HOTARARE   Nr. 1861 din 21 decembrie 2006

pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 1044 din 29 decembrie 2006

In temeiul art. 108 din Constituţia Romaniei, republicată,

Guvernul Romaniei adoptă prezenta hotărare.

Art. I. - Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărarea Guvernului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează*) după cum urmează:

*) Textul modificărilor şi completărilor este reprodus în facsimil.

A. Titlul I „Dispoziţii generale":

 „Codul fiscal:

[...]

Definiţia sediului permanent

Art.8- (1) In înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.

(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursală, birou, fabrică, magazin, atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o carieră sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale.

(3)  Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni.

(4)  Prin derogare de la prevederile alin. (1) - (3), un sediu permanent nu presupune următoarele:

a) folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului;

b) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;

c) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană;

d) vanzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expoziţii sau targuri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o lună după încheierea targului sau a expoziţiei;

e)  păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;

f)  păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;

g)  păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la lit. a) - f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natură preparatorie sau auxiliară.

(5)  Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în Romania, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta decat un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în Romania în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii:

a)   persoana este autorizată şi exercită în Romania autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin. (4) lit. a) - f);

b)  persoana menţine în Romania un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri în numele nerezidentului.

(6)  Un nerezident nu se consideră ca are un sediu permanent în Romania dacă doar desfăşoară activitate în Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent, în cazul în care această activitate este activitatea obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident si agent exista condiţii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se consideră ca fiind agent cu statut independent.

(7)  Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în Romania numai dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o activitate în Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.

(8) In înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a fi baza fixă.

Norme metodologice:

1.    Termenul "loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea" acoperă orice fel de clădiri, echipamente sau instalaţii utilizate pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului indiferent dacă acestea sunt sau nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate exista şi acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare clădiri pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, ci dispune doar de un spaţiu. Nu este important dacă clădirile, echipamentele sau instalaţiile sunt deţinute în proprietate, sunt închiriate sau se găsesc în alt fel la dispoziţia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o tarabă în piaţă sau locul de activitate poate fi situat în clădirea unei alte societăţi, atunci cand un nerezident are în permanenţă la dispoziţie anumite clădiri sau părţi ale acestora, deţinute în proprietate de altă societate.

2.    Este suficient ca un nerezident sa aibă la dispoziţia sa un spaţiu utilizat pentru activităţi economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar nici un drept legal oficial de utilizare a respectivului spaţiu.

3.    Deşi nu este necesar nici un drept legal oficial de utilizare a unui anumit spaţiu pentru ca locul respectiv să constituie sediu permanent, simpla prezenţa a unui nerezident într-o anumita locaţie nu înseamnă că locaţia respectivă se găseşte la dispoziţia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de următoarele situaţii în care reprezentanţi ai unui nerezident sunt prezenţi în spaţiile unei alte societăţi:

a) Un vanzător care îşi vizitează cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi şi se întalneşte cu directorul de achiziţii în biroul acestuia . In acest caz, clădirea clientului nu se află la dispoziţia societăţii pentru care lucrează vanzătorul şi nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfăşoară activităţile nerezidentului. Cu toate acestea, în funcţie de situaţia existenta se poate aplica alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal pentru a considera că există un sediu permanent.

b) Un angajat al unei societăţi căruia i se permite, pe o perioadă lungă de timp, să utilizeze un birou în sediul unei alte societăţi pentru a asigura respectarea de către societatea din urma a obligaţiilor asumate prin contractul încheiat cu prima societate. In acest caz, angajatul desfăşoară activităţi legate de obiectul primei societăţi, iar biroul ce se găseşte la dispoziţia sa în sediul celeilalte societăţi va constitui un sediu permanent al angajatorului său, dacă biroul este pus la dispoziţia sa pe o perioadă de timp suficient de lungă pentru a constitui un "loc de activitate" şi dacă activităţile efectuate acolo depăşesc activităţile precizate în alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal.

c)  O societate de transport rutier care foloseşte zilnic o perioada scurta de timp o platformă de livrare din depozitul clientului său, pentru a livra mărfuri achiziţionate de acel client. In acest caz, prezenţa societăţii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera că acel loc se afla la dispoziţia sa si constituie un sediu permanent al societăţii.

d)   Un zugrav care, timp de doi ani, petrece trei zile pe săptămana într-o mare clădire de birouri ce aparţine principalului lui client. In acest caz, prezenţa zugravului în acea clădire de birouri în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv zugrăveşte, constituie un sediu permanent al zugravului.

4.  Cuvintele "prin care" trebuie să se aplice în toate situaţiile în care activităţile economice sunt desfăşurate într-o anumită locaţie ce este la dispoziţia societăţii în acest scop. Astfel, se va considera că o societate angajată pentru pavarea unui drum îşi desfăşoară activitatea "prin" locaţia în care are loc activitatea.

5.  Locul de activitate trebuie să fie "fix", astfel incat să existe o legătură între locul de activitate şi un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp în care o societate a unui stat contractant operează în celălalt stat contractant dacă nu face acest lucru într-un loc distinct, dar nu înseamnă ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie să fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul să rămană într-un anumit loc. Atunci cand activităţile economice ale unei societăţi sunt deplasate între locaţii învecinate, pot exista dificultăţi în a stabili dacă există un singur "loc de activitate" Dacă exista două locuri de activitate şi dacă celelalte condiţii ale sediului permanent sunt îndeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea două sedii permanente. Se considera că există un singur loc de activitate atunci cand o anumită locaţie,în interiorul căreia sunt deplasate activităţile, poate fi identificată ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic, în ceea ce priveşte activitatea respectivă. Acest principiu, poate fi ilustrat prin exemple:

a) O mină constituie un singur loc de activitate, chiar dacă activităţile pot fi deplasate dintr-o locaţie în alta în interiorul acelei mine deoarece mina respectiva constituie o singură unitate geografică şi comercială din punct de vedere al activităţii miniere. Un "hotel de birouri" în care o firmă de consultanţă închiriază in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firmă deoarece, în acest caz, clădirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanţă. O strada pietonală, o piaţă deschisă sau un targ în care îşi fixează standul un comerciant reprezintă unicul loc de activitate al respectivului comerciant.

b) Faptul că activităţile pot fi desfăşurate într-o zonă geografică limitată nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucrează succesiv în cadrul unei serii de contracte fără legătură între ele pentru mai multi clienţi diferiţi, într-o clădire mare de birouri, fără sa existe contract pentru un proiect complex de zugrăvire a clădirii, clădirea nu este considerată ca unic loc de activitate . Dacă însă, un zugrav efectuează, în cadrul unui singur contract, lucrări în toată clădirea pentru un singur client, acest contract reprezintă un singur proiect şi clădirea în ansamblul său este un singur loc de activitate pentru lucrările de zugrăvit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi geografic.

c)  O zonă în care activităţile sunt desfăşurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu întruneşte aceleaşi condiţii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucrează în diferite sucursale din locaţii diferite în cadrul unui singur proiect de instruire profesională a angajaţilor unei bănci, fiecare sucursală este considerată separat. Dacă insa respectivul consultant se deplasează dintr-un birou în altul în cadrul aceleiaşi sucursale, se va considera ca el ramane în acelaşi loc de activitate. Locaţia unică a sucursalei se încadrează in condiţia de tot unitar din punct de vedere geografic, situaţie care lipseşte în cazul în care consultantul se deplasează între sucursale aflate în locaţii diferite.

6. Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se considera sediu permanent dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenţă. Se consideră astfel că, există un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost menţinut pe o perioadă mai lungă de şase luni. Astfel, activităţile a căror natură este repetitivă, în aceste cazuri, fiecare perioadă în care este utilizat locul de activitate trebuie analizată în combinaţie cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot întinde pe un număr de ani.

Un loc de activitate poate totuşi să constituie un sediu permanent chiar dacă există doar pentru o perioadă scurtă de timp. Astfel:

a)  Intreruperile temporare de activitate nu determină încetarea existenţei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai în intervale scurte de timp dar aceste utilizări au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natură strict temporară.

b) De asemenea, in situaţiile în care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un număr de societăţi similare conduse de aceaşi persoană sau de persoane asociate. In aceasta situaţie se evită considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat în scopuri temporare de fiecare dintre societăţi.

c)  Atunci cand un loc de activitate care a fost, la început, conceput pentru a fi utilizat pe o perioadă de timp scurtă încat nu constituia sediu permanent, dar este în realitate menţinut mai mult, devine un loc fix de activitate şi se transforma retroactiv în sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la înfiinţarea sa chiar dacă a existat, în practică, doar pe o perioadă scurtă de timp, dacă acesta a fost prematur lichidat datorită unor situaţii deosebite cum ar fi eşecul investiţiei.

7.          Pentru ca un loc de activitate să constituie sediu permanent, societatea ce îl utilizează trebuie să îşi desfăşoare integral sau parţial activităţile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie să fie permanentă în sensul că nu există întreruperi ale operaţiunilor, ci operaţiunile trebuie desfăşurate cu regularitate.

8.          Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau ştiinţifice, clădirile sau activele necorporale precum brevetele, procedurile şi alte proprietăţi similare sunt inchiriate sau acordate în leasing unor terţi printr-un loc fix de activitate menţinut de o societate a unui Stat Contractant în celălalt Stat, această activitate va conferi, în general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelaşi lucru este valabil şi atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Dacă o societate a unui Stat închiriază sau acordă in leasing utilaje, echipamente, clădiri sau proprietăţi necorporale unei societăţi a celuilalt Stat fără ca pentru această închiriere să menţină un loc fix de activitate în celălalt Stat, atunci utilajele, echipamentele, clădirea sau proprietăţile necorporale închiriate nu constitue un sediu permanent al locatorului cu condiţia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla închiriere a utilajelor, echipamentelor . Acesta este si cazul cand locatorul furnizează personal, ulterior instalării pentru a opera echipamentul, cu condiţia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitată la operarea şi întreţinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea şi controlul locatarului. Dacă personalul are responsabilităţi mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrările în care va fi utilizat echipamentul sau dacă operează, asigură service, inspectează şi întreţine echipamentul sub responsabilitatea şi controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depăşi simpla închiriere a echipamentului şi poate constitui o activitate antreprenorială. In acest caz se considera că există un sediu permanent dacă este îndeplinit criteriul permanenţei.

9.          Activitatea unei societăţi este desfăşurată în principal de către antreprenor sau de către personal aflat într-o relaţie de angajare retribuită cu societatea . Acest personal include angajaţi şi alte persoane ce primesc instrucţiuni de la societate ca agenţi dependenţi. Prerogativele acestui personal în relaţiile sale cu terţii sunt irelevante. Nu are nici o importanţă dacă agentul dependent este autorizat sau nu sa încheie contracte dacă lucrează la locul fix de activitate . Un sediu permanent este considerat şi dacă activitatea societăţii este desfăşurată în principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activităţile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea şi întreţinerea acestui echipament. Deci, maşinile cu caştiguri, automatele cu vanzare şi celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui Stat în celălalt Stat constituie un sediu permanent în funcţie de desfăşurarea de către societate si a altor activităţi în afară de instalarea iniţiala a maşinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instalează maşinile şi apoi le închiriază altor societăţi. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instalează maşinile se ocupă pe cont propriu şi de operarea acestora şi de întreţinerea lor. Acelaşi lucru este valabil şi atunci cand maşinile sunt operate şi întreţinute de un agent dependent al societăţii.

10.       Un sediu permanent există imediat ce societatea începe sa îşi desfăşoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregăteşte activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp în care locul fix de activitate este înfiinţat de către societate   nu trebuie luată în calcul, cu condiţia ca această activitate să difere substanţial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va înceta să existe odată cu renunţarea la locul fix de activitate sau odată cu încetarea oricărei activităţi desfăşurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele şi măsurile ce au legătură cu activităţile anterioare ale sediului permanent sunt încheiate cum ar fi finalizarea tranzacţiilor curente, întreţinerea şi repararea utilajelor. O întrerupere temporară a operaţiunilor nu poate fi privită însă ca o incetare a activităţii. Dacă locul fix de activitate este închiriat unei alte societăţi, acesta va servi în mod normal numai activităţilor acelei societăţi şi nu activităţilor locatorului; în general, sediul permanent al locatorului încetează să existe, cu excepţia situaţiilor în care acesta continuă să îşi desfăşoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.

Comerţul electronic

11.        Deşi o locaţie în care echipamentul automat este operat de către o societate poate constitui un sediu permanent în ţara în care este situat, trebuie făcută o distincţie între computer, ce poate fi instalat într-o locaţie astfel încat în anumite condiţii poate constitui sediu permanent, şi datele şi software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web Internet, care reprezintă o combinaţie de software şi date electronice nu constituie un activ corporal, nu are o locaţie care să poată constitui un "loc de activitate" şi nu există "un amplasament, cum ar fi clădiri sau, în unele cazuri, echipamente sau utiliaje" în ceea ce priveşte software-ul şi datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web şi prin intermediul căruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locaţie fizică şi locaţia fizică poate constitui un "loc fix de activitate" al societăţii ce operează serverul.

12.        Distincţia între site-ul web şi serverul pe care acesta este stocat şi utilizat este importantă deoarece societatea ce operează serverul poate fi diferită de societatea ce desfăşoară activităţi prin site-ul web. Este frecventa situaţia ca un site web prin care o societate desfăşoară activităţi să fie găzduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Deşi onorariile plătite unui furnizor de servicii internet în cadrul acestui aranjament pot avea la bază dimensiunea spaţiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul şi datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul şi locaţia acestuia nu sunt la dispoziţia societăţii, chiar dacă respectiva societate a putut să stabilească ca site-ul sau web va fi găzduit pe un anumit server dintr-o anumită locaţie. In acest caz societatea nu are nici o prezenţă fizică în locaţia respectivă deoarece site-ul web nu este corporal. In aceste cazuri, nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de găzduire a site-ului. In cazul în care societatea ce desfăşoară activităţi printr-un site web are serverul la dispoziţia sa, aceasta deţine în proprietate sau închiriază serverul pe care este stocat şi utilizat site-ul web şi operează acest server, locul în care se află serverul constituie un sediu permanent al societăţii daca sunt îndeplinite celelalte condiţii ale articolului.

13.        Computerul într-o anumită locaţie poate constitui un sediu permanent numai dacă îndeplineşte condiţia de a fi fix. In cazul unui server, nu este relevantă posibilitatea ca serverul să fie deplasat, ci dacă acesta este în realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server să constituie un loc de activitate fix, el trebuie să fie amplasat într-un anumit loc pe o perioadă de timp suficientă pentru a fi considerat fix.

14.         Pentru a se stabili dacă activitatea unei societăţi este desfăşurată integral sau parţial printr-un astfel de echipament trebuie să se analizeze de la caz la caz, daca datorită acestui echipament, societatea are la dispoziţie facilităţi acolo unde sunt îndeplinite funcţiile de activitate ale societăţii.

15. Atunci cand o societate operează un computer într-o anumită locaţie, poate exista un sediu permanent chiar dacă nu este necesară prezenţa nici unui angajat al societăţii în locaţia respectivă pentru a opera computerul. Prezenţa personalului nu este necesară pentru a se considera că o societate îşi desfăşoară activităţile parţial sau total într-o locaţie, atunci cand nu se impune prezenţa personalului pentru a desfăşura activităţi în acea locaţie. Această situaţie se aplică comerţului electronic în aceeaşi măsură în care se aplică şi altor activităţi în care echipamentul funcţionează automat, cum ar fi în cazul echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor naturale.

