HOTARARE Nr.
1251 din 13 septembrie 2006
pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romania
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 805 din 25 septembrie 2006
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 150 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în
România,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, prevăzute în anexa
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat
p. Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,
Mihai Constantin Şeitan,
secretar de stat
Ministrul afacerilor externe,
Mihai Răzvan Ungureanu
p. Ministrul integrării
europene,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
ANEXA
NORME METODOLOGICE
de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în
România
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Obiectul de reglementare
Art. 1. - Drepturile şi obligaţiile generale şi
specifice solicitanţilor de azil şi persoanelor care au dobândit o formă de
protecţie în România, primirea cererilor, înregistrarea şi evidenţa
solicitanţilor de azil şi a persoanelor care au dobândit o formă de protecţie,
procedura de azil, procedura de anulare şi încetare a unei forme de protecţie,
precum şi asistenţa acordată solicitanţilor de azil şi a persoanelor care au
dobândit o formă de protecţie, cu excepţia asistenţei acordate potrivit
Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care
au dobândit o formă de protecţie în România, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 185/2004, cu modificările ulterioare, sunt reglementate potrivit
dispoziţiilor Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, denumită în
continuare Iege, si ale
prezentelor norme metodologice.
CAPITOLUL II
Condiţiile exercitării drepturilor şi îndeplinirii
obligaţiilor prevăzute de lege
Dreptul de a fi informat
Art. 2. - (1) Informarea
prevăzută la art. 17 alin. (1) lit. f) din lege se face în scris de către
funcţionarul responsabil cu primirea cererii de azil, conform modelului
stabilit prin dispoziţia directorului general al Oficiului Naţional pentru
Refugiaţi.
(2) Funcţionarii competenţi
sunt obligaţi să informeze solicitanţii de azil cu privire la modalităţile în
care pot contacta organizaţiile neguvernamentale, Inaltul Comisariat al
Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi cu privire la modul în care pot obţine
asistenţă şi reprezentare juridică.
(3) Prin dispoziţie a directorului general al
Oficiului Naţional pentru Refugiaţi se desemnează funcţionarul responsabil
pentru asigurarea condiţiilor de realizare a activităţilor prevăzute la alin.
(2).
Dreptul solicitantului de azil de a i se elibera un
document temporar de identitate
Art. 3. - Pentru străinii aflaţi în situaţiile
prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h) pct. (i) şi (ii) din lege, Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi va elibera gratuit, la cerere, o adeverinţă care să
ateste calitatea de solicitant de azil a acestora.
Dreptul de a participa la activităţi de adaptare
culturală
Art. 4. - (1) Activităţile de adaptare culturală
adresate solicitanţilor de azil constau în sesiuni de familiarizare a
solicitanţilor de azil cu tradiţiile, obiceiurile şi valorile culturii române
şi oferirea de informaţii practice privind societatea românească şi se asigură
de către personalul specializat din cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi,
în centrele de primire şi cazare a solicitanţilor de azil.
(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate colabora cu
organizaţii neguvernamentale în vederea realizării activităţilor de adaptare
culturală adresate solicitanţilor de azil.
Drepturi specifice solicitanţilor de azil cu nevoi
speciale
Art. 5. - (1) Solicitanţii de
azil se evaluează de către personalul specializat al Oficiului Naţional pentru
Refugiaţi în vederea includerii lor în categoria persoanelor cu nevoi speciale.
(2) Solicitanţii de azil cu nevoi speciale beneficiază
de asistenţă psihologică din partea personalului specializat al Oficiului
Naţional pentru Refugiaţi.
Accesul la educaţie al solicitanţilor de azil minori
(3) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate sesiza
instituţiile abilitate să le ofere asistenţa necesară solicitanţilor de azil cu
nevoi speciale, în funcţie de specificul stării de nevoie a fiecărei persoane.
(4) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate colabora
cu organizaţii neguvernamentale în vederea asistării solicitanţilor de azil cu
nevoi speciale.
Art. 6. - (1) Accesul la educaţie al solicitanţilor de
azil minori este liber, necondiţionat şi se exercită în aceleaşi condiţii ca şi
pentru minorii cetăţeni români.
(2) Metodologia, profesorii, manualele şi materialele
didactice necesare desfăşurării cursului pregătitor în vederea înscrierii în sistemul
naţional de învăţământ a solicitanţilor de azil minori se asigură de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
(3) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate pune la
dispoziţie spaţiile necesare desfăşurării cursului pregătitor, în centrele de
primire şi cazare a solicitanţilor de azil, precum şi rechizite.
(4) Cererile de înscriere a minorilor la cursul
pregătitor se depun de către părinţi sau reprezentanţii legali la sediul
inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al Inspectoratului Şcolar al Municipiului
Bucureşti.
Obligaţia de a nu părăsi localitatea de reşedinţă
Art. 7. - (1) Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute
la art. 19 lit. g) din lege, solicitantul de azil trebuie să se adreseze
Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau, după caz, structurilor sale
teritoriale, cu o cerere motivată care trebuie soluţionată de îndată.
(2) Dacă prezenţa solicitantului de azil este necesară
în faţa autorităţilor şi instanţelor de judecată în altă localitate decât cea
de reşedinţă a acestuia, nu mai este necesară autorizarea Oficiului Naţional
pentru Refugiaţi.
Obligaţia de prezentare la examenele medicale
Art. 8. - In situaţia prevăzuă la art. 19 lit. h) din
lege solicitantul de azil are obligaţia de a se prezenta numai la examenele
medicale care sunt stabilite pentru motive de sănătate publică.
CAPITOLUL III
Forme de protecţie şi procedura de azil
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune
Actele de persecuţie
Art. 9. - (1) La stabilirea îndeplinirii condiţiei
referitoare la persecuţie, potrivit art. 23 alin. (1) din lege, autorităţile
competente trebuie să aibă în vedere actele şi faptele care:
a) sunt suficient de grave prin natura lor sau
datorită includerii acestora într-o practică sistematică, precum şi datorită
recurenţei lor, încât să constituie o încălcare gravă a drepturilor
fundamentale ale omului, în special a drepturilor de la care nu se pot face
derogări potrivit art. 15 alin. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950,
ratificată prin Legea nr. 30/1994; sau
b) alcătuiesc un ansamblu de măsuri diverse, inclusiv
încălcări ale drepturilor omului, care sunt suficient de grave pentru a afecta
o persoană în aceeaşi măsură prevăzută la lit. a).
(2) Actele şi faptele prevăzute la alin. (1) pot fi
considerate că reprezintă persecuţie dacă au fost determinate de motive cum
sunt rasa, naţionalitatea, religia, apartenenţa la un anumit grup social sau
opinia politică, indiferent dacă acestea sunt reale sau au fost atribuite
persoanei în cauză de agentul care exercită persecuţia.
Motivele de persecuţie
(3) Actele de persecuţie, care pot fi calificate astfel
potrivit alin. (1), pot să ia forma:
a) actelor de violenţă fizică şi psihică, inclusiv a
actelor de violenţă sexuală;
b) măsurilor legale, administrative, poliţieneşti
şi/sau judiciare, care sunt discriminatorii sau sunt aplicate într-o manieră
discriminatorie;
c) acuzării sau pedepsei disproporţionate ori
discriminatorii;
d) imposibilităţii rejudecării ca urmare a unei
pedepse discriminatorii sau disproporţionate;
e) acuzării sau pedepsirii ca urmare a refuzului de
îndeplinire a serviciului militar în caz de conflict, atunci când îndeplinirea
serviciului militar ar presupune săvârşirea de crime sau acte care intră sub
incidenţa cauzelor de excludere prevăzute la art. 25 alin. (1) din lege;
f) abuzuri sau acte de discriminare specifice genului,
precum şi abuzuri sau acte de discriminare specifice privind copiii.
Art. 10. - In vederea
stabilirii motivelor de persecuţie trebuie luate în considerare următoarele:
a) în cazul conceptului de rasă, în special,
considerente de culoare, descendenţă sau apartenenţă la un anumit grup etnic;
b) în cazul conceptului de religie, în special, orientarea către credinţe teiste, nonteiste şi ateiste,
participarea sau neparticiparea la ritualuri formale în public ori private, fie
singur, fie împreună cu alte persoane, alte acte religioase sau exprimări ale
credinţelor ori forme de conduită personală sau comună bazate ori impuse de o
anumită religie;
c) în cazul conceptului de naţionalitate, apartenenţa
la un grup determinat prin identitatea sa culturală, etnică sau lingvistică,
prin originile geografice ori politice comune sau prin relaţia pe care o are cu
populaţia altui stat, fără a fi restrâns la noţiunea de cetăţenie ori la
apatridie;
d) în cazul unui grup social, apartenenţa la acesta;
un grup este considerat a fi un anumit grup social, îndeosebi atunci când:
(i) membrii acelui grup au
caracteristici înnăscute sau un trecut comun, care nu pot fi schimbate, sau
trăsături ori credinţe care sunt fundamentale pentru identitatea sau conştiinţa
acelei persoane, motiv pentru care nu poate fi forţată să renunţe la aceasta;
(ii) grupul are o identitate
distinctă în ţara respectivă, deoarece este perceput ca fiind diferit de restul
societăţii;
(iii) în funcţie de circumstanţele din ţara de origine,
un anumit grup social poate include un grup bazat pe trăsătura comună a
orientării sexuale. Orientarea sexuală nu poate determina un grup social în
sensul prezentului articol atunci când acţiunile specifice orientării sexuale
sunt fapte penale potrivit legii române. Aspectele referitoare la gen pot fi
incluse în noţiunea de orientare sexuală, cu condiţia să nu fie unicul motiv al
aplicării acestui articol;
e) în cazul conceptului de opinie politică, în
special, a avea o opinie cu privire la o anumită problemă, legată de eventuali
agenţi de persecuţie, prevăzuţi la art. 11, şi de politicile şi metodele
acestora, indiferent dacă această opinie a fost sau nu manifestată de
solicitant.
Agenţii de persecuţie
Art. 11. - La aprecierea actelor şi faptelor de
persecuţie, autoritatea competentă va lua în considerare dacă acestea provin,
în special, de la următorii agenţi de persecuţie:
a) statul;
b) partidele sau organizaţiile care controlează statul
ori o parte importantă din teritoriul statului;
c) agenţi neguvernamentali, dacă agenţii prevăzuţi la
lit. a) şi b), inclusiv organizaţiile internaţionale, nu sunt capabili sau nu
doresc să asigure protecţie împotriva persecuţiei sau când aceştia îşi asumă
ori tolerează actele agenţilor neguvernamentali.
Temerea bine întemeiată de a fi persecutat sau expus
unui risc serios
Art. 12. - La aprecierea temerii bine întemeiate de persecuţie, potrivit art. 23 alin. (1) din lege, şi a
riscului serios, potrivit art. 26 alin. (1) din lege, autoritatea competentă va lua în considerare atât dacă acestea au
fost cauzate de evenimente care s-au petrecut anterior părăsirii ţării de
origine, cât şi dacă acestea au fost cauzate de evenimente care s-au petrecut
ulterior părăsirii ţării de origine. De asemenea, autoritatea competentă va lua
în considerare că temerea bine întemeiată de persecuţie, în sensul art. 23
alin. (1) din lege, şi riscul serios, în sensul art. 26 alin. (1) din lege, pot
fi cauzate şi de acţiunile desfăşurate de solicitant după părăsirea ţării de
origine, îndeosebi atunci când s-a stabilit că acţiunile respective constituie
expresia şi continuarea convingerilor sau a orientărilor pe care le avea în ţara
de origine.
Rolul activ
Art. 13. - (1) Autorităţile competente să soluţioneze
cererile de azil au obligaţia să cerceteze toate aspectele relevante ale
cererii de azil în colaborare cu solicitantul, dacă este cazul, sau la solicitarea acestuia.
(2) In vederea îndeplinirii obligaţiei prevăzute la
alin. (1), autorităţile competente să soluţioneze cererile de azil pot, în
condiţiile legislaţiei în vigoare, solicita expertize, consulta experţi,
efectua verificări referitoare la identitatea solicitanţilor sau a persoanelor
care au obţinut o formă de protecţie.
Intrarea pe teritoriul
României
Art. 14. - In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (2),
art. 27 alin. (2) şi ale art. 71 alin. (3) din lege se ia în considerare ultima
intrare pe teritoriul României înainte de obţinerea statutului de refugiat sau,
după caz, a protecţiei subsidiare.
