conform clauzelor acordului
de împrumut şi/sau acordului de împrumut subsidiar, obligaţia de plată a
serviciului datoriei publice revine Ministerului Economiei şi Finanţelor, în
calitate de împrumutat sau garant, şi se efectuează din fondul de risc, în baza
art. 6 alin. (4) din ordonanţa de urgenţă.
5.3.9. In cazul în care garanţiile emise de stat în baza legilor speciale
ajung în situaţia de a fi executate, Ministerul Economiei şi Finanţelor este
obligat să efectueze plata sumelor garantate, utilizând sursele prevăzute de
lege.
In funcţie de prevederile legii speciale în baza căreia
a fost emisă garanţia ce urmează a fi executată, sursele de efectuare a
plăţilor sunt, după caz, bugetul de stat, de la capitolul de cheltuieli cu
această destinaţie, prin emisiuni de titluri de stat şi alte surse prevăzute de
legea specială.
In cazul în care garanţiile emise de stat în baza
legilor speciale fie ajung la scadenţă, fie, în funcţie de prevederile legii
speciale, după caz, au scadenţa înainte de data-limită menţionată în scrisoarea
de garanţie, Ministerul Economiei şi Finanţelor procedează la anularea
acestora.
5.3.10. Pentru
finanţările rambursabile contractate direct de Guvern în vederea finanţării
deficitului bugetului de stat şi susţinerii balanţei de plăţi şi a rezervei
valutare, precum şi pentru finanţările rambursabile subîmprumutate unor
beneficiari finali - operatori economici şi/sau unităţi
administrativ-teritoriale - şi pentru cele contractate de operatori economici
şi/sau unităţi administrativ-teritoriale şi garantate de stat, în care în actul
normativ de aprobare/ratificare a acestor acorduri se specifică drept sursă de
rambursare sursele proprii şi, în completare, de la bugetul de stat, respectiv
bugetul local sau numai surse proprii, active până la data intrării în vigoare
a ordonanţei de urgenţă, plata serviciului datoriei publice se efectuează
potrivit procedurilor stabilite prin legislaţia aplicabilă până la acea dată.
5.4. Disponibilităţile rămase neangajate în contul
curent general al Trezoreriei Statului, după finanţarea deficitelor bugetare
prevăzute la art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 201/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi
utilizate în scopurile prevăzute la art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ.
5.5. Utilizarea altor surse pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale se efectuează în
condiţiile stabilite prin lege, în limita disponibilului înregistrat pe baza
extrasului de cont datat cu 3 zile bancare înaintea efectuării operaţiunii. Cu
sumele încasate şi utilizate pentru diminuarea împrumuturilor pentru finanţarea
şi refinanţarea deficitului bugetului de stat se diminuează deficitele din anii
precedenţi, în ordinea înregistrării acestora.
5.6. Cheltuielile prevăzute în bugetul de stat privind
plata serviciului datoriei publice guvernamentale se vor efectua conform
prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.792/2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi
plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi
raportarea angajamentelor bugetare şi legale.
5.7. Rambursarea la scadenţă a ratelor de capital
aferente împrumuturilor de stat de pe piaţa internă, exprimate în valută, se
efectuează la valoarea determinată pe baza cursului istoric de la data
emisiunii, diferenţele de curs valutar nefavorabile reprezentând cheltuieli ale
bugetului de stat, iar cele favorabile, venituri ale bugetului de stat.
Dobânzile şi celelalte costuri aferente împrumuturilor de stat de pe piaţa
internă, exprimate în valută, se plătesc conform pct. 5.3.1 lit. d).
5.8. Dacă data la care trebuie efectuată una dintre
plăţile aferente serviciului datoriei publice este o zi de sărbătoare sau o zi
nelucrătoare, plata va fi efectuată în prima zi lucrătoare după data scadenţei
plăţii, dacă în acordul/contractul/convenţia de împrumut sau în prospectul de
emisiune pentru titlurile de stat nu se prevede altfel, fără obligarea la
dobânzi penalizatoare. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie
vor rămâne în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi
tranzacţionate.