16.  Un alt aspect este cel legat de faptul că nu se poate considera că există un sediu permanent atunci cand operaţiunile de comerţ electronic desfăşurate prin computer într-o anumită locaţie dintr-o ţară sunt limitate la activităţile pregătitoare sau auxiliare descrise în alin.(4) art.8 din Codul fiscal. Pentru a se stabili dacă anumite activităţi efectuate într-o astfel de locaţie intra sub incidenţa alin. (4) art. 8 din Codul fiscal ele trebuie analizate de la caz la caz, ţinand seama de diversele funcţii îndeplinite de societate prin respectivul echipament. Activităţile ce sunt în general privite ca fiind activităţi pregătitoare sau auxiliare includ:

    -   furnizarea unei legaturi de comunicaţii - foarte asemănătoare cu o linie telefonică  -între furnizori si clienţi;

    -   publicitatea pentru bunuri sau servicii;

    -   transmiterea informaţiilor printr-un server-oglindă în scopuri de securitate şi eficienţa;

    -   culegerea de date de piaţă pentru societate;

    -   furnizarea de informaţii.

17.  Există un sediu permanent cand însă aceste funcţii constituie partea esenţială şi semnificativă a activităţii de afaceri a societăţii sau cand alte funcţii centrale ale societăţii sunt realizate prin computer , echipamentul constituind un loc fix de activitate al societăţii , intrucat aceste funcţii depăşesc activităţile tratate la alin. (4) al art.8 din Codul fiscal.

18.   Funcţiile centrale ale unei anumite societăţi depind de natura activităţii desfăşurate de respectiva societate.Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor în scopul găzduirii site-urilor web sau a altor aplicaţii pentru alte societăţi. Pentru aceşti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce oferă servicii clienţilor reprezintă o componentă a activităţii comerciale ce nu este considerata o activitate pregătitoare sau auxiliară.

O societate denumita "e-tailer" sau "e-comerciant" ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locaţie nu este suficienta pentru a concluziona că activităţile desfăşurate în acel loc sunt mai mult decat activităţi pregătitoare şi auxiliare. într-o astfel de situaţie trebuie să se analizeze natura activităţilor desfăşurate din perspectiva activităţii derulate de societate. Dacă aceste activităţi sunt strict pregătitoare sau auxiliare faţă de activitatea de vanzare de produse pe internet si locaţia este utilizată pentru a opera un server ce găzduieşte un site web care, aşa cum se întamplă adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informaţii potenţialilor clienţi, se aplică alin. (4) al art. 8 din Codul fiscal şi locaţia nu va constitui un sediu permanent. Dacă funcţiile tipice aferente vanzării sunt realizate în acea locaţie cum ar fi prin încheierea contractului cu clientul, procesarea plăţii şi livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat în acel loc, aceste activităţi nu pot fi considerate strict pregătitoare sau auxiliare.

19. In ceea ce priveşte aplicarea alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal, pentru a stabili daca un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci cănd acesta oferă serviciul de a găzdui pe server site-urile web ale altor societăţi, se pune întrebarea dacă este aplicabil alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal. Alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se aplică deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt consideraţi agenţi ai societăţilor cărora le aparţin site-urile web, deoarece aceştia nu au autoritatea de a încheia contracte în numele acestor societăţi şi nu încheie în mod obişnuit astfel de contracte, sau deoarece ei sunt consideraţi agenţi cu statut independent ce acţionează conform activităţii lor obişnuite, lucru evidenţiat şi de faptul că, ei găzduiesc site-uri web pentru societăţi diferite. Este de asemenea clar că întrucat site-ul web prin care o societate îşi desfăşoară activitatea nu este în sine o "persoană", conform definiţiei de la pct. 20, alin (1), al art. 7 din Codul fiscal, alin. (5) al art. 8 din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera că există un sediu permanent în virtutea faptului că site-ul web este un agent al societăţii, în sensul acelui alineat.

20.   La definirea sediului permanent se au in vedere comentariile la art. 5 "Sediu permanent" din Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică .

21.   (l)Persoanele juridice romane, beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţii de lucrări de construcţii, de montaj, activităţi de supraveghere, activităţi de consultanţa, de asistenţă tehnică şi orice alte activităţi, executate de persoane juridice sau fizice străine nerezidente, au obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri, la organele fiscale teritoriale în a căror rază persoanele juridice romane îşi au domiciliu fiscal, conform legii, potrivit procedurii instituite prin ordin al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscala.

(2)Pentru încadrarea unui şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea în vedere data începerii activităţii din contractele încheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau cu alte informaţii ce probează începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat pentru realizarea contractului de bază.

(3)Persoanele juridice sau fizice străine nerezidente, care prestează servicii de natura activităţii de lucrări de construcţii, de montaj, activităţi de supraveghere, activităţi de consultanţă, de asistenţă tehnică şi orice alte activităţi, în Romania prin intermediul unui sediu permanent, au obligaţia să depună declaraţii de impunere la organul fiscal teritorial în raza căruia este înregistrat sediul permanent ca plătitor de impozite şi taxe, la termenul stabilit potrivit legii.

„Codul fiscal:

[...]

Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal

ART. 11

(1)  La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.

(2)  In cadrul unei tranzacţii între persoane afiliate, autorităţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane, după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvată dintre următoarele metode:

a)  metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile către persoane independente;

b)  metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu marja de profit corespunzătoare;

c)  metoda preţului de revanzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit;

d) orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Norme metodologice:

22. Autorităţile fiscale din Romania pot, în scopul calculării obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate, să reconsidere evidenţele persoanei afiliate din Romania, în scopul examinării fiscale, dacă în urma relaţiilor speciale dintre persoana afiliată romană şi cea străină aceste evidenţe nu reflectă profiturile reale impozabile ce provin din Romania. Nu se efectuează reconsiderarea evidenţelor persoanelor afiliate atunci cand tranzacţiile dintre asemenea persoane au loc în termeni comerciali de piaţă liberă, precum şi în cazul tranzacţiilor între persoane juridice romane afiliate. Reconsiderarea evidenţelor se referă la ajustarea veniturilor, cheltuielilor, în scopul calculării obligaţiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Reconsiderarea evidenţelor persoanelor afiliate nu se efectuează atunci cand tranzacţiile dintre asemenea persoane au loc în termenii comerciali de piaţă liberă, respectiv ca tranzacţii între persoane independente.

In cazul în care Romania a încheiat o convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este persoana afiliată străină, această reconsiderare a evidenţelor în scopul examinării fiscale se efectuează de către autorităţile romane prin coroborare cu "Procedura amiabilă" prevăzută în respectiva convenţie. In acest sens, atunci cand Romania include în profiturile unei persoane înregistrate în Romania şi impune în consecinţă profiturile asupra cărora o persoană rezidentă în alt stat a fost supusă impunerii în statul său de rezidenţă, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit persoanei din Romania dacă condiţiile stabilite între cele două persoane ar fi fost cele convenite între persoanele independente, statul de rezidenţă al persoanei afiliate străine poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.

La ajustarea profiturilor între persoanele afiliate se au în vedere termenele de prescripţie prevăzute de legislaţia internă a statelor în care persoanele afiliate în cauză sunt rezidente, în cazul în care prin convenţia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevăzut altfel.

Ajustarea profiturilor persoanelor afiliate nu conduce la modificarea situaţiilor financiare ale persoanelor afiliate.

La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor, autorităţile fiscale nu vor ţine cont de împrejurările efective ce nu puteau fi cunoscute de către părţile la tranzacţie la data perfectării acesteia şi care, dacă ar fi fost cunoscute, ar fi atras o supra- sau o subestimare de către părţi a valorii tranzacţiei.

Autorităţile stabilesc preţul de piaţă al acestor tranzacţii aplicand metoda utilizată de către contribuabil, cu excepţia cazurilor în care prin metoda utilizată nu se reflectă preţul de piaţă al bunurilor sau serviciilor furnizate în cazul tranzacţiei. In acest caz, autorităţile fiscale vor aplica cea mai adecvată dintre metodele prevăzute la ari. 11 alin. (2) din Codul fiscal.

23. La estimarea preţului de piaţă al tranzacţiilor se poate utiliza una dintre următoarele metode:

a) metoda comparării preţurilor;

b) metoda cost-plus;

c) metoda preţului de revanzare;

d) orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

24.  In termeni generali, preţul de piaţă este determinat prin raportarea la tranzacţii comparabile necontrolate. O tranzacţie este necontrolată dacă se desfăşoară între persoane independente.

25. Metoda comparării preţurilor

Determinarea preţului de piaţă are la bază comparaţia preţului tranzacţiei analizate cu preţurile practicate de alte entităţi independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, mărfuri sau servicii între persoane afiliate, preţul de piaţă este acel preţ pe care l-ar fi convenit persoane independente, în condiţiile existente pe pieţe, comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de mărfuri identice ori similare, în cantităţi comparabile, în acelaşi punct din lanţul de producţie şi de distribuţie şi în condiţii comparabile de livrare şi de plată. In acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţă se poate recurge la:

a)  compararea preţurilor convenite între persoane afiliate cu preţurile convenite în relaţiile cu persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea internă a preţurilor);

b)   compararea preţurilor convenite între persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea externă a preţurilor).

Pentru aplicarea metodei comparării preţurilor, preţul de piaţă al tranzacţiei este determinat prin compararea preţului de vanzare al mărfurilor şi serviciilor identice sau similare, vandute în cantităţi comparabile, cu preţul de vanzare al mărfurilor şi al serviciilor supuse evaluării. In cazul în care cantităţile nu sunt comparabile se utilizează preţul de vanzare pentru mărfurile şi serviciile identice sau similare, vandute în cantităţi diferite. Pentru aceasta, preţul de vanzare se corectează cu diferenţele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenţa de cantitate.

26. Metoda cost-plus

Pentru determinarea preţului pieţei, metoda se bazează pe majorarea costurilor principale cu o marjă de profit corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru această metodă, în cazul transferului de mărfuri sau de servicii între persoane afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeaşi metodă de calcul pe care persoana care face transferul îşi bazează şi politica de stabilire a preţurilor faţă de persoane independente. Suma care se adaugă la costul astfel stabilit va avea în vedere o marjă de profit care este corespunzătoare domeniului de activitate al contribuabilului. In acest caz, preţul de piaţă al tranzacţiei controlate reprezintă rezultatul adăugării profitului la costurile de mai sus. In cazul în care mărfurile sau serviciile sunt transferate printr-un număr de persoane afiliate, această metodă urmează să fie aplicată separat pentru fiecare stadiu, luandu-se în considerare rolul şi activităţile concrete ale fiecărei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului într-o tranzacţie controlată va fi stabilit în mod corespunzător prin referinţă la costul plus profitul aceluiaşi furnizor în comparaţie cu tranzacţiile necontrolate. In completare, metoda care poate fi folosită este costul plus profitul care a fost caştigat în tranzacţii comparabile de către o persoană independentă.

27. Metoda preţului de revanzare

In cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza preţului de revanzare al produselor şi serviciilor către entităţi independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit. Această metodă se aplică pornindu-se de la preţul la care un produs cumpărat de la o persoană afiliată este revandut unei persoane independente. Acest preţ (preţul de revanzare) este apoi redus cu o marjă brută corespunzătoare (marja preţului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzător din cadrul grupului încearcă să îşi acopere cheltuielile de vanzare şi alte cheltuieli de operare în funcţie de operaţiunile efectuate (luand în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi să realizeze un profit corespunzător. In acest caz, preţul de piaţă pentru transferul bunului între entităţi afiliate este preţul care rămane după scăderea marjei brute şi după ajustarea cu alte costuri asociate achiziţionării produsului. Marja preţului de revanzare a ultimului vanzător într-o tranzacţie controlată poate fi determinată prin referinţă la marja profitului de revanzare, pe care acelaşi ultim vanzător o caştigă pentru bunurile procurate şi vandute în cadrul tranzacţiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei vanzări realizate de o persoană independentă în cadrul unor tranzacţii necontrolate comparabile.

La stabilirea valorii marjei preţului de revanzare trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte:

a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpărarea iniţială şi revanzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţă în ceea ce priveşte cheltuielile, ratele de schimb şi inflaţia;

b)  modificările survenite în starea şi gradul de uzură al bunurilor ce fac obiectul tranzacţiei, inclusiv modificările survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;

c) dreptul exclusiv al revanzătorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenţa decizia asupra unei schimbări a marjei de preţ.

De regulă, metoda preţului de revanzare este utilizată în cazul în care cel care revinde nu majorează substanţial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizată şi atunci cand, înainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja adecvată.

28.  In sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică se înţelege metoda marjei nete şi metoda împărţirii profitului.

29. Metoda marjei nete

Metoda marjei nete implică calcularea marjei nete a profitului, obţinută de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzacţii cu persoane afiliate, şi estimarea acestei marje pe baza nivelului obţinut de către aceeaşi persoană în tranzacţii cu persoane independente sau pe baza marjei obţinute în tranzacţii comparabile efectuate de persoane independente.

Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparaţii între anumiţi indicatori financiari ai persoanelor afiliate şi aceiaşi indicatori ai persoanelor independente, care activează în cadrul aceluiaşi domeniu de activitate.

In utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare diferenţele dintre persoanele ale căror marje sunt comparabile. In acest sens vor fi avuţi în vedere următorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piaţă şi a bunurilor echivalente, eficienţa şi strategia de management, poziţia pe piaţă, diferenţa în structura costurilor şi nivelul experienţei în afaceri.

30. Metoda împărţirii profitului

Metoda împărţirii profitului se foloseşte atunci cand tranzacţiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependente astfel încat nu este posibilă identificarea unor tranzacţii comparabile. Această metodă presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate în urma uneia sau mai multor tranzacţii şi împărţirea acestor profituri între persoanele afiliate, proporţional cu profitul care ar fi fost obţinut de către persoane independente. Impărţirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvată a veniturilor realizate şi a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzacţii de către fiecare persoană. Profiturile trebuie împărţite astfel încat să reflecte funcţiile efectuate, riscurile asumate şi activele folosite de către fiecare dintre părţi.

31.  In cazul comparării tranzacţiilor între persoane afiliate şi cele independente se au în vedere:

a)  diferenţele determinate de particularităţile bunurilor materiale, nemateriale sau serviciilor ce fac obiectul tranzacţiilor comparabile, în măsura în care aceste particularităţi influenţează preţul de piaţă al obiectului respectivei tranzacţii;

b) funcţiile îndeplinite de persoane în tranzacţiile respective.

La analiza funcţiilor persoanelor participante într-o tranzacţie vor fi avute în vedere: importanţa economică a funcţiilor îndeplinite de fiecare participant, împărţirea riscurilor şi a responsabilităţilor între părţile ce participă la tranzacţie, volumul resurselor angajate, al utilajelor şi echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.

32.  La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte una dintre metodele prevăzute mai sus. In vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere următoarele elemente:

a) metoda care se apropie cel mai mult de împrejurările în care sunt stabilite preţurile supuse liberei concurenţe pe pieţe comparabile din punct de vedere comercial;

b)  metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din funcţionarea efectivă a persoanelor afiliate, implicate în tranzacţii supuse liberei concurenţe;

c) gradul de precizie cu care se pot face ajustări în vederea obţinerii comparabilităţii;

d) circumstanţele cazului individual;

e) activităţile desfăşurate efectiv de diferitele persoane afiliate;

f) metoda folosită trebuie să corespundă împrejurărilor date ale pieţei şi ale activităţii contribuabilului;

g) documentaţia care poate fi pusă la dispoziţie de către contribuabil.

33.   Circumstanţele cazului individual care urmează să fie luat în considerare în examinarea preţului de piaţă sunt:

a)  tipul, starea, calitatea, precum şi gradul de noutate al bunurilor, mărfurilor şi serviciilor transferate;

b)  condiţiile pieţei pe care bunurile, mărfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;

c)  activităţile desfăşurate şi stadiile din lanţul producţiei şi distribuţiei ale entităţilor implicate;

d)  clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obligaţiile, termenele de plată, rabaturile, reducerile, garanţiile acordate, asumarea riscului;

e)  în cazul unor relaţii de transfer pe termen lung, avantajele şi riscurile legate de acestea;

f) condiţiile speciale de concurenţă.

34.  In aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau în considerare datele şi documentele înregistrate în momentul în care a fost încheiat contractul.

In cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aibă în vedere dacă terţe părţi independente ţin seama de riscurile asociate, încheind contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a preţului).

In situaţia în care în legătură cu transferul bunurilor şi al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de plată sau facilităţi de credit pentru client, diferite de practica comercială obişnuită), în cazul furnizării parţiale de materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea preţului de piaţă trebuie să se ia în considerare şi aceşti factori.

35.  La aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau în considerare preţurile care au fost influenţate de situaţii competitive speciale, cum ar fi:

a) preţuri practicate pe pieţe speciale închise, unde aceste preţuri sunt stabilite diferit de condiţiile de pe piaţa din care se face transferul;

b) preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţă;

c) preţuri care sunt influenţate de reglementările autorităţilor publice.

36.  Atunci cand se stabileşte preţul de piaţă al serviciilor în cadrul tranzacţiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examinează în primul rand dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzacţie în condiţiile stabilite de persoanele afiliate.

In cazul furnizărilor de servicii se iau în considerare tarifele obişnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). In cazul în care nu există tarife comparabile se foloseşte metoda "cost-plus".

37.  In cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele persoane afiliate care urmează să beneficieze de pe urma publicităţii făcute sau, dacă este necesar, sunt alocate proporţional cu beneficiul. In situaţia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mamă în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlată.

La calcularea profitului, autorităţile fiscale estimează cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proporţional cu beneficiile caştigate de aceste persoane din publicitate. Dacă un contribuabil efectuează cheltuieli cu publicitatea de care beneficiază şi o persoană afiliată, se presupune că prima persoană a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proporţional cu natura şi sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independentă.

Pentru a stabili mai clar proporţiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoană cu publicitatea, de care beneficiază două sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate în considerare pieţele pe care s-a făcut publicitatea şi cota de piaţă a respectivelor persoane afiliate în vanzările de bunuri şi servicii cărora li s-a făcut reclama.

38.  Cand un contribuabil acordă un împrumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeşte un astfel de împrumut (credit), indiferent de scopul şi destinaţia sa, preţul pieţei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreată de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate în condiţii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv împrumutului.

In cazul serviciilor de finanţare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizează:

a)  dacă împrumutul dat este în interesul desfăşurării activităţii beneficiarului şi a fost utilizată în acest scop;

b) dacă a existat o schemă de distribuţie a profitului.

Incadrarea împrumutului în schema de distribuţie a profitului va fi presupusă dacă la data acordării împrumutului nu se aşteaptă în mod cert o rambursare a împrumutului sau dacă contractul conţine clauze defavorabile pentru plătitor.

Atunci cand se examinează dobanda, trebuie luate în considerare: suma şi durata împrumutului, natura şi scopul împrumutului, garanţia implicată, valuta implicată, riscurile de schimb şi costurile măsurilor de asigurare a ratei de schimb, precum şi alte circumstanţe de acordare a împrumutului.

Raportarea condiţiilor de împrumut are în vedere ratele dobanzii aplicate în împrejurări comparabile şi în aceeaşi zonă valutară de o persoană independentă. De asemenea, trebuie să se ţină seama de măsurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a împărţi riscul de schimb (de exemplu: clauze care menţin valoarea împrumutului în termeni reali, încheierea unui contract de devize pentru plată la termen pe cheltuiala împrumutătorului).

39.  In cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri şi de servicii este necesar să se examineze dacă costul dobanzii reprezintă o practică comercială obişnuită sau dacă părţile care fac tranzacţia cer dobandă acolo unde, în tranzacţii comparabile, bunurile şi serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiză se au în vedere şi la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.

40.  Atunci cand se stabileşte preţul de piaţă al drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul tranzacţiilor între persoane afiliate, autorităţile fiscale examinează în primul rand dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea tranzacţie în condiţiile stabilite de persoane afiliate.

In cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licenţelor, know-how şi altele de aceeaşi natură, costurile folosirii proprietăţii nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii şi dacă sunt incluse în preţul acestora.

41. In cazul serviciilor de administrare şi conducere din interiorul grupului se au în vedere următoarele:

a) între persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanţă sau funcţii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societăţii-mamă, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi cerută o remuneraţie pentru aceste activităţi, în măsura în care baza lor legală este relaţia juridică care guvernează forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legăturile dintre entităţi. Cheltuielile de această natură pot fi deduse numai dacă astfel de entităţi furnizează în plus servicii persoanelor afiliate sau dacă în preţul bunurilor şi în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare şi serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natură de către o filială care foloseşte aceste servicii luand în considerare relaţia juridică dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinand seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independentă;

b)  serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenţă a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficientă, deoarece, ca regulă generală, persoanele independente plătesc doar serviciile care au fost prestate în fapt.

Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autorităţile fiscale vor lua în considerare şi liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

B. Titlul II „Impozitul pe profit":

1.  Punctul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunzător veniturilor obţinute din activităţi economice, altele decat cele menţionate la art. 15 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care sumele respective sunt utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate în dificultăţi materiale, a oamenilor fără adăpost, a centrelor de îngrijire a copiilor şi bătranilor etc. Justificarea utilizării veniturilor pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil se realizează în baza documentelor care atestă efectuarea cheltuielilor respective."

2.  După punctul 81 se introduce un nou punct, pct. 82 , cu următorul cuprins:

„82. Prevederile alin. (2) şi alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu modificările şi completările ulterioare."

3.  La punctul 12 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:

„[...]

Veniturile   şi   cheltuielile   generate   de   executarea   instrumentelor  financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului impozabil."

4.  Punctul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel încat la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii. Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică anual."

5.  Punctele 18 si 19 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

„Venituri neimpozabile

Art. 20. Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

a) dividendele primite de la o persoană juridică romană;

b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare pe termen lung reprezentand acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări, înregistrate astfel, potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii, lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare; [...]"

Norme metodologice:

„18. In sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dividendele de încasat/încasate de un contribuabil de la o persoană juridică romană, reprezintă venituri neimpozabile la data înregistrării acestora în evidenţa contribuabilului, potrivit reglementărilor contabile.

19. In aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, investiţiile financiare pe termen lung reprezintă activele înregistrate astfel potrivit reglementărilor contabile, constand în: acţiuni deţinute la societăţi afiliate, titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări.

La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării titlurilor de participare, sau a retragerii capitalului social deţinut la o persoana juridică, precum şi la data lichidării investiţiilor financiare, valoarea fiscală utilizată pentru calculul caştigului/pierderii este cea pe care tilurile de participare, respectiv investiţiile financiare, au avut-o înainte de înregistrarea diferenţelor favorabile respective."

 6. După punctul 21 se introduc trei noi puncte, pct. 211,212 şi 213 , cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

„ Regimul fiscal  al dividendelor primite  din  statele membre  ale Uniunii Europene

Art. 201 . - (1) După data aderării Romaniei la Uniunea Europeana sunt, de asemenea, neimpozabile şi:

(a) dividendele primite de o persoană juridică romană, societate-mamă, de la o filiala a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică romană întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

1. plăteşte impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fără   posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;

2. deţine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începand cu 1 ianuarie 2009;

3. La data înregistrării venitului din dividende, deţine participaţia minimă menţionată la pct.2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani. Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridică romană prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridică romană îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la pct.1-3.

(b) dividendele primite de sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice străine din alte state membre, societăţi-mamă, care sunt distribuite de filialele acestora situate in state membre, dacă persoana juridcă străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:

1.  are una din formele de organizare prevăzute la alin. (4);

2.  în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;

3.   plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;

4.   deţine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat membru, respectiv o participare minimă de 10%, începand cu data de 1 ianuarie 2009;

5.   la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din Romania, persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani. [...]"

Norme metodologice:

„211 .In aplicarea prevederilor art.20 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, condiţia legată de perioada minimă de deţinere de 2 ani va fi înţeleasă luandu-se în considerare hotărarea Curţii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen- C-284/94, C-291/94 şi C-292/94. Astfel, în situaţia în care, la data înregistrării dividendului de către societatea-mamă, persoană juridică romană, respectiv de către sediul permanent al unei societăţi-mamă, persoană juridică străină dintr-un stat membru, condiţia referitoare la perioada minimă de deţinere de 2 ani nu este îndeplinită, venitul din dividende este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este îndeplinită, contribuabilul urmează să beneficieze de recalcularea impozitului pe profit al anului în care venitul a fost impus. In acest sens, contribuabilul trebuie să depună declaraţia rectificativă privind impozitul pe profit. „

„212 . Pentru îndeplinirea condiţiei de la pct.3  lit.b) alin.(l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,   societăţile- mamă, persoane juridice străine, trebuie să plătescă, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din următoarele impozite :

-  impot des societes/ vennootschapsbelasting, în Belgia;

-  selskabsskat, în Danemarca;

-  Korperschaftsteuer. în Republica Federală Germania;

în Grecia;

-  impuesto sobre sociedades, în Spania;

-  impot sur les societes, în Franţa;

-  corporation tax, în Irlanda;

-  imposta sul reddito delle societa, în Italia;

-  impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;

-  vennootschapsbelasting, în Olanda;

-  Korperschaftsteuer, în Austria;

-  imposto sobre o rendimento das pessoas oolectivas, în Portugalia;

- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, în Finlanda;

-  statlig inkomstskatt, în Suedia;

-  corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

- D an z prijmu pravnickych osob, în Republica Cehă;

- T ulumaks, în Estonia;

în Cipru;

-  uznemumu ienăkuma nodoklis, în Letonia;

- P elno mokestis, în Lituania;

- T arsasagi ado, în Ungaria;

- T axxa fuq l-income, în Malta;

- P odatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;

- D avek od dobicka pravnih oseb, în Slovenia;

- D an z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;

în Bulgaria."

 „213  . Pentru aplicarea prevederilor art.201   Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane şi bulgare, societăţi-mamă, sunt:

-    societăţile   înfiinţate   în   baza   legii   romane,   cunoscute   ca   "societăţi   pe acţiuni","societăţi în comandită pe acţiuni","societăţi cu răspundere limitată";

-    societăţile   înfiinţate   în   baza   legii   bulgare,   cunoscute  ca" 

7. Punctul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ 24. Nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile înregistrate de contribuabil reprezentand diferenţe de valoare aferente acţiunilor proprii dobandite şi anulate ulterior dobandirii în situaţiile prevăzute de Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

8.  Punctul 28 se abrogă.

9.  Punctele 31 si 32 se abrogă.

10. Punctul 34 se abrogă.

11. Punctele 351 şi 352 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

„[...]

j) cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative,în limita unei sume reprezentand echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;"

,k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentand echivalentul în lei a 200 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;"

Norme metodologice:

„351. Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr.204/2006 privind pensiile facultative, în limita unei sume reprezentand echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţională a Romaniei la data înregistrării cheltuielilor.

352. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma în domeniul sănătăţii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţională a Romaniei la data înregistrării cheltuielilor."

12. Punctele 41 şi 42 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

„[...]

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor Titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; [...]"

Norme metodologice:

„41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare."

„42. In sensul prevederilor art.21 alin.(4) lit.c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse în întregime ca urmarea unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil,  în măsura în care stocurile/mijloacele fixe distruse se găsesc situate în zone pentru care s-a instituit, potrivit prevederilor legale în vigoare, stare de urgenţă, contribuabilii fiind obligaţi în această situaţie să respecte şi să aplice prevederi legale speciale pentru fiecare domeniu, precum şi măsuri dispuse de autorităţile competente. Totodată, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe şi în caz de război. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe şi în caz de război sunt cele prevăzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

13. Punctul 48 se completează cu un nou alineat, cu următorul cuprins:

„ [...]

Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art.21 alin.(4) lit.m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport si altele asemenea."

14. Punctul 491 se completează cu un nou alineat, cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

„ p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

1.  este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;

2.  nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

In limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale. "

Norme metodologice:

„[...]

Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, si Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare si/sau care acordă burse private, pe baza de contract,   în condiţiile Legii nr.376/2004 privind bursele private, cu modificările ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă aceste cheltuieli însumate îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de art.21 alin.(4) lit.p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare."

15.   După punctul 56 se introduce un nou punct, pct. 561, cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

„Art.22. - (1) [...]

1) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere ale aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Romană."

Norme metodologice:

„561. Pentru aplicarea prevederilor art.22 alin.(l) lit.l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, companiile aeriene din Romania deduc, la calculul profitului impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de întreţinere ale aeronavelor aprobate corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Romană, la un nivel stabilit pe baza tipului de aeronavă, numărului de ore de zbor aprobat şi al tarifului practicat de prestator, prevăzut în contractul încheiat cu acesta."

16. Punctele 62 şi 70 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

"Art.23 [...]

(4) Dobanzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit, romane sau străine, instituţiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii, precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol."

[...]

(7) Prevederile alin.(l)-(3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice romane, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în Romania,societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing,   societăţilor   de   credit   ipotecar,instituţiilor de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare."

Norme metodologice:

„ 62. In sensul art. 23 alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile de credit, persoane juridice romane, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Naţională a Romaniei."

„70. In sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin bănci internaţionale de dezvoltare se înţelege:

-   Banca Internaţională pentru Reconstrucţie  şi Dezvoltare  (B.I.R.D.),  Corporaţia Financiară Internaţională (C.F.I.) şi Asociaţia pentru Dezvoltare Internaţională (A.D.I.);

- Banca Europeană de Investiţii (B.E.I.);

- Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.);

- bănci şi organizaţii de cooperare şi dezvoltare regională similare.

Prin împrumut garantat de stat se înţelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, cu modificările ulterioare.

Intră sub incidenţa prevederilor art.23 alin.(4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi dobanzile/ pierderile din diferenţe de curs valutar, aferente împrumuturilor obţinute în baza obligaţiunile emise, potrivit legii, de către societăţile comerciale cu respectarea cerinţelor specifice de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările si completările ulterioare, precum şi cele admise la tranzacţionare pe pieţe străine de valori mobiliare reglementate de autoritatea în domeniu a statelor respective.

17. După punctul 701 se introduce un nou punct, pct. 702 , cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

„Art. 24 [...] (11) Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:

a)  începand cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune;

b)  pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, după caz;

c)  pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz;

d) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;

e) amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru des copertă se calculează pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă.

Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:

1.  din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descopertă;

2.  din 10 în 10 ani la saline;

f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice, pentru cele achiziţionate după data de 1 ianuarie 2004;

g) pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal pană la nivelul corespunzător suprafeţei construite prevăzute de legea locuinţei;

h) numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n).

Norme metodologice:

 „702  . Pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puţin pe o perioadă de o lună, recuperarea valorii fiscale rămase neamortizate se efectuează pe durata normală de utilizare rămasă, începand cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală ."

In aplicarea prevederilor lit.c) a alin.(ll) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, amortizarea fiscală a cheltuielilor cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune, se calculează pe baza perioadei iniţiale a contractului, indiferent dacă acesta se prelungeşte ulterior, sau pe  durata normală de utilizare rămasă,  potrivit opţiunii contribuabililului, începand cu luna următoare finalizării investiţiei."

18. Punctul 715 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„715 . Pentru determinarea valorii fiscale în cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabilă, precum şi pentru determinarea valorii fiscale rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile evidenţiate în sold la 31 decembrie 2003, în valoarea de intrare fiscală se includ şi reevaluările efectuate, potrivit legii, pană la acea dată.

Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate în calcul şi reevaluările contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2007, precum şi partea rămasă neamortizată din reevaluările contabile efectuate în perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidenţiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recuperează prin intermediul amortizării fiscale reevaluările contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscală rămasă neamortizată la data reevaluării.

In cazul în care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectuează reevaluări care determină o descreştere a valorii acestora se procedează la o scădere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezervei, în ordinea descrescătoare înregistrării rezervei, iar valoarea fiscală a terenurilor si valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează corespunzător. In aceste situaţii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile ale perioadei în care se efectuează operaţiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.