SECŢIUNEA a 2-a
Procedura ordinară
Cererea de azil
Art. 15. - (1) Funcţionarii
autorităţilor competente să primească cererile de azil înmânează solicitantului
formularul prezentat în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice şi îi
explică modul în care trebuie completat.
(2) In cazul în care solicitantul nu ştie să scrie,
funcţionarul care primeşte cererea va completa formularul potrivit declaraţiei
orale a solicitantului. Cererea se semnează de solicitant sau pe aceasta se
aplică impresiunea digitală a acestuia. Cererea se semnează şi de funcţionarul
care a completat-o şi de interpret, atunci când acesta participă.
(3) Dacă solicitantul deţine documente de identitate,
funcţionarul verifică datele înscrise în cerere şi semnalează solicitantului
neconcordanţele apărute în conţinutul cererii pentru a fi remediate.
Examinarea cererii de azil
Art. 16. - (1) Examinarea cererii
de azil trebuie realizată în mod individual şi avându-se în vedere următoarele:
a) toate aspectele relevante referitoare la ţara de
origine, la momentul luării deciziei, incluzând legislaţia ţării de origine şi
modalitatea în care aceasta este aplicată;
b) declaraţiile şi documentele relevante prezentate
de către solicitant, inclusiv informaţiile cu privire la faptul de a fi fost
supus persecuţiei sau la posibilitatea de a fi persecutat, în sensul art. 23
alin. (1) din lege, ori cu privire la faptul de a fi fost expus unui risc
serios sau la posibilitatea existenţei unui risc serios, în sensul art. 26
alin. (1) din lege;
c) situaţia individuală sau circumstanţele personale
ale solicitantului, inclusiv factori cum ar fi: trecutul, genul şi vârsta
acestuia, în vederea evaluării, în funcţie de circumstanţele personale ale
solicitantului, a posibilităţii ca actele la care a fost supus sau la care este
expus să reprezinte persecuţie ori un risc serios, în sensul art. 23 alin. (1),
respectiv art. 26 alin. (1) din lege, după caz;
d) dacă acţiunile solicitantului, ulterioare
părăsirii ţării de origine, au fost provocate în unicul scop sau cu scopul
principal de a crea condiţiile necesare pentru depunerea unei cereri de azil,
în vederea evaluării acestor activităţi pentru a se stabili că solicitantul este
expus persecuţiei sau unui risc serios, în sensul art. 23 alin. (1), respectiv
art. 26 alin. (1) din lege, după caz, în situaţia reîntoarcerii în ţara de
origine;
e) dacă există posibilitatea ca solicitantul să
beneficieze de protecţia unei alte ţări a cărei cetăţenie a dobândit-o.
(2) Dacă solicitantul a fost subiectul unei persecuţii
sau supunerii unui risc serios ori unei ameninţări directe cu persecuţia sau cu
supunerea la un risc serios, se prezumă existenţa unei temeri bine întemeiate
de persecuţie sau a expunerii la un risc serios, în sensul art. 23 alin. (1),
respectiv art. 26 alin. (1) din lege, după caz, cu excepţia situaţiei în care
există motive întemeiate să se considere că o asemenea persecuţie sau un astfel de risc serios nu se va repeta.
(3) In aplicarea art. 13 alin. (1) lit. b) din lege,
funcţionarii cu atribuţii de consultare a informaţiilor din ţările de origine
ale solicitanţilor de azil trebuie să consulte orice informaţii existente în
surse publice pe internet, biblioteci, opinii ale unor experţi în materie,
rapoarte şi materiale ale instituţiilor, centrelor şi organizaţiilor
specializate în acest sens şi materiale emise de Ministerul Afacerilor Externe
al României, precum şi orice alte surse care pot contribui la cunoaşterea situaţiei
din ţara de origine.
Funcţionarii competenţi să soluţioneze cererile de
azil
Art. 17. - Funcţionarii prevăzuţi la art. 48 din lege
trebuie să fie absolvenţi cu studii superioare juridice, cu diplomă de licenţă,
şi să deţină cunoştinţe de specialitate în domeniul azilului.
Activităţi desfăşurate de Oficiul Naţional pentru
Refugiaţi şi structurile teritoriale ale acestuia după înregistrarea cererii de
azil
Art. 18. - (1) După înregistrarea cererii de azil
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi şi structurile teritoriale ale acestuia, prin
personalul desemnat:
a) informează solicitantul cu privire la drepturile şi
obligaţiile pe care le are în calitate de solicitant de azil;
b) efectuează verificări în evidenţele Oficiului
Naţional pentru Refugiaţi pentru a se constata dacă sub identitatea declarată
sau altă identitate solicitantul a mai depus anterior o cerere de azil, precum
şi orice alte verificări necesare pentru soluţionarea cazului, în condiţiile
legislaţiei în vigoare;
c) reţin documentul de călătorie al solicitantului,
care poate fi returnat temporar titularului, la cerere şi pentru
motive bine întemeiate;
d) procedează la fotografierea şi amprentarea
solicitantului;
e) întocmesc dosarul personal
al solicitantului, care va cuprinde cererea de azil, chestionarul de interviu,
precum şi toate documentele necesare în vederea soluţionării cazului sau/şi
care au legătură cu aceasta;
f) comunică în scris solicitantului data şi ora la
care trebuie să se prezinte pentru susţinerea interviului;
g) eliberează solicitantului, în termen de 3 zile,
documentul temporar de identitate;
h) înregistrează cererea pentru acordarea ajutorului
material temporar pentru solicitanţii de azil, necesar pentru întreţinere, al
cărei model este stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului
Naţional pentru Refugiaţi.
(2) Cererea de azil, depusă la una dintre autorităţile
prevăzute la art. 35 lit. b)-e) din lege, trebuie transmisă de îndată Oficiului
Naţional pentru Refugiaţi, însoţită de o informare cu privire la solicitant şi
documentele pe care acesta le are asupra sa. Informarea va cuprinde ora la care
acesta s-a prezentat, documentele pe care le are asupra sa, persoanele care îl
însoţesc, alte elemente de natură să contribuie la soluţionarea operativă a
cererii.
Conexarea cererilor şi caracterul individual al
cererii
Art. 19. - (1) In cazul prevăzut la art. 14 alin. (2)
din lege, hotărârea trebuie să conţină o analiză individuală a situaţiei
fiecărui solicitant de azil.
(2) In cazul prevăzut la art. 37 alin. (3) din lege,
autoritatea competentă trebuie să informeze străinii care au făcut o cerere
colectivă de acordare a unei forme de protecţie că au obligaţia să depună o
cerere individuală.
Inaintarea cererii de azil
Art. 20. - (1) In situaţiile prevăzute la art. 38 alin.
(1) şi (2) din lege, autorităţile prevăzute la art. 35 lit. b) -d) din lege
trebuie să elibereze solicitantului o adeverinţă cu o valabilitate de 48 de
ore, conform modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al
Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, care face dovada statutului de solicitant
de azil al străinului.
(2) In situaţiile prevăzute la art. 38 alin. (4) şi la
art. 39 alin. (4) din lege, transportul solicitantului de azil se realizează cu
însoţitor. Cheltuielile ocazionate de însoţirea solicitantului se suportă de
autorităţile de care aparţin însoţitorii.
Inaintarea cererii de azil de către un minor
Art. 21. - (1) In cazul străinului minor neînsoţit care
şi-a manifestat voinţa de a obţine azil, în faţa autorităţilor competente, se
întocmeşte un proces-verbal prin care se constată această manifestare.
(2) Minorii neînsoţiţi solicitanţi de azil se
înregistrează în evidenţele Oficiului Naţional pentru Refugiaţi într-un
registru special în care se consemnează datele de identitate declarate de
aceştia.
(3) Funcţionarul care înregistrează străinul minor
neînsoţit ca solicitant de azil trebuie să sesizeze de îndată autoritatea
competentă pentru protecţia copilului în a cărei rază teritorială este situat
centrul de cazare unde urmează să fie depusă cererea de azil, în scopul
declanşării procedurii de numire a unui reprezentant legal.
(4) In cazul manifestării de voinţă de către un
solicitant de azil minor neînsoţit în condiţiile art. 39 alin. (4) din lege,
autorităţile sesizate trebuie să întocmească o adresă de informare, care va fi
transmisă de îndată Oficiului Naţional pentru Refugiaţi. Adresa de informare
trebuie să cuprindă datele de identitate ale solicitantului, documentele pe
care le are asupra sa, date privind persoanele care îl însoţesc, precum şi alte
date relevante.
(5) In situaţia prevăzută la art. 39 alin. (4) din
lege, atunci când solicitantul de azil minor neînsoţit se află într-un loc de
detenţie, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi va prelua solicitantul după
executarea pedepsei aplicate şi numai dacă procedura de azil nu s-a
finalizat.
Informarea minorului neînsoţit solicitant de azil cu
privire la efectuarea unei expertize medicale pentru determinarea vârstei
Art. 22. - Informarea prevăzută la art. 16 alin. (4)
din lege se face în scris, potrivit modelului stabilit prin dispoziţie a
directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
Interviul pentru determinarea unei forme de protecţie
Art. 23. - (1) Interviul pentru determinarea unei forme
de protecţie, prevăzut la art. 45 din lege, se consemnează în scris într-o notă
de interviu.
(2) După citirea celor consemnate în nota de interviu,
aceasta se semnează pe fiecare pagină de solicitantul de azil sau, după caz, de
reprezentantul legal ori de curatorul acestuia, precum şi de interpretul,
apărătorul şi funcţionarul, care au fost prezenţi la efectuarea interviului.
Acordarea protecţiei subsidiare
Art. 24. - Protecţia subsidiară se acordă în condiţiile
prevăzute la art. 26 din lege, în măsura în care nu există una dintre cauzele
de excludere de la acordarea protecţiei subsidiare prevăzute la art. 28 din
lege.
Renunţarea la cererea de azil în etapa
administrativă
Art. 25. - (1) In situaţia prevăzută la art. 51 alin.
(1) din lege, funcţionarul care a primit cererea solicitantului de azil trebuie
să îl informeze pe acesta cu privire la consecinţele actului de renunţare.
(2) In cazul prevăzut la alin. (1) se completează un
formular, redactat în limba română şi într-o limbă pe care se presupune în mod
rezonabil că solicitantul de azil o cunoaşte. Formularul este întocmit conform
modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului Naţional
pentru Refugiaţi şi trebuie să cuprindă actul de renunţare şi informarea cu
privire la consecinţele acestuia.
(3) Prin decizia prevăzută la art. 51 alin. (2) din
lege se constată actul de renunţare la cererea de azil şi se dispune închiderea
dosarului.
(4) In cazul în care cererea
de renunţare este depusă la una dintre autorităţile enumerate în art. 35 lit.
b)-e) din lege, aceasta trebuie transmisă de îndată Oficiului Naţional pentru
Refugiaţi.
Prelungirea termenului de soluţionare a cererii de
azil
Art. 26. - Pentru aplicarea
art. 52 alin. (2) din lege funcţionarul trebuie să întocmească o notă în care
motivează necesitatea prelungirii procedurii şi pe care o supune spre aprobare
directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
Obligaţia de a părăsi teritoriul României
Art. 27. - Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie să
informeze Autoritatea pentru Străini cu privire la situaţia străinilor ale
căror cereri de azil au fost respinse în urma finalizării procedurii de azil şi
care au obligaţia de a părăsi teritoriul României în termenul prevăzut de art.
53 alin. (3) din lege.
Depunerea plângerii
Art. 28. - (1) Funcţionarul care înregistrează
plângerea prevăzută la art. 55 alin. (1) din lege trebuie să verifice şi, dacă
este cazul, să îl îndrume pe solicitant cu privire la aspectele de formă ce
lipsesc din conţinutul plângerii.
(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie să
transmită de îndată instanţei competente, în original, plângerea împreună cu
toate documentele necesare în vederea soluţionării acesteia.
Dovada declarării recursului
Art. 29. - Dovada declarării recursului prevăzut la
art. 66 alin. (1) din lege se face de către solicitantul de azil prin recipisa
de confirmare a expedierii prin poştă sau prin exemplarul personal al cererii
de recurs depuse la registratura instanţei. In lipsa acestora, dovada
declarării recursului se face potrivit dispoziţiilor codului de procedură
civilă.
