HOTARARE Nr. 615 din 21 aprilie 2004
pentru aprobarea Strategiei industriei miniere pentru perioada 2004 - 2010
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 411 din 7 mai 2004
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ARTICOL UNIC
Se aproba Strategia industriei miniere pentru perioada 2004 - 2010,
prevazuta in anexa*) care face parte integranta din prezenta hotarare.
------------
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
p. Ministrul de stat,
ministrul economiei si comertului,
Iulian Iancu,
secretar de stat
p. Ministrul finantelor publice,
Neculae Eugeniu Plaiasu,
secretar de stat
Ministrul muncii, solidaritatii
sociale si familiei,
Elena Dumitru
p. Ministrul de stat,
ministrul administratiei si internelor,
Toma Zaharia,
secretar de stat
Ministrul delegat pentru
administratia publica,
Gabriel Oprea
ANEXA 1
STRATEGIA INDUSTRIEI MINIERE
pentru perioada 2004 - 2010
1. Analiza evolutiei industriei miniere si starea actuala a acesteia
1.1 Introducere
Strategia de dezvoltare a industriei miniere promovata inainte de anul 1989
avea la baza conceptul autosustinerii in asigurarea cu resurse minerale a
economiei, in scopul reducerii importurilor.
Rezultatul acesteia a constat in dezvoltarea unui sector minier mai mult
decat ar fi permis potentialul de resurse minerale solide economic exploatabile
de care dispune tara, ocupand direct peste 350.000 persoane si indirect alte
700.000 persoane.
Situatia creata dupa 1989 a impus sustinerea sectorului de catre stat,
pentru aceasta fiind necesar un mare efort bugetar.
In perioada 1990 - 2002, statul a cheltuit pentru sustinerea sectorului
minier, suma de 5.249,5 milioane dolari SUA, asa cum rezulta din tabelul 1:
Tabelul 1
____________________________________________________
| Specificatie | Valoare |
| | (milioane dolari SUA) |
|________________________|___________________________|
| Subventii | 3.403,6 |
|________________________|___________________________|
| Transferuri sociale | 247,0 |
|________________________|___________________________|
| Alocatii de capital | 1.598,9 |
|________________________|___________________________|
|Total | 5.249,5 |
|________________________|___________________________|
La aceasta se adauga pentru perioada respectiva si o pierdere de exploatare
in valoare de 1.270,2 milioane dolari SUA.
Efortul statului pentru sectorul minier, insumand cheltuielile bugetare cu
pierderea din exploatare in perioada 1990 - 2002, se ridica la valoarea de
6.519,7 milioane dolari SUA.
Rezultatele actiunilor de restructurare din aceasta perioada au generat o
serie de noi probleme, care, in principal, sunt:
- scaderea brusca a economiei regiunilor miniere afectate de restructurarea
sectorului;
- amplificarea problemelor sociale in aceste regiuni;
- accentuarea saraciei;
- realizarea unor performante economico-financiare nesatisfacatoare de
catre companiile si societatile miniere.
1.2 Situatia bazei de resurse minerale solide valorificabile in conditiile
interventiei statului
Rezervele geologice care, in diverse stadii de cunoastere pot fi exploatate
in conditiile interventiei statului cu actualele tehnologii miniere, sunt
prezentate in tabelul 2.
Tabelul 2
______________________________________________________________________________
| Substanta | Rezerve geologice| Nivelul interventiei statului
|
| |__________________| |
| | U.M. |Cantitate|
|
|___________________|________|_________|_______________________________________|
|- lignit |milioane| 2800 | redusa, la acordarea de subventii
|
| |tone | | pentru exploatarea in subteran a
|
| | | | transferurilor sociale si, partial,
|
| | | | alocatii de capital |
|___________________|________|_________|_______________________________________|
|- huila |milioane| 900 | majora, prin acordarea de subventii
|
| |tone | | pentru exploatare, transferuri
sociale|
| | | | si alocatii de capital
|
|___________________|________|_________|_______________________________________|
|- minereuri |milioane| 40 | foarte mare, prin acordarea de
|
| auro-argentifere |tone | | subventii pentru exploatare,
|
|___________________|________|_________| transferuri sociale, alocatii de
|
|- minereuri |milioane| 90 | capital si esalonarea datoriilor
catre|
| polimetalice |tone | | furnizorii de energie electrica
|
|___________________|________|_________|
|
|- minereuri |milioane| 900 |
|
| cuprifere |tone | | |
|___________________|________|_________|_______________________________________|
|- sare |milioane| 4000 | fara interventie
|
| |tone | | |
|___________________|________|_________|_______________________________________|
Conditiile geominiere si caracteristicile mineralogice ale zacamintelor din
Romania sunt complexe, iar parametrii privind calitatea se situeaza la limita
inferioara, raportat la calitatea zacamintelor similare exploatate in prezent
pe plan mondial, cu tehnologii performante si cu productivitati de 5 - 12 ori
mai mari.
1.3 Structura sectorului de exploatare a substantelor minerale solide
In acest sector, isi desfasoara activitatea un numar de 12 agenti
economici, din care:
- carbune: 2 companii nationale, respectiv CNLO si CNH
Petrosani
1 societate nationala, respectiv SNC Ploiesti
1 societate comerciala, respectiv S.C. Banat Anina
- minereuri metalifere: 2 companii nationale, respectiv C.N. MINVEST S.A.
Deva si C.N. REMIN S.A. Baia Mare
4 societati comerciale, respectiv S.C. MOLDOMIN
S.A. Moldova Noua, S.C. CUPRUMIN S.A. Abrud, S.C.
Baita S.A. Stei si S.C. Bucovina Min Vatra Dornei
- produse uranifere: 1 companie nationala, respectiv CNU Bucuresti
- sare: 1 societate nationala, respectiv S.N. Sarii
Bucuresti
In prezent, activitatea de extractie se desfasoara in 120 de mine si
cariere, iar cea de preparare in 23 de uzine, asa cum rezulta din tabelul 3:
Tabelul 3
______________________________________________________________________________
| Specificatie | Total | din care:
|
| | |_________________________________________________|
| | | Huila | Lignit | Minereuri | Sare
|
|____________________|_______|___________|____________|_____________|__________|
| Mine | 77 | 12 | 23 | 36 | 6
|
|____________________|_______|___________|____________|_____________|__________|
| Cariere | 43 | - | 38 | 3 | 2
|
|____________________|_______|___________|____________|_____________|__________|
| Uzine de preparare | 23 | 2 | - | 14 | 7
|
|____________________|_______|___________|____________|_____________|__________|
1.4. Starea infrastructurii si a nivelului tehnologic
Este caracterizata, in principal, de:
- reducerea nivelului tehnologic, urmare a:
- uzurii fizice avansate a echipamentului minier (complexe mecanizate
pentru exploatarea carbunelui, combine de inaintare si abataj, echipamente
pentru perforare, echipamente de transport a minereurilor, echipamente pentru
producerea de aer comprimat si de evacuare a apelor, instalatii de aeraj,
echipamente pentru uzinele de preparare, echipamente pentru automatizare si
dispecerizare;
- lipsei echipamentelor performante pentru executarea lucrarilor de
pregatire si deschidere;
- riscului crescut privind securitatea lucratorilor din abataje;
- ramaneri in urma in executarea lucrarilor de investitii pentru punerea in
functiune de noi capacitati, in special in exploatarile la zi de minereuri
cuprifere, cu implicatii asupra capacitatii de productie a unitatii;
- constructii abandonate in incintele miniere, urmare a reducerii
productiei, a numarului de personal si, implicit, a necesarului de spatiu;
- drumuri si accese spre incintele principale si auxiliare degradate.
Exceptie face sectorul lignitului, care se caracterizeaza prin:
- cresterea nivelului tehnologic in cariere, urmare a:
- reabilitarii liniilor tehnologice de cariera si halda;
- dispecerizarea functionarii utilajelor din cariere si a consumului de
energie electrica;
- trecerea la halda interioara in toate carierele de lignit;
- extinderea tehnologiei de haldare directa;
- imbunatatirea infrastructurii carierelor, urmare a:
- crearii de accese facile si sigure spre toate utilajele si lucrarile
tehnologice;
- asigurarii mijloacelor de comunicare sigure si performante;
- amenajarii de incinte cu constructii in stare buna, cu drumuri si
platforme bine intretinute.
1.5 Evolutia productiei si a consumului intern de produse miniere in
perioada 1990 - 2002
Principalii factori care au influentat consumul si productia au fost:
- oscilatia cererii de huila si lignit manifestata prin reducerea, incepand
cu anul 1997, a necesarului de carbune cocsificabil, piata interna solicitand
maxim 3,5 milioane tone/an la o putere calorica de maxim 3.800 kcal/kg, precum
si prin fluctuatia consumului termocentralelor pe lignit;
- diminuarea treptata a sprijinului acordat statului pentru exploatarea
minereurilor complexe si a minereurilor cuproase;
- oprirea de catre Banca Nationala, incepand cu anul 2000, a achizitiei de
aur de pe piata interna;
- reducerea cererii de sare: pe piata interna, ca urmare a restructurarii
industriei chimice, iar pe piata externa, datorita conjuncturii internationale.
Evolutia productiei miniere in perioada 1990 - 2002 este prezentata in
tabelul 4.
Tabelul 4
______________________________________________________________________________
| Produsul | U.M. | 1990 | 1996 | 1997 | 2000 | 2001 | 2002
|
|______________________|_________|_______|_______|_______|_______|______|______|
| Huila neta |mil. tone| 3,9 | 5,3 | 4,3 | 3 | 3,5 | 3,7
|
|______________________|_________|_______|_______|_______|_______|______|______|
| Lignit |mil. tone| 33,7 | 36,5 | 29,1 | 26 | 29,7 | 29,3
|
|______________________|_________|_______|_______|_______|_______|______|______|
| Concentrate cuproase |mii tone | 32,0 | 24,5 | 23,6 | 16,1 | 19,1 | 21,7
|
|______________________|_________|_______|_______|_______|_______|______|______|
| Concentrate zincoase |mii tone | 3,6 | 31,3 | 29,4 | 26,3 | 28,6 | 29,7
|
|______________________|_________|_______|_______|_______|_______|______|______|
| Concentrate plumboase|mii tone | 25,1 | 18,8 | 17,1 | 16,2 | 17,1 | 18,5
|
|______________________|_________|_______|_______|_______|_______|______|______|
| Sare |mii tone | 4,2 | 2,6 | 2,6 | 2,3 | 2,2 | 2,7
|
|______________________|_________|_______|_______|_______|_______|______|______|
Intreaga cantitate de produse miniere realizate in tara pana in anul 1996 a
fost preluata de agentii economici interni.
Urmare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 190/2000, republicata in
2004, privind regimul metalelor pretioase in Romania, cu modificarile
ulterioare si a Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 391/2003,
s-a aprobat exportul de concentrate neferoase si metale pretioase subventionate
si, ca atare, destinatia productiei incepand cu anul 1999 este prezentat
tabelul 5.
