HOTARARE Nr.
483 din 23 mai 2007
pentru aprobarea hotararilor
cuprinse in Protocolul Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice
romano-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 martie 2007, pentru aplicarea
Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind
colaborarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de frontiera,
semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003
ACT EMIS DE:
GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 529 din 6 august 2007
In temeiul art. 108 din Constituţia Romaniei,
republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003
privind tratatele,
Guvernul Romaniei adoptă
prezenta hotărare.
Articol unic. - Se
aprobă hotărarile cuprinse in Protocolul Sesiunii a XVIII-a a Comisiei
hidrotehnice romano-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 martie 2007, pentru
aplicarea Acordului dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi
utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie
2003, aprobat prin Hotărarea Guvernului nr. 577/2004.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul mediului si dezvoltării durabile,
Attila Korodi
Ministrul afacerilor externe,
Adrian Mihai Cioroianu
PROTOCOLUL
Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare
In baza prevederilor Acordului dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea
pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la
Budapesta la 15 septembrie 2003, intrat in vigoare la 17 mai 2004, a avut loc
la Nyiregyhaza, pe teritoriul Ungariei, in perioada
26-30 martie 2007, Sesiunea a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice romano-ungare.
Au participat:
Delegaţia părţii romane:
Ovidiu Gabor - supleant al
imputernicitului;
Anemarie Ciurea - expert, secretar pentru ape
de frontieră al Comisiei hidrotehnice;
Victor Popescu - expert, şeful Subcomisiei de
calitatea apelor;
Anna Peter - expert.
Delegaţia părţii ungare:
Antok Gabor - supleant al
imputernicitului;
Domahidy Laszlo - expert, secretar pentru ape de frontieră al Comisiei hidrotehnice;
Dr. Sallai Adrienn - expert;
Bodnar Gaspar - expert;
Solymos Karoly - expert, şeful Subcomisiei de
calitatea apelor.
Comisia a stabilit următoarea ordine de zi:
I. Informare asupra
indeplinirii hotărarilor Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei hidrotehnice
romano-ungare (denumită in continuare Comisie), semnat la Oradea la 2 februarie 2006.
II. Diverse.
I. Informare asupra
indeplinirii hotărarilor Protocolului Sesiunii a XVII-a a Comisiei
I.1. Activitatea Subcomisiei ad-hoc pentru
armonizarea regulamentelor in vigoare cu Acordul şi elaborarea de noi
regulamente, conform cap. III art. 11 pct. 14 din Acord.
I.1.a. Comisia constată că:
- subcomisia ad-hoc a continuat coordonarea verificării şi reinnoirii regulamentelor existente şi elaborarea
noilor regulamente, in conformitate cu Programul care reprezintă anexa 6 la
Protocolul Sesiunii a XVI-a a Comisiei;
- subcomisia ad-hoc a avut o intalnire la Targu Mureş
(Praid), in perioada 12-14 septembrie 2006;
- subcomisia ad-hoc a finalizat conţinutul, structura
şi forma proiectelor de text ale unor regulamente elaborate de subcomisiile
responsabile, stabilite conform pct. 2 al procesului-verbal al Subcomisiei
ad-hoc de la Mezohegyes, din 4-6 aprilie 2005;
- in legătură cu proiectele de text ale unor
regulamente, Comisia constată următoarele:
o Regulamentul
privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă
La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de apărare
impotriva inundaţiilor, de la Gyula, din 5-7 iulie 2006, a fost finalizat
proiectul de text al Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor
produse de cursuri de apă, precum şi modelul-tip al anexelor nr. 2 şi 3, care
au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea
revizuirii regulamentelor.
Subcomisia ad-hoc propune aprobarea textului de
regulament, urmand ca intrarea in vigoare a acestuia să aibă loc după
finalizarea anexelor.
o Regulamentul
privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne
La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de apărare
impotriva inundaţiilor, de la Gyula, din 5-7 iulie 2006, a fost finalizat
proiectul de text al Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor
produse de ape interne, precum şi modelul-tip al anexelor nr. 2 şi 5.c, care au
fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.
Subcomisia ad-hoc propune aprobarea textului de
regulament, urmand ca intrarea in vigoare a acestuia să aibă loc după
finalizarea anexelor.
o Regulamentul
privind regimul de exploatarea a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm,
de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe
teritoriul roman
La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de apărare
impotriva inundaţiilor, de la Gyula, din 5-7 iulie 2006, au fost finalizate
proiectul de text şi anexele Regulamentului privind exploatarea barajului
Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu
funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea
revizuirii regulamentelor.
Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului.
o Regulamentul privind trecerea frontierei si
contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei si Republicii Ungare
La intalnirea Subcomisiei ad-hoc, de la Targu Mureş
(Praid), din 12-14 septembrie 2006, a fost finalizat proiectul de text al
Regulamentului privind trecerea frontierei şi la contactul intre organele
hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare.
Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului.
o Regulamentul
privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice si determinarea in
comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere
La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de
gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Gyula, din 15-16 septembrie
2005, a fost finalizat proiectul de text al Regulamentului privind efectuarea
de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in comun a resurselor de
apă pe cursurile de apă transfrontiere.
La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de gospodărire
a apelor şi hidrometeorologie, de la Praid, din 21-23 iunie 2006, au fost
finalizate anexele la Regulamentul privind efectuarea de observaţii
hidrometrice şi sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă.
Regulamentul şi anexele au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea
revizuirii regulamentelor.
Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului.
o Regulamentul de colaborare intre organele
hidrotehnice in domeniul scurgerii
apelor mici (extraordinare) pe raurile din subunităţile hidrografice care
formează sau traversează frontiera romano-ungară
La intalnirea extraordinară a Subcomisiei de
gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, de la Praid, din 21-23 iunie 2006,
au fost finalizate proiectul de text şi anexa la Regulamentul de colaborare
intre organele hidrotehnice in domeniul scurgerii apelor mici (extraordinare)
pe raurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează
frontiera romano-ungară, exceptand ultima coloană a anexei privind valorile
debitelor limită (prag), pentru secţiunile de frontieră ale raurilor
transfrontieră, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea
revizuirii regulamentelor.
Subcomisia ad-hoc propune aprobarea regulamentului, urmand ca intrarea in vigoare a acestuia să aibă loc după
finalizarea anexei.
o Regulamentul
privind principiile şi modul de acţiune detaliat pentru cazurile in care
poluarea accidentală a apelor de frontieră produce pagube transfrontiere
Regulamentul nu a fost
elaborat, deoarece pană in prezent Comisia Europeană nu a elaborat un ghid de
implementare a Directivei 2004/35/CE privind răspunderea de mediu in legătura
cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu, care ar servi ca bază pentru
elaborarea regulamentului menţionat.
In acest scop, la Sesiunea a XVII-a a Comisiei
imputerniciţii guvernamentali au semnat o propunerea comună in legătură cu
participarea experţilor romani şi unguri la elaborarea ghidului respectiv,
tradusă in limba engleză, care a fost transmisă Comisiei Europene cu cate o
scrisoare de insoţire semnată de directorii de apă ai părţilor. Propunerea
comună reprezintă anexa nr. 1.a la prezentul protocol.
Prin răspunsul transmis de Comisia Europeană pe
adresele directorilor de apă ale părţilor, se arată că, in măsura in care
statele membre ale Uniunii Europene vor stabili un astfel de grup de lucru la
nivelul Comisiei Europene, se va ţine seama de solicitarea imputerniciţilor.
Scrisoarea de răspuns a Comisiei Europene reprezintă anexa nr. 1.b la prezentul protocol.
Părţile au căzut de acord că şi implementarea
Directivei 2004/35/CE, respectiv modul de acţiune in legătura cu prevenirea şi
repararea daunelor de mediu in domeniul gospodăririi apelor, să se facă de
către părţi conform recomandărilor ulterioare ale Comisiei Europene formulate pentru
statele membre.
I.1.b. Comisia hotărăşte:
- aprobă procesul-verbal al intalnirii Subcomisiei
ad-hoc;
- aprobă următoarele regulamente finalizate:
1. Regulamentul privind apărarea impotriva
inundaţiilor produse de cursuri de apă, care reprezintă anexa nr. 2 la
prezentul protocol. Acest regulament va intra in vigoare numai după finalizarea
anexelor;
2. Regulamentul privind apărarea impotriva
inundaţiilor produse de ape interne, care reprezintă anexa nr. 3 la prezentul
protocol. Acest regulament va intra in vigoare numai după finalizarea anexelor;
3. Regulamentul privind regimul de exploatare a
barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu
funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman, care reprezintă anexa
nr. 4 la prezentul protocol;
4. Regulamentul privind trecerea frontierei şi
contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare, care
reprezintă anexa nr. 5 la prezentul protocol;
5. Regulamentul privind efectuarea de observaţii
hidrometrice sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă pe apele
de frontieră, care reprezintă anexa nr. 6 la prezentul protocol;
6. Regulamentul de colaborare intre organele
teritoriale in cazul scurgerii apelor mici
(extraordinare) pe raurile din subunităţile hidrografice care formează sau
traversează frontiera romano-ungară, care reprezintă anexa nr. 7 la prezentul
protocol. Acest regulament va intra in vigoare numai după finalizarea anexei;
- părţile să urmărească transpunerea in legislaţia
naţională şi să procedeze conform recomandărilor pe care Comisia Europeană le
face statelor membre, pentru implementarea Directivei 2004/35/CE, in cazurile in care poluarea accidentală a
apelor produce pagube transfrontieră;
- continuarea de către Subcomisia ad-hoc a activităţii
pentru finalizarea regulamentelor;
- următoarea intalnire a Subcomisiei ad-hoc să aibă loc
pe teritoriul Romaniei, in trimestrul IV 2007, pentru trecerea in revistă a situaţiei
regulamentelor in curs de finalizare.
I.2. Activitatea Subcomisiei de calitatea apelor
I.2.a. Comisia constată că:
- subcomisia a avut două intalniri, respectiv:
intalnirea extraordinară de la Cluj, 14-16 iunie 2006, intalnirea ordinară de
la Balmazujvaros (Debrecen), din 27-30 noiembrie 2006;
- experţii părţilor si-au prezentat materialele
privind problematica calităţii raului Tur. Pe baza acestora experţii părţilor
au continuat discuţiile, subliniind unele consideraţii importante (de exemplu:
protecţia naturii şi a folosinţelor de apă).
Experţii părţilor işi exprimă disponibilitatea de a
participa in comun la proiectele şi programele privind protecţia calităţii
apelor raului Tur;
- experţii părţilor au analizat colaborarea ocazionată
de evenimentul de ia Baia Borşa, din 25 noiembrie 2005, in conformitate cu
prevederile Regulamentului privind procedura de urmat in cazul poluărilor
accidentale, periculoase care nu se mai pot evita, şi au constatat că
evenimentul nu a produs o deteriorare neaşteptată a calităţii apei, care să
producă pagube pe teritoriul ungar.
Analiza evenimentului a avut scopul de a evidenţia
modul unitar de aplicare a prevederilor art. 4 pct. 1 .c din regulamentul mai
sus amintit, care conţine limitele de alarmare conform Metodologiei Comisiei
Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR),
avand in vedere că această nouă metodologie a fost
utilizată pentru prima dată.
Conform consensului privind aplicarea unitară,
alarmarea conform prevederilor ICPDR trebuie iniţiată cand cantităţile
evacuate, estimate pe baza informaţiilor, depăşesc pragurile de alarmare;
- conform prevederilor Regulamentului privind
urmărirea calităţii apelor pe raurile care formează sau traversează frontiera
romano-ungară, experţii părţilor au efectuat in anul 2005, cu frecvenţă lunară,
recoltări de probe de apă din raurile Tur, Someş, Crasna, Barcău, Ier, Crişul
Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş.
Rezultatele analizelor in majoritatea secţiunilor şi la
majoritatea indicatorilor sunt comparabile, cu excepţia unor indicatori din
unele secţiuni de prelevare, unde există diferenţe care se datorează perioadei
de recoltare, precum şi etaloanelor, calităţii reactivilor şi aparaturii
diferite utilizate de cele două părţi;
- evaluarea rezultatelor obţinute in urma analizelor
efectuate pe probe de apă recoltate de laboratoarele celor două părţi, in anul
2005 comparativ cu cele din 2004, se bazează pe compararea mediilor valorilor
obţinute de cele două părţi in cei doi ani in discuţie.
Prin compararea indicatorilor
determinaţi in anul 2005 pentru care s-a inregistrat o imbunătăţire, respectiv
o inrăutăţire faţă de anul 2004, apa raurilor care formează sau traversează
frontiera de stat romano-ungară păstrează tendinţa generală de imbunătăţire
calitativă inregistrată in ultima perioadă;
- experţii părţilor au analizat rezultatele acţiunii
de intercalibrare anuală a laboratoarelor participante la intalnirea
desfăşurată la Satu Mare, din 26-29 septembrie 2006, şi au fost de acord cu
cele cuprinse in procesul-verbal incheiat cu această ocazie.
Validarea rezultatelor a fost efectuată de Institutul
VITUKI Kht, institut acreditat internaţional, neutru faţă de laboratoarele
ambelor părţi. Pe baza rezultatelor validate activitatea laboratoarelor se
consideră ca fiind foarte bună.
Efectuarea analizelor pe probele de apă prelevate in
data de 30 august 2006, in secţiunea Satu Mare, raul Someş, a avut loc in
condiţiile proprii ale fiecărui laborator.
Toate rezultatele analitice obţinute la proba de apă
naturală de către laboratoarele participante prezintă o concordanţă foarte
bună. Performanţa, luandu-se in considerare cei 20 de indicatori, se situează
in domeniul 90-100%, ceea ce inseamnă calificativ „foarte bine".
La aceeaşi dată au fost distribuite laboratoarelor şi
probe sintetice de apă.
Toate cele 7 laboratoare au obţinut rezultate intre
90-100% in cazul probelor sintetice, ceea ce inseamnă calificativ „foarte
bine".
Se poate constata că analiza probelor sintetice este in
continuare de importanţă deosebită in vederea asigurării controlului calităţii
in laboratoare in scopul obţinerii unor rezultate analitice de calitate.
Experţii părţilor susţin, de comun acord, că trebuie
asigurate şi in viitor condiţiile in vederea continuării cu succes a acţiunii
de intercalibrare internaţională şi evaluării rezultatelor de către Institutul
VITUKI Kht, institut acreditat internaţional, cu atat mai mult cu cat acesta
realizează şi intercalibrarea laboratoarelor părţii romane, care participă la
evaluarea calităţii apelor fluviului Dunărea (Trans-National
Monitoring Network - TNMN).
Recunoaşterea competenţei laboratoarelor este
demonstrată de calificativele obţinute, ceea ce se realizează prin participarea
la exerciţiul de intercalibrare a laboratoarelor;
-in perioada de la Sesiunea a XVII-a a Comisiei şi pană la prezenta sesiune nu s-au inregistrat poluări
accidentale cu efect transfrontier, in inţelesul Regulamentului privind
procedura de urmat in cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu se mai
pot evita;
- experţii părţilor s-au informat reciproc in legătură
cu preluarea in legislaţiile naţionale a Metodologiei Comisiei Internaţionale
pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR) privind evaluarea integrată a
riscului la poluări accidentale ale raurilor in context transfrontier;
- s-au efectuat prelevări şi
analize comune privind calitatea apei pe canalele Cutaş şi Horea;
- experţii părţii romane au predat experţilor părţii
ungare, la intalnirea subcomisiei, baza de date pentru perioada 1987-1992, in
format electronic.
Astfel, se poate considera că a
fost realizată o bază de date comună privind calitatea apelor, pentru perioada
1987-2004, care se va reactualiza anual;
- unele date de contact ale părţii romane, cuprinse in
anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura aplicabilă in cazul apariţiei
unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei s-au schimbat.
Experţii părţilor propun modificarea in mod
corespunzător a acestei anexe.
I.2.b. Comisia hotărăşte:
- aprobă procesele-verbale ale intalnirilor
subcomisiei;
- experţii părţilor să analizeze in continuare
problematica calităţii apelor raului Tur;
- să se facă evaluarea şi explicarea rezultatelor
analizelor fizico-chimice din anul 2006, in conformitate cu prevederile
Regulamentului privind urmărirea calităţii apelor pe raurile care formează sau
traversează frontiera romano-ungară;
- să se continue activitatea de intercalibrare şi să se
facă evaluarea acestei activităţi desfăşurată de laboratoarele care participa
la urmărirea calităţii cursurilor de apă care formează sau sunt intretăiate de
frontieră, cu participarea Institutului VITUKI Kht;
- să se facă trecerea in revistă a poluărilor
accidentale cu efect transfrontier, incepand de la Sesiunea a XVIII-a;
- să se continue activitatea grupelor de experţi
comuni, pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe
canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform celor stabilite la pct. 7 al
procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor si hidrometeorologie,
de la Nyiregyhaza, din 18 ianuarie 2007;
- experţii părţilor să se informeze reciproc in
legătură cu proiectele aprobate, care au legătură cu activitatea subcomisiei;
- aprobă anexa nr. 2 modificată şi reeditată la
Regulamentul privind procedura aplicabilă in cazul apariţiei unei stări de
deteriorare neaşteptată a calităţii apei, privind Lista instituţiilor abilitate
pentru efectuarea schimburilor de informaţii, care reprezintă anexa nr. 8 la
prezentul protocol;
- următoarea intalnire a subcomisiei va avea loc in
trimestrul IV 2007, pe teritoriul Ungariei.
I.3. Activitatea
Subcomisiei de apărare impotriva inundaţiilor
I.3.a. Comisia constată că:
- subcomisia a avut două intalniri, respectiv:
intalnirea extraordinară de la Gyula, 5-7 iulie 2006, intalnirea ordinară de la
Oradea, din 13-16 noiembrie 2006;
- experţii părţilor au
finalizat proiectul de text al Regulamentului privind apărarea impotriva
inundaţiilor produse de cursuri de apă, precum şi modelul-tip al anexelor nr. 2
şi 3, care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor;
- experţii părţilor au finalizat proiectul de text al
Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne,
precum şi modelul-tip al anexelor nr. 2 şi 5.c, care au fost transmise
Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii
regulamentelor;
- experţii părţilor au finalizat proiectul de text şi
anexele Regulamentului privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la
nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea
staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman, care au
fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor;
- in legătură cu examinarea situaţiei indeplinirii
celor prevăzute in Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului
Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu
funcţionarea staţiei de pompare Ant, de pe teritoriul roman, experţii părţilor
au constatat că exploatarea barajului Bekes de pe Crişul Dublu s-a făcut in
conformitate cu prevederile regulamentului in vigoare.
Experţii părţii romane au informat că modernizarea
staţiei de pompare Ant este in curs de finalizare şi că in anul 2006 staţia de
pompare a funcţionat continuu o perioadă foarte lungă, de 5 luni, nefiind
probleme deosebite in exploatare.
Experţii părţilor, in timpul verificării lucrărilor de
apărare impotriva inundaţiilor produse de cursuri de ape şi ape interne, din
17-20 octombrie 2006, de pe teritoriul ungar, au evaluat aplicarea sarcinilor
rezultate din regulament şi au constatat că in perioada examinată barajul Bekes
nu a funcţionat la nivelul ridicat;
- in legătură cu modul de compensare de către partea
romană a lucrărilor executate de către partea ungară (pe Crişul Alb, malul
drept), experţii părţilor constată ca au fost realizate măsurători comune de
debit in luna martie 2006 (7 martie, Sălard, şi 8 martie, Kismarja).
Rezultatele măsurătorilor comune de debite, atat de pe
teritoriul roman, cat şi de pe teritoriul ungar, sunt corecte, fiind in
limitele tehnice acceptate de către experţii părţilor.