SECŢIUNEA a 3-a
Procedura de soluţionare a unei cereri de azil
depuse pentru membrii de familie ai persoanei care a dobândit statutul de
refugiat sau protecţie subsidiară în România
Actele de stare civilă a membrilor de familie ai
persoanei beneficiare a unei forme de protecţie
Art. 30. - (1) In situaţia
prevăzută la art. 71 alin. (1) din lege, odată cu depunerea cererii, persoana
care a dobândit statut de refugiat sau protecţie subsidiară va prezenta şi
documente (certificat de naştere, certificat de căsătorie, carte de identitate)
în original, din care să rezulte în mod clar legăturile de familie dintre
membrul de familie în numele căruia este depusă cererea şi persoana sa ori, în
lipsa acestora, orice alte dovezi care să probeze calitatea de membru de
familie.
(2) In vederea obţinerii datelor şi informaţiilor
suplimentare cu privire la legăturile de familie, precum şi pentru clarificarea
altor aspecte relevante cu privire la cererea de azil depusă pentru membrii
familiei, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie să efectueze un interviu cu
persoana căreia i s-a recunoscut o formă de protecţie în condiţiile art. 23 şi
26 din lege.
(3) In situaţia în care
beneficiarul formei de protecţie nu prezintă Oficiului Naţional pentru
Refugiaţi documente suficiente din care să rezulte legătura sa de rudenie cu
membrul de familie în numele căruia depune cererea, pe motiv că originalele
documentelor se află în posesia membrului de familie aflat într-o ţară terţă,
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi trebuie să comunice Direcţiei generale
afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe lista documentelor
necesare.
(4) Direcţia generală afaceri consulare solicită
misiunii diplomatice sau oficiului consular al României din ţara în care se
află membrul de familie al beneficiarului formei de protecţie în România să
constate existenţa documentelor solicitate de Oficiul Naţional pentru
Refugiaţi. Aceste documente trebuie prezentate la misiunea diplomatică sau
oficiul consular al României, în original, de către membrul de familie în
numele căruia s-a depus cererea.
(5) Documentele prevăzute la alin. (4) se transmit în
copie, cu menţiunea „în conformitate cu originalul", prin intermediul
Direcţiei generale afaceri consulare, Oficiului Naţional pentru Refugiaţi de
către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara în care se
află membrul de familie în numele căruia s-a depus cererea.
Indeplinirea condiţiilor pentru reunificarea familiei
Art. 31. - (1) In cazul îndeplinirii condiţiilor
prevăzute la art. 30, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi comunică Direcţiei
generale afaceri consulare o notă prin care confirmă îndeplinirea condiţiilor
pentru reunificarea familiei de către membrul de familie al beneficiarului unei
forme de protecţie în România.
(2) In cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 30, funcţionarul prevăzut la art. 48 alin. (2) din lege va
emite o hotărâre de respingere a cererii de azil efectuată în temeiul art. 71
alin. (1) din lege. Respingerea cererii nu poate avea la bază exclusiv lipsa
documentelor care să ateste încheierea căsătoriei sau legătura de rudenie.
(3) Hotărârea prevăzută la alin. (2) se comunică
persoanei care a depus cererea de azil pentru membrii de familie aflaţi în
afara teritoriului României.
(4) Procedura de reunificare a familiei, prevăzută la
art. 71 din lege, trebuie finalizată cât mai curând posibil, fără a se depăşi 9
luni de la data depunerii cererii. In cazul în care este necesar să fie
efectuate verificări suplimentare, termenul de 9 luni poate fi prelungit cu cel
mult 6 luni.
Membrul de familie aflat într-un stat terţ
Art. 32. - (1) Atunci când membrul de familie al
beneficiarului unei forme de protecţie în România se află într-un stat terţ,
fără document de călătorie valabil, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi solicită
Direcţiei generale afaceri consulare acordarea vizei şi eliberarea titlului de
călătorie pe numele acestuia.
(2) Misiunea diplomatică sau oficiul consular din ţara
în care se află membrul de familie trebuie să elibereze documentul prevăzut la
alin. (1), după verificarea identităţii acestuia.
Membrul de familie aflat în ţara de origine
Art. 33. - (1) Atunci când membrul de familie al
persoanei care beneficiază de o formă de protecţie în România se află în ţara
de origine, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi comunică Direcţiei generale
afaceri consulare o notă prin care confirmă îndeplinirea condiţiilor pentru
reunificarea familiei, în conformitate cu art. 71 din lege, de către membrul de
familie al beneficiarului unei forme de protecţie în României.
(2) Direcţia generală afaceri consulare transmite
notificarea, în cel mai scurt timp, la misiunea diplomatică sau oficiul
consular al României din statul în care se află membrul de familie al
beneficiarului formei de protecţie în România, iar misiunea diplomatică sau
oficiul consular trebuie să elibereze, în condiţiile prevăzute de lege, persoanei
interesate, la cerere, viză de intrare în România, cu drept de şedere de 30 de
zile, după ce îi stabileşte identitatea şi numai dacă prezintă un document de
călătorie valabil.
Lipsa dovezii identităţii membrului de familie
Art. 34. - Dacă membrul de familie nu prezintă
documente suficiente care să îi ateste identitatea, misiunea diplomatică sau
oficiul consular nu va elibera viză de intrare pe teritoriul României ori, după
caz, nu va remite titlul de călătorie solicitat de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
Declanşarea din oficiu a procedurii de reunificare a
familiei
Art. 35. - Acordul prevăzut la art. 72 alin. (2) din
lege se consemnează în scris, potrivit modelului stabilit prin dispoziţie a
directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
SECŢIUNEA a 4-a
Procedura accelerată
Cererea de azil nefondată
Art. 36. - (1) Cererea
de azil este considerată evident nefondată, în conformitate cu art. 76 alin.
(1) lit. b) şi alin. (3) lit. f) din lege, atunci când solicitantul de azil a
încălcat în mod repetat şi serios dispoziţiile art. 19 din lege.
(2) Lista cuprinzând ţările sigure de origine, aprobată
prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, potrivit art. 77 alin.
(1) din lege, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
SECŢIUNEA a 5-a
Procedura de frontieră
Formularea cererii de azil la frontieră
Art. 37. - (1) In cazul în care solicitantul nu
cunoaşte limba română şi nu i se poate asigura un interpret, lucrătorul
poliţiei de frontieră trebuie să transmită de îndată Oficiului Naţional pentru
Refugiaţi cererea redactată de solicitant în limba pe care o cunoaşte, datată
şi semnată de acesta, făcând menţiune despre acest aspect.
(2) Cererile de azil, depuse
într-un punct de control aeroportuar pentru trecerea frontierei de stat şi
transmise Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, trebuie însoţite de o informare
cu privire la solicitant, care să cuprindă ora la care acesta s-a prezentat,
cursa cu care a sosit în România şi compania transportatoare, documentele pe
care le are asupra sa, persoanele care îl însoţesc şi alte elemente de natură
să contribuie la soluţionarea operativă a cazului.
Administrarea spaţiilor destinate cazări
solicitanţilor de azil
Art. 38. - Spaţiile din zona de tranzit, destinate
cazării solicitanţilor de azil, precum şi centrele prevăzute la art. 87 alin.
(2) din lege sunt administrate potrivit legislaţiei în vigoare.
Transferul cu însoţitor al solicitantului de azil
Art. 39. - (1) Solicitantul de
azil poate fi transferat cu însoţitor din zona de tranzit a punctului de
control pentru trecerea frontierei de stat sau a centrului prevăzut la art. 87
alin. (2) din lege în zona de tranzit a altui punct de control pentru trecerea
frontierei de stat, în vederea punerii în executare a dispoziţiei de a părăsi
teritoriul României, cuprinsă în hotărârea de respingere a cererii de azil.
(2) Transferul solicitantului şi asigurarea prezenţei
sale la proces, la cererea instanţei, se fac fără ca solicitantul să fie
considerat admis din punct de vedere legal pe teritoriul României.
SECŢIUNEA a 6-a
Procedura de soluţionare a cererii de acordare a
accesului la o nouă procedură de azil
Acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul
României
Art. 40. - (1) La data înregistrării cererii de
acordare a accesului la o nouă procedură de azil, Oficiul Naţional pentru
Refugiaţi trebuie să informeze Autoritatea pentru Străini cu privire la
acordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României, prevăzută la art. 89
alin. (1) din lege.
(2) Pe perioada pentru care a fost acordată
permisiunea de a rămâne pe teritoriul României, prevăzută la art. 89 alin. (1)
din lege, executarea dispoziţiei prin care străinul în cauză este obligat să
părăsească teritoriul României se suspendă de drept.
(3) In cazul prevăzut la art. 89 alin. (1) din lege,
străinului i se eliberează un document temporar de şedere, conform modelului
prevăzut în anexa nr. 6 la prezentele norme metodologice.
Condiţii de acces la o nouă procedură de azil
Art. 41. - (1) In cazul în care sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute la art. 88 alin. (1) din lege, analizarea cererii de
acordare a accesului la o nouă procedură de azil se face exclusiv potrivit
dispoziţiilor art. 88 alin. (2) din lege.
(2) In cazul în care nu sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 88 alin. (1) din lege, se emite o
hotărâre de respingere a cererii la care se va anexa informarea prevăzută la
art. 91 alin. (3) din lege.
Neacordarea permisiunii de a rămâne pe teritoriul României
Art. 42. - Hotărârea prevăzută la art. 89 alin. (3) din
lege trebuie să cuprindă exclusiv motivele care au stat la baza neacordarii
permisiunii de a rămâne pe teritoriul României.
Efecte ale hotărârii de acordare a accesului la o
nouă procedură de azil
Art. 43. - (1) După pronunţarea unei hotărâri prin care
i s-a acordat accesul la o nouă procedură de azil, străinul este informat cu
privire la drepturile, obligaţiile, procedura de soluţionare a cererii sale şi
data la care urmează să susţină interviul.
(2) In urma acordării accesului la o nouă procedură de
azil, străinului i se întocmeşte un nou dosar la care se anexează şi
dosarul/dosarele anterior/ anterioare.
(3) In temeiul hotărârii prin care s-a acordat accesul
la o nouă procedură de azil şi al art. 92 din lege, Oficiul Naţional pentru
Refugiaţi trebuie să informeze autorităţile competente cu privire la anularea
dispoziţiei prin care străinul în cauză era obligat să părăsească teritoriul
României.
SECŢIUNEA a 7-a
Procedura ţării terţe sigure
Publicarea listei ţărilor terţe sigure
Art. 44. - Lista cuprinzând ţările terţe sigure,
aprobată prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, potrivit art.
97 din lege, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Accesul la procedura de azil
Art. 45. - Pentru aplicarea prevederilor art. 95 alin.
(2) din lege, funcţionarul anume desemnat să efectueze interviul şi să
soluţioneze această cerere emite o hotărâre prin care solicitantului i se
conferă accesul la procedura de azil.
Solicitări externe de preluare a solicitanţilor de
azil
Art. 46. - (1) In condiţiile art. 96 din lege, Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi poate primi solicitări de preluare sau reprimire a
unor străini pe teritoriul României, în baza principiului ţării terţe sigure.
(2) Funcţionarii anume desemnaţi, prevăzuţi la art. 48
alin. (2) din lege, examinează argumentele în fapt şi în drept prezentate în
solicitare din perspectiva procedurii ţării terţe sigure, solicitând oricăror
instituţii publice, agenţii
sau organizaţii care funcţionează pe teritoriul României orice informaţii ori
documente necesare pentru analizarea situaţiei străinilor şi luarea unei
decizii privind reprimirea sau preluarea acestor persoane. Confidenţialitatea
datelor prelucrate se asigură în condiţiile art. 10 din lege.
(3) In cazul în care verificările făcute indică
faptul că România este responsabilă pentru analizarea cererii de azil a
străinului aflat în statul solicitant, funcţionarii anume desemnaţi vor emite o
hotărâre prin care acceptă responsabilitatea şi care va include detaliile
practice pentru transferul ulterior.