Tabelul 5
______________________________________________________________________________
| Anul | U.M. | Total metal | din care, pentru:
|
| | | in
|__________________________________________________|
| | | concentrate | intern | extern
|
| | | |____________________|_____________________________|
| | | | neferoase| aurifere| neferoase| namol | pirite
|
| | | | | | | aurifer|
aurifere|
|______|______|_____________|__________|_________|__________|________|_________|
| 1999 | tone | 61.100 | 23.300 | 2,43 | 37.800 | 0,3 | 0,17
|
|______|______|_____________|__________|_________|__________|________|_________|
| 2000 | tone | 58.500 | 19.900 | 2,42 | 38.600 | 0,18 | -
|
|______|______|_____________|__________|_________|__________|________|_________|
| 2001 | tone | 64.800 | 24.900 | 1,04 | 39.900 | 1,51 | 0,05
|
|______|______|_____________|__________|_________|__________|________|_________|
| 2002 | tone | 58.564 | 18.865 | 0,41 | 39.699 | 1,56 | 0,02
|
|______|______|_____________|__________|_________|__________|________|_________|
Banca Nationala a Romaniei a sistat, din anul 2001, cumpararea aurului
rezultat din prelucrarea concentratelor, respectiv de la agentii economici
autohtoni.
In perioada 1997 - 2002, consumul intern de carbune a cunoscut oscilatii,
evoluand asa cum este prezentat in tabelul 6.
Tabelul 6
______________________________________________________________________________
| Specificatie | U.M. | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002
|
|_____________________|______________|______|______|______|______|______|______|
| Huila energetica | milioane tone| 4,3 | 3,2 | 2,7 | 3,3 | 3,6 | 3,0
|
|_____________________|______________|______|______|______|______|______|______|
| Lignit si carbune | milioane tone| 28,9 | 22,9 | 20,0 | 26,0 | 29,8 | 27,4
|
| brun | | | | | | |
|
|_____________________|______________|______|______|______|______|______|______|
Piata sarii a fost influentata de cererea externa si de evolutiile din
industria sodei, asa cum rezulta din tabelul 7.
Tabelul 7
______________________________________________________________________________
| Produsul | U.M. | | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002
|
|_________________|__________|_______|______|______|______|______|______|______|
| Sare gema | mii tone | intern| 455 | 436 | 402 | 384 | 339 | 321
|
| |
|_______|______|______|______|______|______|______|
| | | extern| 556 | 408 | 470 | 450 | 340 | 366
|
|_________________|__________|_______|______|______|______|______|______|______|
| Sare in solutie | mii tone | intern| 1555 | 1325 | 1281 | 1442 | 1516 | 1529
|
|_________________|__________|_______|______|______|______|______|______|______|
1.6. Cadrul legislativ
Activitatea miniera este reglementata prin Constitutia Romaniei, respectiv,
prin Legea minelor nr. 85/2003.
Aceasta este o lege noua, care modifica legea anterioara in scopul
asigurarii unui cadru imbunatatit, asa cum este cerut de continuarea procesului
de reforma, care sa faciliteze dezvoltarea sectorului privat.
1.7. Cadrul institutional
In baza reglementarilor specifice a fost creat si organizat cadrul
institutional, aceasta constituindu-se in prezent din:
- Ministerul Economiei si Comertului (MEC), institutie publica care
elaboreaza politica Guvernului in domeniul minier si asigura administrarea
proprietatii publice in domeniul resurselor minerale;
- Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de
Reconstructie a Zonelor Miniere (ANDIPRZM), responsabila pentru promovarea
masurilor si actiunilor de atenuare a impactului social produs de
restructurarea sectorului;
- Oficiul Participatiunilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI),
din structura MEC, responsabil pentru privatizarea agentilor economici din
subordinea MEC;
- ANRM, desemnata ca autoritate competenta pentru gestionarea in numele
statului a bazei de resurse minerale ale tarii.
1.8 Situatia realizarii prevederilor din bugetele de venituri si cheltuieli
Veniturile totale realizate in perioada 1990 - 2002 nu au atins nivelele
prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli, asa cum au fost aprobate de
Guvern.
Acestea au fost influentate in principal de nerealizarea veniturilor din
productia vanduta, urmare a necorelarii preturilor de livrare cu cursul
leu/dolar SUA pentru carbune si a oscilatiilor preturilor metalelor la bursele
externe pentru metalele pretioase neferoase.
Cheltuielile totale inregistrate in anul 2002 si in anii anteriori depasesc
prevederile din bugetele de venituri si cheltuieli ale companiilor/societatilor
miniere, cu exceptia CNLO Targu Jiu, SNS Bucuresti si CNU Bucuresti.
1.9 Situatia pierderilor
Companiile/societatile miniere au inregistrat constant, in anii anteriori
si in anul curent pierderi peste nivelul subventiilor la activitatea de
exploatare.
Pierderile totale au fost influentate de cheltuielile exceptionale generate
de penalitatile si majorarile calculate de institutiile la care
companiile/societatile miniere au obligatii neachitate aferente bugetului de
stat, bugetelor locale, bugetului de asigurari de sanatate si fondurilor
speciale neachitate, care, pentru anul 2002, se ridica la suma de 3.570,3
miliarde lei.
Ca atare, toate companiile miniere se inregistreaza cu pierderi pe total
activitate, in timp ce pentru activitatea de exploatare, CNLO, CNH si SNC sunt
singurele companii care au inregistrat profit in mod constant.
Masurile adoptate in anul 2002 au condus ca la data de 30.09.2002, comparativ
cu aceeasi perioada a anului anterior, pierderile de exploatare la care se
adauga subventiile si transferurile sa se reduca cu 20 - 25%, asa cum rezulta
din tabelul 8.
Tabelul 8
______________________________________________________________________________
| Specificatie | U.M. | 2000 | 2001 | 2002
|
|______________________________|____________|__________|___________|___________|
| Pierderi totale, din care: |milioane lei| 9.754.244| 11.230.613|
12.320.244|
|______________________________|____________|__________|___________|___________|
| Pierderi aferente |milioane lei| 1.392.590| 5.782.314|
6.065.524|
| activitatii de exploatare | | | |
|
|______________________________|____________|__________|___________|___________|
1.10 Situatia obligatiilor neplatite de catre companiile/societatile
miniere la 31.12.2002
Companiile miniere inregistreaza obligatii neonorate in valoare de
41.505.986 milioane lei, din care 18.294.373 milioane lei datorii efective, iar
23.211.613 milioane lei majorari si penalitati. Din total obligatii, 88,96%
reprezinta datorii catre bugetul de stat, bugetele locale, bugetul de asigurari
sociale de stat si fondurile speciale, iar 11,04% catre furnizori.
Din totalul obligatiilor catre furnizori, 4.583.675 milioane lei,
reprezentand 69,88% sunt datorii pentru energia consumata si neplatita.
Problema datoriei catre furnizorul de energie electrica este o problema de
strategie majora, pentru rezolvarea careia este necesara o decizie politica.
1.11 Situatia investitiilor
In administrarea investitiilor s-au inregistrat urmatoarele aspecte:
- alocatiile de capital pentru investitii prevazute in bugetele de venituri
si cheltuieli au asigurat in medie 35% din necesarul solicitat de companiile de
minereuri si de CNH Petrosani;
- investitiile din surse proprii au asigurat circa 10% din necesar, cu
exceptia CNLO, unde acestea au acoperit peste 80% din necesarul fundamentat de
companie;
- distribuirea resurselor pentru investitii nu a acoperit cele mai
stringente nevoi.
Companiile miniere s-au incadrat in fondul de salarii programat prin
bugetul de venituri si cheltuieli, acesta evoluand in perioada 2000 - 2002 conform
specificatiilor din tabelul 9.
Tabelul 9
______________________________________________________________________________
| Specificatie | U.M. | 2000 | 2001 | 2002
|
|__________________________|______________|___________|___________|____________|
| Cheltuieli cu personalul | milioane lei | 5.411.677 | 7.996.075 | 10.947.733
|
|__________________________|______________|___________|___________|____________|
| Fond salarii | milioane lei | 4.162.829 | 6.730.504 | 8.392.298
|
|__________________________|______________|___________|___________|____________|
| Salarii nete | milioane lei | 2.497.784 | 4.666.304 | 5.794.929
|
|__________________________|______________|___________|___________|____________|
1.12 Productivitatea muncii
Productivitatea muncii in industria miniera a cunoscut o crestere in
perioada 1997 - 2002, dupa cum rezulta din tabelul 10.
Tabelul 10
______________________________________________________________________________
| Specificatie | U.M. | Anul
|
| |
|________________________________________|
| | | 1997 | 1998 | 1999 | 2000 | 2001 | 2002|
|_______________________|_____________|______|______|______|______|______|_____|
| Productivitatea muncii|mii USD/om an| 4,84 | 6,69 | 5,50 | 6,61 | 7,14 |
8,12|
|_______________________|_____________|______|______|______|______|______|_____|
1.13 Personalul din companiile si societatile miniere
Situatia pe varste a personalului din companiile si societatile miniere la
31.12.2002 este prezentata in tabelul 11.
Tabelul 11
______________________________________________________________________________
| Specificatie | U.M. | Total | din care, cu varsta:
|
| | |
|_________________________________________|
| | | | sub 25 | 26 - 35 | 36 - 45 | peste 45
|
|______________|___________|_________|__________|_________|_________|__________|
| Lignit | nr. pers. | 24.000 | 1.202 | 9.190 | 10.237 | 3.371
|
|______________|___________|_________|__________|_________|_________|__________|
| Huila | nr. pers. | 18.405 | 732 | 7.351 | 7.528 | 2.794
|
|______________|___________|_________|__________|_________|_________|__________|
| Minereuri | nr. pers. | 23.730 | 532 | 7.955 | 12.169 | 3.074
|
|______________|___________|_________|__________|_________|_________|__________|
| Sare | nr. pers. | 2.697 | 79 | 927 | 919 | 772
|
|______________|___________|_________|__________|_________|_________|__________|
| Total | nr. pers. | 68.832 | 2.545 | 25.423 | 30.853 | 10.013
|
|______________|___________|_________|__________|_________|_________|__________|
Structura pe sexe si categorii de personal se prezinta in tabelul 12.
Tabelul 12
______________________________________________________________________________
|Specificatie | U.M. | Total | Total personal | din total personal
|
| |
|personal|_________________|_________________________|
| | | |barbati | femei | TESA | muncitori
|
| | | | | |
|_________________|
| | | | | | | Total |din
|
| | | | | | | |care,
in|
| | | | | | |
|subteran|
|_____________|___________|________|________|________|_______|________|________|
| Lignit | nr. pers. | 24.000 | 20.850 | 3.150 | 3.316 | 20.682 | 6.559
|
|_____________|___________|________|________|________|_______|________|________|
| Huila | nr. pers. | 18.405 | 15.546 | 2.859 | 1.802 | 16.603 | 7.508
|
|_____________|___________|________|________|________|_______|________|________|
| Minereuri | nr. pers. | 23.730 | 20.065 | 3.665 | 2.327 | 21.403 | 10.394
|
|_____________|___________|________|________|________|_______|________|________|
| Sare | nr. pers. | 2.697 | 2.220 | 477 | 449 | 2.250 | 499
|
|_____________|___________|________|________|________|_______|________|________|
| Total | nr. pers. | 68.832 | 58.681 | 10.151 | 7.894 | 60.938 | 24.960
|
|_____________|___________|________|________|________|_______|________|________|
Din datele prezentate rezulta urmatoarele concluzii:
- varsta medie de 38 ani, relativ scazuta, face ca numarul persoanelor care
pot parasi unitatile pe cai naturale in perspectiva urmatorilor trei ani sa fie
foarte redus;
- concentrarea majoritatii persoanelor pe un interval de varsta cuprins
intre 35 - 45 ani, urmare a incetinirii ritmului angajarilor sau chiar al
sistarii acestora;
- existenta a 10.151 femei, numar relativ mare raportat la specificul
activitatii, ceea ce face ca un procent important al acestora sa fie plasat in
locuri de munca cu conditii deosebite.