Prin valoarea fiscală rămasă neamortizată se înţelege diferenţa dintre valoarea de intrare fiscală şi valoarea amortizării fiscale. In valoarea de intrare fiscală se include si taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă, în conformitate cu prevederile Titlului VI "Taxa pe valoarea adăugată. "

19. Punctul 81 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„81. Profitul impozabil în cazul lichidării se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la începutul anului fiscal, luandu-se în calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. In cazul în care, în declaraţia de impozit pe profit aferentă anului anterior lichidării contribuabilul a înregistrat pierdere fiscală, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidării."

20. După punctul 86 se introduce un nou punct, pct. 861 , cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

„ Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, divizărilor parţiale, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile din diferite state membre ale Uniunii Europene

ART.27 - (1) Prevederile prezentului articol se aplică după data aderării Romaniei la Uniunea Europeană.

[...]

12. „societate dintr-un stat membru" reprezintă orice societate care îndeplineşte cumulativ următoarele:

a) are una din formele de organizare prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu;

b)  în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru este considerată ca avandu-şi sediul fiscal în statul membru şi, în temeiul convenţiei încheiate cu un stat terţ privind evitarea dublei impuneri, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;

c)  plăteşte impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări. [...]"

Norme metodologice:

„861 . Pentru aplicarea prevederilor art.271 alin.(3) pct.12 lita) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele juridice romane şi bulgare sunt:

- societăţi înfiinţate în baza legii romane, cunoscute ca "societăţi pe acţiuni","societăţi în comandită pe acţiuni","societăţi cu răspundere limitată";

-  societăţi înfiinţate în baza legii bulgare, cunoscute ca"

Pentru îndeplinirea condiţiei de la 271 alin.(3) pct.12 lit.c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, societatea dintr-un stat membru trebuie să plătească, în conformitate cu legislaţia fiscală a statului respectiv, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din următoarele impozite:

- impot des societes/ vennootschapsbelasting, în Belgia;

-  selskabsskat, în Danemarca;

-  Korperschaftsteuer, în Republica Federală Germania;

în Grecia;

-  impuesto sobre sociedades, în Spania;

-  impot sur les societes, în Franţa;

-  corporation tax, în Irlanda;

-  imposta sul reddito delle societa, în Italia;

-  impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;

-  vennootschapsbelasting, în Olanda;

-  Korperschaftsteuer, în Austria;

-  imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;

- y hteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund, în Finlanda;

-  statlig inkomstskatt, în Suedia;

-  corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

- D an z prijmu pravnickych osob, în Republica Cehă;

- T ulumaks, în Estonia;

în Cipru;

-  uznemumu ienăkuma nodoklis, în Letonia;

- P elno mokestis, în Lituania;

- T arsasagi ado, în Ungaria;

- T axxa fuq l-income, în Malta;

- P odatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;

- D avek od dobicka pravnih oseb, în Slovenia;

- D an z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;

în Bulgaria;

- impozit pe profit, în Romania."

21. Punctul 891 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ 891 . Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi imobiliare situate în Romania au obligaţia de a plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

In cazul vanzării de proprietăţi imobiliare situate în Romania, profitul impozabil reprezintă diferenţa dintre valoarea realizată din vanzarea acestor proprietăţi imobiliare şi costul de cumpărare, construire sau îmbunătăţire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscală aferentă, după caz. Valoarea realizată din vanzarea acestor proprietăţi imobiliare se reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume plătite, aferente vanzării.

Profitul impozabil rezultat din închirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în Romania se calculează ca diferenţă între veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu reţinere la sursă.

Veniturile din proprietăţi imobiliare situate în Romania includ şi caştigurile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică, dacă 50% din valoarea mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate în Romania.

In acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt în mod indirect considerate proprietăţi imobiliare situate în Romania atunci cand respectiva persoană juridică deţine părţi sociale sau alte titluri de participare într-o societate care îndeplineşte condiţia minimală de 50% referitoare la deţinerea de proprietăţi imobiliare situate în Romania. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luată în calcul la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, potrivit reglementărilor legale în vigoare la data vanzării-cesionării titlurilor de participare. In cadrul proprietăţilor imobiliare se încadrează şi investiţiile în curs de natura clădirilor sau altor construcţii.

Caştigurile din vanzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv cele obţinute în condiţiile menţionate la alineatele precedente, se determină ca diferenţă între veniturile realizate din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare şi costul de achiziţie al acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite, aferente achiziţionării unor astfel de titluri de participare.

22. După punctul 891 se introduce un nou punct, pct. 892 , cu următorul

cuprins:

Codul fiscal:

„[...]

(3) Orice persoană juridică străină care obţine venituri dintr-o proprietate imobiliară situată în Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică romană are obligaţia de a plăti impozit pe profit, potrivit art. 34, şi de a depune declaraţii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoană juridică străină poate desemna un reprezentant fiscal pentru a îndeplini aceste obligaţii.

(4) Orice persoană juridică romană sau persoană juridică străină cu sediul permanent în Romania, care plăteşte veniturile prevăzute la alin. (1), către o persoană juridică străină, are obligaţia de a reţine impozitul calculat din veniturile plătite şi de a vira impozitul reţinut la bugetul de stat."

Norme metodologice:

„892 . In aplicarea prevederilor alin.(3) al art.30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care  plătitorul de venit nu este o persoană juridică romană sau un sediu permanent al unei persoane juridice străine, obligaţia plăţii si declarării impozitului pe profit revine persoanei juridice străine care realizează veniturile menţionate la alin.(l) al art.30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv reprezentantului fiscal/împuternicitului desemnat pentru îndeplinirea acestor obligaţii.

In sensul alin.(4) al art.30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care plătitorul de venit este o persoană juridică romană sau un sediu permanent din Romania al unei persoane juridice străine, aceştia au obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit în numele persoanei juridice străine care realizează veniturile menţionate la alin.(l) al art.30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare."

23. Punctul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"92. Documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în Romania, potrivit dispoziţiilor acestui articol, este cel care atestă plata, confirmat de autoritatea fiscală străină. In cazul în care documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în Romania este prezentat după depunerea la autorităţile fiscale a declaraţiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se acordă pentru anul la care se referă, prin depunerea, în acest sens, a unei declaraţii rectificative."

24. Punctele 98, 99 şi 100 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

" Plata impozitului

Art.34 [...]

(4) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, pană la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

(5) Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara si plăti impozitul pe profit anual, pană la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.[...]

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) lit. a) nou înfiinţaţi, înfiinţaţi în cursul anului precedent sau care la sfarşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală, efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată."

Norme metodologice:

„98. Contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nu depun declaraţii trimestriale pentru impozitul pe profit."

„99. Incadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare este cea stabilită prin Hotărarea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările ulterioare."

„100. Pentru aplicarea prevederilor art.34 alin.(7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, plăţile anticipate trimestriale datorate în contul impozitului pe profit se determină prin aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil cumulat de la începutul anului fiscal, din care se scad sumele datorate în contul impozitului pe profit pentru perioada precedentă trimestrului pentru care se datoreză plata anticipată. Profitul contabil se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate în contabilitate, potrivit reglementărilor contabile, cumulat de la începutul anului fiscal. La stabilirea plăţilor anticipate efectuate în contul impozitului pe profit asupra profitului contabil nu se efectuează ajustări fiscale."

25. După punctul 100 se introduce un nou punct, pct. 1001 , cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

„Reţinerea impozitului pe dividende

Art.36 (1) O persoană juridică romană care plăteşte dividende către o persoană juridică romană are obligaţia să reţină şi să verse impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat, aşa cum se prevede în prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică romană."

Norme metodologice:

„1001 . Nu intră sub incidenţa prevederilor art.36 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind considerate dividend, următoarele distribuiri:

a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art.7 pct.12 lit.a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, efectuate în legătură cu o operaţiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifică, pentru participanţii la persoana juridică respectivă, procentul de deţinere a titlurilor de participare;

b)   distribuiri în legătură cu dobandirea (răscumpărarea) de către o societate comercială de acţiuni proprii potrivit prevederilor Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum aceste distribuiri sunt definite de art.7 pct.12 lit.b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

c)  distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanţi, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art.7 pct.12 lit.d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

In cazul în care aceste distribuiri sunt efectuate în legătură cu operaţiuni la care Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare deţinute de participanţi, modificarea datorată acestor rotunjiri nu se consideră modificare a procentului de deţinere a titlurilor la persoana juridică respectivă. "

C. Titlul III „Impozitul pe venit":

1.  La punctul 3 in aplicarea articolului 42 litera a), liniuţa a 10-a si a 33-a se modifica si vor avea următorul cuprins:

"Codul fiscal:

Venituri neimpozabile

Art.42

a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii.

Norme metodologice:

3. In categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:

-  indemnizaţia pentru creşterea copilului pană la împlinirea varstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap, pană la împlinirea varstei de 3 ani, precum si stimulentul acordat potrivit legislaţiei privind susţinerea familiei in vederea creşterii copilului;

-  sprijinul material lunar primit de soţul supravieţuitor, precum si de copiii minori, urmaşi ai membrilor titulari, corespondenţi si de onoare din tara ai Academiei Romane, acordat in conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material pentru soţul supravieţuitor si pentru urmaşii membrilor Academiei Romane;

2.  La punctul 3 in aplicarea articolului 42 litera a), după  liniuta a 37-a  se introduce o noua liniuta, cu următorul cuprins:

„- ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat potrivit legii privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor;"

3.  Duna punctul 7 in  aplicarea articolului 42 litera c)  se introduce un nou punct, pct. 71 , cu următorul cuprins:

"Codul fiscal:

c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

Norme metodologice:

71 . In aceasta categorie se includ si produsele oferite gratuit producătorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a calamităţilor naturale potrivit prevederilor din contractul incheiat intre parti.

4.     La punctul 9, in aplicarea articolului 42 litera k), prima liniuta se modifica si va avea următorul cuprins:

9. In categoria veniturilor din agricultură şi silvicultură considerate neimpozabile se cuprind:

- veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea în stare naturală a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privată sau luate în arenda. începand cu data de 1 ianuarie 2008 sunt impozabile veniturilor băneşti realizate din valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare.

5.    La punctul 9, in aplicarea articolului 42 litera k), după prima liniuta se introduce o noua liniuta, cu următorul cuprins:

" - veniturile realizate de persoanele fizice asociate intr-o asociaţie conform prevederilor art.28 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr.169/1997, cu modificările si completările ulterioare, din valorificarea produselor silvice in condiţiile legii."

6.  După punctul 21 in aplicarea articolului 46, se introduce un nou punct, pct.211 ,cu următorul cuprins:

211 . Incepand cu 1 ianuarie 2007 sunt venituri comerciale, veniturile obţinute din activităţii desfăşurate in cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se incadreaza in prevederile art.42 lit.k) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

Incepand cu 1 ianuarie 2008 sunt venituri comerciale, veniturile obţinute din activităţii desfăşurate in cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se incadreaza in prevederile art.42 lit.k) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, precum si cele care sunt impozitate potrivit prevederilor art.74 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

7.  După punctul 23 in aplicarea articolului 46, se introduc doua noi puncte, pct. 231 si 232 , cu următorul cuprins:

231 .Veniturile obţinute de avocaţii stagiari in baza contractelor de colaborare precum si avocaţii salarizaţi in interiorul profesiei sunt considerate venituri din activităţi independente.

232 . Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarşitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal următor califica aceste venituri in categoria venituri din activităţi independente si le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceasta categorie. In aplicarea acestei reglementari se va emite ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscala.

8. La punctul 39 in aplicarea articolului 48, alineatul (5), litera a), prima liniuta, se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă

Art. 48

..................................................................................

(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);

Norme metodologice:

" - cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii, sunt deductibile in limitele stabilite la art. 48 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare si in condiţiile prevăzute de legislaţia in materie;"

9. La punctul 39 in aplicarea articolului 48 alineatul (5) litera d), liniuta a 5-a se modifica si va avea următorul cuprins:

- cheltuielile sociale în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de pană la 2% asupra fondului de salarii realizat anual şi acordate pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sub forma: ajutoarelor de înmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze , ajutoarelor pentru naştere, tichetelor de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislaţia in vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costului prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.

Limita echivalentului în euro a contribuţiilor efectuate la fondul de pensii facultative şi a primelor de asigurare voluntara de sănătate, prevăzute la art. 48 alin. (5) lit. g) şi h) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, se transformă în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naţională a Romaniei.

10.  După punctul 40 in aplicarea articolului 48 alineatul (8) se introduce un nou punct, pct.401 cu următorul cuprins:

401. Contribualilii care realizează venituri care se incadreaza in prevederile punctului 211 sunt obligaţi sa conducă evidenta contabila in partida simpla pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil.

11.   După punctul 64 in aplicarea articolului 52 se introduce un nou punct, pct.641, cu următorul cuprins:

Cod fiscal:

Reţinerea la sursă a impozitului reprezentand plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente

Art. 52

(1)  Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentand plăţi anticipate, din veniturile plătite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

b) venituri din vanzarea bunurilor în regim de consignaţie;

c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, altele decat cele menţionate la art. 78 alin. (1) lit. e);

e)   venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;

f)  venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică.

(2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:

a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) - e), aplicand o cotă de impunere de 10% la venitul brut;

b)  în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), aplicand cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;

(3)  Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.

Norme metodologice:

641. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual este stabilit in sistem real si pentru care plătitorii de venituri au obligaţia reţinerii la sursa a impozitului reprezentand plaţi anticipate in conformitate cu art.52 din    Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, determina venitul net anual pe baza contabilităţii in partida simpla.

12. După punctul 66, in aplicarea articolului 52, se introduce un nou punct, pct. 661, cu următorul cuprins:

Norme metodologice:

661. Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile, incheiate potrivit Codului civil au dreptul sa opteze, pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art.78 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

„13. La punctul 68, in aplicarea articolului 55 alineatele (1) si (2), după litera n), se introduc trei noi litere, literele n1 ), n2 ) si n3 ), cu următorul cuprins:

n1) indemnizaţiile lunare plătite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de munca;

n2 ) indemnizaţii prevăzute in contractul de munca plătite de angajator pe perioada suspendării contractului de munca urmare participării la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate, conform legii.

n3) indemnizaţii lunare brute si alte avantaje de natura salariala acordate membrilor titulari,corespondenţi si membrilor de onoare ai Academiei Romane".

14. La punctul 77,   in aplicarea articolului 55 alineatul (3), se introduce o noua liniuta, cu următorul cuprins:

Norme metodologice :

77. Nu sunt considerate avantaje:

....................................................

"- contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii, in limita a 200 euro anual pe participant."

15. Punctul 111, in aplicarea articolului 57, se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Art. 57

(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a)  la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încat la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;

b)  pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

(2^1) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează si se retine la data efectuării plaţii, in conformitate cu reglementările legale in vigoare privind veniturile realizate in afara funcţiei de baza la data plaţii, si se virează pana la data de 25 a lunii următoare celei in care s-au plătit.

(3)  Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

(4)  Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentand pană la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se infiinteaza si funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.

(5)  Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume prevăzute la alin. (4) revine organului fiscal competent.

(6)  Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) şi (5) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Norme metodologice:

111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:

a) pentru veniturile obţinute la locul unde se află funcţia de bază, ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încat la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro.

Transformarea contribuţiilor reţinute pentru fondurile de pensii facultative din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a Romaniei în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.

Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro reprezentand contribuţiile reţinute pentru fondurile de pensii facultative şi verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege;

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Această regulă se aplică şi în cazul veniturilor sub forma:

- indemnizaţiei lunare a asociatului unic;

- drepturilor de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă;

- salariilor sau diferenţelor de salarii stabilite în baza unor hotărari judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.

16.   Punctele 116 si 117, in aplicarea articolului 57, se modifica si vor avea următorul cuprins:

116.  Se admit la deducere contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încat suma acestora să nu depăşească echivalentul în lei a 200 euro pentru fiecare participant la nivelul anului.

117. Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii primele de asigurare voluntara de sănătate.

17.  După punctul 117, in aplicarea articolului 57,  se introduce un nou punct, pct. 1171 , cu următorul cuprins:

Norme metodologice:

"1171 . Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentand pană la 2% din impozitul stabilit la alin.(3), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se infiinteaza si funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.

In categoria entităţilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile sindicale, patronatele, partidele politice, asociaţiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, in măsura in care, potrivit legilor proprii de organizare si funcţionare desfăşoară activităţi nonprofit iar sumele primite din impozit sa fie folosite in acest scop.

18.   Punctul 124, in aplicarea articolului 59, se modifica si   va avea următorul cuprins:

124. Fişele fiscale se completează de angajatorul/plătitorul de venit şi se depun la organul fiscal la care angajatorul/plătitorul de venit este înregistrat în evidenţă fiscală. Angajatorul/plătitorul de venit este obligat sa înmaneze angajatului, cate o copie pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat."

19. Punctele 131  si 132, in aplicarea articolului 60, se modifica si    vor avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Plata impozitului pentru anumite venituri salariale

Art. 60

(1)   Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în Romania şi care obţin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi persoanelor fizice romane care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.

(2)  Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileşte potrivit art. 57.

(3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în Romania, precum şi reprezentanţele organismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în Romania, pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în Romania, să îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor, în cazul în care opţiunea de mai sus este   formulată şi  comunicată  organului fiscal competent.

(4) Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).

Norme metodologice:

131. Organul fiscal competent este definit potrivit legislaţiei in materie.

132.  Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii prevăzuţi la art. 60 alin. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, au obligaţia să depună o declaraţie informativă privind începerea/încetarea activităţii acestor contribuabili. Declaraţia informativă se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială este înregistrată în evidenţa fiscală persoana fizică ori juridică la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul. Declaraţia informativa se depune ori de cate ori apar modificări de natura inceperii/incetarii activităţii in documenetele care atesta raporturile de munca, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

20.  După punctul 135, in aplicarea art.62 alineatul (1), se introduce un nou punct, pct. 1351 , cu următorul cuprins:

"1351 . Reprezintă venit brut şi valoarea investiţiilor la bunurile mobile si imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, care fac obiectul unor contracte de cedarea folosinţei bunurilor, si care sunt efectuate de cealaltă parte contractanta. In termen de 30 de zile de la finalizarea investiţiilor partea care a efectuat investiţia este obligata sa comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător legal valoarea investiţiei. Proprietarul, uzufmctuarul sau alt deţinător legal are obligaţia sa declare la organul fiscal competent prin declaraţia privind venitul realizat aferenta anului fiscal respectiv valoarea investiţiei, in vederea definitivării impunerii.

21.  După punctul 137, in aplicarea art.62 alineatul (1), se introduce un nou punct, pct. 1371 , cu următorul cuprins:

"1371 .In situaţia in care chiria/arenda reprezintă echivalentul in lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţionala a Romaniei, din ultima zi a flecarei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere."

22. Punctul 1401 , in aplicarea articolului 65 alineatul (1) litera d), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Definirea veniturilor din investiţii

Art. 65

(1) Veniturile din investiţii cuprind:

............................................................

d) venituri din operaţiuni de vanzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare.

Norme metodologice:

"1401 . "In cadrul operaţiunilor similare contractelor de vanzare-cumparare de valuta la termen se includ si următoarele instrumente financiare derivate tranzactionate pe piaţa la buna intelegere (OTC) si definite ca atare in legislaţia care reglementează aceste tranzacţii:

- swap pe cursul de schimb

- swap pe rata dobanzii

- opţiuni pe cursul de schimb

- opţiuni pe rata dobanzii

23. Punctul 1402, in aplicarea articolului 65 alineatul (2), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Definirea veniturilor din investiţii

Art. 65

(2) Sunt neimpozabile următoarele venituri din dobanzi:

a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente;

b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat şi obligaţiunilor municipale;

c) venituri sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza Legii nr. 541/2002 , cu modificările şi completările ulterioare.

Norme metodologice:

"1402 . Veniturile din dobanzi realizate incepand cu data de 1 ianuarie 2007 la depozitele la vedere /conturile curente sunt neimpozabile."

24. Punctul 1403 , in aplicarea articolului 66 alineatul (1), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Stabilirea venitului din investiţii

Art. 66

(1) Caştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitivă/negativa dintre preţul de vanzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile aferente tranzacţiei. In cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă, preţul de cumpărare la prima tranzacţionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. In cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan, caştigul se determină ca diferenţă între preţul de vanzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat cu costurile aferente tranzacţiei.

Norme metodologice:

1403. Preţul de cumpărare al unui titlu de valoare, altul decat titlul de participare la fonduri deschise de investiţii este preţul determinat şi evidenţiat de intermediar pentru respectivul titlu, deţinut de un client, pe fiecare simbol, la care se adaugă costurile aferente, conform normelor aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice si al preşedintelui Comisiei Naţională a Valorilor Mobiliare, potrivit art. 67 alin. (8) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare. Preţul de cumpărare pentru determinarea impozitului pe caştigul obţinut din transferul titlurilor de valoare se stabileşte prin aplicarea metodei preţului mediu ponderat.

Ordinea de vanzare a titlurilor de valoare, raportata la deţinerile pe simbol, se inregistreaza cronologic, in funcţie de data dobandirii, de la cea mai veche deţinere la cea mai noua deţinere.

„25. După punctul 143, se introduc doua noi puncte, pct.1431 si 1432 , in aplicarea art.66, alineatul (7) si alineatul (8), cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

Stabilirea venitului din investiţii

Art.66

(7) Veniturile obţinute sub forma caştigurilor din operaţiuni de vanzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni, în momentul încheierii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului. Caştigul net anual se determină ca diferenţă între caştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv din astfel de operaţiuni. Caştigul net anual se calculează pe baza declaraţiei privind venitul realizat, depusă conform prevederilor art. 83. Pentru tranzacţiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii:

a) calcularea caştigului anual/pierderii anuale pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil;

b)   transmiterea informaţiilor privind caştigul anual/pierderea anuală, precum şi impozitul calculat şi reţinut ca plată anticipată, în formă scrisă către acesta, pană la data de 28 februarie a anului următor celui pentru care se face calculul.

(8) Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice reprezintă excedentul distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.

Norme metodologice:

1431 . In cazul contractelor forward pe cursul de schimb (contracte de vanzare-cumparare valuta la termen), baza de impozitare o reprezintă diferenţa favorabila dintre cursul forward la care se incheie tranzacţia si cursul spot/forward prevăzute in contract la care tranzacţia se inchide in piaţa la scadenta prin operaţiunea de sens contrar multiplicata cu suma contractului si evidenţiata in contul clientului la inchiderea tranzacţiei

In cazul swapului pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezintă diferenţa de curs favorabila intre cursul de schimb spot si cel forward folosite in tranzacţie, multiplicate cu suma nationala a contractului rezultata din aceste operaţiuni in momentul inchiderii operaţiunii si evidenţierii in contul clientului.

In cazul swapului pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezintă diferenţa de dobanda favorabila dintre rata de dobanda fixa si rata de dobanda variabila stabilite in contract multiplicata cu suma nationala a contractului, rezultata din aceste operaţiuni in momentul includerii operaţiunii si evidenţiate in contul clientului.

In cazul opţiunii pe cursul de schimb, baza de impozitare o reprezintă diferenţa favorabila de curs intre cursul de schimb de cumparare/vanzare si cursul de schimb la care se efectuează in piaţa operaţiunea de sens contrar - vanzare, respectiv cumpărare multiplicata cu suma contractului, rezultata din aceste operaţiuni in momentul exercitării opţiunii si evidenţiata in contul clientului.

In cazul opţiunii pe rata dobanzii, baza de impozitare o reprezintă diferenţa favorabila dintre dobanda variabila incasata si dobanda fixa convenita in contract, rezultata in momentul exercitării opţiunii si evidenţiata in contul clientului.

1432 . In cazul dizolvării fara lichidare a unei personae juridice la transmiterea universala a patrimoniului societăţii către asociatul unic, proprietăţile imobiliare din situaţiile finaciare vor fi evaluate la valoarea justa, respectiv preţul de piaţa.

Baza impozabila in cazul dizolvării fara lichidare a unei persoane juridice se stabileşte astfel:

a) determinarea sumei reprezentand diferenţa intre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societăţii;

b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct.a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare."

26. Punctul 144, in aplicarea art.67, alineatul (1), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii

Art. 67

(1) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Termenul de virare a impozitului este pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor pană la sfarşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte pană la data de 31 decembrie a anului respectiv.

Norme metodologice:

144. Impozitul pe veniturile sub formă de dividende, inclusiv asupra sumelor primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, distribuite începand cu anul fiscal 2006, se calculează şi se reţine prin aplicarea cotei de 16% asupra sumei acestora.

27.  Punctul 1441 ,   in aplicarea art.67 alineatul (2), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii

Art. 67

(2) Veniturile sub formă de dobanzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile încheiate, începand cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub formă de dobanzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. In situaţia sumelor primite sub formă de dobandă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează la momentul plăţii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul plăţii dobanzii, pentru venituri de această natură, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile încheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a căror scadenţă este începand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobanzi se aplică cota de impozit de la data constituirii.

Norme metodologice:

1441 . Veniturile neimpozabile generate de raporturi juridice incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007 raman neimpozabile pana la data incetarii acestora.

Innoirea depozitelor/instrumentelor de economisire generează un nou depozit /achiziţionarea unui nou instrument de economisire.

28. Punctul 1442  , in aplicarea art.67 alineatul (3) litera a), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii

Art.67

(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decat cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel:

a) caştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 1%, impozitul reţinut constituind plată anticipată în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului reprezentand plata anticipată revine intermediarilor, societăţilor de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau altor plătitori de venit, după caz, la fiecare tranzacţie. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează la bugetul de stat, pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luandu-se în calcul şi impozitul reţinut la sursă, reprezentand plată anticipată. Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent astfel:

1.  prin aplicarea cotei de 16% asupra caştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începand cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobandirii;

2.  prin aplicarea cotei de 1% asupra caştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începand cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobandirii;

Norme metodologice:

1442 . Pentru determinarea perioadei de deţinere a titlurilor de valoare, conform prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, intermediarii vor evidenţia la fiecare operaţiune de cumpărare data intrării titlurilor de valoare în portofoliul persoanelor care deţin şi efectuează tranzacţii cu acestea.

29. Punctul 1443 , in aplicarea art.67 alineatul(3) litera b), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii

Art.67

(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decat cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel:

...................................

b) în cazul caştigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, în cazul societăţilor închise, şi din transferul părţilor sociale, obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine dobanditorului. Calculul şi reţinerea impozitului de către dobanditor se efectuează la momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra caştigului, la fiecare tranzacţie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi/sau în registrul asociaţilor/acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virării impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pană la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori în registrul acţionarilor, după caz, indiferent dacă plata titlurilor respective se face sau nu eşalonat;

Norme metodologice:

1443 . Pentru tranzacţiile cu valori mobiliare in cazul societăţilor inchise si parti sociale, incheiate anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care părţile contractante au convenit ca plata sa se facă eşalonat, cotele de impozit sunt cele in vigoare la data incheierii contractului iar termenul de virare a impozitului pentru plătitorii de astfel de venituri este pana la data 25 inclusiv a lunii următoare celei in care a fost reţinut. După data de 1 ianuarie 2007 pentru aceste tranzacţii termenul de virare a impozitului datorat calculat la momentul incheierii tranzacţiei pe baza contractului este pană la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comerţului ori în registrul acţionarilor, după caz.

30. După punctul 1443 , in aplicarea art.67 alineatul(3) litera d), se introduce un nou punct, pct.1444 , cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

Reţinerea impozitului din veniturile din investiţii

Art.67

(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decat cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel:

...................................

d) venitul impozabil obţinut din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi persoane fizice se impune cu o cotă de 16%, impozitul fiind final. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează pană la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de lichidatori.

Norme metodologice:

1444 . In cazul dizolvării fara lichidare a unei persoane juridice obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice.

Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează pană la data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de reprezentantul legal al persoanei juridice.

31. Punctul 146, in aplicarea art.70, se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Reţinerea impozitului din venitul din pensii

Art.70

(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reţine şi de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.

(2)  Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

(3)  Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

(4)  Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.

(5)  In cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.

(6)  Drepturile de pensie restante se defalchează pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi virării acestuia.

(7)  Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.

(8)  In cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii şi se virează pană la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

Norme metodologice:

146. Incepand cu 1 ianuarie 2007, impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat prin deducerea din venitul din pensi, in ordine, a următoarelor :

- a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute si suportate de persoana fizica si

- a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei.

32. După punctul 149, in aplicarea art.74 alineatul (4), se introduce un nou punct, pct.1491 , cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

Calculul şi plata impozitului aferent veniturilor din activităţi agricole

Art. 74

(4) In cazul contribuabililor care realizează venituri băneşti din agricultură, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vandute către unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare, impozitul se calculează prin reţinere la sursă prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, începand cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final.

Norme metodologice:

1491 . Termenul de virare a impozitului reţinut, potrivit prevederilor art.74 alin. (4) este pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei in care a fost reţinut.

33. Punctul 150, dat in aplicarea articolului 75, se modifica si    va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Definirea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc

ART. 75

(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevăzute la art. 42.

(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind caştigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino şi maşini electronice cu caştiguri.

Norme metodologice:

150. In această categorie se cuprind venituri în bani şi/sau în natură, ca de exemplu:

- venituri sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, ştiinţă şi artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii;

- venituri sub formă de premii în bani şi/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia în materie, pentru rezultatele obţinute la competiţii sportive interne şi internaţionale, altele decat:

a)  veniturile prevăzute la art. 42 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare;

b)  veniturile plătite de entitatea cu care aceştia au relaţii generatoare de venituri din salarii potrivit cap. III al titlului III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare;

- venituri sub forma de premii obţinute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivi legii.

- venituri impozabile obţinute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.

Prin caştiguri de tip jack-pot se înţelege caştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor mecanice sau electronice cu caştiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiţionării separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc, în scopul acordării unor caştiguri suplimentare persoanelor participante la joc în momentul respectiv.

Adiţionarea sumelor din care se acordă caştigurile de tip jack-pot se realizează în cadrai unui sistem electronic prin care sunt interconectate cel puţin două maşini mecanice sau electronice cu caştiguri, evidenţierea acumulării putand fi realizată prin dispozitive auxiliare sau în cadrul sistemului uneia sau mai multor mijloace de joc interconectate în sistem.

Organizatorii activităţii de exploatare a maşinilor mecanice sau electronice cu caştiguri au obligaţia de a evidenţia distinct caştigurile de tip jack-pot acordate.

34.  După punctul 150, in aplicarea art.75. se introduce un nou punct, pct.1501  , cu următorul cuprins:

Norme metodologice:

1501 .In scopul delimitării veniturilor din premii de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate caştiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participanţilor la joc de către orice persoana juridica autorizata sa exploateze astfel de jocuri de noroc, conform legislaţiei in materie.

35.  Punctul 1512 , in aplicarea art.771 alineatul (1), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Definirea venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

Art. 771 - (1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

a)  pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobandite într-un termen de pană la 3 ani inclusiv:

- 3% pană la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o dată mai mare de 3 ani:

- 2% pană la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

Norme metodologice:

1512  Definirea unor termeni:

a) prin contribuabil, în sensul art. 77 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, se înţelege persoana fizică căreia îi revine obligaţia de plată a impozitului. In cazul transferului dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia prin acte juridice între vii, contribuabil este cel din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămitele acestuia: vanzătorul, donatorul, credirentierul, transmiţătorul în cazul contractului de întreţinere, etc. In contractele de schimb imobiliar calitatea de contribuabil o au toţi copermutanţii (coschimbaşii).