(4) Transferul persoanelor pentru care s-a acceptat
responsabilitatea în temeiul principiului ţării terţe sigure va fi efectuat în
aceleaşi condiţii precum cele prevăzute la art. 125 din lege. Cheltuielile
ocazionate de transferul acestor persoane, de la momentul preluării lor, vor fi
suportate de autorităţile române.
CAPITOLUL IV
Incetarea şi anularea
statutului de refugiat sau a protecţiei subsidiare
Incetarea
împrejurărilor pe baza cărora s-a recunoscut statutul de refugiat ori s-a
acordat protecţie subsidiară
Art. 47. - (1) In cazurile prevăzute la art. 98 alin.
(1) lit. e) şi f) din lege, dacă schimbarea împrejurărilor nu este substanţială
şi are caracter temporar, atunci temerea de persecuţie a beneficiarului
statutului de refugiat este considerată bine întemeiată.
(2) In cazurile prevăzute la art. 99 din lege, dacă
schimbarea împrejurărilor nu este substanţială şi are caracter temporar, atunci
se va considera că beneficiarul protecţiei subsidiare este expus la un risc serios,
în sensul art. 26 alin. (1) din lege.
Analiza modificărilor din ţara de origine
Art. 48. - (1) In cazul în care survin modificări
majore în situaţia din ţara de origine sau în tratamentul aplicat unei
categorii de persoane din acea ţară, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi poate
demara o procedură de reanalizare a situaţiei persoanelor care au dobândit
statutul de refugiat sau protecţia subsidiară şi care provin din ţara
respectivă.
(2) In situaţia prevăzută la
art. 103 alin. (1) din lege, solicitarea adresată beneficiarului formei de
protecţie de a se prezenta la sediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi sau,
după caz, la structurile sale teritoriale în vederea efectuării interviului
pentru clarificarea situaţiei acestuia trebuie să fie însoţită de o informare
conform modelului stabilit prin dispoziţie a directorului general al Oficiului
Naţional pentru Refugiaţi.
Finalizarea procedurilor de încetare sau anulare a
formei de protecţie
Art. 49. - Potrivit art. 106
alin. (1) din lege, procedura de încetare sau, după caz, de anulare a formei de
protecţie se finalizează, cu excepţia cazurilor soluţionate în procedură
accelerată, când procedura de reanalizare se finalizează de îndată, în termen
de 7 zile de la data comunicării hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi
prin care s-a hotărât menţinerea formei de protecţie acordate, respectiv de la
data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a
recursului ori de la data pronunţării hotărârii instanţei de recurs.
CAPITOLUL V
Eliberarea documentelor de identitate şi a
documentelor de călătorie, precum şi prelungirea valabilităţii acestora
Prelungirea valabilităţii documentelor temporare de
identitate pentru solicitanţii de azil
Art. 50. - Prelungirea valabilităţii documentelor
temporare de identitate pentru solicitanţii de azil se face în mod succesiv pe
toată perioada procedurii de azil şi până la expirarea termenului de 15 zile de
la finalizarea procedurii de azil, în cazul cererilor de azil care au fost
respinse, respectiv până la finalizarea procedurii de azil, în cazul cererilor
respinse ca evident nefondate în urma soluţionării în cadrul procedurii
accelerate.
Condiţii de eliberare a documentelor de identitate
Art. 51. - (1) După acordarea
uneia dintre formele de protecţie prevăzute la art. 22 din lege, străinului i
se va elibera, gratuit, un document de identitate corespunzător formei de
protecţie dobândite.
(2) Documentele de identitate prevăzute la art. 20
alin. (6) din lege atestă identitatea, dreptul de şedere pe teritoriul României
şi reşedinţa beneficiarilor unei forme de protecţie.
(3) Documentele prevăzute la art. 20 alin. (6) din
lege se prelungesc succesiv pe perioade egale cu durata iniţială de
valabilitate a acestora, până la încetarea sau anularea formei de protecţie.
(4) Documentele de identitate prevăzute la art. 20
alin. (6) din lege se eliberează în baza actelor doveditoare privind reşedinţa
legală.
(5) In vederea atestării reşedinţei, beneficiarul
formei de protecţie are obligaţia de a depune unul dintre următoarele acte: act
de proprietate, contract de închiriere înregistrat la administraţia financiară,
contract de comodat încheiat conform art. 8 lit. b) din Legea notarilor publici
şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare,
sau orice alt act autentificat care face dovada existenţei unor drepturi
locative dobândite de beneficiar.
Obligaţia beneficiarilor unei forme de protecţie de
a declara anumite schimbări
Art. 52. - (1) Beneficiarii unei forme de protecţie au
obligaţia de a declara la Oficiul Naţional pentru Refugiaţi următoarele:
a) schimbarea reşedinţei;
b) în termen de 30 de zile de la producerea
evenimentului, orice modificare intervenită cu privire
la cetăţenia acestora.
(2) Beneficiarii unei forme de protecţie care îşi
schimbă reşedinţa sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la data mutării la
noua adresă, să se prezinte la structurile Oficiului Naţional pentru Refugiaţi
în a căror rază teritorială îşi au reşedinţa sau, după caz, la formaţiunile
teritoriale ale Autorităţii pentru Străini, pentru luarea în evidenţă şi
efectuarea menţiunilor corespunzătoare în documentul de identitate.
Intocmirea, eliberarea şi anularea documentelor de
călătorie
Art. 53. - (1) Documentele de călătorie pentru
beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare şi prelungirea
acestora se eliberează, respectiv se efectuează contra cost, în condiţiile
prevăzute de lege.
(2) Documentele de călătorie
ale celor care au dobândit statutul de refugiat sau protecţie subsidiară se
anulează în cazul în care forma de protecţie acordată a încetat ori a fost
anulată în urma finalizării procedurii de încetare sau, după caz, de anulare.
(3) Forma, conţinutul şi
elementele de siguranţă ale documentelor de identitate şi ale celor de
călătorie sunt prevăzute în anexele nr. 2-5 la prezentele norme metodologice.
Anulările, modificările şi rectificările în evidente
Art. 54. - Anulările, modificările şi rectificările în
evidenţele cu privire la datele de identificare ale solicitanţilor se
efectuează cu aprobarea directorului general al Oficiului Naţional pentru
Refugiaţi sau a persoanei delegate de acesta, potrivit legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL VI
Asistenţa materială pentru solicitanţii de azil şi
pentru persoanele care au dobândit o formă de protecţie
Alocaţia de hrană
Art. 55. - (1) Solicitantul de azil beneficiază, la
cerere, de hrană în limita sumei de 3 lei/persoană/zi, de cazare în limita
sumei de 1,8 lei/persoană/zi şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 0,6
lei/persoană/zi, în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. j) din lege.
(2) In cursul execuţiei bugetului de stat, la o
creştere a ratei inflaţiei de cel puţin 5% faţă de ultima lună când s-a
efectuat o actualizare a cuantumurilor prevăzute mai sus, acestea se majorează
cu rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului.
(3) In condiţiile prevăzute
la art. 87 alin. (3) din lege, solicitantul de azil cazat în centrele prevăzute
la art. 87 alin. (2) din lege beneficiază gratuit de o alocaţie de hrană
zilnică, în limita unor plafoane calorice, care constituie norme de hrană, după
cum urmează:
a) norma de hrană = 3.645 calorii - se acordă
solicitantului de azil, major sau minor în vârstă de peste un an;
b) norma de hrană = 3.175 calorii - se acordă pentru
solicitanta de azil însărcinată, precum şi solicitanţilor de azil bolnavi pe
perioada internării în infirmerii (staţionare);
c) norma de hrană = 860 calorii - supliment acordat
gratuit pentru solicitanta de azil însărcinată între lunile a 5-a şi a 9-a sau
care a născut şi nu alăptează copilul în vârstă de până la un an;
d) norma de hrană = 1.225 calorii - supliment acordat
pentru solicitanta de azil care a născut şi alăptează copilul în vârstă de până
la un an;
e) norma de hrană = 1.190 calorii - supliment acordat
fiecărui copil în vârstă de la 0 la 5 luni inclusiv, care se află împreună cu
unul sau cu ambii părinţi solicitanţi de azil;
f) norma de hrană = 1.650 calorii - se acordă pentru
fiecare copil în vârstă de la 6 la 12 luni inclusiv, dacă se află împreună cu
unul sau cu ambii părinţi solicitanţi de azil.
(4) Stabilirea normelor de hrană se realizează prin
ordin al ministrului administraţiei si internelor.
Asistenţa materială
pentru întreţinere
Art. 56. - (1) Asistenţa materială pentru întreţinere,
potrivit art. 17 alin. (5) din lege, cuprinde drepturile prevăzute la art. 55
din prezentele norme metodologice.
(2) Prin cazare în
centrele de primire şi cazare a solicitanţilor de azil pe întreaga durată a
procedurii de azil se înţelege asigurarea
condiţiilor de cazare, de consiliere, de spaţii de recreere, întreţinerea
spaţiilor, igienă personală şi spălarea lenjeriei şi îmbrăcămintei, precum şi a
condiţiilor pentru pregătirea şi servirea hranei.
(3) Materialele necesare pentru asigurarea condiţiilor
prevăzute la alin. (2), precum şi durata lor de folosinţă se stabilesc prin
ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(4) Drepturile de masă şi alte cheltuieli prevăzute
la art. 55 se acordă solicitantului de azil, la cerere, prin plata bilunară, în
avans şi în numerar, a sumelor stabilite.
(5) In cazul în care procedura de azil s-a finalizat,
sumele prevăzute la alin. (4), acordate în avans solicitanţilor de azil, nu se
mai recuperează.
(6) Prin durata procedurii se înţelege perioada cuprinsă între momentul manifestării de voinţă
în condiţiile art. 34 alin. (1) din lege şi momentul finalizării procedurii de
azil în condiţiile art. 17 alin. (7) din lege.
Administrarea centrelor de primire şi cazare
Art. 57. - (1) La stabilirea locurilor de cazare în
centrele de primire şi cazare administrate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi
trebuie avută în vedere de către această autoritate menţinerea, pe cât posibil,
a unităţii familiale. Aceste măsuri sunt dispuse cu acordul solicitanţilor de
azil.
(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi ia măsurile
necesare pentru a asigura protejarea vieţii de familie a solicitanţilor de azil
cazaţi în centrele de primire şi cazare. Măsurile care sunt luate în acest sens
se stabilesc prin regulamentul de ordine interioară al centrelor de primire şi
cazare.
(3) Transferurile solicitanţilor de azil dintr-un loc
de cazare în altul se fac numai atunci când este necesar şi cu acordul
conducerii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi. Solicitanţilor de azil li se
asigură posibilitatea să informeze persoanele care le asigură consilierea şi
asistenţa juridică despre transferul făcut şi noua lor adresă.
(4) Personalul din centrele de primire şi cazare
trebuie să fie pregătit corespunzător şi este obligat să respecte principiul confidenţialităţii,
în condiţiile legislaţiei în vigoare, în legătură cu orice informaţie obţinută
în desfăşurarea activităţii.
Asistenţa materială a solicitanţilor de azil minori
Art. 58. - (1) Cazarea solicitanţilor de azil minori se
face împreună cu rudele care îi însoţesc, indiferent de gradul de rudenie.
(2) Cazarea solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi,
care au împlinit vârsta de 16 ani şi care nu dispun de mijloacele materiale
necesare pentru întreţinere, se face în centrele de primire şi cazare aflate în
subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, până la expirarea termenului de
15 zile de la data finalizării procedurii de azil potrivit art. 17 alin. (7)
din lege, în cazul în care acestora nu le-a fost acordată o formă de protecţie.
(3) Cazarea solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi,
care nu au împlinit vârsta de 16 ani, se face potrivit dispoziţiilor art. 74
din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului,
cu modificările ulterioare.
(4) Opinia solicitantului de azil minor neînsoţit cu
privire la locul în care va fi cazat este luată în considerare şi i se acordă
importanţa cuvenită, în raport cu vârsta şi cu gradul de maturitate ale acestuia.
(5) Minorii neînsoţiţi care au primit o formă de
protecţie pe teritoriul României conform legii, în urma finalizării procedurii
de azil prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege, se preiau în sistemul de
servicii destinate protecţiei copilului, organizate la nivelul consiliilor
judeţene, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, şi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru copilul
aflat în dificultate. Minorii neînsoţiţi cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani pot
opta pentru rămânerea în centrele de primire şi cazare administrate de Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi.