Nivelul pregatirii angajatilor companiilor/societatilor miniere se prezinta
in tabelul 13.
Tabelul 13
______________________________________________________________________________
| Compania/Societatea | Pregatire de baza| Pregatire medie | Pregatire
|
| | | | superioara
|
|
|__________________|__________________|__________________|
| | Nr. | % | Nr. | % | Nr. | %
|
| | angajati | | angajati | | angajati |
|
|_____________________|__________|_______|__________|_______|__________|_______|
| S.C. Banat Anina | 663 | 70,2 | 235 | 25,9 | 46 | 4,9
|
|_____________________|__________|_______|__________|_______|__________|_______|
| S.C. MOLDOMIN S.A. | 1398 | 68,5 | 532 | 26,1 | 111 | 5,4
|
|_____________________|__________|_______|__________|_______|__________|_______|
| CNLO Tg. Jiu | 10733 | 57,9 | 5900 | 31,8 | 1918 | 10,3
|
|_____________________|__________|_______|__________|_______|__________|_______|
| REMIN Baia Mare*) | 4827 | 50,1 | 3924 | 40,7 | 887 | 9,2
|
|_____________________|__________|_______|__________|_______|__________|_______|
| SNC Ploiesti | 2428 | 40,5 | 3145 | 52,4 | 425 | 7,1
|
|_____________________|__________|_______|__________|_______|__________|_______|
| MINVEST Deva*) | 3330 | 35,0 | 5769 | 58,9 | 595 | 6,1 |
|_____________________|__________|_______|__________|_______|__________|_______|
| CNH Petrosani | 5376 | 31,7 | 10126 | 59,7 | 1523 | 9,0
|
|_____________________|__________|_______|__________|_______|__________|_______|
*) In cadrul REMIN este cuprinsa si societatea Bucovina Min S.A.;
*) In cadrul MINVEST sunt cuprinse si societatile Baita S.A. si Cuprumin
S.A.
Se constata o rata mare a personalului care are numai studiile de baza,
aceasta fiind maxima la S.C. Banat Anina S.A. si minima la CNH Petrosani.
Aceasta situatie arata ca o prima si urgenta masura in sarcina operatorilor
minieri este aceea de organizare a cursurilor de pregatire pentru intreg
personalul, avand ca obiective: (i) informarea acestuia despre situatie si
sansele minelor in care lucreaza de a exista; (ii) posibilitatile existente de
a-si gasi noi locuri de munca; (iii) meseriile care se cauta pe piata muncii.
2. Principalele obiective ale strategiei sectorului minier
Ca raspuns la situatia creata in economie, Guvernul, prin strategia
elaborata, isi propune sa atinga urmatoarele obiective majore:
2.1 Abordarea activitatii in industria miniera pe baze comerciale, care
vizeaza:
- valorificarea produselor miniere in conditiile pietei libere, la
concurenta cu orice alti furnizori interni sau externi;
- reconsiderarea perimetrelor de exploatare, in vederea concentrarii
extractiei pe zonele cele mai productive;
- realizarea productiei miniere la costuri competitive;
- optimizarea numarului de personal si a salarizarii acestuia, astfel incat
exploatarile sa functioneze eficient;
- modernizarea, reabilitarea si retehnologizarea minelor viabile si cu
conditii de viabilizare, astfel incat sa faciliteze transferul licentelor de
exploatare catre operatori privati.
2.2 Reducerea implicarii directe a Guvernului prin atragerea treptata de
investitii din sectorul privat, avand in vedere:
- restructurarea capacitatilor de productie si imbunatatirea performantelor
tehnologice, oprirea activitatii si inchiderea minelor neviabile;
- diminuarea treptata a subventiilor pana la eliminarea acestora in anul
2007 in sectorul minereuri si lignit;
- acordarea de subventii sectorului de huila, in conditiile stabilite prin
Directiva 1407/23.07.2002/C.E.;
- eliminarea subventiilor pentru protectia sociala a personalului angajat
in industria miniera pana in anul 2007;
- privatizarea minelor viabile sau cu conditii de viabilizare pentru
asigurarea surselor de finantare necesare dezvoltarii si modernizarii acestora;
- dezvoltarea parteneriatului stat-privat;
- promovarea unui management orientat catre piata si eficienta economica.
2.3 Desfasurarea activitatilor miniere in conditii de protectie a mediului,
care urmareste:
- inventarierea distrugerilor de mediu produse de activitatea miniera in
perioada anterioara acordarii licentei de exploatare, in vederea asumarii de
catre Guvern a responsabilitatilor ce decurg din aceasta, pana la momentul
acordarii concesiunii;
- evaluarea impactului potential produs asupra mediului de catre
activitatea din sectorul minier, in vederea stabilirii obligatiilor ce revin
operatorilor minieri cu capital de stat si titularilor de licenta privati;
- elaborarea manualului de protectie a mediului in industria miniera, in
vederea asigurarii cadrului care sa dea certitudinea promovarii unui management
de mediu la standarde europene;
- elaborarea si promovarea manualului de inchidere a minelor pentru
sectorul privat, in vederea asigurarii cadrului care sa garanteze
responsabilitatea titularilor de licenta privati fata de mediu si sociale ce le
revin in procesul de inchidere a minelor.
- perfectionarea si completarea cadrului institutional si de reglementari,
care sa asigure monitorizarea indeplinirii responsabilitatilor ce revin
titularilor de licenta in domeniul mediului si fata de societate.
2.4 Atenuarea problemelor sociale determinate de inchiderea minelor
neeconomice si revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate, avand in
vedere:
- promovarea dialogului individual si colectiv pentru informarea
angajatilor cu privire la situatia si perspectiva unitatii in care lucreaza;
- consultarea personalului afectat asupra celor mai potrivite forme de
protectie sociala ce urmeaza a fi adoptate;
- promovarea unor forme de instruire pentru personalul angajat in vederea
maririi sanselor acestuia pe piata muncii;
- derularea de programe pentru lucrari comunitare, avand ca scop ocuparea
temporara a persoanelor disponibilizate;
- protectia sociala a persoanelor disponibilizate cu sanse minime in
gasirea unui loc de munca;
- reutilizarea spatiilor si activelor devenite disponibile prin inchiderea
minelor.
2.5 Prioritati ale strategiei
Situatia sociala creata in regiunile miniere, pe de o parte de
disponibilizarile masive din perioada 1997 - 1999, iar pe de alta parte de
lipsa unor sectoare complementare alternative activitatii miniere, necesita
aplicarea unui management corespunzator acesteia.
Situatia economico-financiara a companiilor/societatilor miniere
proprietate de stat a continuat sa se degradeze, sa inregistreze pierderi peste
nivelul subventiilor, arierate la furnizorul de energie electrica, obligatii
neachitate la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat de stat,
bugetele locale si bugetele fondurilor speciale.
Managementul economic si financiar deficitar a condus la: (i) conditii de
siguranta si sanatate necorespunzatoare; (ii) controlul deficitar al productiei
la nivelul abatajelor; (iii) practici de exploatare ineficiente, care conduc la
productivitate scazuta; (iv) exces de personal si in special folosirea
ineficienta a personalului, ca personal neproductiv si la suprafata minei; (v)
slaba motivare a personalului; (vi) rezistenta in fata schimbarii; (vii) lipsa
viziunii de perspectiva a conducerii.
Actiunile prezentate detaliat in strategie sunt orientate pe termen scurt,
mediu si lung si, in functie de prioritati, au fost selectate in baza
urmatorilor factori:
- necesitatea de restructurare a capacitatilor de productie si
economico-financiare ale companiei;
- eliminarea pierderilor financiare si reducerea gradului subventiilor,
pana la eliminarea acestora;
- potential pentru crearea rapida de locuri de munca;
- posibilitatea atragerii de fonduri pentru aceste actiuni;
- capacitatea locala existenta pentru implementare eficienta;
- viteza cu care se vor implementa actiunile.
2.6 Conditionalitati in procesul de implementare a strategiei
Exista o interconditionalitate fundamentala intre strategia nationala
pentru dezvoltarea sectorului minier, strategia energetica si strategia de
dezvoltare regionala a zonelor miniere afectate de restructurare, deoarece:
- energia electrica produsa in termocentralele care folosesc carbune va
reprezenta in perspectiva anilor 2003 - 2020 circa 33 - 35% din totalul
energiei electrice produse in Romania, acest fapt fiind determinat in principal
de necesitatea mentinerii unei surse de purtatori primari de energie la
indemana Guvernului, de politica de modernizare a centralelor consumatoare de
carbune promovata de Ministerul Economiei si Comertului;
- resursele financiare din ce in ce mai limitate ale bugetului de stat
pentru sustinerea unor activitati miniere nerentabile;
- un numar de 155 localitati din regiunile miniere depind in proportie mai
mare de 50% de veniturile asigurate din activitatea miniera desfasurata pe aria
geografica a acestora;
- afecteaza direct situatia sociala si materiala a 68.000 persoane angajate
in activitatea miniera, precum si indirect a peste 150.000 persoane din ramuri
de activitate conexe si colaterale;
- influenteaza negativ situatia sociala a peste 50.000 de tineri din zonele
miniere afectate, urmare a influentei nefavorabile produse asupra economiilor
regiunilor respective.
Implementarea in corelare a programelor preconizate pentru realizarea
reformei in sectorul minier, punerea industriei miniere pe baze comerciale,
privatizarea unitatilor viabile si cu conditii de viabilizare, reconstructia
economica si sociala a regiunilor miniere afectate si protectia sociala a
personalului afectat sunt conditionate de asigurarea cadrului de reglementare
adecvat, a surselor de finantare si a institutiilor responsabile cu
implementarea strategiei.
Elaborarea si promovarea pana la finalul anului 2004 a unei reglementari
care sa asigure cadrul pentru adaptarea sectorului minier la functionarea in
conditiile economiei de piata si a drepturilor si obligatiilor comunitatilor
miniere constituie una dintre conditiile prioritare ale procesului de
implementare.
3. Politici, instrumente si resurse necesare pentru realizarea
principalelor obiective ale strategiei sectorului minier
Pentru ca Guvernul sa isi aduca la indeplinire aceasta misiune, este
necesara adoptarea unor politici care sa ii permita sa intervina prin masuri
legislative si de reglementare si prin alocare de fonduri orientate, cu precadere,
catre finantarea actiunilor pentru implementarea acestora.
3.1. Politici privind reconsiderarea structurilor institutionale si a
capacitatilor existente in sectorul minier
Performantele economice ale industriei miniere din Romania arata ca activitatea
operatorilor din minerit in domeniul carbunelui brun, huilei si minereurilor
neferoase este neeconomica, fapt pentru care trebuie reconsiderate capacitatile
existente in sensul opririi activitatii si inchiderii minelor neviabile si
concentrarii efortului financiar pentru modernizarea minelor cu perspectiva de
a deveni viabile si cu functionare fara pierderi.
Masura 1: Reducerea graduala a rolului statului prin eliminarea implicarii
in activitatile neminiere si de explorare si exploatare
Reducerea rolului statului in industria miniera presupune inlocuirea
treptata a atributiilor acestuia de administrare si finantare cu cele de
reglementare, control si beneficiar de taxe si redevente, prin:
- eliminarea, pana in anul 2006, a finantarii din bugetul de stat a
lucrarilor de explorare geologica, urmand ca riscul explorarii sa fie asumat de
catre titularii licentelor de explorare;
- finantarea de catre stat numai a <<Programului National de
Cercetare Geologica>> (prospectiuni) pentru asigurarea informatiilor
geologice structurale;
- sistarea alocarii fondurilor de investitii si a lucrarilor de pregatire
la cele mai neprofitabile mine;
- promovarea documentatiei pentru aprobarea inchiderii insotita de
<<programul de protectie sociala a personalului>>;
- oferirea pentru privatizare a carierelor de cupru si a celor mai bune
mine subterane;
- oferirea spre privatizare a tuturor minelor ce urmeaza a fi inchise, daca
au sanse de reabilitare.