5.9. Dacă prin acordul de împrumut subsidiar se
stabileşte că plăţile se fac prin Ministerul Economiei şi Finanţelor,
subîmprumutatul/beneficiarul final va vira Ministerului Economiei şi
Finanţelor, cu 10 zile calendaristice înainte de scadenţa prevăzută în acordul
de împrumut, suma în lei sau echivalentul în lei al obligaţiei de plată în
valută, calculată la cursul de schimb valutar valabil la data plăţii către
Ministerul Economiei şi Finanţelor, la care se adaugă o marjă asigurătoare de
5%, care va acoperi eventuala fluctuaţie de curs valutar pentru perioada dintre
data plăţii către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi data plăţii către
creditor. In cazul în care echivalentul în lei astfel calculat nu acoperă
obligaţia de plată a subîmprumutatului/beneficiarului final, respectiv
echivalentul în lei la cursul de schimb valutar valabil cu cel puţin 4 zile
calendaristice înainte de data scadenţei către creditor, acesta, din proprie
iniţiativă, va achita diferenţa Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Eventualele sume virate în plus de subîmprumutat/beneficiar final se vor
returna de către Ministerul Economiei şi Finanţelor din proprie iniţiativă. In
cazul în care suma în lei virată de subîmprumutat nu acoperă echivalentul în
lei al valutei cumpărate de Ministerul Economiei şi Finanţelor de la Banca
Naţională a României, determinând astfel decontarea cu întârziere a
contravalorii în lei a obligaţiei de plată în valută de către Ministerul
Economiei şi Finanţelor la Banca Naţională a României, pentru care aceasta
calculează penalităţi, subîmprumutatul va suporta integral penalizarea
comunicată/calculată de Banca Naţională a României pentru decontarea parţială a
sumelor datorate.
5.10. Plata în altă
monedă decât moneda naţională a serviciului datoriei publice guvernamentale, de
către Ministerului Economiei şi Finanţelor, se poate efectua prin Banca
Naţionala a României, în baza unei convenţii.
5.10.1. In cazul
finanţărilor rambursabile de pe piaţa externă, Ministerul Economiei şi
Finanţelor întocmeşte ordinul de schimb valutar pentru cumpărare valută, dacă
este cazul, şi ordinul de plată
de valută pe baza notificării de plată transmise de creditor. Ministerul
Economiei şi Finanţelor virează la data scadenţei, respectiv în aceeaşi zi în
care este cumpărată valuta, contravaloarea în lei, calculată pe baza cursului
valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil în ziua respectivă.
Documentele justificative pentru plata contravalorii în lei a valutei scadente
sunt notificarea de plată primită de la creditor şi/sau, după caz, comunicarea
Băncii Naţionale a României privind cursul valutar valabil în ziua efectuării
plăţii.
5.10.2. In cazul finanţărilor rambursabile în valută de
pe piaţa internă, în situaţia în care sursele în valută ale Ministerului
Economiei şi Finanţelor, legal constituite şi destinate plăţii serviciului, nu
permit efectuarea plăţilor scadente, se solicită cumpărarea de valută de la
Banca Naţională a României prin ordinul de schimb valutar pentru cumpărare
valută. Plata efectivă a valutei datorate la scadenţă se efectuează prin ordinul
de plată de valută, în baza obligaţiei de plată la scadenţă către deţinătorii
finali ai titlurilor de stat. Pentru valuta cumpărată, în aceeaşi zi,
Ministerului Economiei şi Finanţelor calculează şi virează Băncii Naţionale a
României echivalentul în lei al acesteia, la cursul valutar comunicat de Banca
Naţională a României, valabil în ziua efectuării plăţii.
In situaţia în care plata serviciului datoriei publice
guvernamentale de pe piaţa internă se efectuează în monedă naţională,
Ministerului Economiei şi Finanţelor poate utiliza valuta legal constituită cu
această destinaţie, prin vânzarea de valută către Banca Naţională a României,
pe baza ordinului de schimb valutar pentru vânzare valută, la cursul valutar
valabil în ziua efectuării plăţii.