(6) In situaţia în care cererea de azil depusă de
minorul neînsoţit a fost respinsă în urma finalizării procedurii de azil
prevăzute la art. 17 alin. (1) din lege, direcţia pentru protecţia copilului
competentă potrivit legislaţiei în vigoare întreprinde demersurile prevăzute de
lege pentru stabilirea unei măsuri de protecţie pentru acesta şi informează
Autoritatea pentru Străini cu privire la situaţia acestuia, care procedează
potrivit legii.
(7) Măsura de protecţie prevăzută la alin. (6)
durează până la returnarea copilului în ţara de reşedinţă a părinţilor ori în
ţara în care au fost identificaţi alţi membri ai familiei dispuşi să ia
copilul.
Regulamentul de ordine interioară al centrului de
primire şi cazare
Art. 59. - (1) Activitatea centrelor de primire şi
cazare a solicitanţilor de azil se desfăşoară în baza regulamentului de ordine
interioară care stabileşte drepturile şi obligaţiile persoanelor cazate în
centrul de primire şi cazare respectiv.
(2) Persoanei cazate în centrul de primire şi cazare i
se aduc la cunoştinţă de către personalul din centru prevederile regulamentului
de ordine interioară, sub semnătură, într-o limbă pe care o cunoaşte.
(3) Pentru abateri grave sau repetate de la
prevederile regulamentului de ordine interioară, şeful centrului de primire şi
cazare poate aproba evacuarea din centru a persoanei în cauză, urmând ca
aceasta să beneficieze de suma pentru cazare prevăzută la art. 55.
(4) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, prin personalul
specializat din centrele de primire şi cazare, asigură ordinea şi liniştea
publică, protecţia solicitanţilor de azil cazaţi şi întreprinde măsuri pentru
prevenirea actelor de violenţă în spaţiile de cazare.
CAPITOLUL VII
Acordarea drepturilor şi recuperarea ajutoarelor
acordate persoanelor care au dobândit o formă de protecţie
Acordarea ajutorului
rambursabil
Art. 60. - (1) Cererea pentru
acordarea ajutorului rambursabil prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. m) din lege
se întocmeşte de către fiecare persoană care a dobândit o formă de protecţie şi
care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege sau, după caz, de către
reprezentantul legal ori curator, conform modelului stabilit prin dispoziţie a
directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(2) Cererile pentru acordarea ajutorului rambursabil
se depun, în maximum două luni de la acordarea formei de protecţie, la Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi, care le trimite spre soluţionare, până la data de 5
a fiecărei luni, la direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Cererile vor fi însoţite de copii
ale documentului de identitate.
(3) Acordarea ajutorului rambursabil se aprobă prin
decizie a directorului executiv al direcţiei de muncă, solidaritate socială şi
familie judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, începând cu luna
următoare depunerii cererii, pe baza anchetei sociale şi a documentelor
transmise de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
Plata ajutorului rambursabil
Art. 61. - (1) Ajutorul rambursabil se acordă lunar,
pentru fiecare persoană, la nivelul unui salariu minim brut pe ţară. Pentru
minorii care au primit o formă de protecţie şi care nu au împlinit vârsta de 14
ani, ajutorul se acordă reprezentantului lor legal.
(2) Plata ajutorului rambursabil se efectuează de către
direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, pe bază de mandat poştal, cont personal sau stat de
plată.
Prelungirea perioadei iniţiale de acordare a ajutorului
rambursabil
Art. 62. - (1) Prelungirea perioadei iniţiale de
acordare a ajutorului rambursabil se poate face cu cel mult 3 luni, în
condiţiile stabilite de lege, dacă persoanele apte de muncă care au primit o
formă de protecţie fac dovada că s-au prezentat la agenţiile pentru ocuparea
forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru
solicitarea unui loc de muncă şi nu au refuzat un loc de muncă oferit de
acestea.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) privind
condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru prelungirea perioadei
iniţiale de acordare a ajutorului rambursabil persoanele aflate în una dintre
următoarele situaţii:
a) au în îngrijire cel puţin un copil în vârstă de
până la 7 ani;
b) sunt inapte de muncă, dovedind aceasta cu
certificat medical;
c) urmează una dintre formele de învăţământ de zi,
prevăzute de lege, până la împlinirea vârstei de 25 de ani sau, respectiv, 26
de ani în cazul celor care urmează studii superioare cu o durată mai mare de 5
ani;
d) îndeplinesc condiţiile legale pentru pensionare la
cerere, potrivit legii române.
Obligaţia de rambursare a ajutorului
Art. 63. - (1) La prima plată a ajutorului rambursabil,
persoanele care au primit o formă de protecţie completează şi semnează un angajament
prin care se obligă să ramburseze instituţiei plătitoare, într-o perioadă de un
an, sumele pe care urmează să le încaseze cu titlu de ajutor potrivit
prevederilor legii, dacă realizează venituri salariale sau din activităţi
desfăşurate ocazional, dovedite prin documente sau prin declaraţie pe propria
răspundere, care permit acest lucru fără să fie afectată întreţinerea lor şi a
familiei lor. Refuzul de a completa şi de a semna angajamentul duce la sistarea
acordării ajutorului.
(2) Rambursarea sumelor acordate cu titlu de ajutor se
face în termen de un an de la încetarea perioadei pentru care s-au acordat.
Modele de informare
(3) Urmărirea obligaţiilor pentru rambursarea sumelor
prevăzute la alin. (1) se realizează de către direcţiile de muncă, solidaritate
socială şi familie judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
CAPITOLUL VIII
Procedura statului membru responsabil
Art. 64. - (1) Modelul formularului de informare pentru
solicitanţii de azil, potrivit art. 118 din lege, este prevăzut în anexa nr. 7
la prezentele norme metodologice.
(2) Modelul formularului de informare pentru străinii
cu şedere ilegală, conform art. 122 alin. (1) din lege, este prevăzut în anexa
nr. 8 la prezentele norme metodologice.
(3) Modelul formularului de informare pentru
solicitanţii de azil, conform art. 144 din lege, este prevăzut în anexa nr. 9 la prezentele norme metodologice.
CAPITOLUL IX
Protecţie temporară
Stabilirea, implementarea şi încetarea protecţiei
temporare
Art. 65. - Stabilirea, implementarea şi încetarea
protecţiei temporare vor fi supuse consultărilor regulate cu Inaltul Comisariat
al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi cu alte organizaţii
internaţionale relevante.
Capacitatea beneficiarilor protecţiei temporare de
satisfacere a propriilor nevoi
Art. 66. - In situaţia în care persoanele care se
bucură de protecţie temporară sunt angajate sau desfăşoară activităţi
independente, se acordă atenţie capacităţii acestora de a-şi satisface
propriile nevoi atunci când se fixează nivelul propus de ajutor material.
Drepturile beneficiarilor protecţiei temporare
Art. 67. - Informarea privind
drepturile prevăzute la art. 133 din lege se face în scris de către Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi. Modelul formularului se stabileşte prin dispoziţie a
directorului general al Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
Condiţii de primire şi acordare a protecţiei
temporare
Art. 68. - (1) România comunică Consiliului Uniunii
Europene şi Comisiei Europene - în cifre sau în termeni generali - capacitatea
statului român de a primi persoane care sunt eligibile pentru protecţie
temporară.
(2) După adoptarea deciziei prevăzute la art. 131
alin. (1) din lege, România poate indica o capacitate de primire adiţională
prin notificarea Consiliului Uniunii Europene şi a Comisiei Europene. Această
informaţie va fi trimisă către Inaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru
Refugiaţi (UNHCR).
(3) Autorităţile competente ale statului român,
acţionând în cooperare cu organizaţiile internaţionale competente, se asigură
că persoanele eligibile definite în decizia Consiliului Uniunii Europene
prevăzută la art. 131 alin. (1) din lege, care nu au ajuns încă pe teritoriul
Uniunii Europene, şi-au exprimat dorinţa de a fi primiţi pe teritoriul României.
Furnizarea de informaţii cu privire la beneficiarii
protecţiei temporare
Art. 69. - In vederea aplicării prevederilor art. 135
alin. (8) şi ale art. 140 alin. (4) din lege, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi
înregistrează informaţii referitoare la beneficiarii protecţiei temporare,
conform anexei nr. 10 la prezentele norme metodologice.
Transferul beneficiarilor protecţiei temporare
Art. 70. - (1) In situaţia prevăzută la art. 140 din
lege, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi coordonează şi implementează transferul
beneficiarilor protecţiei temporare în şi din România.
(2) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de transportul intern şi internaţional al
persoanelor transferate, paza şi escortarea acestora pe parcursul
transportului, eliberarea documentului prevăzut la art. 140 alin. (7) din lege
se suportă din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi, în funcţie de costurile efective, în limita
fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.
(3) Documentul prevăzut la art. 140 alin. (7) din lege
se întocmeşte potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 11 la prezentele norme
metodologice.
Repatrierea voluntară şi reprimirea
Art. 71. - (1) Informarea prevăzută la art. 138 alin.
(1) din lege se face în scris, potrivit modelului stabilit la nivelul Oficiului
Naţional pentru Refugiaţi.
(2) In situaţia prevăzută la art. 138 alin. (1) din
lege, persoanele care beneficiază de protecţie temporară şi care renunţă la
forma de protecţie acordată în vederea repatrierii voluntare se supun
legislaţiei privind regimul juridic al străinilor în România de la data la care
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi a fost informat cu privire la această
renunţare.
(3) In situaţia prevăzută la art. 138 alin. (2) din
lege, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi analizează dacă durata protecţiei
temporare nu a expirat şi dacă în ţara de origine persistă circumstanţele care
au stat la baza acordării formei de protecţie.
(4) In cazul prevăzut la alin. (3), funcţionarul
desemnat, prevăzut la art. 48 alin. (2) din lege, emite o hotărâre motivată.
(5) Atunci când solicitarea
de reprimire în România este admisă, străinul va primi accesul pe teritoriul
României în baza hotărârii emise de funcţionarul desemnat, prevăzut la art. 48
alin. (2) din lege.
(6) Impotriva hotărârii de respingere a cererii de
reprimire se pot exercita căile de atac potrivit dispoziţiilor art. 85-87 din
lege.
Analiza cauzei de excludere
Art. 72. - (1) In situaţia prevăzută la art. 141 alin.
(1) lit. a) pct. (ii) din lege, severitatea persecuţiei trebuie apreciată în
raport cu natura infracţiunii de care persoana în cauză este suspectată. Pot fi
calificate drept infracţiuni nonpolitice grave în special acţiunile inumane,
chiar dacă sunt comise cu un anumit obiectiv politic.
(2) Regula prevăzută la alin. (1) se aplică tuturor
participanţilor la săvârşirea infracţiunii.
Comunicarea de date instituţiilor europene
Art. 73. - Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, periodic
şi cât mai curând posibil după acordarea protecţiei temporare, comunică
instituţiilor europene competente datele referitoare la numărul de persoane
care se bucură de această formă de protecţie şi informaţii complete privind
legislaţia naţională de implementare a protecţiei temporare.
CAPITOLUL X
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Excepţii privind accesul la procedura de azil
Art. 74. - (1) Excepţiile
prevăzute la art. 4 din lege se referă la situaţiile prevăzute la art. 91 alin.
(2) lit. b), art. 95 alin. (3) şi la art. 120 alin. (2) lit. a) din lege.
(2) In toate cazurile, hotărârea de respingere a
accesului la procedura de azil este de competenţa Oficiului Naţional pentru
Refugiaţi.
(3) Hotărârea prevăzută la alin. (2) se poate ataca la
instanţa de judecată competentă, în condiţiile legii.
Excepţii privind nereturnarea
Art. 75. - (1) In cazul solicitanţilor de azil care se
află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004
privind prevenirea şi combaterea terorismului, Oficiul Naţional pentru
Refugiaţi dispune retragerea documentului temporar de identitate, iar
autorităţile competente dispun, dacă este cazul, luarea în custodie publică,
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind
regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Măsura de expulzare, extrădare sau returnare
forţată este pusă în executare de îndată ce a fost respinsă cererea de azil,
printr-o hotărâre executorie.