In cazul transferului dreptului de proprietate pentru cauză de moarte, prin succesiune legală sau testamentară, calitatea de contribuabil revine moştenitorilor legali sau testamentari precum şi legatarilor cu titlul particular.

b) prin construcţii de orice fel se înţelege:

- construcţii cu destinaţia de locuinţă;

- construcţii cu destinaţia de spaţii comerciale;

- construcţii industriale, hale de producţie, sedii administrative, platforme industriale, garaje, parcări;

- orice construcţie sau amenajare subterană ori supraterană cu caracter permanent, pentru a cărei edificare este necesară autorizaţia de construcţie în condiţiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c)   prin terenul aferent acestora (construcţiilor) se înţelege terenuri - curţi, construcţii -, conform titlului de proprietate.

d)  prin terenuri de orice fel, fără construcţii, se înţelege: terenurile situate în intravilan sau extravilan.

e) prin transferul dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia se înţelege înstrăinarea prin acte juridice între vii, a dreptului de proprietate sau a dezmembrămmtelor acestuia indiferent de tipul sau natura actului prin care se realizează acest transfer : vanzare - cumpărare, donaţie, rentă viageră, întreţinere, schimb, inclusiv în cazul cand transferul se realizează printr-o hotărare judecătorească.

f)  data de la care începe să curgă termenul este data dobandirii, iar calculul termenului se face în condiţiile dreptului comun.

g) pentru construcţiile noi si terenul aferent acestora, termenul curge de la data încheierii procesului-verbal de recepţie finală, în condiţiile legii.

h) pentru construcţiile neterminate şi terenul aferent, termenul se calculează de la data expirării termenului legal pentru finalizarea construcţiei prevăzut în autorizaţia de construire.

i) actul de partaj voluntar sau judiciar şi actul de schimb sunt supuse impozitării; data dobandirii imobilelor care fac obiectul acestor acte, va fi data la care fiecare coproprietar (coindivizar) sau copermutant (coschimbaş) a dobandit proprietatea.

j) pentru terenurile libere de construcţii dobandite prin acte succesive, care au fost alipite ori alipite şi dezlipite anterior înstrăinării, termenul curge de la data actului de alipire sau dezlipire.

Pentru terenurile (dezlipite) dezmembrate libere de construcţii, dobandite printr-un singur act, termenul curge de la data dobandirii dreptului de proprietate.

36. Punctul 1513 , in aplicarea art.771 alineatul (2), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri:

a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

b)  la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini pană la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.

Norme metodologice:

1513 . Nu se datorează impozit la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale:Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi orice alte acte normative cu caracter reparatoriu.

Este exceptată de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia prin donaţie între rude ori afini pană la gradul III inclusiv, precum şi între soţi. Dovada calităţii de soţ, rudă sau afin se face cu acte de stare civilă.

Instrăinarea ulterioară a proprietăţilor imobiliare dobandite prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale, precum şi prin donaţie, indiferent de gradul de rudenie, va fi supusă impozitării.

Face excepţie de la plata impozitului transmiterea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia pentru proprietăţile imobiliare din patrimoniul afacerii.

37. Punctul 1514 , in aplicarea art.771 alineatul (3), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

Norme metodologice:

1514 . Finalizarea procedurii succesorale are loc la data emiterii certificatului de moştenitor.

In situaţia în care succesiunea legală sau testamentară este dezbătută şi finalizată prin emiterea certificatului de moştenitor legal/legatar în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii sau se emite certificat de moştenitor suplimentar nu se datorează impozit.

Succesiunea finalizată după expirarea termenului de 2 ani, ca şi suplimentarea certificatului de moştenitor/legatar după împlinirea termenului de 2 ani (aceluiaşi termen) se impozitează.

In situaţia în care bunurile imobile din masa succesorală sunt supuse impozitării, notarul public va calcula şi comunica cuantumul acestora la data depunerii cererii de deschidere a procedurii succesorale.

Impozitul datorat va fi achitat de către contribuabil la data întocmirii încheierii finale de către notarul public.

Impozitul se calculează la valoarea masei succesorale supusă impozitării. Prin masa succesorală supusă impozitării se înţelege diferenţa pozitivă dintre activul şi pasivul succesiunii. In pasivul succesiunii se includ creanţele certe şi lichide dovedite prin acte autentice şi/sau executorii, precum şi cheltuielile de înmormantare de pană la 1000 RON, cheltuielile de înmormantare nu trebuie dovedite cu înscrisuri.

38.  Punctul 1515 , in aplicarea art.77 alineatul (4), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. In cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la această valoare.

Norme metodologice:

1515 . La transmiterea dreptului de proprietate, impozitul prevăzut la art.77 alin. (1) şi (3) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare se calculează la valoarea declarată de părţi. In cazul în care valoarea declarată de părţi este mai mică decat valoarea orientativă stabilită de expertizele întocmite de către Camerele Notarilor Publici, impozitul se va calcula la această din urmă valoare.

La constituirea sau transmiterea dezmembrămintelor dreptului de proprietate, impozitul se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 20% din valoarea orientativă întocmită de Camera Notarilor Publici. Aceeaşi valoare se va stabili şi la stingerea pe cale convenţională sau prin consimţămantul titularului a acestor dezmembrăminte.

La transmiterea nudei proprietăţii impozitul se determină la valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 80% din valoarea orientativă stabilită prin expertizele Camerei Notarilor Publici.

Pentru construcţiile neterminate, la înstrăinarea acestora valoarea se va stabili pe baza unui raport de expertiză, care va cuprinde valoarea construcţiei neterminate la care se adaugă valoarea terenului aferent declarată de părţi, dar nu mai puţin decat valoarea stabilită prin expertizele Camerei Notarilor Publici. Raportul de expertiză va fi întocmit pe cheltuiala contribuabilului, de un expert autorizat în condiţiile legii.

Pentru actul de partaj impozitul se determină la valoarea masei partajabile şi se suportă de copartajanţi proporţional cu cota deţinută din dreptul de proprietate, raportat la data dobandirii fiecărui imobil ce compune masa partajabilă.

La schimb impozitul se calculează la valoarea fiecăruia din bunurile imobile transmise.

39.  Punctul 1516 , dat in aplicarea art.771 alineatului (5), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

(5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o dată pe an, expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la direcţiile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice.

Norme metodologice:

1516 . Expertizele privind valoarea de circulaţie a bunurilor imobile vor fi comunicate direcţiilor teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice pana la data de 31 decembrie a anului fiscal curent pentru a fi utilizate in anul fiscal următor.

40.  Punctul 1517 , in aplicarea art.771 alineatul (6), se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

(6) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii. In cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3), se va realiza printr-o hotărare judecătorească, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se va calcula şi se va încasa de către instanţele judecătoreşti la data rămanerii definitive şi irevocabile a hotărarii. Impozitul calculat şi încasat se virează pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru înscrierea drepturilor dobandite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărarilor judecătoreşti, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere pană la plata impozitului.

Norme metodologice:

1517 . Impozitul se va calcula şi încasa de către notarul public, anterior autentificării actului sau semnării încheierii de finalizare a procedurii succesorale.

Impozitul poate fi plătit de către contribuabil fie în numerar la sediul biroului notarului public, fie prin virament bancar într-un cont al biroului notarial.

Documentul de plată al impozitului de către contribuabili, se va invoca în încheierea de autentificare, respectiv certificatul de moştenitor legal/testamentar sau suplimentar.

Dispoziţiile prezentelor norme se aplică şi în cazul în care transferul dreptului de proprietate se face prin hotărare judecătorească.

Instanţele judecătoreşti care pronunţa hotărari judecătoreşti definitive si irevocabile in cauze referitoare la transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, vor asigura calcularea si incasarea impozitului datorat potrivit prevederilor alin. (6), prin organul fiscal din raza de competenta teritoriala a instanţei de fond, comunicand acestuia hotărarea si documentaţia aferenta in termen de 30 de zile de la data rămanerii definitive si irevocabile a hotărarii.

41. Punctele 1518 -15111   date in aplicarea art.772   si art.773 se abroga.

42. La punctul 152, in aplicarea art.78, după liniuta a 6-a se introduc doua noi liniute, liniuta a 7-a si a 8-a, cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

Definirea veniturilor din alte surse

ART. 78

(1) In această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:

a)  prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;

b)  caştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;

c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale;

d)  venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial.

e)   venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor/convenţiilor civile, încheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II şi conform opţiunii exercitate de către contribuabil. Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris, în momentul încheierii fiecărei/fiecărui convenţii/contract civil şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe baza acestei/acestui convenţii/contract.

(2)  Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.

Norme metodologice:

-     tichetele cadou acordate persoanelor fizice in afara unei relaţii generatoare de venituri din salarii;

-     venituri, altele decat cele de la art. 42 lit. k) distribuite de persoanele juridice constituite in conform legislaţiei privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare.

43. Punctul 165, in aplicarea art.81, se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Declaraţii de venit estimat

ART. 81

(1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursă.

(2) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi. Declaraţia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi.

(3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, odată cu declaraţia privind venitul realizat, şi declaraţia estimativă de venit.

(4) Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se determină în sistem forfetar şi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o dată cu cererea de opţiuni, şi declaraţia de venit estimat.

Norme metodologice:

165. Organul fiscal competent este definit potrivit legislaţiei in materie.

44. Punctul 167,   in aplicarea art.82,   se modifica si va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Stabilirea plăţilor anticipate de impozit

ART. 82

(1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă.

(2)  Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luandu-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), contribuabilii au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentand plăţi anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei pană la sfarşitul anului urmand să fie supus impozitării, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel:

a) pe baza contractului încheiat între părţi; sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiunii. In cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a Romaniei, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.

(3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, pană la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determină venitul net din activităţi agricole, potrivit art. 72 şi 73, datorează plăţi anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în două rate egale, astfel: 50% din impozit, pană la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, pană la data de 15 noiembrie inclusiv.

(4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plăţi anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16%, prevăzută la art.43 alin.(l)."

Norme metodologice:

167. Plăţile anticipate se stabilesc de către organul fiscal competent definit potrivit legislaţiei in materie.

Plata sumelor astfel stabilite se efectuează la organul fiscal care a făcut stabilirea lor.

Pentru stabilirea plăţilor anticipate se va utiliza cota de impunere prevăzută la art. 43 alin. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare."

45. Punctele 172 - 174, in aplicarea art.83, se abroga.

46.  Punctele 175, 176 si 178 in aplicarea art.83, se modifica si vor avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Declaraţia privind venitul realizat

Art.83

(1) Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole determinate în sistem real au obligaţia de a depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pană la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. Pentru veniturile realizate într-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuită din asociere.

(2) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi pentru caştigul net anual/pierderea netă anuală, generată de:

a) tranzacţii cu titluri de valoare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise;

b)  operaţiuni de vanzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.

(3) Nu se depun declaraţii privind venitul realizat, pentru următoarele categorii de venituri:

a)   venituri nete determinate pe bază de norme de venit, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii de venit estimativ în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plăţi anticipate,conform legii;

b)  venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 60;

c) venituri din investiţii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2), precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;

d) venituri din pensii;

e)   venituri din activităţi agricole a căror impunere este finală, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);

f) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;

g) venituri din alte surse.

Norme metodologice:

175.  Declaraţiile privind venitul realizat sunt documentele prin care contribuabilii declară veniturile şi cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit şi pe fiecare sursă, în vederea stabilirii de către organul fiscal si a plăţilor anticipate.

176.  Declaraţiile privind venitul realizat se depun de contribuabilii care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi venituri din activităţi agricole pentru care venitul net se determină în sistem real.

Declaraţiile privind venitul realizat se depun pană la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului la organul fiscal competent, definit potrivit legislaţiei in materie.

Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuit/distribuită din asociere.

...................................................................................................................

178. Contribuabilii care încetează să mai aibă domiciliul fiscal în Romania vor depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială îşi au domiciliul fiscal o declaraţie privind venitul realizat.

Declaraţiile vor cuprinde veniturile şi cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în Romania.

In termen de 5 zile de la depunerea declaraţiei, organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere şi va comunica contribuabilului eventualele sume de plată sau de restituit.

47. Punctele 179 si 180, in aplicarea art.84, se modifica si vor avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Stabilirea şi plata impozitului pe venitul net anual impozabil

Art.84

(1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/caştigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/caştigul net anual din anul fiscal respectiv, cu excepţia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a).

(2)  Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume, reprezentand pană la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, caştigul net anual din transferul titlurilor de valoare, caştigul net anual din operaţiuni de vanzare-cumpă rare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

(3)  Organul fiscal competent are obligaţia calculării, reţinerii şi virării sumei reprezentand pană la 2% din impozitul datorat pe:

a) venitul net anual impozabil;

b) caştigul net anual din transferul titlurilor de valoare;

c)  caştigul net anual din operaţiuni de vanzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen.

(4)  Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) şi (3) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(5)   Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(6) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare.

Norme metodologice:

179.  Decizia de impunere anuală se emite de organul fiscal competent definit potrivit legislaţiei in materie.

180.  Diferenţele de impozit pe venitul anual, calculate prin deciziile de impunere, se plătesc la organul fiscal competent.

48. După punctul 181, in aplicarea art.84, se introduce un nou punct, pct.1811 , cu următorul cuprins:

Norme metodologice:

1811 .Sfera de cuprindere a entităţilor nonprofit este cea prevăzuta la punctual 1171 dat in aplicarea art.57 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

49. Punctele 185 si 186, in aplicarea art.86, se modifica si vor avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Reguli privind asocierile fără personalitate juridică

Art.86

(1) Prevederile prezentului articol nu se aplică:

- pentru asocierile fără personalitate juridică prevăzute la art. 28;

- fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică;

-  asocierilor cu o persoană juridică plătitoare de impozit pe profit, caz în care sunt aplicabile numai reglementările fiscale din titlul II.

(2) In cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:

a) părţile contractante;

b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;

c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;

d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia;

e)   desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice;

f) condiţiile de încetare a asocierii. Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie. Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.

(3)  In cazul în care între membrii asociaţi există legături de rudenie pană la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate să facă dovada că participă la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dobandit capacitate de exerciţiu restransă.

(4) Asocierile au obligaţia să depună la organul fiscal competent, pană la data de 15 martie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.

Norme metodologice:

185.   Asociatul desemnat conform prevederilor art. 86 alin. (2) lit. e) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare are şi următoarele obligaţii:

- să asigure organizarea şi conducerea evidenţelor contabile;

- să determine venitul net/pierderea obţinut/obţinută în cadrul asociaţiei, precum şi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaţi;

- să depună o declaraţie privind veniturile şi cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal la care asociaţia este inregistrata in evidenta fiscala;

- să înregistreze contractul de asociere, precum şi orice modificare a acestuia la organul fiscal la care asociaţia este inregistrata in evidenta fiscala, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Prin sediul asociaţiei se înţelege locul principal de desfăşurare a activităţii asociaţiei;

- să reprezinte asociaţia în verificările efectuate de organele fiscale, precum şi în ceea ce priveşte depunerea de obiecţiuni, contestaţii, plangeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;

- să răspundă la toate solicitările organelor fiscale, atat cele privind asociaţia, cat şi cele privind asociaţii, legate de activitatea desfăşurată de asociaţie;

- să completeze Registrul pentru evidenţa aportului şi rezultatului distribuit;

- alte obligaţii ce decurg din aplicarea titlului III din din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

186.  Asociaţia, prin asociatul desemnat, depune pană la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal la care asociaţia este inregistrata in evidenta fiscala, o declaraţie anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizată pe asociaţie, precum şi distribuţia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.

O copie de pe declaraţie se transmite de către asociatul desemnat fiecărui asociat. Pe baza acestei copii asociaţii vor cuprinde în declaraţia de venit venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociaţiei.