5.11. - (1) Incetarea
valabilităţii garanţiei de stat se produce atunci când:
a) obligaţiile aferente finanţării rambursabile
garantate de stat sunt achitate în totalitate de către beneficiarul acestuia
sau de un terţ;
b) Ministerul Economiei şi Finanţelor efectuează plata
sau plăţile, până la stingere, creditorului, în numele beneficiarului de
garanţie de stat;
c) termenul de valabilitate stipulat în scrisoarea de
garanţie a expirat;
d) alte condiţii prevăzute expres în scrisoarea de
garanţie. (2) Stingerea obligaţiilor ce decurg din contractul de împrumut atrage încetarea valabilităţii
scrisorii de garanţie, care se restituie emitentului, respectiv Ministerul
Economiei şi Finanţelor, în termen de 10 zile de la îndeplinirea uneia dintre
condiţiile prevăzute la alin. (1).
5.12. Incepând cu anul 2009 operaţiunile de plăţi în valută se pot efectua şi
prin Trezoreria Operativă Centrala, din contul de corespondent în valută
deschis de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în conformitate cu legislaţia în
vigoare privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria
statului.
5.13. Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin
direcţiile specializate cu atribuţii în domeniul inspecţiei fiscale, urmăreşte
modul în care beneficiarii finanţărilor rambursabile garantate de stat sau
subîmprumutate constituie şi asigură sursele de rambursare a finanţărilor
rambursabile şi de plată a dobânzilor, comisioanelor şi/sau a celorlalte costuri aferente finanţărilor
rambursabile respective."
6. După punctul 6.8 se
introduce un nou punct, punctul 6.81, cu următorul cuprins:
„6.81. In
cazul în care beneficiarul finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau
contractate de stat şi subîmprumutate se află în procedură de faliment şi/sau
insolvenţă, Ministerul Economiei şi Finanţelor va dispune, în calitate de
garant şi/sau împrumutat, efectuarea la termenele scadente, conform
prevederilor scrisorilor de garanţie şi acordurilor/contractelor de împrumut, a
plăţii ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi/sau a altor costuri
aferente finanţării rambursabile, pe baza notificării de plată primie de la
creditor şi a cererii de plată a administratorului judiciar şi/sau
lichidatorului."
7. Punctele 6.9 şi 6.11 se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„6.9. In cazul în care
specificaţiile din cererea de plată sunt în conformitate cu clauzele acordului
de împrumut, pe baza documentelor prevăzute la pct. 6.8 şi/sau 6.81, Ministerul Economiei şi Finanţelor va solicita Băncii Naţionale a României plata
sumelor scadente către creditor în contul indicat de beneficiarul final al
finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi
subîmprumutate şi de creditor la data specificată în cerere şi va dispune
transferarea contravalorii în lei a valutei din fondul de risc în aceeaşi zi în
care este cumpărată valuta, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca
Naţională a României, valabil în ziua respectivă.
Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul finanţărilor
rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat şi subîmprumutate,
contractate în valută de la un finanţator intern.
6.11. In cazul
finanţărilor rambursabile garantate de stat şi/sau subîmprumutate, contractate,
în condiţiile legii, de la un finanţator intern, pe baza documentelor prevăzute
la pct. 6.8, 6.81
şi/sau 6.9, Ministerul Economiei şi Finanţelor va dispune plata sumei în lei
datorate creditorului intern în contul indicat de beneficiarul/ beneficiarul
final al finanţării rambursabile garantate de stat şi/sau contractate de stat
şi subîmprumutate şi de către creditorul intern."
Art. II. - Incepând cu
data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, contractele externe de leasing
financiar ale instituţiilor publice centrale se transferă de la datorie privată
la datorie publică guvernamentală, iar raportarea va fi efectuată exclusiv
către Ministerul Economiei şi Finanţelor, încetând obligativitatea raportării
către Banca Naţională a României. Ordonatorii principali de credit vor avea
obligaţia raportării tuturor contractelor de leasing financiar active, în
conformitate cu Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.059/2008
privind aprobarea Normelor metodologice pentru înregistrarea şi raportarea
datoriei publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu ataşarea
obligatorie a tuturor documentelor probatoare a leasingurilor contractate
(contract de leasing, scrisori de confort etc).
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul economiei şi
finanţelor,
Varujan Vosganian