Centrul de documentare
Art. 76. - Centrul de documentare din cadrul Oficiului
Naţional pentru Refugiaţi este compartimentul specializat în punerea la
dispoziţia factorilor interesaţi şi angrenaţi în procedura de determinare a
acordării unei forme de protecţie, de informaţii din ţările de origine ale
solicitanţilor de azil.
Punctul naţional de contact pentru domeniul azilului
în relaţia cu instituţiile Uniunii Europene şi cu celelalte state membre
Art. 77. - (1) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi din
cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor este punctul naţional de
contact pentru domeniul azilului în relaţia cu instituţiile Uniunii Europene şi
autorităţile similare ale celorlalte state membre. Ministerul Administraţiei şi
Internelor transmite o notificare Comisiei Europene şi celorlalte state membre
cu privire la punctul naţional de contact.
(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi ia măsurile
adecvate pentru a asigura cooperarea directă şi schimbul de informaţii cu
autorităţile competente în domeniul azilului din celelalte state membre.
Obligaţia de comunicare periodică
Art. 78. - Oficiul Naţional pentru Refugiaţi comunică
periodic Comisiei Europene datele referitoare la numărul de persoane,
clasificate pe sex şi vârstă, care beneficiază de condiţiile de primire, precum
şi o informare completă cu privire la tipul, denumirea şi formatul documentelor
prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. h) din lege.
Noile modele ale documentelor de identitate şi de
călătorie
Art. 79. - Până la intrarea în vigoare a noilor modele
ale documentelor de identitate şi ale documentelor de călătorie pentru
beneficiarii statutului de refugiat şi a protecţiei subsidiare vor fi folosite
în continuare cele aflate în circulaţie în prezent.
Accesul solicitanţilor de azil pe piaţa forţei de
muncă din România
Art. 80. - Accesul solicitanţilor de azil pe piaţa
forţei de muncă din România se reglementează prin ordin comun al ministrului
muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului administraţiei şi
internelor, care se emite în termen de 90 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentelor norme metodologice.
Interpreţii participanţi în cadrul procedurilor
realizate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi
Art. 81. - (1) Plata serviciilor prestate de interpreţi
şi experţi, solicitate de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, se face conform
legislaţiei în vigoare şi se asigură de la bugetul Ministerului Administraţiei
şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi.
(2) In situaţia în care asigurarea serviciilor de
interpretare necesită deplasarea interpretului în afara localităţii de
reşedinţă, cheltuielile pentru transportul şi, după caz, cazarea şi
indemnizaţia de delegare se asigură potrivit Hotărârii Guvernului nr. 543/1995
privind drepturile băneşti ale salariaţilor instituţiilor publice şi regiilor
autonome cu specific deosebit pe perioada delegării şi detaşării în altă
localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul
serviciului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de la
bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru
Refugiaţi.
(3) In situaţii deosebite,
în care nu pot fi identificaţi sau utilizaţi interpreţi autorizaţi, se apelează
la serviciile altor specialişti cunoscători ai limbii respective, acceptaţi de Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi şi de solicitantul de azil.
(4) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi asigură
întocmirea listei cu interpreţii participanţi în cadrul procedurilor realizate
de acesta.
Accesul unor terţe persoane în spaţii administrate
de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi
Art. 82. - (1) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi
asigură accesul personalului organizaţiilor neguvernamentale cu care are
încheiate protocoale de cooperare, în spaţiul necesar desfăşurării activităţii
de consiliere şi asistenţă juridică a solicitanţilor pe parcursul procedurii de
acordare a unei forme de protecţie sau în scopul acordării altor forme de
asistenţă.
(2) Reprezentanţii Inaltului Comisariat al Naţiunilor
Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) au acces în toate spaţiile de cazare ale
Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
(3) In vederea desfăşurării activităţii de consiliere,
Oficiul Naţional pentru Refugiaţi asigură personalului organizaţiilor
neguvernamentale cu care are încheiate protocoale de cooperare spaţiul necesar în
centrele de primire şi cazare aflate în administrarea sa.
Intrarea în vigoare a unor prevederi din normele
metodologice
Art. 83. - Prevederile art. 64 - 73 intră în
vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.
Abrogarea unor acte normative
Art. 84. - La data intrării în vigoare a prezentelor
norme metodologice se abrogă Ordinul ministrului de interne şi al ministrului
afacerilor externe nr. 213/A/2.918/2002 privind stabilirea procedurii comune de
soluţionare a unei cereri pentru acordarea statutului de refugiat membrilor
familiei persoanei care a dobândit statutul de refugiat în România, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 27 martie 2007, precum şi orice alte dispoziţii
contrare.
Anexele la normele metodologice
Art. 85. - Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din
prezentele norme metodologice.
Prezentele norme metodologice transpun:
- art. 3 alin. (3), art. 13 alin. (3), art. 25 alin.
(1) şi (2) şi art. 27 din Directiva Consiliului 2001/55/CE privind standardele
minime de protecţie temporară în eventualitatea unui flux masiv de persoane
strămutate şi măsurile de promovare a balanţei de eforturi între statele membre
în vederea primirii unor astfel de persoane şi suportarea consecinţelor;
- art. 5 alin. (2), art. 8, art. 14 alin. (3), (4) şi
(5) şi art. 17 alin. (2) din Directiva Consiliului 2003/9/CE din 27 ianuarie
2003 privind standardele minime pentru primirea solicitanţilor de azil;
- art. 4 alin. (3) şi (4), art. 5 alin. (1) şi (2),
art. 9, 10, art. 11 alin. (2), art. 20 alin. (4) şi art. 35 din Directiva
Consiliului 2004/83/CE din 29 aprilie 2004 privind standardele minime pentru
calificare şi statutul cetăţenilor ţărilor terţe sau apatrizilor ca refugiaţi
sau ca persoane aflate în nevoie de protecţie internaţională şi conţinutul
protecţiei acordate.
Prezentele norme metodologice creează cadrul necesar
aplicării directe, la data aderării României la Uniunea Europeană, a
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.030/2002 din 13 iunie 2002 stabilind un
format uniform pentru permisele de rezidenţă eliberate cetăţenilor din state
terţe, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 157 din 15
iunie 2002, şi a Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 2.252/2004 din
13 decembrie 2004 cu privire la standardele pentru elementele de securitate şi
datele biometrice incluse în paşapoartele şi documentele de călătorie eliberate
de statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L
383 din 29 decembrie 2004.
ANEXA Nr. 1 la normele metodologice
Dosar nr...................../....................
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI Şl INTERNELOR
OFICIUL NAŢIONAL PENTRU REFUGIAŢI
Centrul ....................
Identitate declarată
Da ... Nu ...
CERERE DE AZIL
(Application for asylum)
nr...................../C/....................
din ....................
1. Numele şi prenumele solicitantului (Family name, surname)
....................................................................................................................................
2. Numele părinţilor (Parents'
name/father, mother)
....................................................................................................................................................
3. Data şi locul naşterii (Date and place of birth)
........................................................................................................................................................
4. Stare civilă: necăsătorit/căsătorit/divorţat/văduv
(Civil status: single, married, divorced, widow)
..........................................................................................................................................
5. Numele, data şi locul naşterii soţului/soţiei
(Spouse's name, date and place of birth)
..........................................................................................................................................
6. Membrii de familie care vă însoţesc (Family members
accompanying you) ..........................................................................................................................................
7. Ţara de origine/domiciliu (Country of origin/residence)
..........................................................................................................................................
8. Document de călătorie (Travel document)
.............................................................................................................................................................
9. Solicit azil în România, pentru următoarele motive (I request asylum in România due to the following reasons):
..........................................................................................................................................
10. Data şi modul de părăsire a ţării de origine (Date
and way of leaving the country of origin)
..........................................................................................................................................
11. Ţările tranzitate până la intrarea în România şi
perioadele de şedere pe teritoriile acestora (Tranzit countries before entering
Romania and periods of staying on their territories of
those countries)
..........................................................................................................................................
12. Data şi modul de intrare în România (Date and way
of entering Romania)
........................................................................................................
13. Reşedinţa în România (The residence in Romania)
..........................................................................................................................................
14. Limbile vorbite (Spoken languages)
.................................................................................................................................................................
15. Data programării la
interviu (The date of interview)
..........................................................................................................................................
Am luat la cunoştinţă de procedurile de urmat, de
drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil în România, care îmi revin
conform art. 17-19 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. (I was acquainted about the legal procedure that I have to follow,
and the rights and obligations of the asylum-seekers in Romania according to
art. 17-19 of Law no. 122/2006 regarding asylum in Romania.)
Vă aducem la cunoştinţă că la data ....................
ora .................... sunteţi invitat la sediul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi în vederea susţinerii interviului pentru determinarea unei forme de
protecţie. (We hereby notify you that on .................... at
.................... you are invited at the
headquarters of National Refugee Office to uphold your interview for
determining a form of protection.)
In conformitate cu Legea nr. 677/2001, sunt de acord cu
prelucrarea datelor mele personale. (In accordance with the Law no. 677/2001, I
agree with processing of my personal data.)
Data (Date) .................... Semnătura (Signature)
....................
Lucrătorul care a primit cererea
.........................................................................
(numele şi prenumele)
Semnătura ........................................................
ANEXA Nr. 2 la normele metodologice
DOCUMENT TEMPORAR DE IDENTITATE
pentru solicitanţii de azil
- Documentul va avea forma unui card şi va conţine
elemente de securizare.
- Dacă identitatea solicitantului de azil nu a fost
stabilită cu precizie, pe document se va menţiona „Identitate declarată".
- Documentul va cuprinde fotografia solicitantului de
azil, care va conţine elemente de securizare.
- Forma documentului va putea fi adaptată în funcţie
de necesităţi şi de posibilităţile tehnice, cu respectarea prevederilor legale
privind confecţionarea şi eliberarea acestuia.
RUBRICILE DOCUMENTULUI
(Faţa I)
1. Organ emitent: ministerul
administraţiei şi internelor
OFICIUL NAŢIONAL PENTRU REFUGIAŢI
2. Titlul documentului: document temporar de identitate
1. SOLICITANT DE AZIL
3. Numărul documentului: rubrica va conţine elemente
speciale de siguranţă.
4. Numele şi prenumele: rubrica va conţine numele şi
prenumele titularului, în această ordine.
5. Ţara de origine: va fi
menţionată ţara al cărei cetăţean este solicitantul sau ţara de domiciliu a
acestuia.
6. Data naşterii: va cuprinde ziua, luna şi anul
naşterii solicitantului.
7. Sexul: simbolizat prin litera F sau M.
8. Reşedinţa în România: se va indica reşedinţa
completă a solicitantului în România.
9. Locul/Data eliberării: se vor indica centrul de
cazare şi localitatea unde a fost emis documentul, precum şi data eliberării,
care va conţine ziua, luna şi anul.
10. Valabilitate: se vor indica
data până la care documentul este valabil.
(Faţa II)
Va conţine rubrici referitoare la valabilitatea
documentului şi o rubrică de menţiuni care va cuprinde informaţii relevante
privind solicitantul de azil.
Denumirile rubricilor vor fi înscrise în limbile română şi engleză.
ANEXA Nr. 3 la normele metodologice
FORMA Şl CONŢINUTUL DOCUMENTULUI DE
IDENTITATE
pentru refugiaţi şi persoanele cărora li s-a acordat
protecţie subsidiară
- Documentul va avea forma unui card, ale cărui
caracteristici, rubrici, număr şi tip de elemente de siguranţă trebuie să
corespundă standardelor Uniunii Europene în materie de rezidenţă, stabilite
prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.030/2002 din 13 iunie 2002 stabilind
un format uniform pentru permisele de rezidenţă eliberate cetăţenilor din state
terţe şi Decizia Consiliului Uniunii Europene nr. 398D0701 din 3 decembrie 1998
pentru completarea unui format uniform al permisului de rezidenţă. Acestea vor
putea fi adaptate în funcţie de dinamica standardelor interne şi ale Uniunii
Europene în domeniu.
- Forma şi mărimea documentului: în conformitate cu
SR EN ISO/CEI 7810 (Institutul Român de Standardizare) pentru cartela tip ID-1.
RUBRICILE DOCUMENTULUI
(Faţa I)
1. Titlul documentului: legitimaţie
de şedere temporară
2. Numărul documentului: rubrica va conţine elemente
speciale de siguranţă şi sigla rou.