Masura 2: Revizuirea cadrului de legi si reglementari in vederea
perfectionarii acestuia
Promovarea Strategiei Industriei Miniere, precum si implementarea acesteia
impune adoptarea unui set de reglementari de natura legislativa si
organizatorica, avand ca obiective principale:
- adaptarea activitatii din industria miniera la economia de piata, a
drepturilor si obligatiilor comunitatilor miniere, care nu abordeaza in mod
unitar urmatoarele aspecte:
- aprobarea metodologiilor pentru restructurarea financiara, restructurarea
personalului si privatizarea operatorilor minieri organizati ca societati
comerciale;
- aprobarea programelor de restructurare pentru fiecare companie/societate,
elaborate in baza reglementarilor privind adaptarea industriei miniere la
economia de piata, a drepturilor si obligatiilor comunitatilor miniere;
- numirea membrilor comisiei interministeriale abilitate in baza hotararii
de guvern pentru aprobarea strategiei;
- crearea cadrului institutional care sa asigure implementarea strategiei;
- gestionarea deseurilor miniere conform angajamentelor asumate prin
Documentul de pozitie al Romaniei privind aderarea la Uniunea Europeana,
Capitolul 22 - Protectia Mediului;
- ratificarea unui nou Acord de imprumut pentru finantarea programului de
restructurare.
Masura 3: Intarirea capacitatii administrative a institutiilor publice
implicate in monitorizarea strategiei, politicilor si actiunilor de
restructurare a sectorului
Institutiile publice implicate in prezent in administrarea si monitorizarea
activitatilor miniere nu dispun inca de suficienta experienta corespunzatoare
rezolvarii problemelor pe care le genereaza industria miniera in prezent si in
viitorul apropiat si au experienta limitata in relatia cu sectorul privat care,
in conceptia strategiei, trebuie sa devina factorul cel mai important in
reabilitarea si modernizarea industriei miniere.
In acest sens, sunt necesare:
- reconsiderarea personalului existent;
- asigurarea personalului calificat, cunoscator al problemelor din sector;
- instruirea personalului angajat in aceste institutii, corespunzator
procedurilor si exigentelor impuse de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana;
- institutionalizarea unui sistem de informare si comunicare cu celelalte
institutii publice implicate in procesul de reforma al industriei miniere;
- finantarea si optimizarea achizitiei de echipamente, a dotarilor
corespunzatoare si a logisticii necesare punerii in functiune a acestora.
3.2 Politici privind eliminarea pierderilor financiare in sectorul minier
Performantele industriei miniere din Romania arata urmatoarele:
- activitatea operatorilor minieri cu capital de stat din sectorul huilei,
al carbunelui brun si al mineralelor este neeconomica, statul fiind obligat sa
aloce importante resurse financiare pentru subventionarea operatiunilor de
exploatare a lucrarilor de investitii, precum si pentru transferuri sociale;
- operatorii minieri cu capital de stat inregistreaza un volum mare de
pierderi din activitatea de exploatare, care pot ajunge pana la de doua ori
suma alocata pentru subventii.
Aceasta impune luarea de masuri care sa conduca la reducerea treptata a
pierderilor, inclusiv a subventiilor, pana la eliminare.
Masura 1: Restructurarea capacitatilor de productie si imbunatatirea
performantelor tehnologice
Guvernul va trece la restructurarea capacitatilor de productie, ritmul si
masurile adoptate fiind stabilite prin luarea in considerare a urmatorilor
factori:
- eliminarea subventiilor pentru sectoarele de minereuri si carbune brun
incepand cu anul 2007;
- directiva 1407/2002/C.E. permite tarilor membre ca exploatarea huilei
energetice sa fie subventionata pana in anul 2010;
- reconsiderarea normei de subventionare pentru huila de la tona bruta la
kcalorie;
- diminuarea treptata a pierderilor de exploatare si apoi a subventiei,
prin reabilitarea tehnica si tehnologica a minelor din structura CNH;
- reconsiderarea normei de subventionare la minele aurifere, prin trecerea
de la metal in concentrat la metal valorificat;
- reconsiderarea perimetrelor de exploatare, in vederea concentrarii
activitatii in zonele cele mai productive si dirijarea, incepand cu anul 2003,
a alocatiilor bugetare de capital (fonduri pentru investitii) numai catre
zonele cu sanse de reabilitare si/sau de privatizare;
- corelarea pretului huilei energetice negociat la paritatea celui de
import, respectiv 65 dolari SUA/tona, corectat cu raportul de calitate (puterea
calorifica a carbunelui importat, de 6000 kcal/kg, raportat la puterea
calorifica a huilei din Valea Jiului, de 3800 kcal/kg);
- dispersia efortului social determinat de restructurarea capacitatilor pe
o perioada de timp data, astfel incat efectele produse sa fie cat mai
suportabile pentru personalul afectat.
Pentru imbunatatirea performantelor tehnologice, se va actiona prin:
- redistribuirea subventiilor de la minele care se inchid spre minele
ramase in functiune, asigurand pentru acestea posibilitatea de a-si achita toti
furnizorii, inclusiv pentru energia electrica consumata;
- mentinerea la un nivel constant, in perioada 2004 - 2006, a volumului
alocatiilor de la buget pentru activitatea de productie, alocatii de capital si
transferuri sociale corespunzator nivelului realizat in anul 2003,
reactualizat;
- responsabilizarea actionarului in elaborarea si aprobarea programelor de
reforma, in scopul folosirii cu eficienta a resurselor financiare alocate prin
buget, asigurand in acest fel pregatirea privatizarii operatorilor minieri;
- alocarea de resurse financiare conform schemei prezentate anterior se va
face numai pe baza de programe de reforma elaborate pentru fiecare unitate
beneficiara;
- implementarea masurilor din programele de reforma si din planurile de
actiuni pentru privatizare, asa cum vor fi aprobate prin acestea;
- acordarea de stimulente pentru incurajarea crearii de societati cu
capital mixt si de parteneriate public-private pentru operarea carierelor de
minereuri neferoase, ca mijloc de reducere ulterioara a costurilor de productie
si de sustinere cu investitii a dezvoltarii acestora, in baza unor programe de
dezvoltare aprobate prin lege;
- elaborarea unui program de reforma pentru sectorul exploatarii uraniului,
corelat cu obiectivele <<Programului Energetic Nuclear>> si cu
constrangerile de pe piata externa privind pretul si cheltuielile aditionale
pentru achizitionarea combustibilului nuclear, in functie de care se vor
stabili capacitatile care raman in functiune si costurile necesare modernizarii
si reabilitarii instalatiilor existente, precum si sursele de finantare ale
acestora;
- organizarea de societati comerciale avand drept unic actionar
compania/societatea miniera pentru executia de lucrari de investitii in
subteran, de pregatire, intretinere, montaj echipamente, manipulare a
carbunelui in incinte si incarcare in vagoane, transport cale ferata uzinala,
gospodarire si administrare grupuri sociale, activitatea de preparare,
executarea de lucrari de intretinere echipamente si utilaje in cariere,
evacuare de ape in cariera;
- asocierea in participatiune a societatilor comerciale avand drept unic
actionar companiile/societatile miniere, organizate pentru executia de lucrari
de prestatii, cu societati private specializate, pentru atragerea urgenta in
sector a unui surplus de resurse financiare furnizate de capitalul privat.
Masura 2: Inchiderea minelor neviabile
Procesul de inchidere a minelor derulat pana in prezent a avut ca obiectiv
executarea de lucrari la minele oprite inca din anii 1997 - 1998, urmare a
disponibilizarilor masive din anii respectivi.
Specifica procesului de inchidere ce se va derula in perioada de operare a
prezentei strategii, este inceperea executiei cu prioritate a lucrarilor de
inchidere, precum si a celor de refacere a mediului, imediat dupa oprirea
activitatii minelor cuprinse in acest program.
Experienta de pana acum a demonstrat ca lucrarile de conservare a minelor,
in perioada de la aprobarea hotararii de guvern pentru inchidere si conservare si
punerea acestora la dispozitia contractorilor care executa lucrarile de
inchidere, au necesitat cheltuieli de circa 600 miliarde lei, in timp ce pentru
inchiderea propriu-zisa a minelor s-au cheltuit 800 miliarde lei.
Se vor adopta reglementari care sa asigure structurile responsabile cu
executarea, inca din faza de conservare, a unor lucrari de inchidere la minele
subterane, reducand astfel costurile insumate pentru conservarea si inchiderea
acestora.
Planificarea si executarea lucrarilor de inchidere a minelor se va face cu
respectarea urmatoarelor reguli:
- antrenarea comunitatii in procesul de inchidere, prin actiuni de
informare si consultare colectiva si individuala cu privire la toate aspectele
legate de proiect;
- angajarea fortei de munca locale, de regula, din randul persoanelor
disponibilizate sau care urmeaza sa fie disponibilizate;
- punerea la dispozitia comunitatilor a terenurilor refacute, a spatiilor
si utilitatilor cerute de acestea, in vederea dezvoltarii de afaceri dupa
decontaminarea acestora si evacuarea deseurilor din jurul acestora;
- stimularea altor activitati economice din zona de executie a lucrarilor;
- utilizarea experientei rezultate din "Proiectul pilot pentru
inchiderea minelor si atenuarea impactului social" finantat de Banca
Mondiala.
Masura 3: Restructurarea financiara a companiilor/societatilor miniere
Situatia financiara a companiilor miniere impune adoptarea unor masuri de
restructurare, constand in:
- separarea din companiile/societatile miniere a minelor neprofitabile si
organizarea acestora ca societati comerciale purtatoare a datoriilor istorice;
- lichidarea juridica a operatorilor minieri organizati in societati
comerciale pentru ale caror mine a fost aprobata decizia de inchidere;
- compensarea anuala, in exercitiile financiare 2003 - 2006, a pierderilor
inregistrate de minele ramase in functiune, la care veniturile nu acopera
cheltuielile, situatie recunoscuta inca din etapa de pregatire a bugetelor
anuale ale companiilor/societatilor miniere;
- controlul cresterilor salariale si a conditiilor de acordare a altor
drepturi de personal, in cazul minelor la care veniturile nu acopera
cheltuielile, in vederea asigurarii necesarului de resurse pentru materiale;
- promovarea reglementarilor pentru asigurarea valorificarii in conditii de
piata a stocurilor de produse greu vandabile.
Masura 4: Utilizarea activelor (cladiri, lucrari miniere, utilitati,
suprafete de teren) devenite disponibile in scopul sustinerii reconstructiei
economice a regiunilor afectate
Activele apartinand minelor pentru care a fost aprobata prin hotarare de
Guvern decizia de inchidere vor fi folosite, cu prioritate, in scopul crearii
de noi afaceri, care sa sprijine reconstructia economica a regiunii si care sa
ofere noi locuri de munca destinate persoanelor disponibilizate.
Experienta de pana in prezent dovedeste ca o serie de active provenind de
la minele care s-au inchis, asa cum sunt Lonea Pilier, Magureni Tufeni, Rodna,
Cuzap, Burloaia, Bodos, Racos, Petrila Sud, Campu lui Neag, au fost bine
valorificate, fiind vandute intreprinzatorilor care au initiat sau dezvoltat
diverse afaceri.