Experţii părţilor propun ca măsurătorile să continue in
anul 2007, deoarece o singură măsurătoare nu este suficientă pentru trasarea
corectă a cheii limnimetrice in zona de ape mari. Experţii părţilor consideră
că, prin montarea celor două staţii automate de pe teritoriul ungar (Barcău -
Kismarja şi Ier -
Pocsaj) şi prin funcţionarea celor două staţii automate
existente, de pe teritoriul roman (de la Sălard şi Marghita), analiza va fi mai
rapidă.
In aceste sens, experţii părţilor propun ca in cursul
anului 2007 să se facă o corelaţie de nivele la viituri, intre părţi, şi pe
baza inregistrărilor de la staţiile automate.
Experţii părţilor constată că din motive financiare nu
au fost posibile măsurătorile geodezice şi că, in cursul anului 2007, propun
intocmirea unui proiect comun prin Inrerreg III, pentru
finalizarea acestei probleme;
- in legătură cu elaborarea concluziilor privind
analiza studiului părţii romane, intitulat „Condiţiile de formare şi scurgere a
viiturilor in bazinul raului Barcău" şi a studiului similar al părţii
ungare, intitulat „Inundaţiile şi hidrologia raului Barcău", experţii
părţilor au luat cunoştinţă despre realizarea unei propuneri de studiu
integrator al inundaţiilor cu efect transfrontier, la nivelul bazinului
hidrografic Barcău, pe baza studiilor efectuate anterior de părţi.
Experţii părţilor convin ca această primă propunere să
fie completată cu:
• includerea hidrografelor de debite pentru viiturile
corelate, de către părţi;
• includerea pe acelaşi grafic a hidrografelor de
nivele inregistrate la toate staţiile celor două părţi, nominalizate in acest
prim studiu;
• rescrierea textului studiului, utilizandu-se termeni
tehnici acceptaţi de literatura de specialitate a părţilor.
Experţii părţilor propun să se elaboreze un studiu
similar şi pentru raul Mureş, care să cuprindă viiturile la care s-a
inregistrat cel puţin faza I de
apărare, conform regulamentelor proprii ale părţii ungare, la staţia
hidrometrică Mako, şi să aibă aceleaşi formă, grafică şi conţinut ca studiul de
pe raul Barcău;
- experţii părţilor au efectuat in perioada 4
septembrie-20 octombrie 2006 examinarea anuală a lucrărilor de apărare
impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi de ape interne, din
domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic, de pe teritoriile celor două
ţări.
In conformitate cu cele consemnate in procesele-verbale
intocmite cu ocazia verificărilor, lucrările de apărare impotriva inundaţiilor
sunt in stare corespunzătoare.
Totodată, au constatat că procesele-verbale intocmite
cu ocazia acestor examinări, ca formă şi conţinut, sunt in conformitate cu cele
inscrise in anexa nr. 1 la Protocolul Sesiunii a XI-a a Comisiei mixte.
Experţii părţilor si-au predat reciproc dările de seamă
referitoare la activitatea de apărare impotriva inundaţiilor şi scurgerii
gheţurilor, desfăşurată in perioada ce s-a scurs de la ultima verificare.
Ca urmare a şedinţei comune a Guvernului Romaniei şi
Guvernului Republicii Ungare, din 20 octombrie 2005, au rezultat pentru părţile
implicate unele sarcini. In legătură cu tema „Schimbul de experienţă in
domeniul apărării impotriva inundaţiilor şi transfer de know-how din partea
ungară in vederea dezvoltării in mod similar a infrastructurii pentru protecţia
inundaţiilor", imputernicitul părţii romane şi supleantul imputernicitului
părţii ungare au decis ca schimbul de experienţa şi transferul de know-how să
se realizeze cu ocazia examinării lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor
din perioada septembrie-octombrie 2006.
In perioada septembrie-octombrie 2006 experţii
părţilor, cu ocazia verificărilor de toamna, au făcut un schimb de experienţă
in legătură cu tematica menţionată mai sus.
Experţii părţilor propun ca schimbul de experienţă
reciproc să fie continuat in viitor in cadrul acestei subcomisii;
- Direcţia Apelor Crişuri cu sediul la Oradea şi
Direcţia Apelor KORKOVIZIG cu sediul la Gyula lucrează in comun la elaborarea
studiului privind posibilităţile de exploatare coordonată a polderelor, pentru raul Crişul Negru, luand in
considerare rezultatele proiectului NATO - Science for Peace, intitulat
„Monitorizarea inundaţiilor periculoase in Romania şi Ungaria folosind date
satelitare";
-in legătură cu efectuarea şi analiza de către experţii
părţilor a măsurătorilor geodezice, privind influenţa Pragului de fund de pe
Crişul Repede din secţiunea km 55+830 şi a Barajului cu Ace de pe Crişul Alb
din secţiunea km 135+165, in conformitate cu cele cuprinse in procesului-verbal
al intalnirii Subcomisiei de la Timişoara, din 24 februarie 2003, experţii
părţilor constată că in perioada 14-15 august 2006, pe raul Crişul Alb, şi in
perioada 16-17 august 2006, pe raul Crişul Repede, s-au realizat măsurători
geodezice comune care nu au evidenţiat modificări sau colmatări semnificative
ale albiei in secţiunile de măsurare. Experţii părţilor propun ca următoarele
măsurători să fie realizate in anul 2010;
- in legătură cu proiectele elaborate in comun,
experţii părţilor constată că, deşi au fost făcute eforturi comune, din cauza
condiţiilor de eligibilitate financiare impuse de fondurile externe, nu au putut fi promovate.
Experţii părţilor au propus ca, incepand cu anul 2007,
deoarece condiţiile de eligibilitate vor fi permisive, să se intocmească
proiecte comune care să fie in concordanţă cu Planul de management al bazinului
hidrografic Tisa şi cu planurile de risc de apărare impotriva inundaţiilor,
care sunt in curs de elaborare sub coordonarea Comisiei Internaţionale pentru
Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR).
Experţii părţilor au propus in acest sens să se
realizeze proiecte comune pentru modernizarea anexelor la regulamentele privind
apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi ape interne;
- experţii părţilor au constatat şi au propus ca
problematica privind planurile comune de intervenţie, cuprinsă la pct. I.3.a.
alin. 5 din Protocolul Sesiunii a XVII-a a Comisiei, să fie rediscutată după
aprobarea Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de
cursuri de apă;
- experţii părţilor propun ca la următoarea sesiune a
Comisiei imputerniciţii părţilor să hotărască ce subcomisie va răspunde de
aplicarea prevederilor Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru
transferul de apă şi pompări de ape interne.
I.3.b. Comisia hotărăşte:
- aprobă procesele-verbale ale intalnirii subcomisiei;
- continuarea activităţii de
finalizare a anexelor la Regulamentul
privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă şi la
Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne, pe
cat posibil prin accesarea fondurilor terţe in vederea finanţării acestei
activităţi, cu participarea organelor hidrotehnice teritoriale competente;
- să se examineze situaţia
indeplinirii prevederilor Regulamentului privind regimul de exploatare a
barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu
funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman;
- in legătură cu modul de compensare de către partea
romană a lucrărilor executate de către partea ungară (pe Crişul Alb, malul
drept), experţii părţilor să continue măsurătorile simultane de debit la
viituri şi să efectueze măsurătorile geodezice comune, in anul 2007, pentru
analiza condiţiilor de formare şi scurgere a viiturilor pe raul Barcău şi
intocmirea raportului final. Această activitate să se realizeze din fonduri
proprii şi/sau prin accesarea de fonduri terţe;
- prima varianta a studiului integrator elaborat
pentru evaluarea la nivel de bazin a inundaţiilor cu efect transfrontier pe
raul Barcău să fie completată cu:
• includerea hidrografelor de debite pentru viiturile corelate, de către părţi;
• includerea pe acelaşi grafic a hidrografelor de
nivele inregistrate la toate staţiile celor două părţi, nominalizate in acest
studiu;
• rescrierea textului studiului utilizandu-se termeni
tehnici acceptaţi de literatura de specialitate a părţilor;
- să se iniţieze un studiu similar şi pentru raul
Mureş;
- să se examineze procesele-verbale ale intalnirilor
de experţi pentru verificarea lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor, din
anul 2007;
- să se continue in viitor schimbul de experienţă
reciproc, efectuat cu ocazia verificării lucrărilor de apărare impotriva
inundaţiilor, iar rezultatele să fie consemnate in procese-verbale;
- să se finalizeze elaborarea, pană la următoarea
intalnire a subcomisiei, a studiului privind posibilităţile de exploatare
coordonată a polderelor, pentru raul Crişul Negru, cu luarea in considerare a
celor cuprinse in proiectului NATO - Science for Peace - „Monitorizarea
inundaţiilor periculoase in Romania şi Ungaria folosind date satelitare",
cat şi a celor cuprinse la pct. 4 al Procesului-verbal al intalnirii
subcomisiei, de la Debrecen, din 21-23 septembrie 2004;
- Subcomisia de apărare impotriva inundaţiilor va
răspunde de aplicarea prevederilor Regulamentului privind decontarea
cheltuielilor pentru transferul de apă şi pompări de ape interne;
- următoarea măsurătoare geodezică comună pentru
urmărirea modificărilor sau colmatărilor albiei pe raul Crişul Alb km 135+165
şi pe raul Crişul Repede km 55+830 să fie realizată de organele hidrotehnice teritoriale competente, in anul 2010;
- experţii părţilor să se informeze in legătură cu
proiectele aprobate, care au legătură cu activitatea subcomisiei;
- următoarea intalnire a subcomisiei va avea loc in
trimestrul IV 2007, pe teritoriul Ungariei.
I.4. Activitatea
Subcomisiei de gospodărirea apelor şi hidrometeorologie
l.4.a. Comisia constată că:
- au avut loc două intalniri ale subcomisiei, o
intalnire extraordinară la Praid, in 21-23 iunie 2006, şi o intalnire ordinară
comună cu Grupa de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă, la Nyiregyhaza,
in 15-18 ianuarie 2007;
- experţii părţilor au finalizat proiectul de text şi
anexele Regulamentului privind efectuarea de observaţii hidrometrice
sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă pe apele de frontieră,
care au fost transmise Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii
regulamentelor;
- experţii părţilor au finalizat proiectul de text şi
anexa Regulamentului de colaborare intre organele hidrotehnice in domeniul
scurgerii apelor mici (extraordinare) pe raurile din subunităţile hidrografice
care formează sau traversează frontiera romano-ungară, exceptand ultima coloană
din anexă privind valorile debitelor limită (prag) in secţiunea de frontieră a
raurilor transfrontiere, care au fost transmise
Subcomisiei ad-hoc pentru coordonarea revizuirii regulamentelor.
Experţii părţilor au stabilit ca instituţiile
specializate ale părţilor să continue elaborarea metodologiei pentru
determinarea valorilor debitelor limită (prag) in secţiunea de frontieră a
raurilor transfrontiere, iar in cursul elaborării să ia in considerare
următoarele recomandări metodologice:
• pe cat posibil să se ia in considerare conţinutul
metodologiilor elaborate şi predate reciproc (anexele nr. 5 şi 6 ale
procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie,
de la Praid, din 21-23 iunie 2006);
• să fie luate in considerare şirurile de date omogene
şi reprezentative, pe cat posibil pe o perioada de 30 de ani pentru staţiile
corespondente;
• pentru calcule să se utilizeze cea mai mică medie
zilnică a perioadelor aprilie-septembrie şi octombrie-martie din fiecare an
luat in considerare;
• calculele se efectuează pentru secţiunile de
frontieră conform metodologiilor aprobate prin anexa nr. 4 la Protocolul
Sesiunii a XV-a a Comisiei mixte hidrotehnice şi anexa nr.5 la Protocolul
Sesiunii a XVI-a a Comisiei hidrotehnice;
• se va utiliza curba de distribuţie Pearson 3;
• valorile debitului limită (prag) vor fi determinate
ulterior, pe baza curbei de distribuţie;
- sarcinile prevăzute in Regulamentul privind
transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre
Romania şi Republica Ungară au fost indeplinite;
- experţii părţilor s-au informat reciproc in legătură
cu unele schimbări survenite in anexele regulamentului şi propun modificarea
lor după cum urmează:
• anexa nr. 1.c la regulamentul menţionat mai sus,
privind schimbul zilnic curent al datelor meteorologice;
• anexa nr. 4.a la regulamentul menţionat mai sus,
privind schimbul zilnic curent al datelor hidrologice;
• anexa nr. 7.c la regulamentul menţionat mai sus,
privind datele de bază ale forajelor pentru care se face schimbul de date;
• anexa nr. 8.a privind schimbul de date obţinute din
măsurători de la radarele meteorologice şi anexa nr. 8.b privind avertizările
meteorologice pe baza datelor radar, la regulamentul menţionat mai sus;
• anexa nr. 9 privind adresele poştale şi telefoanele
instituţiilor care participă la schimbul de date meteorologice şi hidrologice;
-sarcinile prevăzute in Regulamentul privind efectuarea
de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in comun a resurselor de
apă pe cursurile de apă transfrontiere au fost indeplinite;
- materialele care nu au fost schimbate intre părţi din
motive obiective vor fi transmise pană la 30 iunie 2007;
- experţii părţilor au efectuat evaluările
măsurătorilor comune de debit (in scopul intercalibrării) pentru anii 2005 şi
2006 şi ale celor simultane pentru anul 2005, inclusiv in perioada de iarnă
fără fenomene de ingheţ.
Experţii părţilor propun continuarea măsurătorilor
comune de debit (in scopul intercalibrării), cat şi a celor simultane, inclusiv
in perioada de iarnă fără fenomene de ingheţ;
- pentru valorile stabilite in comun pentru debitele
lunare medii, maxime şi minime pentru anul 2003, acolo
unde diferenţele sunt peste limitele admisibile, organele hidrotehnice teritoriale
competente au evaluat şi analizat cauzele şi au determinat valorile finale
pentru anul 2003 ale debitelor medii, maxime şi minime in secţiunea de
frontieră;
- schimbul de experienţă intre experţii romani şi
unguri implicaţi in elaborarea prognozelor hidrologice a avut loc la Bucureşti,
in perioada 1-3 octombrie 2005 şi, respectiv, la Budapesta, in perioada 11-13
octombrie 2006.
Experţii părţilor propun continuarea schimbului de
experienţă in cadrul unei intalniri ce se va desfăşura la Bucureşti, in
perioada septembrie-octombrie 2007, la care sa participe şi experţi ai
direcţiilor teritoriale ale apelor, implicate in elaborarea de prognoze hidrologice;
- partea romană a informat că sistemele de transmitere
automată a datelor elaborate in cadrul programelor PHARE CBC in prezent nu sunt
conectate la serverele FTP din centrele bazinale din cauza nefinalizării
softului pentru realizarea interfeţei cu programul naţional DESWAT de elaborare
a prognozelor in regim automat. Acesta din urmă se preconizează a fi finalizat
la sfarşitul anului 2008.
Experţii părţilor propun ca activitatea să se
desfăşoare in continuare pe baza principiilor cuprinse la pct. 2.3 al
procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie,
de la Arad, din 13 februarie 2002;
- partea romană a transmis experimental imagini radar
in format GIF, de la radarul Gematronik, din Oradea, la direcţiile apelor corespondente din Ungaria;
- experţii părţilor au constatat că grupele comune de
experţi au continuat examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a
apelor pe canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform sarcinilor prevăzute la pct.
1 al ordinii de zi, alin. 3 din procesul-verbal intocmit cu ocazia intalnirii
Subcomisiei de gospodărire a apelor si hidrometeorologie, de la Gyula, in
perioada 7-10 septembrie 2004;
- experţii părţilor au constatat următoarele:
Pentru Canalul de desecare Horea (Karolvi-folvas)
Experţii părţilor au rezolvat următoarele sarcini:
• verificarea sectorului canalului de desecare Horea
(Karolyi-folyas) şi a canalului Szenasi, inclusiv natura terenului, in 23 iunie
2005;
• efectuarea măsurătorilor topografice:
• rezultatele măsurătorilor
topografice pentru canalul Horea, pe teritoriul ungar, erau existente;
• partea romană a făcut verificarea canalului Horea pe
teritoriul roman;
• documentele privind verificările au fost transmise
reciproc;
• pe canalul Szenasi nu există posibilitatea
tranzitării apei, cota de fund a acestuia fiind mai joasă; astfel nu este cazul
verificării acestuia in acest cadru;
• examinarea stării tehnice a lucrărilor hidrotehnice:
• verificarea a avut loc pe teritoriul ungar, in 23
iunie 2005,
• starea tehnică a lucrărilor
hidrotehnice a fost evaluată de comisia de experţi ca fiind corespunzătoare;
• pe teritoriul roman nu există lucrări hidrotehnice;
• statistica tranzitării apei (regimul hidrologic),
sursa stocului de apă şi stabilirea măsurilor necesare pentru a servi
obiectivul respectiv sunt conţinute in studiul transmis anterior;
• au avut loc prelevările comune de probe, iar
analizele au fost efectuate de laboratorul Inspectoratului pentru Protecţia
Mediului FETI-KTVF Evaluarea calităţii apelor canalului a fost efectuată pe
baza reglementărilor naţionale aflate in vigoare;
• s-a efectuat o singură măsurătoare de debit, in 2006,
cu ocazia apărării impotriva inundaţiilor produse de ape interne;
• in data de 9 ianuarie 2007 a avut loc la Satu Mare o intalnire a grupei comune de experţi, care in legătură cu canalul
Horea a constatat următoarele:
• canalul asigură scurgerea apelor mari;
• canalele şi lucrările hidrotehnice sunt in stare
corespunzătoare;
• nu există posibilitatea suplimentării debitului;
• partea ungară a predat părţii romane studiul
efectuat, spre analiză. In cazul acordului părţii romane, se va elabora studiul
comun.
Canalul Cutaş:
Au avut loc prelevările comune de probe şi efectuarea
analizelor.
Evaluarea calităţii apelor canalului a fost efectuată
pe baza prevederilor naţionale aflate in vigoare.
Experţii părţilor au căzut de acord că in prezent
calitatea apelor pe canalul Cutaş nu este corespunzătoare pentru a fi
tranzitată. Propun in continuare prelevarea de probe şi efectuarea de analize o
dată pe an.
Grupa comună de experţi trebuie să continue examinarea
posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor, conform sarcinilor prevăzute
la pct. 1 al ordinii de zi, alin. 3 din procesul-verbal intocmit cu ocazia
intalnirii Subcomisiei de gospodărire a apelor si hidrometeorologie, de la
Gyula, in perioada 7-10 septembrie 2004.
Canalul Ghepeş:
Verificarea comună a canalului Ghepeş s-a realizat in
data de 5 mai 2005 de către grupa comună de experţi formată din specialişti de la Direcţia Apelor Crişuri
şi Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare (ANIF), Sucursala
Someş-Criş, pe tronsonul dintre canalul colector şi frontieră, cat şi pe
tronsonul dintre canalul Ant şi confluenţa dintre canalul Ghepeş nou şi vechi,
iar in data de 10 mai 2005, pe teritoriul ungar intre Kotegyan şi frontieră,
cand Inspectoratul Apelor, Mediului şi Protecţiei Naturii Crişuri din Ungaria
şi laboratorul Direcţiei Apelor Crişuri din Romania au efectuat şi prelevări de
probe pentru calitatea apelor.
In data de 11 noiembrie 2005 la
Oradea a avut loc armonizarea măsurătorilor geodezice. Măsurătorile pe
teritoriul ungar pe tronsonul prevăzut au avut loc in prima parte a anului
2006, iar pe teritoriul roman in august 2006.
La cererea Administraţiei Naţionale a Imbunătăţirilor
Funciare (ANIF), măsurătorile geodezice pentru alternativa provizorie de
suplimentare a debitelor nu au avut loc pe intregul tronson prevăzut de 22,37
km lungime, ci numai pe tronsonul dintre canalul ANT (CPE2) şi frontieră.
