HOTARARE Nr.
849 din 11 august 2010
privind aprobarea stemelor
comunelor Budila, Dragus, Sambata de Sus si Ucea, judetul Brasov
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 623 din 3 septembrie 2010
In temeiul art. 108 din Constituţia României,
republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării
şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Budila,
Drăguş, Sâmbăta de Sus şi Ucea, judeţul Braşov, prevăzute în anexele nr.
1.1-1.4*).
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate
ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.4.
(3) Anexele nr. 1.1-1.4 şi 2.1-2.4 fac parte
integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
*) Anexele nr. 1.1-1.4 sunt reproduse în facsimil.
ANEXA Nr. 1.1
STEMA
comunei Budila, judeţul Braşov
ANEXA Nr. 2.1
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Budila,
judeţul Braşov
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Budila se
compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
In partea superioară, în câmp roşu, se află o acvilă de
argint cu ghearele de aur, ţinând în cioc o mlădiţă de viţă-de-vie de aur,
alcătuită dintr-un ciorchine de strugure şi o frunză.
In partea inferioară, în câmp albastru, se află un
picior de argint cu cizmă de aur şi pinten de argint, străpuns de o săgeată de aur.
Piciorul este încoronat cu o coroană alcătuită din trei fleuroane, şase pietre
roşii şi două perle de argint. In dreapta se află o semilună de argint
conturnată, iar în stânga o stea cu şase raze de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu
un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Acvila cu mlădiţa de viţă-de-vie în cioc reprezintă
elemente din sigiliul vechi al localităţii din anul 1854.
Piciorul săgetat şi aştrii reprezintă elemente din
blazonul familiei Beldi.
Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică
faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA Nr. 1.2
STEMA
comunei Drăguş, judeţul Braşov
ANEXA Nr. 2.2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Drăguş,
judeţul Braşov
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Drăguş se
compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
In partea dreaptă, în câmp roşu, se află un buzdugan de
spice de aur, împodobit cu panglici multicolore.
In partea stângă, în câmp argintiu, se află o pană şi o
călimară de culoare neagră.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu
un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Buzduganul de spice reprezintă un frumos obicei popular
al zonei, care se desfăşoară la sfârşitul seceratului.
Călimara şi pana semnifică viaţa culturală a
localităţii, unde s-a născut memorialistul Ion Codru Drăguşanu, participant la
Revoluţia din anul 1848, vicecăpitan al comitatului Făgăraş şi bunicul matern
al memorandistului Ion Raţiu.
Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică
faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA Nr. 1.3
STEMA
comunei Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov
ANEXA Nr. 2.3
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Sâmbăta de
Sus, judeţul Braşov
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Sâmbăta de Sus
se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu
zimţat (chevron dublu), de argint.
In partea superioară, în câmp de hermină, se află o
cruce treflată de aur.
In vârful scutului, în câmp albastru, se află în
dreapta un soare heraldic, iar în stânga o lună Crai Nou de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu
un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Câmpul de hermină şi crucea treflată fac trimitere la
ctitoria brâncovenească de la Sâmbăta de Sus.
Brâul zimţat reprezintă aşezarea geografică a comunei
la poalele Munţilor Făgăraş.
Cei doi aştri sunt preluaţi din vechile sigilii, din
anul 1851, ale comunelor Sâmbăta de Răsărit şi Sâmbăta Apuseană.
Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică
faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA Nr. 1.4
STEMA
comunei Ucea, judeţul Braşov
ANEXA Nr. 2.4
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Ucea,
judeţul Braşov
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Ucea se compune
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un zid de argint.
In partea superioară, în câmp albastru, se află trei
brazi de argint.
In vârful scutului, în câmp roşu, se află o floare de
colţ de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu
un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Brazii reprezintă bogăţia silvică a zonei.
Zidul sugerează prezenţa unei fortificaţii medievale în
zonă.
Floarea de colţ, specifică zonei, este ocrotită de
lege, fiind monument al naturii.
Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică
faptul că localitatea are rangul de comună.