Prin <<Proiectul pilot pentru inchiderea minelor si atenuarea
impactului social>>, sunt asigurate resursele financiare pentru
amenajarea a 12 cladiri din incintele minelor inchise, care urmeaza a fi
transformate in spatii de lucru ce vor fi puse la dispozitia intreprinzatorilor
care doresc sa-si infiinteze afaceri noi sau sa le extinda pe cele existente,
pentru o perioada de 24 luni.
Punerea in practica a programelor de reforma pentru companiile/societatile
miniere vor genera spatii disponibile in incintele minelor inchise, pentru care
se va proceda la:
- inventarierea activelor care ar putea avea si alta utilizare decat pentru
activitati miniere;
- consultarea personalului unitatii privind interesul acestuia pentru
valorificarea activelor respective;
- consultarea comunitatii locale privind interesul pentru folosirea
activelor devenite disponibile;
- selectarea spatiilor, in vederea infiintarii si organizarii a 17
miniparcuri industriale in incintele minelor devenite disponibile, in urma
inchiderii, in zonele Motru, Berbesti, Dragotesti, Vulcan, Lupeni, Livezeni,
Anina, Borsa, Suior, Brad, Ghelesi, Filipestii de Padure, Balan, Zlatna, Baia
de Aries si Moldova Noua, pentru care finantarea va fi asigurata in parteneriat
public - privat;
- punerea celorlalte spatii la dispozitia autoritatilor locale pentru
infiintarea de intreprinderi comunitare.
3.3 Politici privind reconstructia si securitatea mediului
Desi exista un cadru de reglementari care se adreseaza institutiilor de
resort, operatorilor minieri cu capital de stat, titulari de licenta, totusi
acestora le lipseste capacitatea de monitorizare si executare a lucrarilor de
refacere a mediului, in mod corespunzator.
Masura 1: Continuarea exploatarii resurselor minerale solide in conditii de
protectie a mediului la standarde internationale
A fost elaborat <<Manualul de management de mediu in sectorul
minier>>, care ofera un ghid pentru abordarea problemelor de mediu in
industria miniera, pe baza experientei internationale.
In spiritul <<Manualului de management de mediu in sectorul
minier>>, exploatarea resurselor miniere in conditiile de protectie a
mediului impune:
- recunoasterea managementului de mediu ca o prioritate, elaborarea si
implementarea <<sistemului de management de mediu>>;
- asumarea responsabilitatilor in probleme de mediu, pana la cel mai inalt
nivel;
- adoptarea celor mai bune metode pentru minimizarea degradarii mediului;
- aplicarea analizelor de risc si a managementului de risc in proiectarea
si realizarea exploatarii;
- asigurarea fondurilor pentru imbunatatirea performantelor lucrarilor in
curs de desfasurare in sectorul minier;
- eliminarea procedurilor si a reglementarilor care actioneaza ca obstacole
in calea comertului si liberei initiative, avand ca motivatie masurile de
protectie a mediului.
Masura 2: Refacerea mediului afectat de exploatarile miniere
Aceasta masura va avea in vedere:
- inventarierea degradarilor de mediu produse de catre
companiile/societatile miniere cu capital de stat, inainte de acordarea
licentelor de exploatare, rezultat direct al activitatii miniere, cat si a
celor cu influenta asupra zonelor invecinate, a comunitatilor, a
infrastructurii si a peisajului;
- asigurarea resurselor financiare si stabilirea prioritatilor in
esalonarea acestora;
- definirea cadrului structural de monitorizare a actiunilor privind
inlaturarea degradarilor de mediu.
La minele care se inchid, refacerea mediului va fi cuprinsa in documentatia
de inchidere.
Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, prin agentiile de protectie a
mediului din judetele respective, este raspunzator pentru monitorizarea si
aplicarea masurilor de protectie a mediului.
3.4 Politici privind protectia sociala a personalului afectat de
restructurare
Data fiind anvergura procesului de reforma fundamentat prin strategie, care
va afecta atat personalul operatorilor minieri ale caror mine se inchid, cat si
personalul operatorilor care isi continua activitatea, este necesar sa se
stabileasca prin strategie o serie de politici de protectie sociala, care urmeaza
ca, de la caz la caz, sa fie aplicata pentru fiecare mina care se gaseste
intr-una din situatiile prezentate anterior, cu specificarea faptului ca:
- pentru minele care se reabiliteaza si se restructureaza, aceste masuri
vor face obiectul planului de reforma;
- pentru minele care se inchid, masurile vor face obiectul programului de
protectie sociala.
Consiliile locale ale asezarilor din zonele miniere cu sprijinul ANDIPRZM
vor proceda imediat dupa aprobarea strategiei la elaborarea unui studiu, avand
ca tema evaluarea situatiei socio-economice din fiecare regiune miniera
importanta.
Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, ANOFM si operatorii
minieri vor fi responsabili pentru implementarea masurilor de protectie
sociala.
Masura 1: Promovarea dialogului individual si colectiv pentru informarea
angajatilor cu privire la situatia si perspectiva unitatii
In realizarea dialogului individual si colectiv pentru informarea
angajatilor, la data publicarii prezentei, operatorii minieri vor proceda la:
- numirea unei persoane care sa raspunda de planificarea, programarea,
organizarea consultarilor individuale si colective cu personalul ce urmeaza a
parasi locul de munca;
- consultarea salariatilor cu privire la "planul de reforma"
propus, incluzand si formele de privatizare considerate ca cele mai adecvate
intereselor lor;
- consultarea salariatilor privind criteriile de restructurare a
personalului, aplicabile in programul de reforma, astfel incat sa nu mai primeze
plecarea din proprie vointa a salariatilor, ci restructurarea dupa interesul
companiei/societatii;
- notificarea prin intermediul mass-media si afisarea in locurile publice,
in cadrul comunitatilor, a anuntului privind includerea minelor, care va cuprinde:
- anuntul public de inchidere a minei;
- planul suprafetei minei, incluzand si cladirile;
- notificarea privind programul de restructurare a personalului;
- informarea intregului personal angajat cu privire la situatia economica
si financiara a minei, privind:
- obligatiile pe care le are de platit;
- creditele de incasat si creditele angajate;
- veniturile programate si realizate;
- cheltuielile programate si realizate;
- cheltuielile cu personalul;
- cheltuielile salariale defalcate pe structura contractului colectiv
de munca;
- raportul intre cheltuielile si veniturile din productie;
- piata produselor realizate;
- informarea personalului cu privire la programul de reforma, cu precizari
privind perspectiva unitatii si a modificarilor de personal:
- intalniri colective la nivel de grupe, formatii, sectoare, mine,
activitati generale, activitati de preparare etc.
- panouri informative;
- editarea si distribuirea de pliante de informare publica;
- consultarea si informarea personalului unitatilor miniere ce urmeaza a se
restructura sau a se inchide, privind:
- prevederile legale referitoare la protectia sociala a somerilor si la
reintegrarea lor profesionala;
- plasarea pe locurile de munca vacante existente pe plan local si
instruirea in modalitati de cautare a unui loc de munca;
- sondarea opiniei salariatilor si informarea acestora cu privire la
masurile active de combatere a somajului;
- optiuni privind oportunitatea privatizarii unitatii si a metodelor pe
care le considera cele mai adecvate intereselor salariatilor;
- sanse de dezvoltare a regiunii, respectiv a localitatilor in care
traiesc;
- oportunitati de lucru pentru dezvoltarea comunitara;
- alternative de folosire a spatiilor devenite disponibile din
incintele miniere;
- distrugerile de mediu care afecteaza dezvoltarea altor activitati
economice si modul de prevenire a acestora;
- cerintele pietei libere a fortei de munca si evolutiile viitoare ale
acesteia in scopul de a obisnui personalul respectiv cu noile situatii privind
raporturile de munca.
Masura 2: Formarea profesionala a personalului angajat in industria miniera
pentru marirea sanselor acestuia pe piata muncii
Operatorul minier cu capital de stat are obligatia sa solicite la AJOFM ca,
in baza consultarilor individuale si colective, sa organizeze diverse forme de
pregatire profesionala, atat pentru personalul ce urmeaza a fi disponibilizat,
cat si pentru cel angajat, cum ar fi:
- organizarea in colaborare cu AJOFM de cursuri de formare profesionala
pentru personalul disponibilizat, in cadrul unui program mai larg, care poate
sa ajunga pana la 2 ani, urmarind:
- forme de pregatire profesionala in meserii cu sanse pe piata muncii;
- pregatire pentru profesii liberale;
- pregatire pentru cautarea unui loc de munca;
- pregatire antreprenoriala;
- acordarea de asistenta in pregatirea planurilor de afaceri;
- formarea profesionala a persoanelor disponibilizate, in varsta de
pana la 30 de ani in meserii cu spectru extins, atat pe piata muncii din tara,
cat si din afara tarii.
Masura 3: Asigurarea protectiei sociale a persoanelor disponibilizate din
activitatea miniera
Pentru personalul ce urmeaza a parasi locul de munca din activitatea
miniera, se vor adopta masuri de protectie sociala, avand ca scop asigurarea
resurselor de existenta pe o perioada de timp data, care sa ii permita sa-si
caute alta munca sau un nou loc de munca si sa se adapteze noilor conditii de
existenta.
Adoptarea unui set de astfel de masuri este determinat de urmatoarele: (i)
nici un bazin minier nu poate fi oprit in actualele conditii, intr-o perioada
de timp mai scurta de 2 - 3 ani; (ii) in perioada dintre decizia de
restructurare a activitatii intr-un bazin minier si oprirea totala se poate
retine in activitate un numar mai redus de personal decat personalul angajat;
(iii) durata de exploatare a unor mine este mai mica decat perioada de timp
necesara unei parti din personalul angajat pentru a atinge varsta de
pensionare.
Se vor adopta urmatoarele masuri:
- acordarea de <<venit lunar de completare>> pentru o perioada
de 2 ani de la incetarea prestarii efective a muncii intr-o companie/societate
miniera cu capital de stat supusa restructurarii de capacitate si/sau
financiara, timp in care persoana disponibilizata va fi sprijinita sa-si reia
munca intr-o alta companie, respectiv intr-o activitate proprie sau sa se
pensioneze, daca sunt indeplinite conditiile;
- redistribuirea personalului intre subunitatile aceleiasi companii, in
conditiile obtinerii acordului persoanei pentru schimbarea locului de munca, parcurgand
urmatoarele etape:
- redirijarea traseelor de transport a personalului si/sau asigurarea
conditiilor de cazare in apropierea noului loc de munca;
- identificarea locurilor de munca ce pot fi ocupate de femei;
- preluarea de catre personalul propriu a executarii unor lucrari de
prestatii, care sunt efectuate in prezent de catre societati comerciale din
afara unitatilor;
- identificarea locurilor de munca posibil de ocupat prin
redistribuire;
- recalificarea si instruirea persoanelor care urmeaza sa ocupe noile
posturi;
- sprijinirea persoanelor disponibilizate domiciliate in mediul rural
pentru asigurarea accesului la:
- inventar agricol;
- teren agricol;
- animale;
- gospodarie sau reconstructia gospodariei in localitatea de domiciliu
sau alte localitati;
- instruire specifica noilor ocupatii;
- prime pentru schimbarea locului de munca;
- plati compensatorii acordate in masura in care pentru persoana respectiva
nu s-a putut aplica o alta masura de acompaniament social.
Punerea in aplicare a acestor masuri necesita aprobarea reglementarilor
specifice pentru adaptarea industriei miniere la conditiile de piata.