Partea ungară a predat părţii romane studiul efectuat,
in vederea analizării. In cazul acordului părţii romane, se va elabora studiul
comun.
In scopul continuării activităţii in anul 2007,
experţii părţilor propun luarea in considerare a pct. 1 al odinii de zi, alin.
3 din procesul-verbal intocmit cu ocazia intalnirii Subcomisiei de gospodărire
a apelor şi hidrometeorologie, de la Gyula, in perioada 7-10 septembrie 2004.
Experţii părţilor consideră necesară continuarea
măsurătorilor geodezice pe teritoriul roman şi a analizelor de calitate in
ambele secţiuni in perioada aprilie-mai 2007, conform propunerii Subcomisiei de
calitatea apelor.
Activitatea Grupei de experţi pentru Directiva-cadru
pentru apă:
-In cadrul Raportului 2004 pentru bazinul Dunării, in
cadrul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR),
părţile au efectuat armonizarea corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane
transfrontieră mai mari de 4.000 km2; in cadrul Grupei pentru Directiva-cadru pentru apă a continuat
armonizarea corpurilor de apă transfrontieră pe baza rapoartelor naţionale.
- Experţii părţilor au stabilit corpurile comune de
apă transfrontieră de suprafaţă şi subterane.
Experţii părţilor propun ca la următoarea intalnire a
Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă să se treacă in revistă
corpurile de apa transfrontieră subterane identificate ca fiind neconcordanţe din
punctul de vedere al riscului cantitativ şi calitativ şi vor analiza
posibilităţile de armonizare a acestora.
- Experţii părţilor au analizat anexa nr. 2 la
procesul-verbal al intalnirii Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru
apă, din 26 octombrie 2005, de la Gyula, din punctul de vedere al delimitării
corpurilor de apă şi al tipurilor acestora (artificiale şi puternic
modificate).
- Experţii părţilor propun ca la următoarea intalnire a
Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă să se continue această
activitate de delimitare şi armonizare, cu luarea in considerare şi a
corpurilor de apă aflate la risc din punctul de vedere al substanţelor
organice, nutrienţi/nitraţi, al substanţelor prioritar periculoase şi
hidromorfologic.
- Experţii părţii romane au predat rapoartele pentru
2004 ale planurilor de management ale direcţiilor apelor implicate, respectiv
Someş-Tisa, Crişuri şi Mureş, realizate in limba romană, avand un scurt rezumat
in limba engleză, care au constituit baza Raportului naţional 2004.
- Experţii părţilor s-au informat reciproc in legătură
cu stadiul realizării sistemelor de monitoring pentru corpurile de apă
transfrontieră, de suprafaţă şi subterane, conform cerinţelor Directivei-cadru
pentru apă.
Experţii părţilor au convenit să işi transmită reciproc
rapoartele privind sistemele de monitoring realizate conform art. 8 din
Directiva-cadru pentru apă, după transmiterea acestora la Comisia Europeană, la
22 martie 2007.
- Experţii părţilor au analizat denumirile cursurilor de
apă transfrontieră din rapoartele naţionale şi regulamentele-anexe la Acord şi
nu au găsit neconcordanţe.
- Experţii părţilor si-au transmis reciproc datele de
bază ale forajelor referitoare la cantitatea şi calitatea apelor subterane,
conform anexei nr. 7.c la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor
şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica
Ungară.
Experţii părţii ungare informează experţii părţii
romane că au reanalizat lista forajelor pentru care se face schimbul de date.
Au constatat că 4 dintre forajele pentru monitorizarea calităţii
(k141790016-Gacsaly, k142320042-Nyirlugos, TIM-I2604A-Sarkadkeresztur, k050570220-Mako) nu mai pot fi folosite pentru prelevare de probe; de
aceea vor fi inlocuite cu 4 noi foraje (k141400008-Csaholc,
k080190029-Nyiracsad, TIM-I2604B-Sarkadkeresztur, TIM-I3106B-Kiszombor).
Experţii părţilor propun modificarea anexei nr.7.c la
Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor şi informaţiilor
meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară, potrivit
modificărilor menţionate mai sus.
- Experţii părţilor au examinat posibilitatea de
trecere la Sistemul European Unificat de Armonizare
(Unifield European Levelling Network, Height Datum:Amsterdam), propus de organismul
EuroGeografics.
Potrivit opiniei experţilor părţilor, in prezent nu
există obligativitatea la nivel internaţional de conectare la acest sistem;
prin urmare problematica nu este de actualitate. Experţii părţilor propun ca
această problematică să fie reanalizată la următoarea intalnire a subcomisiei.
- Experţii părţii ungare au analizat posibilitatea
includerii in schimbul de date a măsurătorilor privind conţinutul de reziduu
fix, conform anexei nr. 7.b la Regulamentul privind transmiterea reciprocă a datelor
şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară
şi propun ca deocamdată această componentă să nu fie inclusă in schimbul de date.
- in legătură cu conul de dejecţie al Mureşului,
experţii părţilor s-au informat:
Informarea părţii romane:
Luand in considerare caracterul transfrontier al apelor
subterane, Direcţia Apelor Mureş a inaintat la data de 13 noiembrie 2006 un
proiect intitulat „Dezvoltarea durabilă a utilizării apelor subterane in zona
transfrontieră".
Informarea părţii ungare:
Direcţia Apelor KOR-KOVIZIG, cu
sediul la Gyula, şi Direcţia Apelor ATI-KOVIZIG, cu sediul la Szeged, au inaintat la data de 15 noiembrie 2006 un proiect cu titlul „Utilizarea durabilă a apelor subterane in
zona de frontieră romano-ungară".
Experţii părţilor au convenit că in regiunea de
frontieră este importantă evaluarea cantitativă şi calitativă a apelor
subterane ca bază a posibilităţilor de dezvoltare.
In cazul caştigării şi implementării cu succes a
proiectelor pot fi stabilite limitele de folosire a stocului de apă necesar
dezvoltării teritoriului pe termen lung şi pot fi determinate priorităţi de
dezvoltare pe termen lung.
Obiectivele proiectelor:
• crearea bazei de date (analiza datelor istorice,
actualizarea lor şi verificări pe teren);
• examinarea sistemelor de monitoring existente;
• elaborarea modelelor hidrodinamice, inventarierea
tendinţelor in timp şi spaţiu ale evoluţiei stocului de apă subterană.
Experţii părţilor propun ca pentru examinarea
problematicii conului de dejecţie al Mureşului să fie luate in considerare rezultatele proiectului finalizat in
2005, intitulat "SQUASH - evaluarea cantitativă şi calitativă a stocului
de apă subterană din conul aluvionar al raului Someş".
- Experţii părţilor s-au informat că au intocmit şi
publicat pe adresele de web (www.mmediu.ro şi www.rowater.ro, respectiv www.kvvm.hu) calendarul programului de măsuri pentru realizarea planurilor
naţionale de management al apelor.
- Experţii părţilor au convenit să considere corpurile
de ape termale desemnate la frontiera cu Romania corpuri de apă de frontieră
(bordering water bodies). Experţii părţilor propun ca această problematică să
fie reanalizată după anul 2009.
- Experţii părţilor propun ca următoarea intalnire a
grupei de lucru DCA să aibă loc
in trimestrul II 2007, după
transmiterea in 22 martie 2007 a Raportului naţional privind realizarea
sistemului de monitoring conform Directivei-cadru pentru apă, după intalnirea
Grupei de lucru a Comisiei pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPRD River Basin
Management Working Group) şi după finalizarea proiectului romano-ungaro-francez
intitulat „Managementul bazinului raului transfrontier Crişuri, subbazin al
Tisei - asistenţă pentru stabilirea instrumentelor de control şi management al
bazinului raului transfrontier Crişuri, subbazin al Tisei", cu următoarea ordine de zi:
• sarcinile stabilite la pct. 11.1 al
procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie,
din 18 ianuarie 2007;
• armonizarea in continuare a caracteristicilor
corpurilor de apă transfrontiere de suprafaţă şi subterane, cuprinse in
rapoartele naţionale pentru anul 2004;
• stabilirea programului amănunţit şi a sarcinilor
comune ce necesită armonizare.
In vederea pregătirii intalnirii menţionate mai sus,
experţii părţilor propun ca pană la 30 aprilie 2007 să işi transmită
următoarele:
• fişierele SHAPE in sistem WGS'84 (hărţi GIS) ale
bazinelor Someş, Crişuri şi Mureş;
• fişierele SHAPE in sistem WGS'84 (hărţi GIS) pentru
punctele de monitoring ale corpurilor de apă transfrontieră, de suprafaţă şi
subterane;
• partea ungară va trimite
varianta actualizată a bazei de date cartografice pentru corpurile de apă de
suprafaţă (fişierele SHAPE in sistem WGS'84).
I.4.b. Comisia hotărăşte:
- aprobarea proceselor-verbale ale subcomisiei
(incluzand şi activitatea Grupei de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă);
- aprobarea modificării şi reeditării unor anexe ale
Regulamentului privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi
hidrologice intre Romania şi Republica Ungară, după cum urmează:
• anexa nr. 1.c, privind
schimbul zilnic curent al datelor meteorologice, care reprezintă anexa nr. 9 la
prezentul protocol;
• anexa nr. 4.a, privind schimbul zilnic curent al
datelor hidrologice, care reprezintă anexa nr. 10 la prezentul protocol;
• anexa nr.7.c, privind datele
de bază ale forajelor pentru care se face schimbul de date, care reprezintă
anexa nr. 11 la prezentul protocol;
• anexele nr. 8.a şi 8.b, privind schimbul de date
obţinute din măsurători de la radarele meteorologice şi, respectiv,
avertizările meteorologice pe baza datelor radar, care reprezintă anexa nr. 12
la prezentul protocol;
• anexa nr. 9, privind adresele poştale şi
telefoanele instituţiilor care participă la schimbul de date meteorologice şi
hidrologice, care reprezintă anexa nr. 13 la prezentul
protocol;
- să se examineze indeplinirea sarcinilor cuprinse in
Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice şi
hidrologice intre Romania şi Republica Ungară;
- să se examineze sarcinile cuprinse in Regulamentul
privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea in
comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere.;
- să se elaboreze de către instituţiile specializate
ale părţilor metodologia de stabilire a debitului minim necesar in secţiunea de
frontieră, cu luarea in considerare a celor cuprinse la pct. 3 al
procesului-verbal al intalnirii extraordinare a Subcomisiei de gospodărire a
apelor şi hidrometeorologie care a avut loc la Praid, in perioada 21-23 iunie
2006;
- să se continue măsurătorile comune de debit (in
scopul intercalibrării), precum şi cele simultane, inclusiv in perioada de
iarnă fără fenomene de ingheţ;
- să se stabilească debitele medii lunare, maxime şi
minime, precum şi stocurile de apă, in secţiunea de frontieră, pentru anul 2004
şi anul 2005. Să se evalueze caracteristicile debitelor lunare/multianuale,
anuale, medii, maxime şi minime in secţiunea de frontieră pentru perioada
2001-2005, conform pct. 3 al procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a
apelor si hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, 15-18
ianuarie 2007;
- să se continue schimbul de experienţă intre experţii
romani şi unguri implicaţi in elaborarea prognozelor hidrologice, cu
participarea experţilor direcţiilor teritoriale ale apelor implicate in elaborarea de prognoze hidrologice;
-să se continue după calibrare discuţiile privind
introducerea datelor obţinute din sistemele de monitoring elaborate in cadrul
proiectelor PHARE CBC (Cross Border Cooperation), in fluxul informaţional
existent intre părţi;
- să se continue activitatea grupelor comune de
experţi pentru examinarea posibilităţilor teoretice de tranzitare a apelor pe
canalele Horea, Cutaş şi Ghepeş, conform pct. 7 al procesului-verbal al
Subcomisiei de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie,
de la Nyiregyhaza, 15-18 ianuarie 2007;
- ca Grupa de experţi pentru Directiva-cadru pentru apă
să işi continue activitatea pe baza obiectivelor Comisiei Internaţionale pentru
Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR) pentru realizarea sarcinilor comune
reieşite din aplicarea Directivei-cadru pentru apă şi a celor stabilite conform
pct. 11, 12, 13 ale procesului-verbal al Subcomisiei de gospodărire a apelor şi
hidrometeorologie, de la Nyiregyhaza, 15-18 ianuarie 2007, şi să informeze
subcomisia in legătură cu activitatea sa;
- ca următoarea intalnire a Grupei de experţi pentru
Directiva-cadru pentru apă să aibă loc in trimestrul II
2007, pe teritoriul Romaniei;
- ca experţii părţilor să se informeze in legătură cu
proiectele aprobate, care au legătură cu activitatea
subcomisiei.
- că următoarea intalnire a subcomisiei va avea loc in
trimestrul IV 2007, pe teritoriul Romaniei.
I.5. Intalnirea
imputerniciţilor in scopul verificării pe teren a lucrărilor hidrotehnice
I.5.a. Comisia constată că in
anul 2006 nu a avut loc intalnirea imputerniciţilor cu ocazia verificării
comune pe teren a lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor.
I.6. Colaborarea organelor teritoriale
I.6.a. In legătură cu
hotărarile de la punctul l.6.b, Comisia constată că părţile au apreciat
favorabil colaborarea directă dintre organele hidrotehnice teritoriale ale
părţilor, desfăşurată de la ultima sesiune a Comisiei, in diferite domenii ale
gospodăririi apelor care formează sau sunt intretăiate de frontiera de stat.
I.6.b. Comisia hotărăşte:
- imputerniciţii vor sprijini in continuare colaborarea
directă dintre organele hidrotehnice teritoriale, precum şi participarea
specialiştilor din organele centrale şi teritoriale la manifestările din
domeniul gospodăririi apelor, organizate de oricare dintre părţi.
I.7.A. Decontarea de
către partea ungară a prestaţiilor efectuate de partea romană in anul 2006
I.7.A.a. In legătură cu hotărarile de la punctul
l.7.A.b, Comisia constată că:
- in cursul anului 2006 transferul de apă pentru
Domeniile Hergheliei Mezohegyes (Mezohegyesi Menesbirtok Zrt) şi pentru S.R.L.
Sistemul de aducţiune a apei şi irigaţii Marosviz Apatfalva - Mezohegyes
(Marosviz Apatfalva-Mezohegyes Ontozo es Vizszolgaltato Kft) s-a desfăşurat in
conformitate cu „Regulamentul privind decontarea cheltuielilor pentru
transferul de apă şi pompări de ape interne", pe baza contractelor
incheiate de furnizorii Administraţia Naţională „Apele Romane" şi
Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare - S.A., pe de o parte, şi de
beneficiarul Domeniile Hergheliei Mezohegyes S.R.L. Sistemul de aducţiune a
apei şi irigaţii Marosviz Apatfalva - Mezohegyes, pe de altă parte;
- volumele de apă transferate in perioada 27 mai-31
decembrie 2006 au fost:
• pentru Domeniile Hergheliei
Mezohegyes
1.600.000 m3
• pentru S.R.L. Sistemul de aducţiune a apei si
irigaţii Marosviz Apatfalva - Mezohegyes 1.100.000 m3
Total 2.700.000 m3
Volumul a fost integral confirmat şi plătit;
- cu ocazia examinării lucrărilor hidrotehnice de
interes comun din anul 2006, experţii celor două părţi au constatat că
lucrările hidrotehnice pentru transferul apei sunt menţinute in stare de
funcţionare şi au consemnat acest lucru in procesele-verbale;
- experţii părţii ungare au iniţiat discuţii cu
experţii părţii romane pentru ca aceştia să examineze posibilităţile tehnice de
a suplimenta transferul de apă.
l.7.A.b. Comisia hotărăşte:
- Comisia să fie informată atat in legătură cu
rezultatul tratativelor pentru incheierea unor noi contracte de transfer al
apei, cat şi cu derularea acestora.
I.7.B. Decontarea pompării
de către partea ungară a apelor interne
provenite de pe teritoriul roman
l.7.B.a. In legătură cu hotărarile de la pct. l.7.B.b,
Comisia constată că in anul 2006 partea ungară nu a efectuat pompări de ape
interne provenite de pe teritoriul Romaniei şi, ca urmare, partea romana nu are
de efectuat plăţi.
l.7.B.b. Comisia hotărăşte:
- Comisia să fie informată in cazul in care se
efectuează pompări de ape interne.
I.8. Examinarea
programului lucrărilor noi
l.8.a. In legătură cu hotărarile de la pct. I.8.b
Comisia constată că in anul 2006 părţile nu au transmis proiecte spre
examinare, deoarece nu s-au efectuat lucrări noi pe sectoarele de interes
comun.
I.8.b. Comisia hotărăşte :
- organele hidrotehnice
teritoriale competente trebuie să transmită Comisiei spre avizare
documentaţiile intervenţiilor cu posibil efect transfrontier, conform
procedurii prevăzute in Regulamentul privind procedura de urmat in cazul
examinării intervenţiilor cu posibil efect transfrontier.
I.9. Examinarea stadiului de elaborare a
proiectelor realizate in domeniul de aplicare
al Acordului hidrotehnic cu asistenţă tehnică sau financiară terţă
l.9.a. In legătură cu hotărarile de la pct. I.9.b,
Comisia constată că părţile s-au informat reciproc in legătură cu proiectele
comune realizate cu asistenţă tehnică şi financiară terţă, care sunt cuprinse
in anexa nr. 14 la prezentul protocol.
I.9.b. Comisia hotărăşte:
- sprijină şi urmăreşte in continuare cu atenţie
proiectele care se realizează in domeniul de aplicare al Acordului cu asistenţă
tehnică şi financiară terţă;
- la prima intalnire, Subcomisia ad-hoc va analiza
modul de propunere in comun, coordonarea şi urmărirea realizării proiectelor.
I.10. Următoarea
intalnire a Comisiei hidrotehnice
Comisia hotărăşte ca următoarea sesiune ordinară a
Comisiei să aibă loc pe teritoriul Romaniei, in trimestrul IV 2007.
II. Diverse
II.a. Comisia constată că:
-in legătură cu hotărarile de la alin. 1 al pct. II.b, sarcinile trasate in cadrul şedinţei
comune a Guvernului Romaniei şi Guvernului Republicii Ungare, din 15 noiembrie
2006, din domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic, au fost indeplinite.
Imputerniciţii au fost de acord că pentru realizarea
sarcinilor care intră in domeniul de aplicare al Acordului hidrotehnic nu a
fost necesară infiinţarea noii subcomisii ad-hoc;
- in legătură cu hotărarile de la alin. 2 al pct. II.b, la solicitarea Grupei de experţi
pentru protecţia mediului din cadrul Comisiei mixte romano-ungare pentru
protecţia mediului, Subcomisia de calitatea apelor, cu sprijinul Subcomisiei de
gospodărirea apelor şi hidrometeorologie, a stabilit tipul de date privind
apele care pot face obiectul unei publicaţii care să conţină date privind
protecţia mediului, apelor şi protecţia naturii in zona de frontieră.
Materialul a fost transmis Grupei de experţi pentru protecţia mediului;
- referitor la poluarea raului Crasna:
Partea ungară a informat in legătură cu poluarea
accidentală din perioada 12-28 august 2006, din sectorul de rau cuprins intre
secţiunile km 0+000 - 46+450.
Poluarea a fost produsă in special de PET-uri, deşeuri
comunale, rămăşiţe de plante agricole, respectiv peşti morţi dispersaţi.
Pe baza discuţiilor telefonice purtate cu organele
hidrotehnice teritoriale din Romania, s-a constatat că deşeurile proveneau din
albia majoră ca urmare a inundării acesteia.
Pe raul Crasna, pe sectorul cuprins intre km 0+000
-46+450, au fost instituite alarma de gradul II in
data de 12 august 2006, ora 11,00, şi alarma de gradul III incepand cu ora
12,00 a aceleiaşi zile.
Indepărtarea deşeurilor s-a incheiat in 15 august, dar
unele acţiuni ulterioare s-au desfăşurat in perioada 16-17 august.