50. După punctul 201,  in aplicarea art.89,  se introduce  un nou punct, pct. 2011 , cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente

Art.89

(1)  Persoanele fizice nerezidente, care obţin alte venituri decat cele prevăzute la art. 87, 88 şi la titlul V, datorează impozit potrivit reglementărilor prezentului titlu.

(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevăzute la alin. (1), se determină pe fiecare sursă, potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de venit, impozitul fiind final.

(3)  Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursă, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizează venituri din Romania, potrivit prezentului titlu, au obligaţia să declare şi să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-un împuternicit, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Norme metodologice:

2011 . Persoanele fizice nerezidente, care realizează venituri din Romania si cărora le revin potrivit prezentului titlu obligaţii privind declararea acestora, depun declaraţiile de venit la organul fiscal competent definit potrivit legislaţiei in materie.

D. Titlul IV „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor":

1. După punctul 3 se introduce un punct nou, punctul 31 , cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

"Art.103. In sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică romană care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizează venituri, altele decat cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;[...]"

Norme metodologice:

„ 31 . Condiţia prevăzută la lit.a) a art.103 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007, trebuie verificată pentru anul fiscal 2008 pe baza veniturilor realizate de contribuabili în anul fiscal 2007, cu excepţia situaţiei prevăzută la art. 1071 din Legea nr 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.Pentru  anii fiscali următori condiţia va fi verificată pe baza veniturilor realizate în anul fiscal precedent. încadrarea în categoria veniturilor din consultanţă şi management se efectuează prin analizarea contractelor încheiate. "

2. După punctul 10 se introduce un punct nou, pct. 101 , cu următorul cuprins:

Codul fiscal:

Art. 1071 . - Prin excepţie de la prevederile art. 109 alin.(2) si (3), dacă, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 50%, inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit luand în calcul veniturile si cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal, fără posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada următoare de prevederile prezentului titlu. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începand cu trimestrul în care s-a depăşit oricare din limitele prevăzute în acest articol, fără a se datora majorări de întarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plăţile reprezentand impozitul pe veniturile microîntreprinderilor efectuate în cursul anului fiscal."

Norme metodologice:

„101 . In situaţia în care, în cursul anului fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 100.000 de euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 50%, inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit începand cu trimestrul în care limita sau ponderea au fost depăşite, luandu-se în calcul veniturile si cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Contribuabilul va înştiinţa organul fiscal cu privire la modificarea tipului de impozit datorat prin depunerea în acest scop a declariţiei de menţiuni, potrivit Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru încadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în cursul anului fiscal, inclusiv pentru stabilirea ponderii veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale, se vor lua în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 108 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului în euro a veniturilor realizate de microintreprinderi este cel comunicat de Banca Naţională a Romaniei pentru ultima zi a fiecărei luni a perioadei căreia îi este aferent venitul respectiv.

Impozitul pe profit datorat de contribuabil, începand cu trimestrul   în care s-a depăşit limita prevăzută la art.1071 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal pană la sfarşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv. "

E. TITLUL V „Impozitul pe veniturile obţinute din Romania de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în Romania":

1.          La punctul 2, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:

[...]

8.a) In cazul unei tranzacţii care permite unei persoane să descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie plătită nu este redevenţă dacă folosirea acestor materiale se limitează la drepturile necesare pentru a permite descărcarea, stocarea şi exploatarea computerului, reţelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afişare a utilizatorului. In caz contrar, suma care trebuie plătită pentru transferul dreptului de a reproduce şi a face public un produs digital este o redevenţă.

b) tranzacţiile ce permit clientului să descarce electronic produse digitale pot duce la folosirea dreptului de autor de către client, deoarece un drept de a efectua una sau mai multe copii ale conţinutului digital este acordat prin contract. Atunci cand compensaţia este esenţial plătită pentru altceva decat pentru folosirea, sau pentru dreptul de a folosi drepturile de autor ,cum ar fi pentru dobandirea altor tipuri de drepturi contractuale, date sau servicii, şi folosirea dreptului de autor este limitată la drepturile necesare pentru a putea descărca, stoca şi opera pe computerul, reţeaua sau alte medii de stocare, rulare sau proiectare ale clientului, această folosire a dreptului de autor nu trebuie să influenţeze analiza caracterului plăţii atunci cand se urmăreşte aplicarea definiţiei "redevenţei".

c) se considera redevenţă situaţia tranzacţiilor în care plata este făcuta in scopul acordării dreptului de folosinţă a dreptului de autor asupra unui produs digital ce este descărcat electronic . Acesta ar fi situaţia, unei edituri care plăteşte pentru a obţine dreptul de a reproduce o fotografie protejată de drept de autor pe care o va descărca electronic în scopul includerii ei pe coperta unei cărţi pe care o editează. In această tranzacţie, motivaţia esenţială a plăţii este achiziţionarea dreptului de a folosi dreptul de autor asupra produsului digital, adică a dreptului de a reproduce şi distribui fotografia, şi nu simpla achiziţie a conţinutului digital.

2. După punctul 8 se introduce un nou punct, pct. 81 cu următorul cuprins:

"Codul fiscal:

Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din Romania de nerezidenti

[...]

Art. 116(2) - Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:

a) 10% pentru veniturile din dobanzi si redevenţe dacă beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoană juridică rezidentă într-un stat membru sau un sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru. Această cotă de impunere se aplică în perioada de tranziţie, de la data aderării Romaniei la Uniunea Europeană şi pană la data de 31 decembrie 2010, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redevenţelor să deţină minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică romană, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dobanzii sau redevenţelor."

Norme metodologice :

"81 . Cota prevăzută pentru veniturile din dobanzi şi redevenţe la art. 116 alin. (2) lit. a) se aplică asupra veniturilor provenind din Romania. In acest sens, o plată făcută de o întreprindere din Romania sau de un sediu permanent situat în Romania se va considera că provine din Romania. Această prevedere se va aplica numai dacă întreprinderea plătitoare sau întreprinderea al cărui sediu permanent este considerat plătitor de dobanzi sau redevenţe este o întreprindere asociată, în înţelesul art. 12420 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cu întreprinderea care este beneficiarul efectiv sau al cărui sediu permanent este considerat beneficiar efectiv al acelor dobanzi sau redevenţe.

Condiţia privitoare la perioada minimă de deţinere de 2 ani va fi înţeleasă luandu-se în considerare hotărarea Curţii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen -C-284/94, C - 291/94 şi C - 292/94 şi anume:

Dacă la data plăţii, perioada minimă de deţinere de 2 ani nu este încheiată, cota redusă prevăzută la art. 116 alin.(2) lit.a) din Codul Fiscal nu se va aplica.

In situaţia în care, persoana juridică romană, respectiv sediul permanent din Romania pot face dovada că perioada minimă de deţinere a fost îndeplinită după data plăţii, persoana juridică romană, respectiv sediul permanent din Romania pot cere restituirea impozitelor plătite în plus.

3.  Punctul 91 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"91 . Cota de 16% se aplica şi altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi: dobanzile la credite, dobanzile în cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum şi dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit Normelor Băncii Naţionale a Romaniei, constituite începand cu data de 1 ianuarie 2007, inclusiv. Pentru dobanzile aferente depozitelor colaterale, inclusiv conturilor escrow constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007 se aplică cotele de impozit prevăzute în legislaţia fiscală la momentul constituirii depozitului/contului."

4. Punctul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"92 .   Reînnoirea   depozitelor/instrumentelor   de   economisire   va   fi   asimilată   cu constituirea unui nou depozit/anchiziţionarea unui nou instrument de economisire."

5. Punctul 94 se abroga.

6.Punctul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins :

a)  Conversia în lei a impozitului în valută aferent veniturilor obţinute din Romania de nerezidenţi se face la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a Romaniei, valabil în ziua în care s-a plătit venitul către nerezident şi impozitul în lei rezultat se varsă la bugetul de stat pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul.

b)  Pentru impozitul în valută aferent dobanzilor capitalizate realizate din Romania de nerezidenţi, conversia se face, de asemenea, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a Romaniei, valabil în ziua în care s-a capitalizat dobanda,respectiv la cursul valutar din momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului dobanzii capitalizate sau din momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, ori în momentul în care dobanda se transformă în împrumut. Impozitul în lei astfel calculat se varsă la bugetul de stat pană la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a înregistrat venitul/răscumpărat instrumentul de economisire.

7. Punctul 96 se modifică şi va avea următorul cuprins :

a)  Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri în cazul caştigurilor din transferul titlurilor de participare la societăţi inchise şi din transferul părţilor sociale, certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/împuternicit desemnat în Romania pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale şi declarative. Aceeaşi prevedere se aplică şi în cazul caştigurilor din transferul titlurilor de participare obţinute de o persoană juridică nerezidentă atunci cand acest caştig este generat de transferul titlurilor de participare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise. In cazul persoanelor fizice nerezidente care obţin caştiguri din transferul titlurilor de participare, altele decat părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. (13) alin. (1) se depune la intermediarul care a efectuat tranzacţia.

b)   In cazul în care dobanditorul titlurilor de participare ale unei societăţi închise sau al părţilor sociale este o persoană juridică nerezidentă, iar beneficiarul caştigurilor din transferul titlurilor de participare este o persoană fizică rezidentă, obligaţia calculării, reţinerii si virării impozitului pe caştigul determinat din transferul acestor titluri de participare sau părţi sociale revine dobanditorului, respectiv persoanei juridice nerezidente, prin reprezentat fiscal/împuternicit, desemnat conform legii pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale si declarative.

c) In cazul tranzacţiilor cu titluri de participare efectuate între nerezidenţi, sunt aplicabile prevederile menţionate în titlul II si titlul III din Codul fiscal în ceea ce priveşte obligaţiile de calcul, reţinere şi virare a impozitului în condiţiile neprezentării certificatului de rezidenţă fiscală, sau atunci cand Romania nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenţă al beneficiarului caştigurilor din transferul titlurilor de participare, ori în cazul în care, prin convenţie, Romania are dreptul de impunere asupra caştigului.

d) Aceleaşi prevederi ca si cele de mai sus se aplica si in cazul transferului oricăror altor categorii de titluri de valoare, altele decat titlurile de participare. Respectiv, atunci cand transferul oricăror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare deţinute de o persoana fizica nerezidenta se realizează printr-un intermediar, obligaţia de calcul, reţinere si virare a impozitului pe caştigul din transferul unor astfel de titluri, precum si celelalte obligaţii declarative si de păstrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului caştigului revin acestui intermediar. In situaţia in care beneficiarul caştigului din transferul oricăror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare, este o persoana fizica nerezidenta iar transferul acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligaţia de calcul, reţinere si virare a impozitului, precum si celelalte obligaţii declarative si de păstrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului caştigului   revin,   după   caz,   reprezentantului   fiscal/imputernicitului   desemnat   de beneficiar. In cazul in care beneficiarul caştigului din transferul oricăror titluri de valoare, altele decat titlurile de participare, este o persoana juridica nerezidenta, indiferent daca transferul acestor titluri se desfăşoară prin intermediul unui intermediar sau nu, obligaţia de calcul, reţinere si virare a impozitului pe profitul generat de acest transfer, precum si obligaţiile declarative si de păstrare a certificatului de rezidenta fiscala revin reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar.

e) Deţinerile persoanelor juridice străine la fondurile inchise de investiţii se impun potrivit prevederilor privind asocierile de la titlul II din Codul fiscal."

8. Punctul 98 se modifica şi va avea următorul cuprins :

"98 . Veniturile din dobanzi pentru depozitele la termen, certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte instituţii de credit autorizate şi situate în Romania, constituite/achiziţionate între 4 iunie şi 31 decembrie 2005 inclusiv, se impun cu cota de 10% din suma acestora. Veniturile din dobanzi pentru depozitele la termen, certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire constituite/achiziţionate începand cu data de 1 ianuarie 2006 se impun cu cota de 16%."

9. Punctul 99 se modifica şi va avea următorul cuprins :

"99 Cota de impozit de 10% se aplică, începand cu data de 4 iunie 2005 şi pană la data de 31 decembrie 2005, la suma totală a venitului din dobanzi, atunci cand ratele dobanzilor la depozitele la vedere constituite şi la conturile curente sunt mai mari decat nivelurile ratelor dobanzilor la depozitele de referinţă pe pieţele interbancare la depozitele la o lună, comunicate în prima zi lucratoare a lunii pentru care se face calculul, corespunzătoare monedelor în care sunt denominate depozitele la vedere constituite şi la conturile curente respective. începand cu data de 1 ianuarie 2006 si pană la 31 decembrie 2006 cota de impozit aplicată în cazul dobanzilor la depozitele la vedere constituite şi la conturile curente după această dată este de 16%, atunci cand ratele dobanzilor la depozitele la vedere/conturile curente respective sunt mai mari decat nivelurile ratelor dobanzilor de referinţă pe pieţele interbancare la depozitele la o lună, comunicate în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul."

10. Punctul 910 se modifica şi va avea următorul cuprins :

"910 . In perioada 4 iunie 2005 - 31 decembrie 2006, dobanzile la depozitele la vedere/conturile curente pentru care în cursul lunii ratele la care sunt calculate sunt mai mici sau egale cu nivelul ratelor dobanzilor de referinţă pe pieţele interbancare la depozitele la o luna sunt scutite de impozit. De la data de 1 ianuarie 2007, dobanzile la depozitele la vedere constituite şi la conturile curente începand cu această dată sunt scutite de impozit indiferent de nivelul ratelor dobanzilor de referinţă pe pieţele interbancare la depozitele la o lună."

11. Punctul 911 se modifica şi va avea următorul cuprins :

"911 . Pentru depozitele la vedere constituite în lei incepand cu data de 4 iunie 2005 si pană la data de 31 decembrie 2006, precum şi pentru conturile curente în lei care îndeplinesc condiţiile în vederea calificării dobanzii aferente pentru impozitare pe aceiaşi perioadă, nivelul ratei dobanzii de referinţă de pe piaţa interbancară la depozitele la o luna este nivelul BUBID la o lună, comunicat de Banca Naţională a Romaniei în prima zi bancară a lunii pentru care se face calculul. La depozitele la vedere/conturile curente în devize, Banca Naţională a Romaniei va comunica la începutul fiecărei luni nivelul ratelor dobanzilor de referinţă la o lună de pe pieţele interbancare externe reprezentative pentru devizele respective, aşa cum sunt ele comunicate prin sisteme de difuzare a informaţiei tip Reuters, Bloomberg etc, în prima zi lucrătoare a lunii pentru care se face calculul EURIBOR la o luna pentru depozitele la vedere/conturile curente în EURO; LIBOR la o lună pentru depozitele la vedere/conturile curente în USD, GBP, CHF etc."

12. După punctul 911 se introduc trei noi puncte, pct. 912,913 si 914 cu următorul cuprins:

"Codul fiscal:

Scutiri de la impozitul prevăzut in prezentul capitol

Art.117 - Sunt scutite de impozitul pe veniturile obţinute din Romania de nerezidenţi următoarele venituri:

[...]

h) după data aderării Romaniei la Uniunea Europeană, dividendele plătite de o întreprindere, care este persoană juridică romană, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru, sau unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru, situat într-un alt stat membru, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul dividendelor deţine minimum 15% din titlurile de participare la întreprinderea persoană juridică romană, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului. Condiţia de deţinere minimă va fi de 10%, începand cu anul 2009. Condiţiile în care se aplică aceste prevederi, referitoare la tipurile de întreprinderi din statele membre către care se fac plăţile de dividende şi definiţia termenului stat membru, sunt prevăzute la art. 201 . "

Norme metodologice:

[...]

"912 . In aplicarea prevederilor art. 117 lit. h) condiţia privitoare la perioada minimă de deţinere de 2 ani va fi înţeleasă luandu-se în considerare hotărarea Curţii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C - 291/94 şi C - 292/94 şi anume:

Dacă la data plăţii, perioada minimă de deţinere de 2 ani nu este încheiată, scutirea prevăzută în Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, nu se va acorda.