3. Numele şi prenumele: rubrica va conţine numele şi
prenumele titularului, în această ordine.
4. Cod numeric personal: va conţine algoritmul format
din 13 cifre, prima cifră fiind 7 sau 8, în funcţie de sexul titularului
documentului.
5. Data expirării: se va indica data (ziua, luna,
anul) până la care documentul este valabil.
6. Data şi locul eliberării: se vor indica data
eliberării, ce va conţine ziua, luna şi anul, şi localitatea unde a fost emis
documentul.
7. Tipul documentului: permis
de şedere
8. Semnătura titularului
9. Scopul şederii: se va indica forma de protecţie
acordată.
(Faţa II)
1. Cetăţenia: va fi menţionată ţara al cărei cetăţean
este titularul.
2. Sexul: simbolizat prin litera F sau M
3. Data şi locul naşterii: va cuprinde ziua, luna,
anul naşterii şi ţara unde s-a născut.
4. Reşedinţa în România: se va indica reşedinţa
completă a solicitantului în România.
5. Date informatizate citibile optic.
NOTĂ:
Fotografia va fi poziţionată pe faţa I, în partea din stânga jos. Aplicarea
stemei ţării se va face pe faţa I, în partea din
dreapta. Documentul va fi protejat printr-un film special multistrat laminabil.
Denumirile rubricilor vor fi înscrise în limba română
şi în limba engleză.
ANEXA Nr. 4 la normele metodologice
FORMA Şl CONŢINUTUL DOCUMENTULUI DE
CĂLĂTORIE ELECTRONIC
pentru refugiaţii recunoscuţi în baza Convenţiei de
la Geneva din 1951
- Caracteristicile, rubricile,
numărul şi tipul elementelor de siguranţă trebuie să fie în conformitate cu
prevederile cuprinse în Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.
2.252/2004 din 13 decembrie 2004 cu privire la standardele pentru elementele de
securitate şi datele biometrice incluse în paşapoartele şi documentele de
călătorie eliberate de statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene nr. L 383 din 29 decembrie 2004. Acestea vor putea fi
adaptate în funcţie de dinamica standardelor interne şi ale Uniunii Europene în
domeniu.
(Coperta 1)
ROMÂNIA
DOCUMENT DE CĂLĂTORIE
(Convenţia de la Geneva din 28 iulie 1951)
(Pagina 1)
DOCUMENT DE CĂLĂTORIE
(Convenţia de la Geneva din 28 iulie 1951)
Acest document expiră la
......................................................, dacă valabilitatea sa
nu este prelungită.
Numele .................................................
Prenumele ............................................
(Pagina 2)
1. Locul şi data naşterii ....................
2. Profesia ..........................................
3. Reşedinţa actuală ..........................
4. Numele (înainte de căsătorie) şi prenumele soţiei
........................
5. Numele şi prenumele soţului
.......................................................
6. Semnalmente:
Inălţimea ........................................
Părul ..............................................
Culoarea ochilor ...........................
Nasul .............................................
Forma feţei
...................................
Tenul .............................................
Semne particulare ........................
(Fila informatizată - Paginile 3 şi 4)
1. Titlul documentului: document
de călătorie
2. Fotografia titularului
3. Tip: conţine PR - prescurtarea de la paşaport
refugiat.
4. Codul ţării: conţine sigla ROU.
5. Seria/numărul documentului
6. Numele titularului
7. Prenumele titularului
8. Cetăţenia: conţine codul internaţional al ţării al
cărei cetăţean este titularul.
9. Data naşterii: conţine ziua, luna şi anul
(ultimele două cifre din an).
10. Codul numeric personal: va conţine algoritmul
format din 13 cifre, prima cifră fiind 7 sau 8, în funcţie de sexul titularului
documentului.
11. Sexul: simbolizat prin litera F sau M
12. Locul naşterii: conţine localitatea de naştere a
titularului.
13. Data eliberării: se vor indica ziua, luna, anul
(ultimele două cifre din an) eliberării.
14. Data expirării: se vor indica ziua, luna, anul
(ultimele două cifre din an) până la care documentul este valabil.
15. Organul emitent: se vor înscrie iniţialele
Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
16. Semnătura titularului
17. Date informatizate citibile optic
18. Acest document este valabil pentru următoarele ţări: ....................
19. Documentul/documentele pe baza căruia/cărora este
eliberat prezentul document
20. Eliberat la: se vor înscrie iniţialele Oficiului
Naţional pentru Refugiaţi, în limba engleză.
21. Data: se va indica data eliberării, ce va conţine
ziua, luna şi anul (ultimele două cifre din an).
22. Semnătura şi ştampila autorităţii care eliberează
documentul
23. Taxa plătită: conţine sume de bani reprezentând
taxa consulară încasată de la titular.
(Paginile 5 şi 6)
Prelungirea sau reînnoirea
valabilităţii
Taxa plătită ....................
De la .............................. Până la ....................
Intocmit la ..................... Data
.........................
Semnătura şi ştampila autorităţii care a prelungit sau
a reînnoit valabilitatea acestui document
NOTĂ:
Paginile menţionate cuprind 4 rubrici de prelungire sau
reînnoire a valabilităţii (câte două pe fiecare pagină).
(Coperta 3)
1. Acest document este eliberat numai în scopul de a
furniza titularului un document de călătorie care
poate ţine loc de paşaport naţional. El nu aduce niciun prejudiciu şi nu
afectează în niciun fel naţionalitatea titularului.
2. Titularul este autorizat să se întoarcă în românia până la ...................., cu
excepţia cazului în care se
menţionează mai jos o dată ulterioară (perioada în care deţinătorul
documentului este autorizat să se reîntoarcă nu trebuie să fie mai mică de 3
luni).
3. In cazul stabilirii într-o altă ţară decât cea în
care prezentul document a fost eliberat, titularul trebuie, dacă doreşte să se
deplaseze din nou, să solicite un nou document autorităţilor competente ale
ţării sale de reşedinţă (vechiul document de călătorie va fi remis autorităţii
care eliberează noul document pentru a fi trimis autorităţii care l-a
eliberat).
NOTĂ:
Culoarea copertei: gri
Mărimea: 125x88 mm
Numărul de pagini: 32
Numărul paşaportului: perforat prin paginile 1-32,
inclusiv prin coperta a doua, iar prin pagina din policarbonat, engravat laser
Numerotarea paginilor: tipărită în partea de jos a
fiecărei pagini
Pagina cu datele de identificare a titularului: din
policarbonat şi va conţine:
- tipul documentului;
- codul ţării;
- datele de identitate ale titularului (numele,
prenumele, data şi locul naşterii, cetăţenia, sexul,
codul numeric personal);
- data eliberării, data expirării şi organul emitent;
- fotografia titularului engravată laser;
- fotografia în umbră realizată prin perforaţie
laser;
- semnătura titularului;
- numărul documentului de
călătorie;
- datele informatizate citibile optic;
- mediul de stocare electronică a datelor biometrice
ale persoanei.
Hârtia: specială, filigran, elemente de siguranţă
Paginile 7-31 sunt destinate aplicării vizelor
acordate.
Pagina 32 este destinată menţiunilor efectuate de
organul emitent.
Toate paginile, mai puţin pagina 3, conţin textele
„Convention of 28th
July 1951" şi „Acest document conţine 32 de pagini, exclusiv
coperţile".
Denumirile rubricilor vor fi redactate în limba română şi în limba engleză.
ANEXA Nr. 5 la normele metodologice
FORMA Şl CONŢINUTUL DOCUMENTULUI DE
CĂLĂTORIE ELECTRONIC
pentru persoanele care au obţinut protecţie
subsidiară conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România
(Coperta 1)
ROMÂNIA
DOCUMENT DE CĂLĂTORIE
(Protecţie subsidiară)
(Pagina 1)
DOCUMENT DE CĂLĂTORIE
(Protecţie subsidiară)
Acest document expiră la
..............................................., dacă valabilitatea sa nu este
prelungită.
Numele .............................................
Prenumele ........................................
(Pagina 2)
1. Locul şi data naşterii
...................................................
2. Profesia
.........................................................................
3. Reşedinţa actuală
.........................................................
4. Numele (înainte de căsătorie) şi prenumele soţiei
.........................................................
5. Numele şi prenumele soţului ..............................................................
6. Semnalmente:
Inălţimea ......................................
Părul ............................................
Culoarea ochilor ...........................
Nasul ...........................................
Forma feţei ..................................
Tenul ...........................................
Semne particulare ........................
(Fila informatizată - Paginile
3 şi 4)
1. Titlul documentului: document
de călătorie
2. Fotografia titularului
3. Tip: conţine ps - prescurtarea de la paşaport protecţie subsidiară.
4. Codul ţării: conţine sigla ROL).
5. Seria/numărul documentului
6. Numele titularului
7. Prenumele titularului
8. Cetăţenia: conţine codul internaţional al ţării al
cărei cetăţean este titularul.
9. Data naşterii: conţine ziua, luna şi anul (ultimele
două cifre din an).
10. Codul numeric personal: va conţine algoritmul
format din 13 cifre, prima cifră fiind 7 sau 8, în funcţie de sexul titularului
documentului.
11. Sexul: simbolizat prin litera F sau M
12. Locul naşterii: conţine localitatea de naştere a
titularului.
13. Data eliberării: se vor indica ziua, luna, anul
(ultimele două cifre din an) eliberării.
14. Data expirării: se vor indica ziua, luna, anul
(ultimele două cifre din an) până la care documentul este valabil.
15. Organul emitent: se vor înscrie iniţialele
Oficiului Naţional pentru Refugiaţi.
16. Semnătura titularului
17. Date informatizate citibile optic
18. Acest document este valabil pentru următoarele
ţări: ............................................................
19. Documentul/documentele pe baza căruia/cărora este
eliberat prezentul document ................
20. Eliberat la: se vor înscrie iniţialele Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi, în limba engleză.
21. Data: se va indica data eliberării, ce va conţine
ziua, luna şi anul (ultimele două cifre din an).
22. Semnătura şi ştampila autorităţii care eliberează
documentul
23. Taxa plătită: conţine suma de bani reprezentând
taxa consulară încasată de la titular.
(Paginile 5 şi 6)
Prelungirea sau reînnoirea valabilităţii
Taxa plătită ..................................
De la ........................................... Până la .................................
Intocmit la ...................................
Data .....................................
Semnătura şi ştampila autorităţii care a prelungit sau
a reînnoit valabilitatea acestui document
NOTĂ:
Paginile menţionate cuprind 4 rubrici de prelungire sau
reînnoire a valabilităţii (câte două pe fiecare pagină).
(Coperta 3)
1. Acest document este eliberat numai în scopul de a
furniza titularului un document de călătorie care poate ţine loc de paşaport
naţional. El nu aduce niciun prejudiciu şi nu afectează în niciun fel
naţionalitatea titularului.
2. Titularul este autorizat să se întoarcă în românia până la ......, cu excepţia cazului
în care se menţionează mai
jos o dată ulterioară (perioada în care deţinătorul documentului este autorizat
să se reîntoarcă nu trebuie să fie mai mică de 3 luni).
3. In cazul stabilirii într-o altă ţară decât cea în
care prezentul document a fost eliberat, titularul trebuie, dacă doreşte să se
deplaseze din nou, să solicite un nou document autorităţilor competente ale
ţării sale de reşedinţă (vechiul document de călătorie va fi remis autorităţii
care eliberează noul document pentru a fi trimis autorităţii care l-a
eliberat).
NOTĂ:
Culoarea copertei: albastru închis
Mărimea: 125 x 88 mm
Numărul de pagini: 32
Numărul paşaportului: perforat
prin paginile 1-32, inclusiv prin coperta a doua, iar prin pagina din
policarbonat, engravat laser
Numerotarea paginilor: tipărită în partea de jos a
fiecărei pagini
Pagina cu datele de identificare a titularului: din
policarbonat şi va conţine:
- tipul documentului;
- codul ţării;
- datele de identitate ale titularului (numele,
prenumele, data şi locul naşterii, cetăţenia, sexul, codul numeric personal);
- data eliberării, data expirării şi organul emitent;
- fotografia titularului engravată laser;
- fotografia în umbră realizată prin perforaţie
laser;
- semnătura titularului;
- numărul documentului de călătorie;
- datele informatizate citibile optic;
- mediul de stocare electronică a datelor biometrice
ale persoanei.
Hârtia: specială, filigran, elemente de siguranţă.
Paginile 7-31 sunt destinate aplicării vizelor
acordate.
Pagina 32 este destinată menţiunilor efectuate de
organul emitent.
Toate paginile, mai puţin pagina 3, conţin textele
„Protecţie subsidiară" şi „Acest document conţine 32 de pagini, exclusiv
coperţile".
Denumirile rubricilor vor fi redactate în limbile
română şi engleză.
ANEXA Nr. 6 la normele metodologice
DOCUMENT TEMPORAR DE ŞEDERE
pentru străinii care solicită acces la o nouă
procedură de azil
- Documentul va avea forma
unui card şi va conţine elemente de securizare.
- Dacă identitatea străinului nu a fost stabilită cu
precizie, pe document se va menţiona „Identitate declarată".
- Documentul va conţine fotografia străinului, care
va conţine elemente de securizare.
- Forma documentului va putea fi adaptată în funcţie
de necesităţi şi de posibilităţile tehnice, cu respectarea prevederilor legale
privind confecţionarea şi eliberarea acestuia.
RUBRICILE DOCUMENTULUI
(Faţa I)
1. Organ emitent: ministerul
administraţiei şi internelor
OFICIUL NAŢIONAL PENTRU REFUGIAŢI
2. Titlul documentului: DOCUMENT TEMPORAR DE SEDERE
PENTRU STRAINII CARE SOLICITA ACCES LA O NOUĂ
PROCEDURĂ DE AZIL
3. Numărul documentului: rubrica va conţine elemente
speciale de siguranţă.
4. Numele şi prenumele: rubrica va conţine numele şi
prenumele titularului, în această ordine.
5. Ţara de origine: va fi menţionată ţara al cărei
cetăţean este străinul sau ţara de domiciliu a acestuia.
6. Data naşterii: va cuprinde ziua, luna şi anul
naşterii străinului.
7. Sexul: simbolizat prin litera F sau M
8. Reşedinţa în România: se va indica reşedinţa
completă a străinului în România.
9. Locul/Data eliberării: se vor indica centrul de
cazare şi localitatea unde a fost emis documentul, precum şi data eliberării,
care va conţine ziua, luna şi anul.
10. Valabilitate: se va indica data până la care
documentul este valabil.
(Faţa II)
Va conţine rubrici referitoare la valabilitatea
documentului şi o rubrică de menţiuni care va cuprinde informaţii relevante
privind străinul.
Denumirile rubricilor vor fi înscrise în limbile română
şi engleză.
ANEXA Nr. 7 la normele metodologice
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI
INTERNELOR
OFICIUL NAŢIONAL PENTRU REFUGIAŢI
Centrul de cazare şi proceduri
nr........................
Data ........................................
INFORMARE
pentru solicitanţii de azil
Vă informăm că, în conformitate cu art. 118 din Legea
nr. 122/2006 privind azilul în România, informaţii cu privire la cererea de
azil şi datele dumneavoastră personale pot face obiectul schimbului de
informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au
convenit printr-un acord special participarea la regulamentul european mai jos
menţionat.
Impresiunile papilare decadactilare vă vor fi prelevate
şi stocate în baza de date naţională şi în sistemul european EURODAC în
conformitate cu art. 4 alin. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.725/2000
şi cu art. 118 din Legea nr. 122/2006. Baza de date EURODAC este consultată în
vederea determinării statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de
azil depuse în unul dintre statele membre în conformitate cu Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 343/2003.
Aveţi dreptul de a fi informat cu privire la datele
personale ce sunt stocate în baza de date EURODAC şi la statul membru care a
introdus aceste date în unitatea centrală de la Luxemburg. Totodată aveţi
dreptul de a solicita corectarea datelor incorecte sau ştergerea datelor greşit
introduse.
Dacă se dovedeşte că un alt stat membru este
responsabil cu analizarea cererii dumneavoastră de azil şi acceptă această
responsabilitate, veţi fi transferat în acel stat. In această situaţie vi se va
emite o hotărâre de respingere a accesului la procedura de azil în România şi o
dispoziţie de transfer în statul membru responsabil.
Semnătura lucrătorului Semnătura
solicitantului
...........................................
.............................................
Semnătura translatorului/interpretului
..............................................................
ANEXA Nr. 8 la normele metodologice
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI
INTERNELOR
AUTORITATEA PENTRU STRĂINI
Serviciul/Biroul ...................................
INFORMARE
pentru străinii cu şedere ilegală
In temeiul art. 122 alin. (1) din Legea nr. 122/2006
privind azilul în România, vă informăm că datele dumneavoastră personale,
inclusiv impresiunile papilare decadactilare prelevate, pot face obiectul
schimbului de informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte
state care au convenit printr-un acord special participarea la Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 343/2003, cu scopul exclusiv de a stabili statul membru
responsabil cu analizarea cererii dumneavoastră de azil.
Impresiunile papilare decadactilare vă vor fi prelevate
şi verificate în sistemul european EURODAC în conformitate cu art. 11 alin. 1
din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.725/2000 şi cu art. 122 din Legea nr.
122/2006. Baza de date EURODAC este consultată pentru a verifica dacă aţi depus
anterior o solicitare de azil pe teritoriul altui stat membru.
Aveţi dreptul de a fi informat cu privire la datele
personale care sunt verificate în baza de date EURODAC şi la statul membru care
a introdus aceste date în unitatea centrală de la Luxemburg.
Dacă se dovedeşte că un alt stat membru este
responsabil cu analizarea cererii dumneavoastră de azil şi acceptă această
responsabilitate, veţi fi transferat în acel stat. In această situaţie Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi va emite o hotărâre prin care va dispune transferul
în statul membru responsabil.
Semnătura lucrătorului
Semnătura solicitantului
.....................................
.......................................
Semnătura translatorului/interpretului
.............................................................
ANEXA Nr. 9 la normele metodologice
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI
INTERNELOR
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI
DE FRONTIERĂ
Punctul/Sectorul Poliţiei de Frontieră
...................................
Data ....................................
INFORMARE
pentru solicitanţii de azil
Vă informăm că, în conformitate cu art. 118 din Legea
nr. 122/2006 privind azilul în România, informaţii cu privire la cererea de
azil şi datele dumneavoastră personale pot face obiectul schimbului de
informaţii între statele membre ale Uniunii Europene ori alte state care au
convenit printr-un acord special participarea la regulamentul european mai jos
menţionat.
Impresiunile papilare decadactilare vă vor fi prelevate
şi stocate în baza de date naţională şi în sistemul european EURODAC în
conformitate cu art. 4 alin. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.725/2000
şi cu art. 118 din Legea nr. 122/2006. Baza de date EURODAC este consultată în
vederea determinării statului membru responsabil cu examinarea unei cereri de
azil depuse în unul dintre statele membre în conformitate cu Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 343/2003.
Aveţi dreptul de a fi informat cu privire la datele personale
ce sunt stocate în baza de date EURODAC şi la statul membru care a introdus
aceste date în unitatea centrală de la Luxemburg. Totodată aveţi dreptul de a
solicita corectarea datelor incorecte sau ştergerea datelor greşit introduse.
Dacă se dovedeşte că un alt stat membru este
responsabil cu analizarea cererii dumneavoastră de azil şi acceptă această
responsabilitate, veţi fi transferat în acel stat. In această situaţie Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi va emite o hotărâre de respingere a accesului la
procedura de azil în România şi o dispoziţie de transfer în statul membru
responsabil.
Semnătura
lucrătorului Semnătura solicitantului
......................................
............................................
Semnătura translatorului/interpretului
………………………………………
ANEXA Nr. 10 la normele metodologice
Informaţii referitoare la beneficiarii protecţiei
temporare
Informaţiile la care se face referire în art. 135 alin.
(8) şi în art. 140 alin. (4) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România
includ, în funcţie de necesitate, unul sau mai multe dintre următoarele
documente ori date:
a) date personale cu privire la persoana în cauză (numele, cetăţenia, data şi locul naşterii, starea
civilă, relaţiile de familie);
b) documente de identitate şi documente de călătorie
ale persoanei în cauză;
c) documente privind dovedirea legăturii de familie
(certificat de căsătorie, certificat de naştere, certificat de adopţie);
d) alte informaţii esenţiale pentru stabilirea
identităţii persoanei sau a legăturilor de familie;
e) permise de şedere temporară, decizii de neacordare
a vizei sau a permisului de şedere temporară emise persoanei în cauză de către
statul membru şi documentele care au stat la baza deciziei;
f) cereri de acordare a permisului de şedere
temporară şi a vizei, depuse de persoana în cauză şi aflate în curs de
analizare în statul membru, şi stadiul procedurii în aceste
cazuri.
Statul membru solicitat va notifica statului membru
solicitant orice modificare adusă informaţiilor furnizate.
ANEXA Nr. 11 la normele metodologice
Model pentru documentul de trecere a frontierei în
cazul transferului beneficiarilor protecţiei
temporare
DOCUMENTUL DE TRECERE A FRONTIEREI (PASS)
Numele statului membru care emite documentul de trecere
a frontierei (Name of Member State delivering the pass):
Număr de referinţă (Reference number)*):
Emis potrivit art. 26 din Directiva 2001/55/CE din 20 iulie 2001 privind standardele minime de protecţie
temporară în eventualitatea unui flux masiv de persoane strămutate şi măsurile
de promovare a balanţei de eforturi între statele membre în vederea primirii
unor astfel de persoane şi suportarea consecinţelor. (Issued under Article 26
of Directive 2001/55/EC of 20 Juiy 2001 on minimum standards for giving
temporary protection in the event of a mass influx of displaced persons and on
measures promoting a balance of effort between Member States in receiving such persons and bearing the consequences thereof.)
Valabil numai pentru transferul din (Valid only for
transfer from) ................................1) către (to) .......................................2).
Persoana în cauză trebuie să se
prezinte la (The person in question must present himself/herself at)
.........................3) până la data de
(by) ......................................................4)
Emis la (Issued at):
................................................................................................................................
Prenume (Surname):
..............................................................................................................................
Nume (Forenames):
...............................................................................................................................
Locul şi data naşterii (Place and date of birth):
........................................................................................
*) Numărul de referinţă este alocat de statul din care
se face transferul către un alt stat membru. (The reference number is allocated
by the country from which the transfer to another Member State is made.)
1) Statul membru din
care se face transferul. (Member State from which the transfer is being made.)
2) Statul membru
către care se face transferul. (Member State to which the transfer is being
made.)
3) Locul unde
trebuie să se prezinte persoana în cauză la data
sosirii în statul membru în care se face transferul. (Place where the person
must present himself/herself on arrival in the second Member State.)
4) Data până la care
persoana în cauză trebuie să se prezinte în statul membru în care se face
transferul. (Deadline by which the person must present
himself/herself on arrival in the second Member State.)
In cazul minorilor, numele persoanei responsabile pentru
acesta/reprezentantului legal [In case of a minor, name(s) of responsible
adult]: .............................................................................................
Sex (Sex):
..........................................................................................................
Cetăţenie (Nationality):
.......................................................................................
Data emiterii (Date issued):
.................................................................................
Foto
Ştampila (Seal)
Semnătura
beneficiarului Autoritatea
emitentă
........................................
....................................
(Signature of the beneficiary):
........................ (For the competent authorities):
..........................
Posesorul documentului de trecere a frontierei a fost
identificat de autorităţi (The pass-holder has been identified by the
authorities) ............................................................5) 6).
Identitatea posesorului documentului de trecere a
frontierei nu a fost stabilită (The identity of the pass-holder has not been
established) .....................................................
Acest document este emis potrivit art. 26 din Directiva
2001/55/CE şi nu constituie un document de călătorie
care autorizează trecerea frontierelor externe sau care să dovedească
identitatea persoanei în cauză. (This document is issued pursuant to Article 26
of Directive 2001/55/EC only and in no way constitutes a document which can be equated to a travel document authorising the
crossing of the externai border or a document proving the individual's
identity.)
5) Pe baza
următoarelor documente de călătorie sau de identitate, prezentate
autorităţilor. (On the basis of the following travel or
identity documents, presented to the authorities.)
6) Pe baza altor
documente decât documentele de călătorie sau de identitate. (On the basis of
documents other than a travel or identity document.)