Deşeurile colectate au fost transportate la depozitul
regional din localitatea Szakoly, iar cantitatea transportată a fost de 16,9
tone.
Cheltuielile totale pentru apărare au fost următoarele:
2.503.129 Ft.
In legătură cu evenimentul menţionat, a avut loc un
schimb de scrisori intre directorii organelor hidrotehnice teritoriale din
Romania şi Ungaria (Direcţia pentru Protecţia Mediului şi Apelor Tisa Superioară,
Inspectoratul pentru Ape, Protecţia Mediului şi Protecţia Naturii şi Direcţia
Apelor Someş-Tisa din Cluj-Napoca).
Partea ungară solicită ca:
• să se facă evaluarea comună a evenimentului in cadrul Subcomisiei de calitatea apelor;
• să intervină conform principiului „poluatorul
plăteşte", in scopul recuperării cheltuielilor de combatere.
Punctul de vedere al părţii romane referitor la
evenimentul produs in perioada 12-15 august 2006, pe raul Crasna, in secţiunea
de frontieră, coroborat cu prevederile Acordului hidrotehnic şi cu Regulamentul
privind procedura de urmat in cazul poluărilor accidentale, periculoase care nu
se mai pot evita, anexă la Protocolul Sesiunii a XV-a a Comisiei hidrotehnice,
este următorul:
Fenomenul nu poate fi catalogat ca o poluare
accidentală in accepţiunea art. 3.2 din regulamentul sus-menţionat, deoarece
plutitorii de origine antropică nu au influenţat calitatea apei.
Prin Scrisoarea nr. 2.457 din 12 august 2006, Direcţia Apelor Someş-Tisa a informat asupra rezultatelor analizelor
efectuate in secţiunea Berveni, rezultate care se incadrează in limitele
obişnuite.
Evenimentul s-a produs in contextul unui fenomen
hidrometeorologic extrem, cand in bazinul hidrografic Crasna s-au produs cantităţi de precipitaţii de 130 l/m2 pe cursul superior, iar pe cursul
mijlociu şi inferior, 65-110 l/m2. Debitul raului a crescut in timp foarte scurt de la 0,4 m3/s
la 11-12 m3/s.
Exemplarele de peşti (puiet) morţi au fost sesizate in
număr mic pe teritoriul roman şi s-au datorat asfixierii mecanice ca urmare a
antrenării suspensiilor şi creşterii bruşte a turbidităţii.
Partea romană a intervenit astfel incat in data de 12
august 2006, la ora 14,00, fenomenul s-a diminuat, sesizandu-se doar prezenţa
resturilor vegetale.
Partea ungară a transmis o informare privind efectele
evenimentului produse pe teritoriul ungar, in data de 23 august 2006.
Prevederile art.8 din Acordul hidrotehnic, respectiv
„părţile valorifică principiul «poluatorul plăteşte»", vor putea fi
aplicabile odată cu implementarea Directivei 2004/35/CE, cand se va stabili
modul de acţiune in legătură cu prevenirea şi repararea daunelor de mediu in
domeniul gospodăririi apelor;
- partea ungară a informat că in cursul anului 2006 au
avut loc restructurări ale organelor teritoriale ale Ministerul Mediului şi
Apelor, printre altele, in cadrul inspectoratelor de protecţia mediului, a
naturii şi a apelor.
Ca urmare a acestor restructurări au fost inchise
laboratoarele de la Gyula şi Nyiregyhaza care sunt nominalizate in anexele
regulamentelor in vigoare pentru aplicarea Acordului hidrotehnic. Toate
atribuţiile laboratoarelor inchise au fost preluate de laboratoarele din
Debrecen şi Szeged.
Supleantul părţii ungare propune ca in cel mai scurt
timp să aibă loc o intalnire extraordinară de experţi in scopul revizuirii
regulamentelor bilaterale şi să se facă propuneri privind modificarea acestora,
in vederea continuării aplicării corespunzătoare a prevederilor Acordului.
II.b. Comisia hotărăşte:
- privind evenimentul extraordinar din perioada
12-28 august 2006, de pe raul Crasna, experţii părţilor să facă evaluarea
comună a evenimentului, la următoarea intalnire a Subcomisiei de calitatea
apelor;
- secretarii Comisiei şi şefii Subcomisiei de calitatea
apelor vor avea o intalnire pentru revizuirea anexelor regulamentelor specifice
ca urmare a necesităţii modificării anexelor acestora, ca urmare a
restructurărilor din administraţia centrală şi locală din Ungaria , in luna
aprilie 2007, pe teritoriul ungar.
Anexele nr. 1-14 fac parte integrantă din prezentul
protocol.
Hotărarile prezentului protocol vor intra in vigoare
după aprobarea lor de către guvernele celor două state, conform cap. III art.
10 pct. 5 al Acordului. O dată cu acesta işi pierd valabilitatea: anexa nr. 2
la Regulamentul privind procedura aplicabilă in cazul apariţiei unei stări de
deteriorare neaşteptată a calităţii apei, cat şi anexele nr. 1c, 4a, 7c, 8a, 8b
şi 9 la Regulamentul privind transmiterea datelor şi informaţiilor meteorologice
şi hidrologice intre Romania şi Republica Ungară, intrate in vigoare la data de
5 aprilie 2006.
Prezentul protocol a fost semnat la Nyiregyhaza la 30
martie 2007, in cate două exemplare originale, fiecare in limba romana si limba
maghiară, toate textele fiind egal autentice.
Din partea romană,
Ovidiu Gabor
Din partea ungară,
Antok Gabor
ANEXA Nr. 1/a la protocol
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR ROMANIA
MINISTERUL MEDIULUI SI APELOR UNGARIA
Către: Domnul Helmuth Bloch
Consiliul Direcţiei Generale de
Mediu a Uniunii Europene
Şeful Unităţii DCA
Subiect: Propunere de a
participa la elaborarea unui ghid UE pentru cuantificarea pagubelor şi pentru
aplicarea principiului „poluatorul plăteşte"
Unul dintre scopurile cooperării bilaterale
ungaro-romane in domeniul gospodăririi apelor transfrontieră este armonizarea
monitoringului calităţii apelor transfrontieră in concordanţă cu cerinţele
Directivei 2000/60/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 23 octombrie
2000 (denumită in continuare DCA), care stabileşte un cadru al acţiunilor comunitare in domeniul
politicii apei.
DCA impreună cu ghidurile ei de aplicare determină
planul de acţiune in domeniul politicii apei.
Acordul romano-ungar privind gospodărirea apelor a fost
semnat in data de 17 mai 2004 şi include, in art. 8, următoarele prevederi care
nu au fost implementate pană in prezent:
(1) Părţile contractante aplică principiul „poluatorul
plăteşte" şi vor utiliza un ghid - elaborat la nivelul UE - in vederea
aplicării acestui principiu.
(2) Părţile contractante formulează intr-un regulament
principiile şi procedurile specifice care trebuie aplicate pentru apele
transfrontiere in cazul pericolului datorat poluărilor accidentale.
In vederea implementării sarcinilor rezultate din DCA,
părţile au nevoie de un ghid de implementare a Directivei 2004/35/CE a
Parlamentului şi Consiliului European din 21 aprilie 2004, privitor la
responsabilitatea de mediu, prevenirea şi remedierea daunelor de mediu.
Luand in considerare importanţa implementării DCA şi a
Directivei privind responsabilitatea de mediu in cooperarea bilaterală, este
neapărat necesar să se elaboreze un ghid care să permită implementarea şi
transpunerea directivelor. De aceea, am aprecia foarte mult dacă Comisia Europeană şi-ar asuma rolul de
conducător in stabilirea şi conducerea unui grup de experţi pentru elaborarea
ghiului amintit. Ne exprimăm, de asemenea, disponibilitatea de a nominaliza
experţi care să participe impreună la prepararea acestui ghid in cadrul unui
astfel de grup de experţi.
Aşteptăm răspunsul dumneavoastră in cel mai scurt timp
posibil.
Imputernicitul părţii romane in Comisia hidrotehnică romano-ungară,
Lucia Ana Varga,
secretar de stat,
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Romania
Imputernicitul părţii ungare in Comisia hidrotehnică ungaro-romană,
Robert Rakics,
secretar de stat adjunct,
Ministerul Mediului şi Apelor,
Republica Ungară
ANEXA Nr. 1/b la protocol
Dragă Gyula,
Dragă Gheorghe,
Am primit scrisorile dumneavoastră din 28 martie 2006
(Adonis no 7.457) şi 18 aprilie 2006 (Adonis no 7.832) prezentand ideea de a
pregăti un ghid pentru implementarea Directivei responsabilităţii, ţinand cont
şi de Directiva-cadru a apei. Regretăm faptul că nu am răspuns la aceste
scrisori datorită volumului mare de muncă din ultimele luni. Acum, vă
transmitem prima reacţie a noastră inainte de a supune unor discuţii viitoare
această idee.
Salutăm incheierea Acordului ungaro-roman privind
gospodărirea apelor transfrontieră şi apreciem că in acest context principiul
„poluatorul plăteşte" se aplică pe baza legislaţiei UE. In ceea ce
priveşte pregătirea unui indreptar sau ghid la nivelul UE in această problemă,
avem de făcut două observaţii:
1. Sunteţi invitaţi să introduceţi aceste idei in
discuţiile care se desfăşoară in prezent privitor la pregătirea viitorului
program de lucru 2007-2009 al Strategiei de implementare comună a DCA. Nu ne
amintim ca ideile dumneavoastră să fi fost prezentate la ultimul Grup de
coordonare strategic sau la ultima intalnire a directorilor de apă. Totuşi,
este incă posibil să se prezinte aceste idei şi să se vadă ce părere au despre
ele alte state membre. Decizia noastră (şi alocarea resurselor) va depinde, de
asemenea, de mărimea interesului statelor membre ale UE şi al ţărilor candidate.
2. Problema este in stransă legătură cu Directiva
privind responsabilitatea de mediu, după cum aţi subliniat şi dumneavoastră. Va
trebui să discutăm cu colegii noştri care lucrează la implementarea acestei
directive, in vederea stabilirii unui punct de vedere comun. Din păcate, aceste
discuţii nu au avut loc. Totuşi, vom incerca să luăm legătura cu colegii noştri
pentru a vă da un răspuns cu privire la poziţia Direcţiei Generale de Mediu cat
mai curand posibil.
Vă mulţumim incă o dată pentru ideile dumneavoastră
interesante. Vom reveni după vacanţa de vară sau cu prima ocazie cand ne vom
intalni ori in scris.
Cu stimă,
Joachim D'Eugenio
Comisia Europeană, Direcţia Generală de Mediu
ANEXA Nr. 2 la protocol
REGULAMENT
privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de
cursuri de apă
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 1
Prezentul regulament de apărare impotriva inundaţiilor
produse de cursuri de apă (denumit in continuare regulament),
are la bază prevederile Acordului dintre Guvernul
Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi
utilizarea durabilă a apelor de frontieră (denumit in continuare Acord), semnat la Budapesta la 15
septembrie 2003 şi intrat in vigoare la 17 mai 2004.
ARTICOLUL 2
Prezentul regulament, conform
celor cuprinse in art. 9 din Acord, reglementează măsurile ce trebuie luate şi
lucrările necesare a fi executate, astfel incat activitatea de apărare
impotriva inundaţiilor şi gheţurilor să se efectueze in mod coordonat şi operativ inainte şi in
timpul producerii apelor mari şi scurgerii gheţurilor pe sectoarele cursurilor
de apă cuprinse in regulament.
Prevederile prezentului regulament vor fi aplicate de
organele hidrotehnice teritoriale competente, desemnate in acest scop de cele
două părţi, cuprinse in anexa nr. 1.
ARTICOLUL 3
Sectoarele de rauri şi cursuri de ape, lucrările de
apărare impotriva inundaţiilor, grupate pe subunităţi hidrografice, asupra
cărora se aplică prezentul regulament, sunt cuprinse in anexa nr. 2
Datele cursurilor de apă, ale
lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor şi ale mirelor determinante sunt
incluse in anexa nr. 3.
Schema de asamblare a planurilor de situaţie (scara
1:1.000.000) constituie anexa nr. 4.
Planurile de situaţie, cu lucrările enumerate in anexa
nr. 2 (scara 1:100.000), constituie anexa nr. 5.
Profilele longitudinale ale digurilor (scara 1:50.000
şi 1:100), precum şi secţiunile transversale caracteristice (scara 1:100)
constituie anexa nr. 6.
Planurile generale şi curbele de capacitate a
acumulărilor nepermanente se găsesc in anexa nr. 7.
Profilele longitudinale şi secţiunile transversale
caracteristice ale liniilor de localizare constituie anexa nr. 8.
Cotele din anexele arătate mai sus, precum şi datele
privind cotele ce se transmit de către părţi in cadrul aplicării prezentului
regulament, vor fi exprimate in sistemul de referinţă al Mării Baltice.
Organele hidrotehnice teritoriale competente sunt
obligate să opereze in anexe, pană la data de 1 decembrie a fiecărui an, toate
modificările survenite. Părţile işi vor comunica reciproc, pană la data de 31
decembrie a fiecărui an, aceste modificări.
ARTICOLUL 4
Pentru coordonarea acţiunilor de apărare impotriva
inundaţiilor, organele hidrotehnice teritoriale competente intreţin legături
directe intre ele, scop in care fiecare parte desemnează delegaţii competenţi
pentru a da informaţii in legătură cu apărarea impotriva inundaţiilor şi pentru
a aplica in mod operativ şi armonizat măsurile ce decurg din prezentul
regulament.
Delegaţii competenţi vor trece frontiera in
conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi
contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare.
CAPITOLUL II
Acţiuni inaintea perioadei de ape mari
ARTICOLUL 5
Inaintea perioadei de ape mari,
organele hidrotehnice teritoriale competente, fiecare pe teritoriul său,
intreprind următoarele acţiuni:
- intreţinerea in bună stare a liniilor de apărare din
lungul raurilor şi a cursurilor de apă, in special in zona faşiei arate, a
digurilor de localizare şi a acumulărilor nepermanente, precum şi a
instalaţiilor şi anexelor aferente;
- dotarea liniilor de apărare impotriva inundaţiilor cu
materialele şi mijloacele de apărare conform normativelor proprii ale fiecărei
părţi;
- curăţarea albiilor raurilor şi a cursurilor de apă de
vegetaţie dăunătoare şi indepărtarea altor obstacole, identificarea şi
iniţializarea refacerii lucrărilor de traversare subdimensionate, pentru
asigurarea capacităţii de scurgere a apelor şi gheţurilor, ţinandu-se cont de
reglementările in vigoare de pe teritoriul fiecărei părţi;
- efectuarea de către părţi a profilelor transversale
şi a schimbului de date ori de cate ori se consideră necesar şi efectuarea, o
dată la 5 ani, in secţiunile de frontieră şi in sectoarele comune de frontieră,
de măsurători geodezice comune;
- intocmirea planurilor de apărare conform
normativelor proprii ale fiecărei părţi.
ARTICOLUL 6
Organele hidrotehnice teritoriale competente ale
părţilor se vor intalni in toamna fiecărui an, pană cel tarziu la data de 1
noiembrie, pe teritoriul roman şi pe teritoriul ungar, pentru a examina starea
lucrărilor de apărare impotriva inundaţiilor pe sectoarele raurilor şi
cursurilor de apă prevăzute in anexa nr. 2.
Constatările şi măsurile propuse vor fi consemnate
intr-un proces-verbal ce va fi inaintat Subcomisiei de apărare impotriva
inundaţiilor.
CAPITOLUL III
Acţiuni in cazul inundaţiilor şi in timpul scurgerii
gheţurilor
ARTICOLUL 7
In timpul apelor mari, organele hidrotehnice teritoriale
competente acţionează fiecare pe teritoriul său şi pe cheltuială proprie, in
baza planului de apărare, a legislaţiei proprii şi a prevederilor prezentului
regulament, şi asigură prin păstrarea legăturii permanente intre ele
coordonarea, in funcţie de necesităţi, a măsurilor şi a lucrărilor de apărare.
ARTICOLUL 8
Organele hidrotehnice teritoriale competente se vor
informa operativ reciproc, in perioada de apărare şi in afara acesteia, asupra
oricăror măsuri sau evenimente legate de exploatarea lacurilor de acumulare şi
staţiilor de pompare aflate pe sectoarele de rauri asupra cărora se aplică
prevederile regulamentului, care ar modifica esenţial scurgerea apelor in
secţiunea de frontieră.
ARTICOLUL 9
In timpul apelor mari, organele hidrotehnice teritoriale
competente iau următoarele măsuri fiecare pe teritoriul propriu:
- punerea in funcţiune a sistemului de informare, pază
şi supraveghere;
- inchiderea stăvilarelor şi a subtraversărilor din
digurile de apărare impotriva inundaţiilor, conform planului de apărare;
- asigurarea cu materiale şi
mijloace de apărare la punctele critice;
- executarea lucrărilor de apărare in locurile critice;
- inchiderea breşelor din diguri, localizarea apelor
revărsate şi redirijarea in albie;
- tranzitarea apelor rezultate din revărsări sau
ruperi de diguri prin digurile de localizare de pe teritoriul ungar din lungul
frontierei, care se va face in conformitate cu prevederile cuprinse in art. 5
lit. c), d), g) şi i) din Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor
produse de ape interne;
- inlăturarea pericolului ce
poate fi provocat de gheţuri la zăpoare.
ARTICOLUL 10
In timpul acţiunii de apărare, părţile activează
serviciile permanente atat la organele teritoriale, cat şi la cele centrale,
conform prevederilor legislaţiei părţilor. Transmiterea informaţiilor intre
aceste servicii de urgenţă se va realiza prin telefon, fax şi e-mail. Adresele
de contact sunt prevăzute in anexa nr. 1.
Informaţiile intre părţi se transmit in limba celui
care transmite.
Convorbirea telefonică se efectuează in limba celui chemat.
In scopul schimbului reciproc de date, părţile işi vor
stoca datele şi informaţiile pe serverul propriu FTP, maximum 30 de zile.
ARTICOLUL 11
Reprezentanţii organelor hidrotehnice teritoriale
competente ale celor două părţi se pot intalni in perioada apelor mari, ori de
cate ori se va considera necesar, pe teritoriul oricăreia dintre părţi, in
conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul
intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare. Condiţiile
necesare pentru rezolvarea operativă a sarcinilor vor fi asigurate de partea pe
teritoriul căreia se face deplasarea pe teren.
ARTICOLUL 12
Măsurile de apărare in perioada apelor mari se
desfăşoară in 3 faze:
a) faza I de apărare
(pregătirea pentru apărare);
b) faza II de apărare (apărarea
efectivă);
c) faza III de apărare (apărarea intensivă,
extraordinară). Liniile de apărare şi mirele determinante aferente acestora, cu indicarea nivelurilor fazelor de
apărare, sunt prevăzute in anexa nr. 3.
Organele hidrotehnice teritoriale competente dispun
luarea măsurilor prevăzute pentru fiecare fază de apărare, atunci cand nivelul
apei la mirele determinante atinge cota prevăzută in anexa nr. 3 şi dacă se
aşteaptă din amonte creşterea in continuare a nivelului
apei.
Organele hidrotehnice teritoriale competente pot
dispune incetarea fazei respective de apărare, atunci cand nivelul apei a
scăzut sub cota prevăzuta in anexa nr. 3 şi se aşteaptă in continuare scăderea
nivelului apei.
In cazul unor condiţii excepţionale, organele
hidrotehnice teritoriale competente pot dispune aplicarea măsurilor prevăzute
pentru oricare dintre fazele de apărare, chiar inainte de atingerea nivelurilor
prescrise.
Organele hidrotehnice teritoriale competente işi vor
comunica reciproc intrarea şi ieşirea din fazele de apărare.