In situaţia în care, persoana juridică romană, respectiv sediul permanent din Romania pot face dovada că perioada minimă de deţinere a fost îndeplinită după data plăţii, persoana juridică romană respectiv sediul permanent din Romania pot cere restituirea impozitelor plătite în plus."

"Codul fiscal:

[...]

i) după data aderării Romaniei la Uniunea Europeană, veniturile din economii sub forma plăţilor de dobandă, aşa cum sunt definite la art. 1245 , obţinute din Romania de persoane fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit."

Norme metodologice:

[...]

„913 Incepand cu 1 ianuarie 2007 scutirea veniturilor din economii sub forma plăţilor de dobandă in cazul persoanelor fizice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene se aplică atat pentru depozitele constituite înainte de 1 ianuarie 2007 cat şi după 1 ianuarie 2007 sub condiţia atestării rezidenţei."

"Codul fiscal:

[...]

j) începand cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobanzi sau redevente, aşa cum sunt definite la art. 12419 , obţinute din Romania de persoane juridice rezidente în statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit, dacă beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redevenţelor deţine minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare la persoana juridică romană, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se incheie la data plăţii dobanzii sau redevenţelor."

Norme metodologice:

[...]

"914 . In aplicarea prevederilor art. 117 lit. j) condiţia privitoare la perioada minimă de deţinere de 2 ani va fi înţeleasă luandu-se în considerare hotărarea Curţii Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C - 291/94 şi C - 292/94 şi anume:

Dacă la data plăţii, perioada minimă de deţinere de 2 ani nu este încheiată, scutirea prevăzută în Codul Fiscal nu se va acorda.

In situaţia în care, persoana juridică romană, respectiv sediul permanent din Romania pot face dovada că perioada minimă de deţinere a fost îndeplinită după data plăţii, persoana juridică romană respectiv sediul permanent din Romania pot cere restituirea impozitelor plătite în plus."

13. Punctul 10 alineatele (1) si (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins :

"(1) In înţelesul acestui paragraf, dobanzile scutite de impozit sunt cele generate de instrumente/titluri de creanţă emise de societăţile comerciale romane înfiinţate potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Piaţa de valori mobiliare reglementată, pentru care se aplică prevederile art. 117 lit. c) din Codul fiscal este cea reglementată de autoritatea în domeniu a statului în care se află această piaţă."

14.  La punctul 12, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10) cu următorul cuprins:

"(10) In situaţia în care pentru acelaşi venit sunt cote diferite de impunere în legislaţia internă, legislaţia comunitară sau in convenţiile de evitare a dublei impuneri se aplică cota de impozit mai favorabilă."

15.  La punctul 15 , alineatele (1), (11 ) si (12 ) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Nerezidenţii care au realizat venituri din Romania pentru a beneficia de prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri vor depune, în momentul realizării venitului, la plătitorul de venituri originalul certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la pot. (13) alin. (1), tradus şi legalizat de organul autorizat din Romania.

(11 ) Pană la prezentarea certificatului de rezidenţă fiscală sau a documentului prevăzut la pct. (13) alin. (1), se aplică prevederile titlului V din Codul fiscal.

(12 ) După prezentarea certificatului de rezidenţă fiscală sau a documentului prevăzut la pct. (13), alin. (1) se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripţie, în condiţiile în care certificatul de rezidenţă fiscală menţionează că beneficiarul venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în statul contractant cu care este încheiată convenţia de evitare a dublei impuneri, pentru toată perioada în care s-au realizat veniturile din Romania. Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de rezidenţă. "

16. După punctul 15 se introduce un nou punct, pct. 151 , cu următorul cuprins :

Codul fiscal:

[...]

Declaraţii anuale privind reţinerea la sursă

(1) Plătitorii de venituri care au obligaţia să reţină la sursă impozitul pentru veniturile obţinute de contribuabili din Romania trebuie să depună o declaraţie la autoritatea fiscală competentă pană la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care s-a plătit impozitul.

Norme metodologice:

„151 Declaraţia depusa de plătitorii de venituri care au obligaţia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obţinute de nerezidenti din Romania, are conţinutul din anexa de mai jos:

ANEXA:

DECLARAŢIE INFORMATIVA PRIVIND IMPOZITUL REŢINUT SI PLĂTIT PENTRU VENITURILE CU REGIM DE REŢINERE LA SURSA/VENITURI SCUTITE, PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI

Anul_________

A.DATE DE IDENTIFICARE ALE PLĂTITORULUI DE VENIT

Denumire/Nume,prenume                         Cod de identificare fiscala/CNP

|_________________________________|__|______________________|

Adresa:

Judeţ                                          Sector       Localitate

|________________________|______|___________________________|

Strada                            Nr.           Bloc        Scara        Etaj        Ap.

|_________________|______|________|________|_______|__________|

Cod postal                   Telefon                      fax                        E-mail

|______________|_____________|____________|__________________|

B.DATE DE IDENTIFICARE A BENEFICIARULUI DE VENIT NEREZIDENT

Nr. Crt.	Denumirea statului de rezidenta al beneficiarului de venit	Denumire/Nume, prenume	Date de identificare a beneficiarului de venit nerezident

C.DATE     INFORMATIVE     PRIVIND     IMPOZITUL     REŢINUT     LA SURSA/VENITURI SCUTITE PE BENEFICIARI DE VENIT NEREZIDENTI

__________________________________________

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals in acte publice,

declar ca datele 'înscrise in acest formular sunt

corecte si complete.

Nume, prenume________________                 Semnătura si stampila

Funcţia               _______________

_______________________________________________________________

Loc rezervat organului fiscal                 Număr de înregistrare   __________

                                                                  Data                              __________

Declaraţia se completează in doua exemplare :

Originalul se depune la organul fiscal in a cărui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al plătitorului de venit. Copia se păstrează de către plătitorul de venit »

17. La punctul 17 , alineatul (1) se modifica si va avea următorul cuprins:

„(1) Certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenţi se eliberează de către organul fiscal teritorial în raza căruia plătitorul de venit este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe , pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de plătitorul de venit în numele acestuia."

18.Dupa punctul 23 se introduce un nou punct, pct. 24, cu următorul cuprins:

"Codul fiscal

Definiţia întreprinderii, întreprinderii asociate şi a sediului permanent

Art. 12420   - In sensul prezentului capitol:

a) termenul întreprindere a unui stat membru înseamnă orice întreprindere:

[...]

(iii) care este supusă unuia dintre următoarele impozite, fără a fi scutită de impozit, sau unui impozit care este identic ori, în esenţă, similar şi care este stabilit după data de intrare în vigoare a prezentului articol, în plus sau în locul acelor impozite existente:

- impozitul societăţilor/vennootschapsbelasting, în Belgia;

- selskabsskat, în Danemarca;

- Korperschaftsteuer, în Germania;

- phdros eisodematos uomikou prosopon, în Grecia;

- impuesto sobre sociedades, în Spania;

- impot sur les societes, în Franţa;

- corporation tax, în Irlanda;

- imposta sul reddito delle persone giuridiche, în Italia;

- impot sur le revenu des collectivites, în Luxemburg;

- vennootschapsbelasting, în Olanda;

- Korperschaftsteuer, în Austria;

- imposto sobre o rendimento da pessoas colectivas, în Portugalia;

- vhteisoien tulovero/în komstskatten, în Finlanda;

- statlîn g în komstskatt, în Suedia;

- Corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

- dan z prijmu pravnickych osob, în Republica Cehă;

- tulumaks, în Estonia;

- phdros eisodematos, în Cipru;

- uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;

- pelno mokestis, în Lituania;

- tarsasagi ado, în Ungaria;

- taxxa fuq 1-incoine, în Malta;

- todatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;

- davek od dobicka praznih oseb, în Slovenia;

- dan z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;

- impozitul pe profit, în Romania;"

Norme metodologice:

"24. In cazul Bulgariei tipul de impozit la care este supusă o întreprindere este

19. După punctul 24 se introduce un nou punct, punctul 25   cu următorul

cuprins:

"Codul fiscal Lista societăţilor acoperite de prevederile art. 12420   lit. a) pct. (iii)

Art. 12426     Societăţile acoperite de prevederile art. 12420   lit. a) pct. (iii) sunt următoarele:

[...]

Norme metodologice:

"25.   In cazul Romaniei, întreprinderile pentru care sunt aplicabile prevederile capitolului IV sunt:

- societăţi în nume colectiv

- societăţi în comandită simplă

- societăţi pe acţiuni

- societăţi în comandită pe acţiuni

- societăţi cu răspundere limitată.

In   cazul   Bulgariei,   întreprinderile   pentru   care   sunt  aplicabile   prevederile capitolului IV sunt:

20. După punctul 25 se introduce un nou punct, punctul 26 cu următorul

cuprins:

"Codul fiscal:

Prevederi generale

Art. 12428

[...]

(3) Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt în prezent, în mod special:

[..]”

Norme metodologice:

"26. In cazul Romaniei, impozitele la care sunt aplicabile prevederile Capitolului V sunt:

- impozitul pe venit;

- impozitul pe profit;

- impozitul pe veniturile obţinute din Romania de nerezidenţi;

- impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

- impozitul pe clădiri;

- impozitul pe teren.

In   cazul Bulgariei, impozitele la care sunt aplicabile prevederile Capitolului V sunt:

21. După punctul 26 se introduce un nou punct, pct. 27 cu următorul cuprins:

"Codul fiscal:

Prevederi generale

Art. 12428

[...]

(5) Sintagma autoritate competentă înseamnă:

[...]

Norme metodologice:

"27.   In   cazul   Bulgariei   autoritate   competentă   înseamnă

F. Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată" se modifică şi va avea următorul cuprins:

Codul fiscal:

Aplicare teritoriala

Art. 1252 . - (1) In sensul prezentului titlu:

a)  teritoriul unui stat membru înseamnă teritoriul unei ţări conform definiţiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);

b)  comunitate şi teritoriu comunitar înseamnă teritoriul statelor membre conform definiţiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);

c) teritoriu terţ şi stat terţ înseamnă orice teritoriu, altul decat cele definite la alin. (2), (3) şi (4) ca teritoriu al unui stat membru.

(2)  Teritoriul ţării este zona în care se aplică Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, conform definiţiei pentru fiecare stat membru prevăzut la art. 299 al tratatului.

(3)  Următoarele teritorii ale fiecăruia din statele membre de mai jos, care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, se exclud din teritoriul ţării:

a) Republica Federală Germania:

1. Insula Heligoland;

2. teritoriul Busingen;

b) Regatul Spaniei:

1. Ceuta;

2. Melilla;

c) Republica Italiană:

1. Livigno;

2. Campione d'Italia;

3. apele italiene ale Lacului Lugano.

(4) Următoarele teritorii ale fiecăruia din statele membre de mai jos, care fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, se exclud din teritoriul ţării:

a) Regatul Spaniei: Insulele Canare;

b) Republica Franceză: teritoriile din străinătate;

c) Republica Elenă: Muntele Athos.

(5)  Se consideră ca fiind incluse în teritoriile următoarelor state membre teritoriile menţionate mai jos:

a) Republica Franceză: Principatul Monaco;

b) Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: Insula Man;

c)  Republica Cipru: zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord."

Norme metodologice:

1. (1) In sensul art. 1252 din Codul fiscal, teritoriul unui "Stat Membru" reprezintă zona de aplicare a Tratatului de înfiinţare a Comunităţii Economice Europene definită din perspectiva statului respectiv la art. 299 al tratatului excluzand, în ceea ce priveşte statele enumerate în coloana unu, teritoriile enumerate în coloana doi:

Coloana 1 State Membre	Coloana2 Teritorii excluse
Republica Federală a Germaniei	Insula Heligoland şi Teritoriul Busingen
Republica Franceză	Teritoriile din străinătate
Republica Elenă	Muntele Athos
Regatul Spaniei	Ceuta, Melilla, Insulele Canare
Republica Italiană	Livigno Campione d'Italia Apele italiene ale lacului Lugano

(2) Bunurile de origine din teritoriile excluse trebuie importate din perspectiva taxei, chiar dacă unele din aceste teritorii fac parte din teritoriul vamal comunitar.Teritoriile excluse enumerate în coloana doi reprezintă teritorii aparţinand Comunităţii, dar excluse din teritoriul de aplicare al taxei pe valoarea adăugată. Noţiunea de teritoriu terţ include atat teritoriile excluse, cat şi statele terţe Comunităţii.

(3) Insula Man, Principatul Monaco şi zonele aflate sub suveranitatea Mării Britanii şi a Irlandei de Nord de la Akrotiri şi Dhekelia sunt considerate teritorii ale statelor membre, iar operaţiunile cu originea sau destinaţia în:

a)  Insula Man, sunt considerate cu originea sau destinaţia în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

b) Principatul Monaco, sunt considerate cu originea sau destinaţia în Republica Franceză;

c)  zonele aflate sub suveranitatea Marii Britanii şi a Irlandei de Nord de la Akrotiri şi Dhekelia, sunt considerate cu originea sau cu destinaţia în Republica Cipru .

Codul fiscal:

Operaţiuni impozabile

Art. 126. - (1) Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în Romania cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) operaţiunile care, în sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

b)  locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în Romania, în conformitate cu prevederile art. 132 şi 133;

c)   livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1), acţionand ca atare;

d)  livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 127 alin. (2);

(2)  Este, de asemenea, operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în Romania de orice persoană, dacă locul importului este în Romania, potrivit art. 1322.

(3)  Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în Romania, potrivit art. 132 :

a) o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de derogarea prevăzută la alin. (4), care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara Romaniei de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru, şi căreia nu i se aplică prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzările la distanţă;

b)  o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;

c)   o achiziţie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.

(4)  Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operaţiuni impozabile în Romania achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;

b)  valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin norme.

(5)   Plafonul pentru achiziţii intracomunitare prevăzut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru din care se expediază sau se transportă bunurile, a achiziţiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.

(6)   Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevăzută la alin. (4), au dreptul să opteze pentru regimul general prevăzut la alin. (3) lit. a). Opţiunea se aplică pentru cel puţin doi ani calendaristici.

(7) Regulile aplicabile în cazul depăşirii plafonului pentru achiziţii intracomunitare, prevăzut la alin. (4) lit. b), sau al exercitării opţiunii sunt stabilite prin norme.

(8) Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în Romania:

a)  achiziţiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în Romania ar fi scutită conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m);

b)   achiziţia intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operaţiuni triunghiulare de o persoană impozabilă, denumită cumpărător revanzător, care este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru, dar nu este stabilită în Romania, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1.  achiziţia să fie efectuată în vederea realizării unei livrări ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de către cumpărătorul revanzător, persoană impozabilă, care nu este stabilită în Romania;

2.  bunurile achiziţionate de cumpărătorul revanzător să fie transportate de furnizor sau de cumpărătorul revanzător ori de altă persoană, în contul unuia din aceştia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel în care cumpărătorul revanzător este înregistrat în scopuri de TVA, către beneficiarul livrării ulterioare efectuate în Romania;

3.   beneficiarul livrării ulterioare să fie o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în Romania, conform art. 153 sau 1531 ;

4.   beneficiarul livrării ulterioare să fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuată de persoana impozabilă care nu este stabilită în Romania;

c)  achiziţiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, in sensul art. 1522 atunci cand vanzătorul este o persoană impozabilă revanzătoare, care acţionează în această calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, în sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a, sau vanzătorul este organizator de vanzări prin licitaţie publică, care acţionează în această calitate, iar bunurile au fost taxate în statul membru furnizor, conform regimului special, în sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a;

d) achiziţia intracomunitară de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim vamal suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul Romaniei se încheie aceste regimuri sau această procedură pentru respectivele bunuri.

(9) Operaţiunile impozabile pot fi:

a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 140;

b) operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. In prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 143-1441 ;

c)  operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. In prezentul titlu aceste operaţiuni sunt prevăzute la art. 141;

d) importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă, conform art. 142;

e)  operaţiuni prevăzute la lit. a)-c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 152, pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii.

Norme metodologice: