În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/263, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 20 iunie 2017, Camera Deputaţilor: 1. Salută avansul în procesul de consolidare a dimensiunii sociale a Uniunii, vizate de Pilonul european al drepturilor sociale. 2. Recomandă stabilirea unui cadru armonizat de sprijin, posibil cu caracter de recomandare, pentru părinţii care, în urmărirea unui echilibru dintre viaţa profesională şi cea privată, se confruntă în paralel cu situaţii de sărăcie extremă, care au în îngrijire mai mulţi copii sau care trebuie să facă faţă unor cerinţe de educaţie a copiilor ce le depăşesc posibilităţile. 3. Recomandă ca în remodelarea felului în care oamenii muncesc, sub impactul transformării digitale a societăţii, în cazul contractelor de muncă la distanţă, să fie limitată şi plătită perioada de timp în care angajatul se află la dispoziţia angajatorului, fără a presta o muncă anume. 4. Recomandă identificarea şi diminuarea obstacolelor în calea reinserţiei pe piaţa muncii după perioadele de concediu de maternitate, inclusiv a celor care ţin de specificul socio-cultural al statelor membre. 5. Sugerează ca tranziţia lină între concedii şi perioadele de activitate profesională să fie sprijinită prin prevederea de facilităţi şi stimulente pentru angajatorii care dezvoltă o infrastructură dedicată sau care includ în contractele de muncă facilităţi cu această finalitate. 6. Atrage atenţia asupra faptului că extinderea structurilor instituţionale de îngrijire a copiilor, în special pentru copiii în vârstă de sub 3 ani, prezintă riscul descurajării petrecerii timpului alături de părinţi, cu consecinţe defavorabile asupra dezvoltării copilului, şi sugerează explorarea prioritară a celorlalte posibilităţi de menţinere a echilibrului între viaţa privată şi cea profesională, înainte de a se recurge la aceasta. 7. Recomandă ca în revizuirea obiectivului „Educaţie şi formare 2020", referitor la educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari, să fie incluse consideraţii privind petrecerea, cu prioritate, a unui timp cât mai îndelungat al copiilor cu părinţii şi facilitarea legăturii dintre şcoală şi familie, posibil printr-un cadru comun pe planul Uniunii, al relaţiilor dintre şcoală şi familie. 8. Subliniază că asigurarea unui mediu educaţional propice necesită un efort armonizat pe planul Uniunii, de pregătire a profesioniştilor în domeniul îngrijirii copiilor şi al pedagogiei. 9. Recomandă ca obiectivul echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor să fie extins şi asupra altor tipuri de activitate în care s-ar putea afla aceştia, cum ar fi cea antreprenorială şi a liber-profesioniştilor. 10. Salută obiectivul de continuare a dezvoltării unei oferte de servicii accesibile - abordabile şi de calitate - de îngrijire a copiilor, îngrijire extraşcolară şi îngrijire pe termen lung, prin utilizarea unui sprijin din partea fondurilor europene, şi recomandă ca sprijinul să fie extins asupra activităţilor extraşcolare cu obiectiv educativ, public şi privat, pentru a beneficia de flexibilitatea specifică învăţării extracurriculare. 11. Atrage atenţia asupra faptului că evoluţiile socioeconomice au cunoscut o accelerare puternică în ultimii ani, ceea ce face ca o parte a datelor şi informaţiilor pe care propunerea se bazează să fi pierdut din relevanţă. 12. Atrage atenţia asupra faptului că opţiunea concediului paternal, în locul celui maternal, nu este determinată doar de aspecte de natură financiară, ci şi de mulţi alţi factori socioculturali, conjuncturali sau chiar regionali, şi solicită o flexibilitate mai ridicată a prevederilor. 13. Semnalează contradicţia dintre dorinţa reieşită din propunere de a asigura un echilibru între viaţa de familie şi cea profesională, pe de o parte, şi obiectivul de a sprijini infrastructura dedicată creşterii copiilor în afara familiei şi educaţia timpurie instituţionalizată, pe de altă parte, şi subliniază importanţa psihosocială a petrecerii în familie a primilor ani de viaţă ai copilului. 14. Atrage atenţia asupra faptului că obiectivul dezvoltării infrastructurii dedicate creşterii copiilor poate pune o presiune inacceptabilă asupra bugetelor naţionale, având în vedere că nici fondurile europene şi nici investiţiile private nu pot fi obiectul unor obligaţii. 15. Îşi manifestă preocuparea pentru faptul că propunerea se axează pe piaţa muncii şi nu prevede căi specifice pentru atingerea obiectivelor declarate în cazul tinerilor antreprenori, ceea ce ar putea descuraja antreprenoriatul, adâncind diferenţele dintre Uniune şi alţi actori globali, şi recomandă Comisiei Europene să acţioneze pentru diminuarea acestui risc. 16. Atrage atenţia asupra impactului economiei digitale în plină afirmare, în special prin internet şi terminalele mobile, impact ce a schimbat fundamental activitatea în gospodărie, precum şi conţinutul şi metoda educaţiei la vârste mici în familie. În acest context, consideră necesară acţiunea la nivelul Uniunii pentru ca educaţia să devină cât mai neutră din punctul de vedere al genului, în mod particular în domeniul IT. 17. Atrage atenţia asupra dificultăţilor suplimentare pe care le-ar putea avea microîntreprinderile, persoanele autoangajate şi cele ce practică meserii liberale, în aplicarea prevederilor directivei sau în a acţiona în spiritul acesteia, şi recomandă reglementarea unui spaţiu de negociere mai larg pentru astfel de situaţii. 18. Sprijină iniţiativa de a asigura un cadru de bază pentru concediile maternale sau paternale plătite pentru întreaga Uniune şi consideră că la normele unitare cuprinse în propunere ar trebui adăugate prevederi specifice pentru evitarea riscului obstacolelor administrative ce ar putea să apară la mutarea familiei dintr-un stat membru în altul. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 iunie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, PETRU-GABRIEL VLASE