ARTICOLUL 13
In timpul fazei I de apărare,
organele hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri, fiecare pe
teritoriul propriu:
a) punerea in funcţiune a sistemului de informare,
supraveghere şi pază;
b) verificarea construcţiilor, a instalaţiilor,
materialelor şi mijloacelor de apărare, eventual completarea lor, precum şi
urmărirea condiţiilor de scurgere;
c) inchiderea stăvilarelor din diguri, conform
prescripţiilor de manipulare a stăvilarelor, iar stavilele barajelor de pe
cursurile de apă vor fi ţinute deschise;
d) citirea şi inregistrarea nivelurilor apelor la
mirele determinante, menţionate in anexa nr. 3, se fac pe teritoriul roman la
orele 7,00 şi 19,00, iar pe teritoriul ungar la orele 6,00 şi 18,00 şi se vor
comunica organelor hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte părţi, la
orele 8,00 şi 20,00, respectiv la orele 7,00 şi 19,00.
Simultan cu transmiterea nivelurilor apei se vor
transmite şi date privind nivelul de culminaţie la mirele determinante.
ARTICOLUL 14
In timpul fazei a II-a de apărare, organele
hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul propriu iau următoarele
măsuri:
a) intensificarea activităţii sistemului de
supraveghere, de informare şi de pază;
b) supravegherea şi paza de zi şi de noapte a
construcţiilor şi a instalaţiilor de apărare, urmărirea condiţiilor de
scurgere, efectuarea, in funcţie de necesităţi, a lucrărilor de apărare.
Stavilele barajelor de pe cursurile de apă vor fi ţinute deschise, iar
stăvilarele din diguri vor fi ţinute inchise;
c) citirea şi inregistrarea nivelurilor apei la mirele
menţionate in anexa nr. 3 din 6 in 6 ore, şi anume: de pe teritoriul roman la
orele 1,00,7,00, 13,00 şi 19,00, iar pe teritoriul ungar la orele 00, 6,00,
12,00 şi 18,00. Nivelurile critice se vor comunica de 4 ori pe zi organelor
hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte părţi, intr-un interval de o
oră şi jumătate de la citire.
Cu ocazia transmiterii nivelurilor se vor comunica
reciproc şi evenimentele mai importante in legătură cu condiţiile de scurgere a
viiturilor şi starea lucrărilor de apărare, care pot interesa cealaltă parte
din punctul de vedere al activităţii de apărare impotriva inundaţiilor.
De asemenea, se vor comunica reciproc date privitoare la culminaţia undei de viitură, in decurs de 3 ore de la constatarea lor.
In timpul fazei a II-a de apărare, organele
hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul roman vor comunica
prognoza hidrologică intocmită pentru mirele determinante de pe teritoriul
roman, prevăzute in anexa nr. 3.
La solicitarea părţii romane, partea ungară va informa
asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor in aval de
sectoarele asupra cărora se aplică prezentul regulament.
La solicitarea părţii ungare,
partea romană va informa asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a
viiturilor in amonte de sectoarele asupra cărora se aplică prezentul
regulament.
ARTICOLUL 15
In timpul fazei a III-a de apărare, organele
hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri, fiecare pe
teritoriul propriu:
a) intensificarea in continuare a activităţii
sistemului de supraveghere, de informare şi de pază;
b) supravegherea şi paza de zi şi de noapte a
construcţiilor şi a instalaţiilor de apărare in locurile periclitate, urmărirea
condiţiilor de scurgere a apei, in funcţie de necesităţi, efectuarea lucrărilor
de apărare pentru limitarea efectelor inundaţiilor şi asigurarea pentru aceasta
a mijloacelor corespunzătoare; stavilele barajelor de pe cursurile de apă vor
fi ţinute deschise, iar stăvilarele şi conductele din diguri vor fi ţinute
inchise;
c) citirea şi inregistrarea continuă, din două in două
ore, a nivelurilor apei la mirele menţionate din anexa nr. 3, pe teritoriul
roman, la orele cu număr impar, iar pe teritoriul ungar la orele cu număr par.
Nivelurile citite se vor comunica de 6 ori pe zi organelor hidrotehnice
teritoriale competente ale celeilalte părţi, in jurul orelor 5,00, 9,00, 13,00,
17,00, 21,00 şi 1,00, pe teritoriul roman, şi in jurul orelor 4,00, 8,00,
12,00, 16,00, 20,00 şi 24,00, pe teritoriul ungar. In cazul unor situaţii
extraordinare, la cerere, nivelurile se pot transmite şi din două in două ore.
Cu ocazia transmiterii nivelurilor se vor comunica reciproc evenimentele mai
importante in legătură cu condiţiile de scurgere a apei şi starea lucrărilor de
apărare care interesează cealaltă parte din punctul de vedere al apărării
impotriva inundaţiilor. De asemenea, se vor comunica reciproc datele privitoare
la culminaţia viiturilor, in termen de 3 ore de la
constatarea lor;
d) in cazul in care organele hidrotehnice teritoriale
competente ale uneia dintre părţi apreciază că linia de apărare proprie nu va
putea fi apărată in mod sigur, va informa operativ organele hidrotehnice
teritoriale competente ale celeilalte părţi, putand solicita o intalnire
excepţională de stabilire a măsurilor comune pentru limitarea pagubelor.
In timpul fazei a III-a de apărare, organele
hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul roman vor comunica prognozele hidrologice intocmite pentru mirele determinante de
pe teritoriul roman.
La solicitarea părţii romane, partea ungară va informa
asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor in aval de
sectoarele asupra cărora se aplică prezentul
regulament.
La solicitarea părţii ungare, partea romană va informa
asupra situaţiei privind condiţiile de scurgere a viiturilor in amonte de
sectoarele asupra cărora se aplică prezentul regulament.
ARTICOLUL 16
In cazul intrării in funcţiune a acumulărilor
nepermanente incluse in prezentul regulament la anexa nr. 3, pe langă datele
prevăzute a se transmite la art. 14 şi 15 se vor mai transmite:
- data intrării in funcţiune a acumulărilor
nepermanente (luna, ziua, ora);
- cota apei la inceperea deversării
in secţiunea deversorului; -debitul evacuat;
- umplerea şi nivelul apei in acumulare;
- data inceperii golirii şi procesul golirii;
- alte situaţii deosebite ce au apărut in timpul
umplerii sau al golirii acumulării şi măsurile luate in legătură cu acestea.
Comunicarea privind funcţionarea acumulărilor
nepermanente se va transmite odată cu datele prevăzute la art. 14 şi 15.
ARTICOLUL 17
In cazul ruperii de diguri organele hidrotehnice
teritoriale competente iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriu său:
a) informarea neintarziată a organelor hidrotehnice
teritoriale competente ale celeilalte părţi asupra orei, locului şi dimensiunii
ruperii şi asupra localizării apelor revărsate, precum şi asupra altor situaţii
care sunt importante pentru cealaltă parte din punctul de vedere al apărării
impotriva inundaţiilor;
b) inchiderea in cel mai scurt timp posibil a rupturii
de dig, localizarea apelor revărsate şi readucerea lor in albie conform
planului de localizare;
c) continuarea fără intrerupere a lucrărilor de
apărare impotriva inundaţiilor pe restul liniei de apărare şi asigurarea
transmiterii nestanjenite a informaţiilor;
d) comunicarea neintarziată prin telefon, fax şi e-mail
către organele hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte părţi a
terminării lucrărilor de localizare;
e) comunicarea zilnică a evoluţiei evenimentelor.
Acţiuni de apărare impotriva scurgerii gheţurilor
ARTICOLUL 18
a) Prevederile cu privire la apărarea impotriva
inundaţiilor, in măsura necesităţilor, se vor aplica şi la apărarea impotriva
pericolului provocat de gheţuri.
b) In activitatea de apărare impotriva gheţurilor, in
funcţie de fenomenele de gheaţă ce se produc, in caz de nevoie, unele faze pot
fi ordonate inainte ca nivelurile determinate să fi fost atinse in conformitate
cu cele conţinute in anexa nr. 3, in următoarele cazuri:
- faza I poate fi ordonată
atunci cand gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursurile de apă;
- faza a II-a poate fi ordonată cand sloiurile formează
ingrămădiri;
- faza a III-a poate fi
ordonată cand sloiurile s-au blocat formand zăpoare.
Fazele de apărare pot fi ordonate in cazurile
sus-menţionate numai atunci cand fenomenele de gheaţă observate pot provoca
creşterea in continuare şi intr-un mod periculos a nivelurilor.
c) Organele hidrotehnice
teritoriale competente urmăresc continuu fenomenele de gheaţă, de la apariţia
gheţii pană la dispariţia acesteia, iar de la inceperea scurgerii sloiurilor se
informează reciproc, zilnic pană la ora 12,00, despre grosimea gheţii si despre
evoluţia fenomenelor de gheaţă.
d) In cazul apariţiei fenomenelor de gheaţă
extraordinare (formarea zăpoarelor, pornirea bruscă a gheţii etc.) se
informează reciproc fără intarziere.
e) Organele hidrotehnice teritoriale competente ale
celor două părţi sunt obligate, fiecare pe teritoriul propriu, să ia măsurile
necesare pentru asigurarea scurgerii nestanjenite a gheţurilor, in scopul
evitării creşterii periculoase a nivelurilor apelor.
Aceste măsuri se vor lua in funcţie de necesităţi,
indiferent de faza de apărare in care se găsesc.
Intervenţiile mai importante pentru eliminarea
pericolului gheţurilor şi care au influenţă asupra teritoriului celeilalte
părţi vor fi efectuate in mod coordonat, părţile informandu-se reciproc asupra
rezultatului acţiunii.
f) Indepărtarea zăpoarelor de
pe sectoarele de rauri care formează frontiera va fi executată, pe baza
inţelegerii prealabile dintre organele hidrotehnice teritoriale competente, cu
acordul poliţiei de frontieră de pe teritoriul căreia accesul la zăpor este mai
uşor.
CAPITOLUL IV
Acţiuni după trecerea apelor mari
ARTICOLUL 19
După trecerea apelor mari şi incetarea activităţii de
apărare, respectiv după ce nivelul apei a scăzut sub cotele prevăzute in anexa
nr. 3, organele hidrotehnice teritoriale competente, fiecare pe teritoriul
propriu, iau următoarele măsuri:
- refacerea neintarziată a construcţiilor de apărare
deteriorate, pentru a fi aduse la capacitatea iniţială de apărare;
-indepărtarea apelor revărsate de pe terenurile
apărate;
-intocmirea dărilor de seamă, ce vor cuprinde modul in
care au fost indeplinite prevederile prezentului regulament, datele şi
fenomenele caracteristice legate de scurgerea viiturilor, de indepărtarea
pericolului provocat de gheţuri, de operaţiunile şi măsurile cele mai
importante efectuate, de acţiunile de apărare, funcţionarea acumulărilor
nepermanente, precum şi concluziile ce se desprind din acestea.
Dările de seamă constituie anexe la procesele-verbale
şi vor fi intocmite de organele teritoriale competente ale părţilor, cu ocazia
examinărilor prevăzute in art. 6. Procesele-verbale vor fi examinate de Comisia
hidrotehnică romano-ungară.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
ARTICOLUL 20
In perioada de ape mari şi cu gheţuri, organele
hidrotehnice teritoriale competente ale celor două părţi, organizand şi
conducand acţiunile de apărare fiecare pe teritoriul propriu, vor da curs, la
cerere şi in măsura posibilităţilor, celeilalte părţi, pentru combaterea
pericolului de inundaţii şi gheţuri.
Trecerea frontierei a personalului muncitor pentru efectuarea unor lucrări, a uneltelor, materialelor şi utilajelor
se face in conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea
frontierei şi contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii
Ungare. Cantităţile de materiale (carburanţi) folosite la lucrări vor fi supuse
reglementărilor vamale in vigoare intre părţi.
ARTICOLUL 21
a) Prezentul regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre
imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari se va face in
conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 din Acord.
b) Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul
regulament.
c) Prezentul regulament a fost intocmit in două
exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul
in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.
d) Prezentul regulament este aprobat de Comisia
hidrotehnică romano-ungară, la Sesiunea a XVIII-a, iar intrarea in vigoare a
acestuia conform sistemului juridic intern se va face numai după finalizarea şi
aprobarea anexelor.
e) Odată cu intrarea in vigoare a prezentului regulament,
anexa nr. 3 la Protocolul Sesiunii a VI-a a Comisiei, intitulat Regulament
privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă, işi pierde
valabilitatea.
p. Imputernicitul părţii romane,
Ovidiu Gabor
Imputernicitul părţii ungare,
Haraszthy Laszlo
ANEXA Nr. 2 la
Regulamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă
SECTOARELE
de rauri, cursuri de ape şi lucrările de apărare
impotriva inundaţiilor din subunităţile hidrografice
- model -
|
Subunităţi hidrografice
|
Sector de curs
de apă (date de
identificare)
|
Lucrări de apărare
|
Observaţii
|
|
Dig de apărare (date de identificare)
|
Acumulări
nepermanente
(date de identificare)
|
Acumulări
permanente
(date de identificare)
|
Alte lucrări (dig localizare,
baraj, trepte de fund etc.) (date de identificare)
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
ANEXA Nr. 3 la
Requlamentul privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de apă
DATELE
cursurilor de apă, ale lucrărilor de apărare
impotriva inundaţiilor şi ale mirelor determinante
- model -
|
Organele hidrotehnice
teritoriale competente
|
Denumirea cursului de apă
|
Lucrări de apărare impotriva
inundaţiilor
|
Mire determinante
|
Niveluri caracteristice
|
|
tip
|
caracteristici tehnice
|
nume
|
Amplasament (km)
|
Cota „0"
miră (MN MB)
|
Nivel istoric (cm)
|
Faza I (cm)
|
Faza a II-a (cm)
|
Faza a III-a (cm)
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
ANEXA Nr. 3 la protocol
REGULAMENT
privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de
ape interne
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 1
Prezentul regulament de apărare
impotriva inundaţiilor produse de ape interne (denumit in continuare regulament) are ia bază prevederile
Acordului dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind
colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră
(denumit in continuare Acord), semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 şi intrat in vigoare la
17 mai 2004.
ARTICOLUL 2
Prezentul regulament, conform celor cuprinse la art. 9
din Acord, reglementează scurgerea apelor interne prin canale de evacuare şi
prin văi şi depresiuni, precum şi manevrarea stăvilarelor şi funcţionarea
staţiilor de pompare ce servesc in acest scop, din sisteme şi subsisteme de ape
interne.
ARTICOLUL 3
Prezentul regulament cuprinde:
a) organele hidrotehnice teritoriale competente,desemnate de cele două părţi pentru aplicarea prezentului
regulament, care sunt enumerate in anexa nr.1
b) sistemele, subsistemele şi canalele de ape interne
in legătură cu care organele hidrotehnice ale părţilor efectuează schimb de
date, care sunt prevăzute in anexa nr. 2;
c) schema de ansamblu a planurilor de situaţie la
scara 1:1.000.000 (anexa nr. 3) şi, respectiv, detalierea sistemelor de ape
interne la scara 1:100.000 (anexa nr. 4), cu amplasarea lucrărilor hidrotehnice
şi a staţiilor de pompare;
d) regulamentele de exploatare a sistemelor, care se
găsesc in anexa nr. 5 cuprinzand:
A. text;
B. profile longitudinale (1:50.000 şi 1:100);
C. tabele cu date tehnice.
Cotele de nivelment din anexe sunt exprimate in
sistemul de referinţă al Mării Baltice;
e) organele hidrotehnice teritoriale competente sunt
obligate să opereze in anexe, pană la data de 1 decembrie a fiecărui an, toate
modificările survenite. Părţile işi vor comunica reciproc, pană la data de 31
decembrie a fiecărui an, aceste modificări.
ARTICOLUL 4
Scurgerea apelor interne se face in modul următor: In
zonele in care, pe teritoriul roman, există sisteme de colectare şi evacuare in
emisari a apelor interne, evacuarea apelor pană la capacitatea maximă de
evacuare a acestor sisteme se va face prin ele, precum şi prin canalele
existente, intretăiate de frontieră, in conformitate cu prevederile prezentului
regulament.
Evacuarea apelor interne provenite din zonele in care
apele interne nu pot fi colectate de sistemele existente de colectare şi evacuare, precum şi a apelor interne excepţionale
care depăşesc capacitatea
maximă de evacuare a acestor sisteme se va face peste frontieră atat pe canale,
in limitele debitelor şi nivelurilor stabilite prin prezentul regulament, cat
şi pe văi şi depresiuni. Limitarea debitelor apelor interne se va face prin
manevrarea stavilarelor, reţineri in albie sau in alte noduri prevăzute in
prezentul regulament.
ARTICOLUL 5
Stavilarele se manevrează in modul următor:
a) Stavilarele de pe canalele intersectate de frontiera de stat, din apropierea secţiunilor de
frontieră, de pe teritoriul părţii din amonte, vor sta in permanenţă in poziţia
„inchis" sau „deschis", dar reglate ca să permită scurgerea spre
teritoriul părţii din aval numai a debitelor reglementate, menţionate in
regulamentele de exploatare a sistemelor respective. Deschiderea acestor
stăvilare şi inchiderea lor va fi anunţată părţii din aval cu 12 ore inainte.
Deschiderea acestor stăvilare pentru a permite scurgerea unor debite mai mari
decat cele reglementate se va face numai cu respectarea
prevederilor lit. i) a acestui articol.
b) Stavilarele şi subtraversările cu drenurile
existente in apropierea frontierei de pe teritoriul statului părţii din aval pe
oricare dintre canalele intersectate de frontiera de stat vor sta in permanenţă
in poziţie „deschis" pentru a permite scurgerea liberă, in orice moment, a
apelor interne provenite de pe teritoriul statului părţii din amonte in limita
debitelor reglementate şi la nivelurile corespunzătoare acestora, dacă nu se
prevede o altă dispoziţie (manevrare) prin regulamentul de exploatare specific
fiecărui sistem, care face parte integrantă din prezentul regulament.
c) Stavilarele şi subtraversările cu drenuri din
digurile de localizare de pe teritoriul ungar vor sta in permanenţă deschise
pentru a permite scurgerea liberă a apelor interne provenite de pe teritoriul
roman.
In cazul in care cantităţile de ape interne ce provin
de pe teritoriul roman prin canale de evacuare, văi şi depresiuni depăşesc
capacitatea sistemelor de evacuare pe teritoriul ungar, stavilarele din
digurile de localizare vor fi manevrate pentru a permite evacuarea prin diguri
a cantităţilor de apă reglementate prin canale şi scurse prin văi şi
depresiuni.
d) Inchiderea parţială sau totală a stavilarelor,
subtraversărilor sau podeţelor enumerate la lit. b) şi c) de către o parte se
va face numai cu respectarea prevederilor lit. i) a acestui articol şi cu
anunţarea prealabilă cu 12 ore inainte a organelor hidrotehnice ale celeilalte
părţi.
e) Ordinea de inchidere a stavilarelor este din amonte
spre aval, iar de deschidere, din aval spre amonte.
f) Celelalte stăvilare, poduri şi podeţe cu stavile de
pe canalele colectoare sau de pe canalele intretăiate de frontiera de stat de
pe ambele teritorii vor sta in permanenţă in poziţia „deschis" dacă nu se
prevede o altă dispoziţie (manevrare) prin regulamentul specific de exploatare
a fiecărui sistem, care face parte integrantă din prezentul regulament.
g) Scurgerea peste frontieră a debitelor stabilite pe
canale şi a celor provenite de pe văi şi depresiuni se va asigura şi in
perioada in care se aplică restricţii prin manevrarea stavilarelor. Descrierea
şi amplasamentul mirelorse indică in anexa nr. 5.
h) In cazul in care debitul apelor interne ce se scurge de pe teritoriul părţii din amonte ar depăşi la
frontieră debitele stabilite pe canale, insă partea din aval are posibilitatea
de a primi debite mai mari, fie prin evacuare gravitaţională, fie prin pompare,
organele hidrotehnice competente ale ambelor părţi vor lua măsuri
corespunzătoare de la caz la caz, pe baza inţelegerii directe făcute in timp
util, inclusiv asupra plăţii cheltuielilor pentru asigurarea scurgerii surplusului
de debit. Decontarea cheltuielilor se face in conformitate cu prevederile
Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi
pompări de ape interne.
i) In cazul in care pe canalele care fac obiectul
regulamentului se formează un debit mai mare decat cel stabilit, se vor manevra
sau inchide nu numai stavilarele de pe canalele respective, ci se vor face
restricţii in măsura corespunzătoare şi asupra debitelor evacuate prin canalele
şi staţiile de pompare aflate pe canalele colaterale.
j) Stavilarele din digurile de apărare se ţin deschise
in toată perioada cand este posibilă evacuarea gravitaţională a apelor interne
in recipientul natural.
Cand nivelul apelor in recipientul natural creşte şi
atinge nivelul apelor interne, stavilarele din digurile de apărare se vor
inchide.
k) Manevrarea stavilarelor de
pe canalele ce traversează frontiera, precum şi a stavilarelor de descărcare a
acestor canale in recipienţi, data manevrării, precum şi nivelurile observate
la mirele stavilarelor cu această ocazie vor fi inregistrate in evidenţe
speciale de către personalul insărcinat cu manevrarea stavilarelor.
l) Manevrarea stavilarelor in
alt mod decat cel arătat la lit. a)-k) se poate face numai pe baza aprobării
imputerniciţilor.
ARTICOLUL 6
Staţiile de pompare intră in funcţiune:
a) Cand apa din canal atinge
nivelul de pompare la aspiraţie şi nivelul apei in recipient este mai ridicat
sau cand nu se poate evacua gravitaţional intregul debit de apă adus de canal;
b) Cand pornirea pompării este cerută de una dintre
părţi, chiar in situaţia nivelurilor coborate in rau, dar cand sunt ape interne
excepţionale, in scopul accelerării scurgerii apelor pe canal.
In cazul defectării unor agregate de la una dintre
staţiile de pompare ce interesează ambele părţi şi dacă debitul respectiv nu se
poate deriva spre alte sisteme de descărcare, partea pe teritoriul căreia se
produce defecţiunea anunţă prin telefon sau pe cale electronică cealaltă parte
asupra zilei şi orei cand s-a produs defecţiunea, ce debit nu se poate pompa,
ce măsuri a hotărat să se ia pentru asigurarea capacităţii totale de pompare şi
in ce termen va asigura aceasta.
Pentru a evita in aceste cazuri inundarea staţiei de
pompare defecte, pană la asigurarea capacităţii totale de pompare, ambele părţi
vor lua măsuri de reducere a debitului pe canalul principal, in mod
corespunzător, prin inchiderea succesivă a stavilarelor şi oprirea staţiilor de
pompare de pe canalele laterale din aval spre amonte şi a celor de pe canalul
principal din amonte spre aval.
Pe durata funcţionării pompelor, organele competente
vor ţine evidenţa tuturor datelor necesare pentru determinarea volumului de apă
pompat la staţiile de pompare care sunt de interes comun pentru părţi, conform
prevederilor Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul
de apă şi pompări de ape interne.
Staţiile de pompare vor fi dotate cu materiale de
exploatare şi lubrifianţi, precum şi cu utilaje şi piese de rezervă, scule,
eventual cu ateliere, pentru a se asigura funcţionarea lor continuă.
ARTICOLUL 7
Canalele se vor ţine in bună stare de funcţionare, vor
fi despotmolite, curăţate de vegetaţie şi de orice obstacol care ar putea
impiedica scurgerea nestanjenită a debitului de apă stabilit. Intreţinerea in
bună stare de funcţionare a canalelor care traversează sau formează frontiera
de stat, pe sectoarele care fac obiectul prezentului regulament, se va face in
mod coordonat de către cele două părţi, pană la data de 15 noiembrie a fiecărui
an.
Lucrările de intreţinere a tronsoanelor de canale care
formează frontiera vor fi executate concomitent, de ambele părţi, pe baza unui program stabilit de comun
acord de către organele hidrotehnice competente.
Construcţiile şi instalaţiile de pe canale: poduri,
podeţe, stăvilare, deversoare, staţii de pompare, precum şi construcţiile lor
anexe se vor intreţine in permanenţă in bună stare pentru a corespunde scopului
şi destinaţiei lor.
ARTICOLUL 8
Proiectele ce vor fi elaborate de cele două părţi
privind intreţinerea canalelor, precum şi toate documentaţiile referitoare la
operaţiunile prevăzute in prezentul regulament vor fi exprimate in cote in
sistemul Mării Baltice.
ARTICOLUL 9
Canalele de evacuare a apelor interne pot fi folosite
şi pentru alimentarea cu apă a irigaţiilor, heleşteielorşi industriilor, pentru
evacuarea apelor de la aceste folosinţe, adică a cerinţelor ecologice de apă in
conformitate cu art. 9 pct. 4 lit. c) din Acord, precum şi pentru scurgerea
unor debite dacă există condiţii tehnice, pe bază de inţelegere intre organele
hidrotehnice teritoriale.
ARTICOLUL 10
Folosirea canalelor de ape
interne in alte scopuri trebuie intreruptă in fiecare an pentru o perioadă
corespunzătoare, in afara perioadelor apelor interne, spre a fi posibilă
executarea lucrărilor de intreţinere a lor.
In perioada de ingheţ, scurgerea debitelor de la
folosinţe trebuie limitată sau, in caz de nevoie, trebuie intreruptă.
Măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor
prezentului articol vor fi luate pe baza inţelegerii organelor hidrotehnice
competente.
ARTICOLUL 11
Folosirea canalelor de ape interne şi a staţiilor de
pompare pentru transferul apei nu este reglementata prin prezentul regulament,
deoarece face obiectul Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru
transferul de apă şi pompări de ape interne.
ARTICOLUL 12
Observarea şi controlul scurgerii apelor pe canale care
traversează frontiera se vor face prin citirea mirelor hidrometrice de pe aceste
canale şi prin măsurători directe de debite la frontieră.
CAPITOLUL II
Măsuri şi lucrări ce se efectuează de organele hidrotehnice teritoriale competente
pentru apărarea impotriva inundaţiilor provenind din ape interne
ARTICOLUL 13
Pentru coordonarea acţiunii de apărare impotriva
inundaţiilor provenite din ape interne, organele hidrotehnice teritoriale
competente intreţin legături directe intre ele. In acest scop fiecare parte
desemnează delegaţi competenţi pentru a da informaţii in legătură cu apărarea
impotriva inundaţiilor şi pentru a aplica in mod operativ şi coordonat măsurile
ce decurg din prezentul regulament. Delegaţii competenţi vor acţiona in
conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi
contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare.
ARTICOLUL 14
In perioada premergătoare apelor interne, organele
hidrotehnice teritoriale competente, fiecare pe teritoriul său, iau următoarele
măsuri:
a) asigură intreţinerea canalelor, construcţiilor şi
instalaţiilor de pe ele, conform celor prevăzute la cap. I;
b) intocmesc regulamente detaliate pentru manevrarea
stăvilarelor, precum şi funcţionarea staţiilor de pompare, in funcţie de
nivelurile de apă;
c) stabilesc nivelurile de apă de la atingerea cărora
se vor comunica reciproc datele.
ARTICOLUL 15
In perioada apelor interne, organele hidrotehnice
teritoriale competente iau următoarele măsuri:
a) Pentru observarea unitară a
scurgerii apelor interne este necesar să se facă citirea sistematică a mirelor
hidrometrice situate pe ambele părţi ale frontierei.
Cand nivelurile depăşesc 80% din nivelurile maxime
prevăzute a se scurge in secţiunile de frontieră, stabilite in anexele la
prezentul regulament, dar nu ating nivelul de 100%, citirile se efectuează
zilnic o dată, pe teritoriul roman la ora 9,00 şi pe teritoriul ungar la ora
8,00. Daca nivelele de apă ating 100% sau chiar depăşesc acest nivel, citirile
se efectuează zilnic de două ori, pe teritoriul roman la orele 9,00 şi 17,00 şi
pe teritoriul ungar la orele 8,00 şi 16,00.
In cazurile in care evacuarea apelor interne in emisar
se face prin pompare, citirea mirelor se efectuează de două ori pe zi,
indiferent de nivelul in canal, şi se transmite o dată pe zi.
Organele hidrotehnice teritoriale competente vor
comunica reciproc zilnic, prin telefon, telefax sau pe cale electronică,
citirile menţionate la alineatele precedente, la ora 18,00 (ora Romaniei) şi,
respectiv, ora 17,00 (ora Ungariei), pană cand nivelurile vor scădea sub 80%
din nivelurile stabilite.
b) De asemenea, organele hidrotehnice teritoriale
competente işi vor comunica reciproc prin telefon, telefax sau pe cale
electronică, orele la care s-au inchis şi deschis stăvilarele, conform
prevederilor din anexele la prezentul regulament. Comunicarea orelor la care se
efectuează pornirea şi oprirea staţiilor de pompare, care interesează cele două
părţi, inchiderea stăvilarelor de la aceste staţii de pompare, precum şi
debitele şi nivelurile măsurate la mirele de la frontieră, in perioada de
evacuare a apelor interne prin pompare, se vor face conform prevederilor
Regulamentului privind decontarea cheltuielilor pentru transferul de apă şi
pompări de ape interne.
c) Inregistrează in evidenţe speciale nivelurile de apă
citite.
d) Stabilesc in mod coordonat, pe baza măsurătorilor
de debit, cheile limnimetrice la mirele de frontieră.
e) Efectuează in mod coordonat, la cererea oricăreia
dintre părţi şi pe bază de inţelegeri reciproce, măsurători directe de debite
pentru a se verifica dacă se scurg peste frontieră debitele de apă stabilite,
verificandu-se totodată şi nivelurile de apă corespunzătoare. In cazul in care
se constată că scurgerea la frontieră a debitului stabilit nu este asigurată,
cercetează in comun cauzele şi iau măsuri pentru asigurarea scurgerii normale a
debitului stabilit. Trecerea frontierei se va face in conformitate cu
prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul intre
organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare.
f) Pe timpul apelor mari, la cererea celeilalte părţi,
se vor comunica cotele apelor şi de la alte mire de pe canalele care
traversează frontiera şi canalele colectoare, altele decat cele prevăzute in anexele la prezentul regulament.
g) In perioada apelor interne excepţionale, cand
debitul şi nivelul maxim de apă depăşesc pe cel prescris la frontieră,
efectuează reţinerile necesare de apă conform dispoziţiilor detaliate prevăzute
in anexa nr. 5, pentru fiecare canal in parte.
h) In perioada apelor interne excepţionale, organele
hidrotehnice teritoriale competente ale celor două părţi vor ţine direct
legătura intre ele, in colaborare cu organele grănicereşti, conform
Regulamentului privind trecerea frontierei şi contactul intre organele
hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare, şi vor stabili măsurile
necesare a fi luate in mod coordonat. Convorbirile se efectuează in limba ţării
chemate.
ARTICOLUL 16
După scurgerea apelor interne, organele hidrotehnice
teritoriale competente, fiecare pe teritoriul său, efectuează repararea
eventualelor deteriorări provocate la canale, la construcţii şi la instalaţii
şi revizuirea staţiilor de pompare, precum şi a anexelor, pentru asigurarea in
permanenţă a bunei lor funcţionări, şi se vor executa măsurători pentru
stabilirea eventualelor colmatări, iar dacă este cazul, se va efectua
decolmatarea acestor canale.
ARTICOLUL 17
In perioada gheţurilor, organele hidrotehnice
teritoriale competente, pe baza inţelegerii prealabile, iau măsuri coordonate
de deblocare a canalelor de gheţuri, astfel incat să se asigure scurgerea
liberă a apelor.
ARTICOLUL 18
Delegaţii competenţi ai celor două părţi se vor intalni
in toamna fiecărui an, pană cel mai tarziu la data de 1 noiembrie, pe
teritoriul roman şi pe teritoriul ungar, pentru a examina starea lucrărilor de
apărare impotriva inundaţiilor produse de ape interne. Rezultatele examinării
vor fi consemnate intr-un proces-verbal ce va fi inaintat Subcomisiei de
apărare impotriva inundaţiilor.
ARTICOLUL 19
Organele hidrotehnice teritoriale competente ale
fiecărei părţi vor intocmi anual dări de seamă asupra modului cum au fost duse
la indeplinire prevederile prezentului regulament, precum şi in cazul unor ape
interne excepţionale, asupra fenomenelor caracteristice care au influenţat
scurgerea apelor interne, asupra operaţiunilor şi măsurilor efectuate pentru
evitarea inundaţiilor, conţinand concluziile rezultate din aceste operaţiuni şi
măsuri.
Dările de seamă se vor schimba şi examina anual, cu
ocazia examinărilor in comun prevăzute la art. 18, fiind anexe ale
proceselor-verbale.
CAPITOLUL III
Dispoziţii finale
ARTICOLUL 20
a) Prezentul regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice la cererea oricăruia dintre
imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari se va face in
conformitate cu prevederile art.10 pct. 5 din Acord.
b) Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul
regulament.
c) Prezentul regulament a fost intocmit in două
exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul
in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.
d) Prezentul regulament este aprobat de Comisia
hidrotehnică romano-ungară, la Sesiunea a XVIII-a, iar intrarea in vigoare a
acestuia conform sistemului juridic intern se va face numai după finalizarea şi
aprobarea anexelor.
e) Odată cu intrarea in vigoare a prezentului
regulament, anexa nr. 2 la Protocolul Sesiunii a VIII-a Comisiei, intitulat
Regulament privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de ape interne, işi
pierde valabilitatea.
p. Imputernicitul părţii romane,
Ovidiu Gabor
Imputernicitul părţii ungare,
Haraszthy Laszlo
ANEXA Nr. 2 la Regulamentul privind apărarea
impotriva inundaţiilor produse de ape interne
SISTEME, SUBSISTEME ŞI CANALELE
de ape interne in legătură cu care organele
hidrotehnice ale părţilor efectuează schimb de date
- model -
|
Organul hidrotehnic teritorial
competent
|
Sisteme de ape interne
|
Subsisteme de ape interne
|
Denumirea canalului
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
ANEXA Nr. 5c la Requlamentul privind apărarea
impotriva inundaţiilor produse de ape interne
REGULAMENTE DE EXPLOATARE
a sistemelor de ape interne
TABELUL DATELOR DE BAZĂ
- model -
|
Canale
|
Mira
|
Nivele reglementate
|
Numărul secţiunii
|
Lucrări
de artă,
confluenţe
|
Niveluri (MB)
|
Date de bază ale lucrărilor de artă
|
Sarcini
|
Debite m3/s
|
|
Denumirea canalului
|
Funcţia canalului
|
Lungime (km)
|
Amplasare (km)
|
Cota "0"
absolută
(MB)
|
100% (cm)
|
80% (cm)
|
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
ANEXA Nr. 4 la protocol
REGULAMENT
privind regimul de exploatare a barajului Bekes, la
nivelul ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea
staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman
ARTICOLUL 1
Scopul regulamentului
Scopul prezentului regulament
il constituie stabilirea măsurilor in legătură cu ridicarea nivelului de
exploatare la barajul Bekes la cota 86,42 MB, respectiv +510 cm la miră, astfel
incat să se limiteze efectele pe teritoriul roman şi să nu afecteze
funcţionarea staţiei de pompare Ant.
ARTICOLUL 2
Date tehnice
Datele tehnice ale barajului Bekes sunt prezentate in
anexa nr. 1. Datele tehnice ale staţiei de pompare-evacuare Ant sunt prezentate
in anexa nr. 2.
ARTICOLUL 3
Domeniul de aplicare
Prezentul regulament se aplică
in perioadele in care la barajul Bekes, de pe teritoriul ungar, avand nivelul
normal de exploatare de +460 cm (85,92 MB), nivelul depăşeşte nivelul normal de
exploatare şi se ridică cota la +510 cm (86,42MB).
ARTICOLUL 4
Condiţii de exploatare
Barajul Bekes poate fi
exploatat, de regulă, cu nivelul de retenţie ridicat in perioadele fără
fenomene de ingheţ şi fără viituri, cand debitul raului Crişul Dublu, in
secţiunea barajului, nu depăşeşte 75 m3/s.
Curba convenită a suprafeţei libere (de remuu) a apei,
a barajului Bekes la ridicarea cu 50 cm a nivelului, este cuprinsă in anexa nr.
3.
ARTICOLUL 5
Coordonarea exploatării barajului Bekes la cota
86.42 MB corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant.
a) In vederea limitării efectelor exploatării barajului
Bekes la nivel ridicat, pe teritoriul roman, se menţine legătura directă intre
organele competente ale părţilor. In acest scop, fiecare parte desemnează
specialişti pentru transmiterea informaţiilor necesare aplicării operative a
prezentului regulament.
Datele privind organele competente, ale părţilor sunt prevăzute
in anexa nr. 4.
Schimbul de date stabilit in prezentul regulament se va
realiza direct intre organele competente prin telefon, prin serverul FTP sau
fax.
b) Coordonarea exploatării de către organele
hidrotehnice teritoriale competente se realizează astfel:
- partea ungară va comunica intenţia de ridicare a
nivelului de apă la baraj;
- partea romană va comunica in termen de 24 de ore dacă
ridicarea nivelului de retenţie la baraj afectează sau nu funcţionarea staţiei
de pompare Ant, precum şi perioada de timp in care ridicarea nivelului nu este
posibilă, in cazul in care nivelul afectează funcţionarea staţiei de pompare;
-in continuare, partea ungară comunică depăşirea cotei
de 85,92 MB la barajul Bekes şi toate modificările care depăşesc +/-10 cm in
intervalul reglementat de 50 cm;
-in cazul in care la barajul Bekes cota este ridicată
şi apare necesitatea funcţionării staţiei de pompare Ant, partea romană
solicită cu 24 de ore inainte coborarea cotei;
- după primirea solicitării, partea ungară incepe
imediat coborarea nivelului la baraj, astfel incat in 24 de ore să se atingă
cota de exploatare normală +460 cm (85,92 MB);
-oprirea funcţionării staţiei de pompare este
comunicată de partea romană, partea ungară avand astfel posibilitatea ridicării
nivelului de retenţie la baraj.
c) Pentru soluţionarea problemelor care pot să apară in
coordonarea funcţionării barajului Bekes şi a staţiei de pompare Ant, la
iniţiativa oricăruia dintre organele hidrotehnice teritoriale competente pot
avea loc intalniri şi verificări pe ambele teritorii. Eventualele probleme
nesoluţionate se vor examina de Subcomisia de apărare impotriva inundaţiilor.
ARTICOLUL 6
Analiza efectelor care apar ca urmare a ridicării
nivelului de retenţie
Colmatările eventuale, ca efect al remuului, se vor
monitoriza prin efectuarea de măsurători topografice la intervale de 5 ani, in
secţiunile stabilite in anexa nr. 5. Rezultatul măsurătorilor se va analiza la
intervale de 10 ani. Prima măsurătoare se va efectua incepand cu anul următor
anului in care s-a realizat cota ridicată de exploatare.
Eventualele creşteri ale nivelului apelor freatice,
cauzate de retenţie, se vor monitoriza in puţurile stabilite in anexa nr.6, cu
o frecvenţă de citire de minimum 10 zile, şi se vor analiza in comun la
intervale de 5 ani.
La prima ridicare a cotei de retenţie se va realiza in
comun citirea nivelurilor la mirele cuprinse in anexa nr.3 şi se vor realiza
măsurători de debite pe Crişul Dublu, Crişul Negru şi Crişul Alb in vederea stabilirii
curbei de suprafaţă reală a apei. In continuare măsurătorile se repetă pentru
diferite debite.