Masura 4: Sustinerea unui program de lucrari comunitare, avand ca scop
ocuparea temporara a persoanelor disponibilizate in vederea mentinerii acestora
intr-o forma de activitate care sa le faciliteze accesul pe piata fortei de
munca
Realizarea programelor de reforma necesita participarea activa si
interesata a personalului afectat, precum si a celorlalti factori afectati de
proces.
Strategia isi propune sa asigure:
- mentinerea intr-o forma de activitate a personalului disponibilizat;
- asigurarea dotarilor edilitare ale localitatilor miniere, asa cum sunt
prevazute in Legea nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a
teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Retea de localitati.
Pentru aceasta, se va proceda la:
- identificarea de catre ANDIPRZM si ANOFM, impreuna cu autoritatile
locale, a lucrarilor comunitare care pot asigura locuri de munca pentru
personalul disponibilizat;
- amendarea proiectului de inchidere a minelor si atenuare a impactului
social cu o componenta privind finantarea de lucrari comunitare.
Masura 5: Stimularea angajatorilor pentru angajarea persoanelor
disponibilizate din activitatea miniera, in scopul recalificarii, reinstruirii
si pastrarii acestora in activitate, in vederea mentinerii abilitatilor de a-si
gasi singuri un loc de munca
Se va proceda la:
- identificarea de catre ANDIPRZM si ANOFM a potentialilor angajatori
dispusi sa accepte preluarea de persoane disponibilizate din activitatea
miniera;
- consultarea potentialilor angajatori privind conditiile si nivelul primelor
care ar trebui acordate acestora pentru angajarea unui numar cat mai mare de
persoane disponibilizate;
- consultarea persoanelor ce urmeaza a fi disponibilizate cu privire la
conditiile in care sunt dispuse sa se angajeze intr-un loc de munca;
- organizarea de intalniri intre minerii ce urmeaza a fi disponibilizati si
potentialii angajatori;
- sprijinirea angajatorilor pentru asigurarea instruirii personalului
respectiv;
- modificarea corespunzatoare a reglementarilor specifice in acest domeniu.
Masura 6: Protectia sociala a persoanelor disponibilizate, cu sanse minime
in gasirea unui loc de munca, ca urmare a varstei, a lipsei de pregatire si a
starii fizice
Numarul mare de persoane angajate cu varsta de peste 40 de ani si lipsa de
pregatire a acestora determina ca o parte insemnata a acestora sa nu se mai
poata angaja, neprezentand interes pentru angajatori.
Asa cum rezulta din analiza personalului, o mare parte dintre acestia au
contractat in anii de munca in activitatea miniera boli specifice, care ii fac
inadaptabili cerintelor formulate de angajatori, in conditiile pietei fortei de
munca.
De aceea, este necesara asigurarea protectiei sociale a persoanelor din
aceasta categorie, pentru care se va proceda la:
- identificarea persoanelor din aceasta categorie inca inainte de
inchiderea minei si/sau in perioada de acordare a <<venitului de
completare>>, dupa aplicarea masurilor prevazute anterior;
- acordarea unui ajutor reprezentand o parte din salariu pe un interval de
timp de 2 ani, daca in perioada respectiva nu a putut sa fie angajat, cu
conditia prestarii de activitate pentru comunitate;
- crearea cadrului institutional, care sa asigure organizarea, conducerea
si coordonarea acestor persoane, in vederea indeplinirii obligatiilor privind
prestarea de activitati pentru comunitate.
Masura 7: Protectia sociala a familiilor persoanelor disponibilizate, fara
sanse de angajare, in vederea prevenirii excluderii acestora si in special a
copiilor de la invatamant si educatie
Se va proceda cu sprijinul SDSCM la:
- identificarea periodica a familiilor/persoanelor disponibilizate aflate
in aceasta situatie;
- organizarea de colaborari cu institutii specializate in acest domeniu,
pentru identificarea programelor de care pot beneficia aceste persoane;
- promovarea unei scheme de dezvoltare sociala, in cadrul careia se vor
asigura proiecte in acest scop.
Masura 8: Crearea de alternative viabile pentru tanara generatie, care sa
asigure conditii de dezvoltare a personalitatii celor ce raman in zona
Se va proceda la:
- identificarea programelor pentru tineret prevazute prin reglementarile
actuale, in scopul aducerii acestora la cunostinta persoanelor interesate;
- adaptarea programelor de invatamant liceal, cu discipline focalizate pe
informare si comunicare;
- sprijinirea copiilor din familii cu posibilitati materiale reduse, pentru
continuarea studiilor, dupa absolvirea celor 8 clase;
- asigurarea consultantei pentru accelerarea programelor destinate
tineretului;
- cuprinderea in programele cu finantare internationala si a tineretului
din zonele miniere, in scopul sprijinirii acestuia pentru integrarea intr-o
ocupatie care sa-l motiveze.
Autoritatea Nationala pentru Tineret este responsabila pentru implementarea
programelor de educatie si instruire a tinerilor care sa le asigure alte
alternative ocupationale decat activitatea miniera.
3.5 Politici privind reconstructia economica a regiunilor miniere afectate
de restructurare
Inchiderea minelor conduce, pe de o parte, la diminuarea veniturilor
populatiei din regiunea respectiva, cu consecinte asupra economiei locale, iar
pe de alta parte, la diminuarea veniturilor bugetelor locale.
Odata cu aprobarea prezentei strategii, Comisia Interministeriala si
consiliile locale din zonele Valea Jiului, Moldova Noua, Anina - Oravita, Brad,
Zlatna, Baia de Aries, Baia Mare, Baia Borsa si Balan, cu sprijinul consiliilor
judetene vor elabora strategiile de dezvoltare socio-economica pentru regiunile
miniere identificate ca fiind cele mai afectate de restructurare.
Pentru implementarea politicilor privind reconstructia economica a
regiunilor miniere afectate, se prevad o serie de masuri si actiuni, dupa cum
urmeaza:
Ministerul Administratiei si Internelor este responsabil pentru asigurarea
legaturii cu autoritatile locale.
Masura 1: Transformarea localitatilor pe aria carora au fost amplasate
active ale obiectivelor miniere ce urmeaza a fi inchise in zone favorabile
dezvoltarii sectorului privat
Se vor adopta urmatoarele masuri:
- constituirea consortiului comunitar - entitate a societatii civile
(include reprezentanti ai organizatiilor relevante de drept public sau privat
din zona - ai primariilor, prefecturilor, directiilor de sanatate, din
invatamant, cultura, ai A.J.O.F.M., Agentiei de Mediu, Sindicatelor,
Patronatelor, ADR, ONG-uri cu preocupari de reconstructie economica si
reabilitare ecologica a zonei, donatori etc.) si elaborarea planului de actiune
local pentru prioritizarea masurilor prevazute in strategie;
- identificarea localitatilor pe aria carora sunt amplasate active ale
obiectivelor miniere si care asigura conditiile dezvoltarii sectorului privat;
- facilitarea reamenajarii unei parti din constructiile de suprafata in
spatii de lucru, asigurandu-se utilitatile corespunzatoare (energie electrica,
apa curenta, canalizare, alimentare cu gaze, acolo unde sunt conditii), in
vederea oferirii catre investitori;
- asigurarea administrarii spatiilor existente si a unor servicii
(contabilitate, telefonie, e-mail, posta) pentru afacerile din aceste spatii;
- elaborarea programelor de dezvoltare a afacerilor si a celor pentru
dezvoltare locala;
- asigurarea consultantei pentru intreprinzatori in probleme de intocmire a
planului de afaceri, prospectarii pietei, administrarii afacerilor, angajarii
personalului, a documentatiilor pentru credite si a proiectelor pentru
accesarea diferitelor fonduri de dezvoltare, cum sunt MAAR, SAPARD etc.
- sprijinirea autoritatilor locale pentru intocmirea proiectelor pentru
accesarea diferitelor fonduri destinate reabilitarii si modernizarii
infrastructurii, cum sunt: proiectul finantat de Banca Mondiala pentru
dezvoltare rurala, programul de coeziune sociala etc.;
- amenajarea in incintele minelor oprite in aceste zone (acolo unde
conditiile sunt propice) de parcuri industriale pentru atragerea investitorilor
prin oferirea facilitatilor permise de lege in aceste conditii;
- sprijinirea dezvoltarii micilor afaceri prin extinderea accesului
acestora la fondurile de microcredite destinate cu prioritate regiunilor
respective, unde s-au constatat rezultate;
- sprijinirea comunitatilor locale ca independent sau in parteneriat cu
statul si/sau companiile miniere sa infiinteze si sa organizeze societati
comerciale, care sa valorifice mai bine resursele locale prin punerea la
dispozitie a spatiilor devenite disponibile;
- transferul fara plata spre consiliile locale (Hotararea Guvernului nr. 632/1999)
a tuturor spatiilor, terenurilor, retelelor de utilitati care au apartinut
minelor, dar au avut folosinte comune cu acestea;
- promovarea unei imagini pozitive a zonelor respective, prin:
- oferirea de servicii de informatii pentru orientarea si consilierea
persoanelor privind orice fel de subiecte legate de activitatea din zona si
posibilitatile oferite;
- publicitate pentru toate initiativele din cadrul programului de
dezvoltare;
- identificarea si promovarea oportunitatilor pentru noi
intreprinzatori si pentru societatile comerciale existente;
- promovarea regiunii in tara.
Masura 2: Reutilizarea spatiilor, activelor si a suprafetelor de teren
devenite disponibile prin inchiderea minelor, in scopul dezvoltarii de
activitati economice alternative in regiune
Se vor adopta urmatoarele masuri:
- inventarierea spatiilor, activelor si a suprafetelor de teren devenite
disponibile prin inchiderea minelor si comunicarea acestora catre camerele de
comert, publicarea pe site-ul ANDIPRZM si pe site-ul MEC, precum si comunicarea
prin mijloace de informare publica la nivel local si central;
- punerea la dispozitia tuturor persoanelor fizice si juridice interesate a
acestor spatii, in conditiile stabilite prin Hotararea Guvernului nr. 632/1999;
- infiintarea si organizarea de parteneriate investitori privati -
autoritati locale, in scopul dezvoltarii de activitati economice, punandu-se la
dispozitie spatiile devenite disponibile in incintele minelor;
- indepartarea deseurilor din zona activelor si de pe suprafetele de teren
ce urmeaza a fi puse la dispozitia persoanelor fizice si juridice interesate sa
desfasoare activitati economice si refacerea cailor de acces catre acestea, in
cadrul lucrarilor de inchidere a minelor si refacere a mediului;
- punerea la dispozitie a utilitatilor de alimentare cu energie electrica,
apa si canalizare, odata cu aceste active;
- promovarea de proiecte pentru dezvoltarea de activitati economice
comunitare, avand ca obiectiv oferirea de locuri de munca si/sau prestare de
activitati celor mai dezavantajate grupuri, prin punerea la dispozitie de
spatii si terenuri in incintele minelor devenite disponibile.
Masura 3: Asigurarea unui consens local si comunitar, care sa transforme
procesul de inchidere a minei din localitate si refacere a mediului intr-o
actiune de reutilizare a activelor si terenurilor, astfel incat sa atraga
investitii prin implicare si sprijin comunitar
Se vor adopta urmatoarele masuri:
- promovarea unui proces de restructurare transparent in conditiile
informarii comunitatilor si a atragerii acestora in proces ca factori
afectati/interesati, capabili sa contribuie la reconstructia economica a zonei,
pentru care:
- operatorul minier va actiona din proprie initiativa, suportand
costurile aferente si asumandu-si obligatia de a:
- asista primariile din localitatile afectate de intreruperea
activitatii miniere la infiintarea si organizarea <<consiliilor
comunitare>> si asigurarea secretariatului acestora;
- initia si organiza procesul de consultare si informare a
comunitatilor prin responsabilitatea <<directorului de legatura cu
comunitatea>> (conform Ordinului Ministrului Industriei si Resurselor nr.
273/2001), anterior deciziei de inchidere a minei, prin:
- consultarea colectiva a comunitatilor, constand in:
(i) initierea si organizarea de intalniri cu membri comunitatii
pe teme de interes comun generate de incetarea activitatii, respectiv,
inchidere a minei;
(ii) participarea activa la actiunile desfasurate in cadrul
consortiilor comunitare;
(iii) realizarea de sondaje si publicarea rezultatelor acestora
cu privire la piata muncii, aptitudinile si meseriile ce pot fi insusite de
catre personalul disponibilizat, la posibilitatile de cerere de noi locuri de
munca etc;
(iv) implicarea entitatilor interesate in pregatirea proceselor
specifice de inchidere a minelor (programe sociale si de refacere a mediului);
- consultarea individuala a membrilor comunitatilor prin:
(i) informarea publicului cu privire la procesul de
restructurare prin brosuri, pliante, panouri informative amplasate in
institutii si locuri publice, intalniri cu indivizi, grupuri si mass-media;
(ii) organizarea de zile ale <<usilor deschise>>
pentru a face publice progresele inregistrate in procesul de restructurare;
- pentru a fi reprezentativ, <<consortiul comunitar>> trebuie
sa includa in mod obligatoriu participarea reprezentantilor entitatilor, asa
cum sunt primariile, prefectura, directiile de sanatate publica, politia,
biserica, inspectoratele de invatamant, inspectoratele de cultura, agentiile
judetene de ocupare si formare profesionala, autoritatile teritoriale de mediu,
sindicatele, patronatele, bancile, agentiile de dezvoltare regionala, ANDIPRZM,
MEC, ONG-uri cu preocupari de reconstructie economica si reabilitare ecologica
a regiunii, donatori, precum si alte entitati considerate relevante de catre
primari si consilieri locali;
- sarcina prioritara a consortiului comunitar consta in elaborarea
<<Planului de actiune local>>, care va ingloba propunerile si
actiunile convenite de comunitate, ca avand rolul de a contribui la dezvoltarea
social-economica a acesteia.
Masura 4: Imbunatatirea conditiilor de trai prin refacerea fondului locativ
si a utilitatilor
Se vor adopta urmatoarele actiuni:
- initiative indreptate in mod special spre disponibilizati si familiile
acestora, precum si spre celelalte categorii sociale defavorizate;
- un fond de dezvoltare (Schema de Dezvoltare sociala a Comunitatilor
Miniere) a comunitatii locale, pentru a-i oferi resurse cu ajutorul carora sa
intreprinda actiunile specificate si definite local in domeniul gospodariei
locative;
- initiative specifice pentru imbunatatirea fondului de locuinte, utilizand
oamenii care locuiesc in ele pentru a intreprinde reabilitarea si modernizarea
acestora;
- implicarea ministerelor si a altor institutii descentralizate in
imbunatatirea conditiilor de asistare sociala publica.
Intregul pachet de sprijin va fi pus in practica pe toata perioada de
aplicare a strategiei dar se va aplica in principal acelora pentru care nu
exista oportunitati de restabilire a gospodariilor si veniturilor in alte zone.
Resursele si consultanta necesare vor fi accesibile in toate localitatile
principale. Consultanta pentru realizarea actiunii va avea baza in comunitatile
locale respective, actiunile intreprinse fiind cat mai apropiate posibil de
comunitatea locala.
Masura 5: Imbunatatirea mediului si a infrastructurii prin programe de
lucrari publice
Se vor intreprinde urmatoarele actiuni:
- identificarea, dimensionarea si demararea programelor de ecologizare
pentru toate elementele poluante;
- identificarea necesitatilor de infrastructura privind drumurile,
alimentarea cu apa, canalizare, energie electrica, gaze si telecomunicatii;
- stabilirea nivelului de finantare pe care Guvernul il va asigura in
perioada de implementare a strategiei si apelarea la potentiali donori pentru
acoperirea diferentelor de finantare.
Masura 6: Exploatarea resurselor locale din sectoarele agricol, forestier,
piscicol si turistic
Se vor intreprinde urmatoarele actiuni:
- servicii de consultanta - instruire pentru fermieri focalizate pe
tehnologii noi in domeniul cresterii animalelor si bioproduselor (produse
naturale si ecologice);
- sprijinirea constituirii de asociatii pentru cresterea animalelor si
piscicultura;
- sprijin pentru intreprinzatori in prelucrarea lemnului si fructelor de
padure;
- crearea unui centru de cercetare-asistenta in domeniul agriculturii
tipice zonelor montane.
Masura 7: Asigurarea mediului economic si a infrastructurii care sa
faciliteze finantarea proceselor si actiunilor de dezvoltare de noi afaceri si
reconstructie a infrastructurii
Se vor intreprinde urmatoarele actiuni:
- investitii in incubatoare de afaceri (un spatiu modular prevazut cu
servicii suport integrate);
- o campanie sustinuta pentru promovarea regiunii si atragerea de noi
afaceri si investitii;
- sprijin indreptat spre un sector de activitate economic nou, cu accent
asupra turismului si dezvoltarea sectoarelor existente, cum sunt constructiile
si agricultura.
Masura 8: Promovarea unei imagini pozitive a regiunii respective pentru
atragerea de investitii si investitori
Se vor intreprinde urmatoarele actiuni:
- servicii de sprijin cu o localizare precisa pentru oferirea de
informatii, orientarea si consilierea persoanelor privind orice fel de
subiecte, de la imbunatatirea locuintelor, la dezvoltarea calificarilor
profesionale;
- sprijin pentru afaceri, specific locului respectiv si livrat la locul respectiv
si servicii de consiliere;
- publicitate pentru toate initiativele din cadrul strategiei si informarea
rezidentilor asupra oportunitatilor care le stau la dispozitie;
- identificarea si promovarea oportunitatilor pentru noii intreprinzatori si
societatile comerciale existente;
- promovarea regiunilor respective in tara si pe plan international.
Masura 9: Relansarea activitatii unitatilor miniere viabile si deblocarea
activitatii economice a regiunii respective
Se vor intreprinde urmatoarele actiuni:
- initiative strategice care trebuie aplicate in mod continuu:
- identificarea de noi masuri de reducere a costurilor;
- masuri de obtinere a unui pret cat mai apropiat de pretul de cotatie
de la bursa metalelor;
- stabilirea unui mecanism de control intern si extern al
performantelor financiare si tehnice ale minelor si ale companiei, in general;
- anularea datoriilor de lunga durata catre bugetul de stat, bugetele
locale si bugetele fondurilor speciale.
- initiative strategice pentru primul an de implementare;
- inchiderea minelor celor mai neperformante, care consuma resurse ce ar
putea imbunatati performanta celorlalte mine;
- efectuarea unui audit tehnic si economic pentru identificarea necesarului
de investitii pentru modernizarea, reabilitarea si retehnologizarea minelor
ramase in exploatare, in scopul atragerii investitorilor privati sau a
privatizarii in parteneriat capital de stat - capital privat;
- dublarea in urmatorii 3 ani a productivitatii muncii la minele ramase in
exploatare, in vederea cresterii interesului pentru privatizarea acestora;
Masurile si actiunile pentru implementarea strategiei au fost structurate
pe urmatoarele etape:
- actiuni imediate pentru anul 2004;
- actiuni pe termen mediu pentru perioada 2004 - 2006;
- actiuni pe termen lung in perspectiva anului 2010, pentru dezvoltare
durabila.
3.6 Masuri si actiuni imediate
Pornind de la obiectivele strategice si luand in considerare ritmul relativ
lent de reforma al industriei miniere determinat de intarzierea inregistrata in
realizarea in regiunile miniere a unui mediu de afaceri, care sa stimuleze
investitiile private, actiunile imediate se vor concentra asupra mobilizarii
sustinute a resurselor financiare puse la dispozitie de bugetul de stat,
bugetele locale, fondurile speciale si de la institutiile financiare
specializate.
Principalele actiuni propuse pentru anul 2004 sunt prezentate in programul
de implementare a Strategiei industriei miniere in perioada 2004 - 2010 din
anexa nr. 1*).
3.7 Masuri si actiuni pe termen mediu 2005 - 2006
In principal, acestea vizeaza continuarea procesului de restructurare a
capacitatilor de productie si financiara, astfel incat sa permita desfasurarea
activitatii companiilor/societatilor miniere in conditiile economiei de piata
functionale, in limita resurselor destinate sectorului, asa cum sunt prevazute
in buget si sa asigure protectia sociala a persoanelor ce urmeaza sa fie
disponibilizate din activitatea miniera.
Masurile si actiunile pe termen mediu 2005 - 2006 sunt prezentate in anexa
nr. 2*).
------------
*) Anexele nr. 1 si 2 la Strategia Industriei miniere pentru perioada 2004
- 2010 se comunica institutiilor interesate de catre Ministerul Economiei si
Comertului.
3.8 Actiuni in perspectiva anului 2010
Regiunile afectate de restructurarea sectorului vor ramane, o perioada de
timp, dependente intr-un grad ridicat de activitatea miniera, atat prin nivelul
de ocupare a fortei de munca direct si indirect, cat si prin resursele care
urmeaza sa fie atrase de aceasta activitate.
De aceea, strategia vizeaza cu prioritate continuarea procesului de
restructurare a activitatii miniere pentru reducerea efortului bugetar si atragerea
de capital privat, in scopul preluarii unei parti cat mai mari din forta de
munca disponibilizata din activitatea miniera.
Actiunile prioritare prevazute in acest scop sunt:
- restructurarea si transformarea mineritului din zonele respective intr-un
sector economic modern si viabil;
- ecologizarea zonelor afectate de activitatea miniera, in corelare cu
programul de sistematizare a teritoriului, in vederea identificarii si
valorificarii, in interesul dezvoltarii economice a zonei, de noi oportunitati;
- realizarea culoarelor rutiere europene care traverseaza zonele
respective;
- dezvoltarea turismului ca alternativa la activitatea miniera
traditionala, acolo unde conditiile sunt favorabile unui astfel de tip de
dezvoltare;
- formarea profesionala a tineretului, in concordanta cu cerintele pietei
fortei de munca determinata de nevoile de calificare ale afacerilor ce se vor
dezvolta in zona;
- promovarea dezvoltarii tehnologice, a transferului de tehnologii, ca
alternativa la activitatea miniera;
- combaterea somajului cronic prin actiuni de ocupare in activitati
comunitare a acelei parti a populatiei exclusa de la angajare de catre noii
investitori din motive de varsta, sex, abilitati profesionale, nivel de
instruire etc.
- ocuparea prin transferul si punerea la dispozitia familiilor cu venituri
mici sau fara venit a unor terenuri in localitatile din judetul Hunedoara si
judetele limitrofe;
- acordarea de asistenta sociala pentru prevenirea marginalizarii sociale.
4. Concluzii
4.1 Efecte scontate
Urmare a implementarii strategiei, se sconteaza, in principal, urmatoarele
efecte:
- punerea industriei miniere pe baze comerciale;
- eliminarea subventiilor si transferurilor sociale pentru sectorul de extractie
a minereurilor si al lignitului, incepand cu anul 2007, in conditiile
realizarii unor productii de substante minerale utile rezultate ca urmare a
aplicarii politicilor definite in Strategie, asa cum sunt prezentate in anexele
nr. 4 si 5*);
- controlul subventionarii activitatii de exploatare a huilei, in
conditiile directivei 1407/2002 a Comisiei Europene;
- concentrarea alocatiilor de capital de la bugetul de stat la unitatile cu
cele mai bune performante in sectorul de minereuri pentru modernizarea si
retehnologizarea acestora in vederea cresterii atractivitatii pentru
privatizare;
- privatizarea carierelor de lignit in forma organizatorica de societati
comerciale sau in companii integrate cu termocentralele;
- oprirea activitatii si inchiderea minelor neprofitabile, in conformitate
cu programele elaborate de fiecare companie/societate miniera;
- asigurarea protectiei sociale pentru circa 48.000 de persoane,
reprezentand salariatii disponibilizati in perioada 2002 - 2003, precum si pe
cei care urmeaza a se disponibiliza in perioada 2004 - 2010:
- 15.000 vor primi <<venituri de completare>>;
- 9.000 se vor pensiona;
- 21.000 se vor angaja in locuri de munca nou create;
- 15.000 vor ramane someri cronici si vor primi salarii compensatorii,
neputand face fata pe piata fortei de munca;
- 3.000 isi vor dezvolta afaceri proprii;
- promovarea unui proces de inchidere a minelor transparent, in conditii de
informare a comunitatilor locale si atragerii acestora in proces;
- crearea pe termen mediu a circa 31.500 locuri de munca, din care 17.000
pe termen limitat (2 - 3 ani), reprezentand ocupatii specifice executarii de
lucrari de infrastructura;
- dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv pentru investitorii locali si
straini;
- dezvoltarea unui sector privat in zonele miniere, capabil sa absoarba
personalul ce va parasi activitatea miniera in perspectiva urmatorilor 5 ani;
- realizarea unui mediu atractiv extinderii activitatilor turistice, acolo
unde zona se preteaza;
- adaptarea sistemului educational la noile cerinte ale agentilor economici
si activitatilor ce se dezvolta in regiune;
- asigurarea unei asistente sociale active adresate grupurilor celor mai
defavorizate reprezentate de copii lipsiti de mijloace de subzistenta, batrani
cu venituri reduse, persoane cu varste si profesii neatractive pentru noile
activitati ce se dezvolta, precum si persoane cu handicap.
------------
*) Anexele nr. 4 si 5 la Strategia Industriei miniere pentru perioada 2004
- 2010 se comunica institutiilor interesate de catre Ministerul Economiei si
Comertului.
4.2 Resursele financiare pentru realizarea obiectivelor strategiei
Realizarea obiectivelor strategiei necesita asigurarea resurselor
financiare corespunzatoare actiunilor propuse.
Resursele financiare necesare pentru implementarea strategiei pe categorii
de destinatii au fost calculate pe baza studiilor elaborate cu sprijinul BIRD.
In functie de etapele parcurse in implementare, a masurilor si actiunilor
prevazute in strategie, se produce o schimbare a raportului in asigurarea cu
resurse intre sectorul bugetar si sectorul privat, in sensul cresterii ponderii
acestuia din urma.
Data fiind prioritatea imediata de a solutiona problema stringenta a
crearii de locuri de munca, in conditiile intarzierii inregistrate in crearea
mediului de afaceri favorabil dezvoltarii economiei alternative, este necesar
pentru inceput un aport substantial de fonduri din partea bugetului de stat si
a finantarilor angajate in numele statului.
Estimarea resurselor financiare pentru perioada 2004 - 2010, necesare
implementarii strategiei, insumeaza 2.212 milioane dolari SUA, din care pentru
perioada 2004 - 2006 sunt necesare 1.200 milioane dolari SUA.
Cheltuielile anuale pentru fiecare din masurile de atenuare a impactului
social produs de restructurare si de reconstructie regionala, precum si
alocarea acestora comunitatilor celor mai afectate, in baza planurilor
elaborate anual, revin in responsabilitatea Comisiei Interministeriale si a
institutiilor ce fac parte din aceasta.
In anexa nr. 3 se prezinta destinatia acestora, precum si sursele din care
vor fi asigurate.
Asigurarea resurselor financiare pentru implementarea strategiei la un
nivel cat mai apropiat de necesar pentru perioada 2004 - 2006 este sarcina
principala a institutiilor publice implicate reprezentate in Comisia
Interministeriala.
Guvernul va face demersuri pe langa institutiile financiare internationale,
Uniunea Europeana si Banca Mondiala, pentru atragerea de fonduri in vederea
finantarii <<Proiectului de adaptare a industriei miniere la conditiile
economiei de piata>>, data fiind anvergura acestuia, implicatiile pe care
le produce economiei romanesti si imaginea pe care o genereaza in procesul de
integrare in Uniunea Europeana.
4.3 Cadrul institutional
Pentru implementarea strategiei se va asigura o coordonare institutionala
unitara, care sa implice interactiunea institutiilor publice, raspunzatoare fiecare
numai pentru partea care ii revine, in vederea realizarii ansamblului si pentru
o mai buna coordonare cu organizatiile sindicale.
Cadrul institutional pentru implementarea strategiei va fi asigurat, dupa
cum urmeaza:
- responsabilitatea generala pentru pregatirea si monitorizarea programului
de implementare a strategiei revine Ministerului Economiei si Comertului, care
prin Comisia Interministeriala va lucra cu ministerele si agentiile
specializate implicate.
- Comisia interministeriala constituita din reprezentantii principalelor
ministere (Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritatii
Sociale si Familiei, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Sanatatii, Ministerul
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si
Gospodaririi Apelor, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Autoritatea Nationala
pentru Turism, Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea
Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere, Agentia Nationala pentru
Ocuparea Fortei de Munca, Agentia Regionala de Dezvoltare, Agentia Nationala
pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie si prefecturi);
- Directia Generala Resurse Minerale prin Unitatea de management,
responsabila cu implementarea strategiei;
- grupul de experti angajati pe o perioada limitata pentru a indeplini
sarcini specifice;
- secretariatul Comisiei interministeriale asigurat de Ministerul Economiei
si Comertului;
- Colectivele zonale ale ANDIPRZM in colaborare cu Consiliile locale
(comunitati locale) ale asezarilor din zonele miniere asistate.
4.4 Instrumente pentru realizarea strategiei
Realizarea strategiei necesita adoptarea unor instrumente ferme care sa
asigure echilibrul si echidistanta intre diverse cercuri de interese ce pot
apare in zone de mari transformari economice.
Pentru implementarea strategiei este necesara promovarea urmatoarelor
instrumente:
- instituirea unui sistem de stabilire a preturilor pentru produsele
miniere subventionate;
- instituirea unui sistem de preturi pentru serviciile de utilitati publice
(apa, canal, gaze etc.) destinate populatiei din zona;
- aprobarea procedurilor pentru privatizarea operatorului minier in forma de
parteneriat capital de stat - capital privat si prin participarea salariatilor;
- desprinderea de activitati de prestari servicii din companiile miniere si
organizarea acestora ca societati comerciale avand ca actionari compania;
- privatizarea societatilor comerciale desprinse din companiile miniere
prin atragerea de resurse pentru dezvoltarea, diversificarea si modernizarea
acestora;
- crearea in zona a unui:
- sistem de creditare a micilor intreprinzatori;
- sistem de sprijinire prin granturi a infiintarii de noi afaceri in
cadrul SDSCM;
- sistem de informare a publicului si consultanta pentru afaceri;
- sistem de finantare de lucrari publice pentru comunitate, care sa
creeze locuri de munca temporare si servicii care sa asigure sustenabilitatea
comunitatii ulterior inchiderii minelor.
* *
*
Problemele generate de sustinerea industriei miniere, in conditiile
solicitarii unor insemnate resurse bugetare, creeaza dificultati Guvernului in
relatiile cu institutiile financiare internationale si in procesul de integrare
in U.E.
De aceea Ministerului Economiei si Comertului ii revine responsabilitatea
implementarii reformei in sectorul minier in scopul atingerii rentabilitatii
financiare a unitatilor de exploatare.
Problemele sociale din regiunile afectate de restructurare sunt consecinta
specificitatii activitatilor economice care au fost desfasurate de-a lungul
timpului in zona caracterului eterogen al populatiei, resurselor limitate care
sa asigure alte dezvoltari economice decat cele existente si adaptarii lente la
schimbare.
Este evident ca nici un bazin minier nu poate fi oprit in conditiile
actuale intr-o perioada scurta de timp, de aceea a aparut necesitatea unei
strategii pe termen mediu si lung, care sa trateze industria miniera in
corelatie cu factori de natura sociala si de mediu, puternic afectati de catre
aceasta.
Strategia este rezultatul consultarii si participarii tuturor factorilor
interesati din zona si din afara acesteia, asa cum sunt grupurile cele mai
defavorizate, comunitatile locale, companii nationale, autoritati regionale,
ONG-uri precum si institutii guvernamentale, ca si a expertizei unor grupuri de
specialisti atrasi cu sprijinul Bancii Mondiale si al Ministerului Economiei si
Comertului.
Strategia asigura prin actiunile propuse accelerarea dezvoltarii sectorului
privat, singurul care este capabil sa asigure pe termen mediu si lung
dezvoltarea unei industrii miniere performante si eficiente si absorbtia
persoanelor fara loc de munca, a tinerilor absolventi precum si a persoanelor
ce urmeaza a parasi sectorul minier.
Strategia asigura conditiile ca, in realizarea obiectivelor pe termen mediu
si lung, sa finanteze din resurse bugetare masuri si actiuni de modernizare si
reabilitare a celor mai performante mine in vederea oferirii acestora spre
privatizare, precum si lucrari de infrastructura in scopul indeplinirii
obiectivului strategic de prima urgenta - crearea de noi locuri de munca si
dezvoltarea unui mediu favorabil sectorului privat.
Dezvoltarea in timp a unui mediu atractiv de afaceri si a unei
infrastructuri adecvate va conduce la schimbarea raportului intre fondurile de
investitii din surse bugetare si din cele private in favoarea acestora din
urma.
Restructurarea capacitatilor de productie si restructurarea financiara a
companiilor/societatilor miniere constituie unul din obiectivele specifice
asumate de catre Guvern in abordarea economiei in aceasta perioada.
Strategia are in vedere, pe termen mediu, ca pentru continuarea reformei
industriei miniere in conditiile diminuarii efortului bugetar al statului,
urgentarea elaborarii unui nou proiect finantat de Banca Mondiala sau
extinderea celui existent, care sa asigure viabilitatea si modernizarea minelor
din perimetrele rentabile, inchiderea minelor neeconomice si asigurarea
masurilor de protectie sociala care sa permita transferul personalului din
activitatea miniera spre alte activitati, proiect pentru finantarea caruia se
va solicita sprijinul organismelor finantatoare internationale.
Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale, cu sprijinul expertilor Bancii Mondiale vor analiza cu ocazia
pregatirii noului proiect pentru sectorul minier, rolul, locul si modul de
organizare al ANDIPRZM in concordanta cu obiectivele, masurile si actiunile
programului de implementare a Strategiei industriei miniere si vor face
propunerile corespunzatoare in acest sens.
Strategia are in centrul atentiei locuitorii regiunilor miniere, pe care ii
implica direct in implementarea actiunilor si masurilor prevazute, alaturi de
autoritatile locale si centrale care trebuie sa asigure cadrul organizatoric si
de reglementari precum si instrumentele necesare indeplinirii obiectivelor.