ARTICOLUL 7
Dispoziţii finale
a) Organele competente ale fiecărei părţi vor intocmi
anual dări de seama asupra modului de indeplinire a
prevederilor prezentului regulament.
Dările de seamă se vor schimba şi analiza anual, cu
ocazia examinărilor in comun prevăzute de Regulamentul privind apărarea
impotriva inundaţiilor produse de ape interne.
b) Prezentul regulament poate fi
modificat sau completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice, la cererea
oricăruia dintre imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari se va
face in conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 din Acord.
c) Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament.
d) Prezentul regulament a fost intocmit in două
exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul
in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.
e) Prezentul regulament intră in vigoare după
aprobarea Protocolului Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice
romano-ungare, conform sistemului juridic intern.
f) Odată cu intrarea in vigoare a prezentului
regulament, anexa nr. 2 la Protocolul Sesiunii a IX-a a Comisiei, intitulat
Regulament privind regimul de exploatare al barajului Bekes, la nivelul ridicat
+510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare
Ant, de pe teritoriul roman, işi pierde valabilitatea.
p. Imputernicitul părţii romane,
Ovidiu Gabor
Imputernicitul părţii ungare,
Haraszthy Laszlo
ANEXA Nr.1 la Requlamentul privind regimul de
exploatare a barajului Bekes, la nivelul ridicat +510 cm. de pe teritoriul
ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman
DATELE CARACTERISTICE ALE BARAJULUI BEKES
Amplasamentul barajului: Crişul Dublu, 26,31 km de rau
Mecanisme: 2 mecanisme din fier-beton, cu deschidere de
18 m, inchidere cu 2 clapete de oţel, acţionate mecanic
Cota (nivelul) pragului construcţiei: 82,82 mMB
Cota „0" a mirei: 81,32 mMB Debitul maxim de
evacuare: 75 m3/s
ANEXA Nr.2 la Regulamentul privind regimul de
exploatare a barajului Bekes. la nivelul ridicat +510 cm. de pe teritoriul
ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe teritoriul roman
CARACTERISTICELE
TEHNICE ALE STAŢIEI DE POMPARE ANT S.P. Ant
-Amplasat CPE 2 km (0+000)
- Crişul Negru km ( 4+750)
Caracteristici:
- nr. pompe - 8 bucăţi
- tip pompă - FLYGT 7121/905 cod 595 N4
- debit pompă - 3,933 m3/s
- debit total
- 31,464 m3/s
- inălţime maximă pompare - 10
mea
- tip motor - FLYGT M 66-56 - 19 AA/38
- putere - 365 KW
- tensiune - 380 V
- turaţia - 590 rotaţii/minut
- nivel maxim pornire - 580 cm
- nivel minim oprire - 500 cm
- infrastructură - cuve umede din beton armat, adancime 7,7 m
- suprastructură - schelet - beton armat
- bazin refulare - cota fund - 82,3 - N.M.B.
- dalat
- bazin aspiraţie - cotă fund - 82,3 N.M.B.
- conductă refulare - 50 % fibră de sticlă Φ 1200
- 50% beton armat
- legătură telefonică - radio
- telefon
ANEXA Nr. 3 la Regulamentul privind regimul de
exploatare a barajului Bekes. la nivelul ridicat +510 cm. de pe teritoriul
ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare
Ant de pe teritoriul roman
TABEL
Curbele de nivel ale Crisului Negru, pe sectorul de
frontieră -Zerind
Q = 10 m3/s,
in secţiunea Barajului Bekes
|
Secţiunea (mal stang km dig)
|
Cotă retenţie mMB
|
Nivel de retenţie (mMB)
|
|
350 cm
|
460 cm
|
510 cm
|
|
16+668
|
84,16
|
84,86
|
85,93
|
86,42
|
|
18+343
|
84,25
|
84,88
|
85,93
|
86,43
|
|
Secţiunea mira Ant 20+197
|
84,69
|
84,96
|
85,94
|
86,43
|
|
2+000
|
85,75
|
85,76
|
86,00
|
86,44
|
|
4+000
|
85,98
|
85,98
|
86,11
|
86,48
|
|
6+000
|
86,65
|
86,65
|
86,66
|
86,69
|
|
Secţiunea mira Zerind 7+300
|
86,86
|
86,86
|
86,90
|
86,90
|
Q = 30 m3/s, in secţiunea Barajului Bekes
|
Secţiunea (mal stang km dig)
|
Cotă retenţie mMB
|
Nivel de retenţie (mMB)
|
|
350 cm
|
460 cm
|
510 cm
|
|
16+668
|
84,94
|
85,24
|
86,05
|
86,49
|
|
18+343
|
85,15
|
85,37
|
86,09
|
86,52
|
|
Secţiunea mira Ant 20+197
|
85,58
|
85,68
|
86,19
|
86,58
|
|
2+000
|
86,36
|
86,36
|
86,48
|
86,71
|
|
4+000
|
86,81
|
86,81
|
86,86
|
86,97
|
|
6+000
|
87,26
|
87,26
|
87,27
|
87,30
|
|
Secţiunea mira Zerind 7+300
|
87,50
|
87,50
|
87,50
|
87,52
|
Q = 50 m3/s, in secţiunea Barajului Bekes
|
Secţiunea (mal stang km dig)
|
Cotă retenţie
mMB
|
Nivel de retenţie (mMB)
|
|
350 cm
|
460 cm
|
510 cm
|
|
16+668
|
85,57
|
85,75
|
86,30
|
86,66
|
|
18+343
|
85,84
|
85,97
|
86,41
|
86,74
|
|
Secţiunea mira Ant 20+197
|
86,27
|
86,33
|
86,62
|
86,89
|
|
2+000
|
86,51
|
86,87
|
86,99
|
87,14
|
|
4+000
|
87,40
|
87,40
|
87,45
|
87,52
|
|
6+000
|
87,74
|
87,77
|
87,79
|
87,83
|
|
Secţiunea mira Zerind 7+300
|
88,00
|
88,00
|
88,01
|
88,04
|
Q = 75 m3/s,
in secţiunea Barajului Bekes
|
Secţiunea (mal stang km dig)
|
Cotă retenţie
mMB
|
Nivel de retenţie (mMB)
|
|
350 cm
|
460 cm
|
510 cm
|
|
16+668
|
86,26
|
86,37
|
86,71
|
86,96
|
|
18+343
|
86,56
|
86,64
|
86,93
|
87,15
|
|
Secţiunea mira
Ant 20+197
|
87,01
|
87,06
|
87,27
|
87,43
|
|
2+000
|
87,49
|
87,51
|
87,62
|
87,73
|
|
4+000
|
88,05
|
88,06
|
88,11
|
88,17
|
|
6+000
|
88,38
|
88,39
|
88,42
|
88,45
|
|
Secţiunea mira Zerind 7+300
|
88,60
|
88,60
|
88,62
|
88,65
|
ANEXA Nr. 4 la Requlamentul privind regimul de
exploatare a barajului Bekes, la nivelul
ridicat +510 cm, de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de
pompare Ant de pe teritoriul roman
ORGANELE HIDROTEHNICE TERITORIALE COMPETENTE
ALE PĂRŢILOR
Din partea romană:
Administraţia Naţională „Apele Romane"
Direcţia Apelor Crişuri
Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 410125, Romania
Dispecerat
-Telefon: 004-0259-444237, 004-0259-442033, int. 102
- Fax: 004-0259-444237
- E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
Administraţia Naţională a Imbunătăţirilor Funciare
Sucursala Someş-Criş
Str. Mihai Eminescu nr. 18, Oradea, judeţul Bihor
-Telefon: 004-0259-417509
-Fax:004-0259-416061
- E-mail: anif_somes_cris@rdsor.ro
Din partea ungară:
Koros-Videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(KOR-KOVIZIG)
(Direcţia Apelor Crişuri)
H-5700 Gyula, Varoshaz u. 26., Pf. 19
Telefon: 36-66-526-400
Telefax: 36-66-526-407
E-mail: korkovizig@korkovizig.hu
ANEXA nr. 5 la Regulamentul privind regimul de
exploatare a barajului Bekes. la nivelul ridicat +510 cm. de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare
Ant de pe teritoriul roman
PROFILE TRANSVERSALE DE RIDICĂRI GEODEZICE STABILITE IN COMUN
|
Raul
|
km (rau)
|
Denumirea
|
|
Pe sectorul comun de frontieră:
|
|
|
|
Crişul Negru
|
16+668
|
|
|
18+343
|
|
|
20+197
|
mira Ant
|
|
Pe teritoriul roman:
|
|
|
|
Crişul Negru
|
2+000
|
P2
|
|
4+000
|
P4
|
|
6+000
|
P6
|
|
7+300
|
mira Zerind
|
ANEXA nr.6 la Regulamentul privind regimul de exploatare a barajului Bekes. la nivelul ridicat +510 cm.
de pe teritoriul ungar, corelat cu funcţionarea staţiei de pompare Ant de pe
teritoriul roman
TABEL
cu datele de bază ale puţurilor freatice din zona de
influenţă a barajului Bekes
KIMUTATAS
a Bekesi duzzasztomu hatasteriileten levo
talajvizkutak alapadatairol
|
Nr. şi indicatorul puţului
|
Inălţimea absolută a terenului
(mMB)
|
Distanţa perpendiculară a puţului
de la Crişul Negru (m)
|
Nr. secţiunii digului
|
|
A kut jele, Szama
|
A kutnal a terep magassaga (mBf)
|
A kut meroleges tavolsaga a Fekete
Koros merdetol (m)
|
Toltes szelveny szama
|
|
17*)
|
86,95
|
70,0
|
35+620
|
|
18*)
|
86,88
|
220,0
|
35+700
|
|
1.563
|
88,47
|
350,0
|
9+340
|
|
F3
|
89,52
|
1.475
|
4+080
|
|
F4
|
90,61
|
200
|
4+080
|
|
F5
|
89,94
|
200
|
4+080
|
|
F6
|
90,15
|
1.175
|
4+080
|
*) Puţurile se găsesc pe malul drept al raului Crişul
Dublu.
*) A kutak a Kettos Koros jp-in helyeszkednek el.
ANEXA Nr. 5 la protocol
REGULAMENT
privind trecerea frontierei şi contactul intre
organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare
ARTICOLUL 1
Prezentul regulament are la bază Acordul dintre
Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru
protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la
15 septembrie 2003, intrat in vigoare la 17 mai 2004
(denumit in continuare Acord), cu referire la
art.17 din Acord, cat şi Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste Romania
şi Guvernul Republicii Populare Ungare privind unificarea permiselor de trecere
a frontierei de stat romano-ungare in interesul
serviciului, semnat la Budapesta la 18 martie 1982 (denumit in continuare
Acordul de trecere a frontierei).
ARTICOLUL 2
Prezentul regulament stabileşte contactele reciproce
intre organele hidrotehnice teritoriale competente ale celor două părţi şi
modalităţile de trecere a frontierei in scopul aplicării celor cuprinse in
Acord, regulamentele elaborate pe baza acestuia, precum şi a hotărarilor
Comisiei hidrotehnice romano-ungare.
ARTICOLUL 3
In scopul aplicării celor prevăzute la art. 2, fiecare
parte desemnează experţii hidrotehnici (delegaţi imputerniciţi şi specialişti)
care pot trece frontiera de stat romano-ungară in conformitate cu prevederile
prezentului regulament şi in posesia unui permis de trecere a frontierei emis
in acest scop.
ARTICOLUL 4
Condiţiile de formă şi conţinut, eliberarea, precum şi
valabilitatea permisului de trecere a frontierei vor fi in conformitate cu art.
1, 2 şi 3 din Acordul de trecere a frontierei.
ARTICOLUL 5
Posesorul permisului de trecere a frontierei poate trece frontiera romano-ungară prin punctele de trecere a frontierei deschise
in regim de trafic internaţional, precum şi prin alte locuri, in cazuri
justificate pe baza inţelegerii prealabile a organelor hidrotehnice competente
ale părţilor şi cu aprobarea organului de frontieră competent al celeilalte
părţi.
ARTICOLUL 6
In cazuri excepţionale cum ar fi: pericolele produse de
inundaţii extraordinare, scurgerea gheţurilor, ape interne excepţionale şi
poluări accidentale, organele de frontieră competente ale celor două părţi vor
asigura, in orice punct al frontierei de stat, trecerea imediată a experţilor
celor două părţi pentru luarea de măsuri in conformitate cu prevederile
Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de cursuri de
apă şi ale Regulamentului privind apărarea impotriva inundaţiilor produse de
ape interne.
ARTICOLUL 7
In vederea indeplinirii sarcinilor, deţinătorul
permisului de trecere a frontierei circulă şi işi desfăşoară activitatea pe
teritoriul celuilalt stat in zona unităţilor şi subunităţilor hidrotehnice
implicate.
ARTICOLUL 8
Posesorul permisului de trecere a frontierei poate la o
trecere a frontierei să rămană in scopul indeplinirii sarcinilor de serviciu pe
teritoriul celuilalt stat, pe o perioada de pană la 5 zile de la data trecerii
frontierei, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade, pentru cazuri bine
justificate sau in situaţii deosebite.
ARTICOLUL 9
Trecerea frontierei de către specialiştii unei părţi,
care urmează să execute pe teritoriul celeilalte părţi intervenţii, se va face
cu inţelegerea prealabilă a imputerniciţilor pe baza prezentului regulament.
ARTICOLUL 10
a) Prezentul regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre imputerniciţi. Intrarea in vigoare a
acestei hotărari se va face in conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 din
Acord.
b) Prezentul regulament a fost intocmit in două
exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul
in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.
c) Prezentul regulament intră in vigoare după
aprobarea Protocolului Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice
romano-ungare, conform sistemului juridic intern.
d) Odată cu intrarea in vigoare a prezentului
regulament, anexa nr. 4 la Protocolul Sesiunii a XIV-a a Comisiei, intitulat
Regulamentul privitor la trecerea frontierei şi la contactul intre organele
hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare, işi pierde valabilitatea.
p. Imputernicitul părţii romane,
Ovidiu Gabor
Imputernicitul părţii ungare,
Haraszthy Laszlo
ANEXA Nr. 6 la protocol
REGULAMENT
privind efectuarea de observaţii hidrometrice
sistematice şi determinarea in comun a resurselor de apă pe apele de frontieră
ARTICOLUL 1
Scopul regulamentului
Scopul prezentului regulament
este efectuarea in comun a măsurătorilor sistematice de debit, punerea de acord
a şirurilor de date pentru debite, stabilirea in comun a valorilor pentru
stocul de apă in secţiunea de frontieră, in conformitate cu prevederile art. 7
pct. 16 din Acordul dintre Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare
privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de
frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003 si intrat in vigoare la 17
mai 2004.
Pe baza acestor măsurători
urmează să se stabilească in comun debitele şi stocurile de apă pe aceste rauri
in secţiunea de frontieră.
ARTICOLUL 2
Modul şi locul de efectuare a observaţiilor
a) Observaţiile şi măsurătorile sistematice se vor
efectua de fiecare parte pe teritoriul propriu la staţiile hidrometrice
prevăzute in anexa nr. 1.
b) Părţile vor efectua observaţiile hidrometrice,
măsurătorile de debite şi prelucrarea datelor după instrucţiuni şi metodologii
proprii, prin organele hidrotehnice teritoriale competente. Ele se vor informa
reciproc asupra metodelor utilizate la efectuarea măsurătorilor hidrologice,
prelucrarea şi stocarea datelor pe teritoriul propriu şi vor efectua schimbul
reglementărilor in vigoare in legătură cu aplicarea prevederilor prezentului regulament.
c) Măsurătorile de debite şi observaţiile hidrometrice
vor fi efectuate de organele hidrotehnice teritoriale competente precizate in
anexa nr. 2.
d) Organele hidrotehnice teritoriale competente ale
părţilor efectuează o dată pe an măsurători de debite in comun in vederea
intercalibrării.
e) Părţile efectuează lunar, in perioadele in care nu
există fenomene de iarnă pe rau, măsurători simultane de debit, luand in
considerare timpii de propagare. Datele de efectuare a
măsurătorilor de debit vor fi
stabilite in comun de organele hidrotehnice teritoriale competente.
ARTICOLUL 3
Transmiterea reciprocă a datelor hidrometrice şi a
debitelor anuale
a) Pe baza rezultatelor observaţiilor hidrometrice şi
măsurătorilor de debite, experţii fiecărei părţi calculează pentru fiecare an
calendaristic valorile debitelor medii zilnice in secţiunile staţiilor
hidrometrice de pe teritoriul propriu, precizate la art. 2.
b) Debitele medii zilnice, debitele caracteristice
(mediu, maxim, minim) lunare şi anuale, precum şi cheile limnimetrice tabelare
care stau la baza determinării acestora vor fi transmise reciproc către părţi
sub formă tabelară şi electronică, in fiecare an, pană la data de 30 iunie a
anului următor efectuării observaţiilor.
ARTICOLUL 4
Stabilirea valorilor
debitelor şi a stocurilor de apă
a) In fiecare an, conform programului stabilit de
Subcomisia de gospodărire a apelor şi hidrometeorologie, experţii celor două
părţi vor examina datele schimbate şi vor stabili in comun debitele medii
lunare maxime şi minime şi stocurile de pe cursurile de apă, in secţiunea de
frontieră, prevăzute la art. 2.
b) In cazul existenţei neconcordanţelor, peste
erorile acceptate, intre valorile debitelor transmise reciproc, vor fi
analizate cauzele acestora, se vor efectua corecţiile şi măsurătorile prevăzute
la lit. d) şi e) ale art. 2.
ARTICOLUL 5
Finalizarea măsurătorilor
Părţile vor examina şi vor conveni din 5 in 5 ani
caracteristicile debitelor multianuale/lunare, anuale maxime, medii şi minime
şi, in funcţie de necesităţi, vor face precizările necesare.
ARTICOLUL 6
Dispoziţii finale
a) Prezentul regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre
imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari
se va face in conformitate cu prevederile art.10 pct. 5 din Acord.
b) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din
prezentul regulament.
c) Prezentul regulament a fost intocmit in două
exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul
in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.
d) Prezentul regulament intră in vigoare după
aprobarea Protocolului Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice
romano-ungare, conform sistemului juridic intern.
e) Odată cu intrarea in vigoare a prezentului
regulament, anexa nr. 4 la Protocolul Sesiunii a IX-a a Comisiei, intitulat
Regulament privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi
determinarea in comun a resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere,
işi pierde valabilitatea.
p. Imputernicitul părţii romane,
Ovidiu Gabor
Imputernicitul părţii ungare,
Haraszthy Laszlo
ANEXA Nr. 1 la
Regulamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice si determinarea in comun a
resurselor de apă pe cursurile de apă frontiere
DATELE PRINCIPALE
ale secţiunilor pentru măsurarea debitelor pe
cursurile de apă intretăiate de frontiera romano-ungară
|
Nr. crt.
|
Denumirea cursului
|
Staţia
|
Mira hidro punct „0" (md MB)
|
Mira hidro punct „0" (md MN)
|
Distanţa de la confluentă (km)
|
Suprafaţa
bazinului
de recepţie
(km2)
|
Anul inceperii observaţiilor
asupra nivelul
|
Anul
inceperii
măsurătorilor
de debit
|
|
Pe teritoriul roman
|
|
1
|
Tur
|
Turulung
|
124,91
|
124,94
|
48,0
|
733
|
1909
|
1909
|
|
2
|
Someş
|
Satu Mare
|
117,89
|
118,07
|
64,4
|
15.600
|
1868
|
1868
|
|
3
|
Crasna
|
Domănesti
|
112,63
|
112,76
|
102,0
|
1.705
|
1982
|
1982
|
|
4
|
Barcău
|
Sălard
|
103,06
|
103,07
|
83,0
|
1.686
|
1907
|
1907
|
|
5
|
Crişul Repede
|
Oradea
|
119,95
|
120,15
|
87,6
|
2.176
|
1883
|
1883
|
|
6
|
Crişul Negru
|
Zerind
|
86,34
|
86,41
|
31,0
|
3.750
|
1872
|
1872
|
|
7
|
Crişul Alb
|
Chisineu-Cris
|
89,76
|
89,96
|
29,0
|
3.483
|
1872
|
1872
|
|
8
|
Mureş
|
Arad
|
101,58
|
101,90
|
132,0
|
27.280
|
1861
|
1861
|
|
Pe teritoriul ungar
|
|
1
|
Tur
|
Garbolc
|
116,50
|
-
|
26,7
|
944
|
1930
|
1957
|
|
2
|
Szamos
|
Csenger
|
113,56
|
-
|
49,4
|
15.283
|
1892
|
1952
|
|
3
|
Kraszna
|
Agerdomajor
|
110,39
|
-
|
44,9
|
1.974
|
1950
|
1950
|
|
4
|
Berettyo
|
Kismarja
|
95,81
|
-
|
71,3
|
1.916
|
1981
|
1982
|
|
5
|
Sebes-Koros
|
Korosszakal
|
92,15
|
-
|
54,4
|
2.489
|
1873
|
1954
|
|
6
|
Fekete-Koros
|
Sarkad-Malomfok
|
84,50
|
-
|
15,3
|
4.302
|
1932
|
1959
|
|
7
|
Feher-Koros
|
Gyula
|
84,62
|
-
|
4,7
|
4.251
|
1873
|
1958
|
|
8
|
Maros
|
Mako
|
79,50
|
-
|
24,5
|
30.149
|
1876
|
1900
|
NOTĂ:
Datele vor fi supravegheate, verificate şi
reactualizate permanent de către părţi.
ANEXA Nr. 2 la
Requlamentul privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice si determinarea in comun a
resurselor de apă pe cursurile de apă transfrontiere
ORGANELE HIDROTEHNICE TERITORIALE COMPETENTE
ALE PARTILOR
Din partea romană:
Administraţia Naţională „Apele romane"
Direcţia Apelor Someş-Tisa
Str. Vanătorului nr. 17, 400213, Cluj-Napoca, Romania
- Telefon centrală: +40 - 264 - 433028
- Telefon mobil: +40 - 788 - 235758
+40 - 788 - 235759
+40 - 746 - 046240
Dispecerat:
- Telefon + Fax: +40 - 264 - 433021
- E-mail: dispecer@dast.rowater.ro
Administraţia Naţională
„Apele romane"
Direcţia Apelor Crişuri
Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 410125, Romania
Dispecerat:
- Telefon:+40 - 259 - 443892
- Fax:+40 - 259 - 444237
+40 - 259 - 242064
- Telefon: +40 - 259 - 479166
- E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
Administraţia Naţională „Apele romane"
Direcţia Apelor Mureş
Str. Samuel Koteles nr. 33, Targu Mureş, 540057,
Romania
- Secretariat: 40-265 265 420
- Dispecerat: 40-265-261 303
- Fax: 40-265-267 955
- E-mail: dispecer@dam.rowater.ro
Din partea ungară:
Felso-Tisza-Videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi
Igazgatosag (FETI-KOVIZIG) (Direcţia Apelor Tisa Superioară)
H-4400 Nyiregyhaza, Szechenyi u. 19, Pf. 14
Telefon: 36-42-502 200
Telefax: 36-42-502 202
E-mail: vizrajz@fetikovizig.hu
Tiszantuli Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(TIKOVIZIG) (Direcţia Apelor de dincolo de Tisa)
H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10, Pf. 57
Telefon: 36-52-410 677
Telefax: 36-52-316 662
E-mail: vizrajz@tikovizig.hu
Koros-Videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(KOR-KOVIZIG) (Direcţia Apelor Crişuri)
H-5700 Gyula, Varoshaz u. 26, Pf. 19
Telefon: 36-66-526-400
Telefax: 36-66-526-407
E-mail: vizrajz@korkovizig.hu
Also-Tisza-Videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi
Igazgatosag (ATI-KOVIZIG) (Direcţia Apelor Tisa Inferioară)
H-6720 Szeged, Stefania 4, Pf. 390
Telefon: 36-62-599-599
Telefax: 36-62-420 774
E-mail: vizrajz@atikovizig.hu
ANEXA Nr. 7 la protocol
REGULAMENT
de colaborare intre organele teritoriale in cazul
scurgerii apelor mici (extraordinare) pe raurile
din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera
romano-ungară
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ARTICOLUL 1
Scopul regulamentului
Scopul prezentului regulament este de a stabili
măsurile şi intervenţiile coordonate pe raurile din subunităţile hidrografice
ce formează sau traversează frontiera, in cazul scurgerii apelor mici
extraordinare, in conformitate cu prevederile art.7 pct. 19 din Acordul dintre
Guvernul Romaniei şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru
protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la
15 septembrie 2003 şi intrat in vigoare la 17 mai 2004.
ARTICOLUL 2
Domeniul de aplicare a regulamentului
Domeniul de aplicare al prezentului regulament se
extinde pe toate formele de intervenţii active asupra
stocurilor de apă in perioadele cand deficitul acestora poate produce efecte
(pagube), in scopul asigurării cerinţelor ecologice de servitute in secţiunile
de frontieră, pentru prevenirea deteriorării calităţii şi impunerea de
restricţii folosinţelor (utilizatorilor).
ARTICOLUL 3
Restricţii in folosirea apei
In situaţia in care stocul (debitul) de apă in
secţiunea caracteristică (de frontieră) ajunge sau se prognozează să scadă sub
pragul (valoarea) prestabilit de comun acord, organele hidrotehnice teritoriale
competente pot impune restricţii utilizatorilor de apă, pe baza planurilor
elaborate de fiecare parte, pe teritoriul său. Partea care impune restricţii
informează neintarziat cealaltă parte asupra măsurilor luate.
CAPITOLUL II
Elemente de bază ale determinării situaţiilor
caracteristice
ARTICOLUL 4
a) Stabilirea situaţiilor critice de ape mici din
perioadele secetoase se va face luandu-se in considerare debitul limită (prag)
in secţiunea de frontieră stabilit intre părţi.
b) Urmărirea situaţiilor critice de ape mici se
realizează la staţiile hidrometrice corespondente prezentate in anexă.
ARTICOLUL 5
Debitul limită (prag) in secţiunea de frontieră se va
calcula luandu-se in considerare necesarul ecologic de apă din aval şi
cerinţele minime de apă ale folosinţelor, ţinandu-se seama de condiţia de
servitute prevăzută in Acord, pe o lungime corespunzătoare a cursului de apă,
măsurată din secţiunea de frontieră.
ARTICOLUL 6
Pentru a se putea iniţia şi a se lua măsuri
corespunzătoare, se stabileşte de comun acord intre părţi, in secţiunea de
frontieră, debitul caracteristic, respectiv debitul limită (prag).
CAPITOLUL III
Modul de acţiune pe perioada situaţiilor
caracteristice
ARTICOLUL 7
a) In situaţia apariţiei fenomenului de ape mici
extraordinare, activitatea de prevenire şi combatere a efectelor se face de
organul hidrotehnic teritorial competent, conform legislaţiei naţionale a
fiecărei părţi.
b) Acţiunile operative de prevenire şi combatere a
efectelor sunt coordonate de directorul organului
hidrotehnic teritorial competent.
ARTICOLUL 8
Pregătirea
Sarcinile organelor hidrotehnice teritoriale
competente, in scopul prevenirii efectelor, sunt următoarele:
a) să urmărească cu atenţie situaţia bilanţului apei
din subunităţile hidrografice de pe teritoriul propriu, să se ingrijească de
prognozarea situaţiilor, condiţiilor deficitare de apă;
b) menţinerea in stare funcţională a lucrărilor
hidrotehnice aflate in administrare, precum şi a reţelei de puncte de măsurători hidrometrice;
c) elaborarea şi ţinerea la zi a planurilor de
restricţii bazinale;
d) organizarea şi pregătirea personalului participant
la acţiunile ocazionate de producerea fenomenului de ape mici;
e) organizarea sistemului informaţional;
f) nominalizarea persoanelor
de contact, după declanşarea fenomenului, in vederea colaborării părţilor;
g) părţile trebuie să se informeze reciproc asupra
evoluţiei situaţiei de ape mici şi asupra prognozelor hidrologice referitoare
la această evoluţie in conformitate cu Regulamentul privind transmiterea
datelor şi informaţiilor meteorologice şi hidrologice intre Romania şi
Republica Ungară.
ARTICOLUL 9
Apărarea impotriva situaţiilor de secetă,
instituirea şi incetarea fazelor
a) Instituirea fazelor critice se face de fiecare parte pe teritoriul său, pe baza unei analize de
ansamblu a stării resurselor de apă şi, după caz, a lucrărilor de gospodărire a
apelor.
b) Faza I (de atenţie) - se
instituie pe baza evoluţiei situaţiei hidro-meteo cand in secţiunea
caracteristică (de frontieră) se atinge de 1,1 ori valoarea debitului limită
(prag) şi se aşteaptă scăderea in continuare a acestuia.
c) Faza a II-a (de intervenţie) - se instituie cand
valoarea debitului in secţiunea de frontieră este egal sau mai mic decat
valoarea debitului limită (prag), respectiv:
-există posibilitatea iminentă de producere a unor
fenomene periculoase pentru ecosistemele acvatice (mortalitate piscicolă,
diluţie nesatisfăcătoare);
- sunt necesare măsuri pentru asigurarea condiţiilor
minime ecologice şi pentru folosinţele de apă.
d) Incetarea fazelor se realizează atunci cand cauzele
care le-au generat nu mai există.
ARTICOLUL 10
Sarcini pe perioada instituirii fazelor critice
a) Modul de acţiune se stabileşte in funcţie de
situaţia critică (faza) declarată de directorul organului hidrotehnic
teritorial competent.
b) Părţile se informează imediat atat despre
instaurarea fazei critice, cat şi despre măsurile luate.
c) In perioada instituirii fazelor critice (secetă),
organele hidrotehnice teritoriale competente iau următoarele măsuri:
- analiza informaţiilor primite la depăşirea pragurilor
critice prestabilite, declanşarea situaţiei critice, informarea celeilalte
părţi şi convocarea personalului competent pentru urmărirea situaţiei create;
- realizarea de măsurători
cantitative şi calitative in secţiunea de frontieră, precum şi elaborarea de
prognoze privind starea resurselor de apă şi instituirea situaţiilor
caracteristice;
- stabilirea stocului de apă de suprafaţă aflat la
dispoziţie in acumulările proprii, precum şi in alte acumulări de apă;
- stabilirea stocului de apă subteran posibil de luat
in considerare;
- analiza stării tehnice a lucrărilor de gospodărire a
apelor, reţeaua de derivaţii, canale, acumulări, staţii de pompare, stăvilare
etc;
- asigurarea mobilizării şi coordonarea personalului
desemnat pentru realizarea activităţilor specifice;
- organizarea dispeceratului de apărare şi derularea
prin acesta a fluxului informaţional către cealaltă parte, cu privire la
informaţiile hidrologice, meteorologice, informaţii de folosire a resurselor de
apă existente şi de protecţie a calităţii apelor, precum şi validarea lor in
colaborare cu compartimentele de resort;
- funcţionarea sistemului de observare şi măsurare
hidrometrică;
- implicarea altor organisme
abilitate şi informarea organelor de stat, a consiliilor locale, a prestatorilor
şi a utilizatorilor de apă.
Faza I
ARTICOLUL 11
a) Menţinerea in stare de funcţionare a sistemelor de
tranzitare şi de refacere a stocurilor de apă, a acumulărilor, a lucrărilor de
artă, a sistemelor de măsurare şi urmărirea funcţionării acestora
b) Verificarea capacităţii de scurgere liberă a apelor
in reţeaua hidro şi canale
c) Instituirea colectivului de dispecerat şi
monitorizare a fenomenului (prognoze, reţeaua de măsurători)
d) Eliminarea din albiile raurilor/canalelor a
eventualelor obstacole pentru asigurarea unei scurgeri fluente
e) Supravegherea riguroasă a funcţionării folosinţelor
de apă şi verificarea stării debitmetriei la acestea
f) Acţiuni la utilizatorii de apă pentru eliminarea
pierderilor de apă, verificarea instalaţiilor de rezervă pentru prelevarea apei
din alte surse, asigurarea funcţionării captărilor de apă in condiţiile unor
debite, respectiv nivele scăzute pe cursul de apă, executarea unor lucrări de
curăţare a albiei in zona captării şi de dirijare a curentului de apă către
priză
g) Controlul surselor de poluare.
Faza a II-a
ARTICOLUL 12
a) Aplicarea de fiecare parte a prevederilor planului
propriu de restricţii şi folosire a apei in perioade secetoase in unitatea
hidrografică respectivă
b) Efectuarea de controale la folosinţele de apă
pentru verificarea modului de respectare a prevederilor planului propriu de
restricţii şi folosire a apei in perioade secetoase, precum şi a calităţii apelor uzate evacuate
c) Acţiuni la utilizatorii de apă pentru punerea in
funcţiune a instalaţiilor de rezervă pentru prelevarea apei din subteran sau
din alte surse de apă, reutilizarea şi folosirea tuturor posibilităţilor de
compensare internă, inceperea reviziei (remont) sau reparaţiei planificate la
folosinţele de apă
d) Luarea in considerare a stocului de apă subterană
pentru asigurarea nevoilor ecologice ale cursului de apă
e) Luarea in considerare a stocurilor de apă aparţinand
unor persoane fizice sau juridice
f) Suspendarea autorizaţiilor de gospodărire a apelor
la folosinţele care nu se incadrează in măsurile dispuse de organul hidrotehnic
teritorial competent
g) Suplimentarea stocului de apă in secţiunea de
frontieră a cursului in funcţie de cerinţele părţii ungare şi de posibilităţile
părţii romane prin transfer de ape din alte cursuri, din acumulări, prin
pompare sau alte intervenţii, care pot cauza cheltuieli suplimentare, acestea
fiind acoperite de partea ungară
h) Alte măsuri specifice care se consideră necesar a fi
luate, care pot avea efect favorabil.
CAPITOLUL IV
Responsabilităţi şi flux informaţional
ARTICOLUL 13
a) Modul de acţiune in situaţii critice caracterizate
de scurgeri de ape mici pe raurile care formează sau traversează frontiera de
stat constituie sarcina organelor hidrotehnice teritoriale competente, cu
luarea in considerare a legislaţiei proprii in domeniu şi a regulamentelor
existente.
b) Acţiunile specifice sunt coordonate de către
directorul organelor hidrotehnice teritoriale competente respective, prin
dispeceratul acestora, pe baza analizei şi corelării informaţiilor şi
asigurarea armonizării activităţilor tehnice proprii sau ale altor organisme
prestatoare.
CAPITOLUL V
Măsuri după incetarea situaţiei critice
ARTICOLUL 14
a) In termen de 30 de zile de la incetarea situaţiei
critice fiecare parte va intocmi un raport către Subcomisia de gospodărire a
apelor şi hidrometeorologie.
b) Raportul trebuie să conţină următoarele:
- evaluarea situaţiei hidrometeorologice;
- acţiuni dispuse pe perioada
critică;
- costuri inregistrate;
- experienţa caştigată;
- propuneri de imbunătăţire şi modalităţi noi de
acţiune.
CAPITOLUL VI
Alte acţiuni
ARTICOLUL 15
a) Organele hidrotehnice teritoriale competente ale
părţilor pot iniţia măsurători comune, extraordinare de debit in secţiunile de
frontieră.
b) La cererea uneia dintre părţi, reprezentanţii
instituţiilor abilitate se pot intruni in cadrul unor intalniri operative, unde
se informează reciproc despre evoluţia fenomenului şi despre măsurile luate in
vederea combaterii fenomenului.
c) Trecerea frontierei de stat se va face in
conformitate cu prevederile Regulamentului privind trecerea frontierei şi
contactul intre organele hidrotehnice ale Romaniei şi Republicii Ungare.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale
ARTICOLUL 16
a) Prezentul regulament poate fi modificat sau
completat pe baza hotărarii Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre
imputerniciţi. Intrarea in vigoare a acestei hotărari se va face in
conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 din Acord.
b) Anexa face parte integrantă din prezentul
regulament.
c) Prezentul regulament a fost intocmit in două
exemplare originale, compuse fiecare din cate un text in limba romană şi unul
in limba maghiară, toate textele fiind egal autentice.
d) Prezentul regulament este aprobat de Comisia
hidrotehnică, la Sesiunea a XVIII-a, iar intrarea in vigoare a acestuia,
conform sistemului juridic intern, se va face numai după finalizarea şi
aprobarea anexei.
p. Imputernicitul părţii romane,
Ovidiu Gabor
Imputernicitul părţii ungare,
Haraszthy Laszlo
ANEXA la Regulamentul de colaborare intre organele
teritoriale in cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe raurile din subunităţile hidrografice care formează sau
traversează frontiera romano-ungară
DATELE DE BAZA
utilizate pentru urmărirea situaţiilor critice de
ape mici
|
Nr. crt.
|
Denumirea cursului
|
Staţia corespondentă pe teritoriul
roman
|
Staţia corespondentă pe teritoriul
ungar
|
Valorile debitelor limită (prag) m3/s
|
|
1.
|
Tur
|
Turulung
|
Garbolc
|
|
|
2.
|
Someş
|
Satu Mare
|
Csenger
|
|
|
3.
|
Crasna
|
Domăneşti
|
Agerdomajor
|
|
|
4.
|
Barcău
|
Sălard
|
Kismarja
|
|
|
5.
|
Crişul Repede
|
Oradea
|
Korosszakal
|
|
|
6.
|
Crişul Negru
|
Zerind
|
Sarkad-Malomfok
|
|
|
7.
|
Crişul Alb
|
Chişineu-Criş
|
Gyula
|
|
|
8.
|
Mureş
|
Arad
|
Mako
|
|
ANEXA Nr. 8 la protocol
(Anexa nr. 2 la Regulamentul privind procedura
aplicabilă in cazul apariţiei unei stări de deteriorare neaşteptată a calităţii apei)
LISTA
instituţiilor abilitate pentru efectuarea
schimburilor de informaţii referitoare la deteriorarea neaşteptată a calităţii apei şi la declararea
stării extraordinare a calităţii apei care generează poluări accidentale cu impact transfrontier asupra
cursurilor de apă care traversează frontiera de stat dintre Romania şi Ungaria
A. Pentru raurile Someş,
Crasna si Tur
a) Instituţii competente din Romania:
Direcţia Apelor Someş-Tisa
Str. Vanătorului nr. 17, 400213, Cluj-Napoca, Romania
- Telefon centrală: +40 - 264 - 433028
- Telefon mobil: +40 - 788 - 235758
+40 - 788 - 235759
+40 - 746 - 046240
Dispecerat:
- Telefon + fax: +40 - 264 - 433021
- E-mail: dispecer@dast.rowater.ro
Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare - de rezervă
3900 Satu Mare, Str. Mircea cel
Bătran nr. 8/A
Telefon: 40-261 -770177
Fax:40-261 -768302
E-mail: sgam@dast.rowater.ro
b) Instituţii competente din Ungaria:
Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi
es Vizugyi Felugyaloseg Nyiregyhaza
4400 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14
Tel.: 36-42-598930, 598931
Fax: 36-42-598941
E-mail: felsotiszavideki@zoldhatosag.hu
Felso-Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi
Igazgatosag (FETI-KOVIZIG)
H-4400 Nyiregyhaza, Szechenyi u. 19, Pf. 14
Telefon: 36-42-502 200
Telefax: 36-42-502 202
E-mail: vizrajz@fetikovizig.hu
B. Pentru raurile Barcău.
Crişul Repede. Crişul Negru si Crişul Alb
a) Instituţii competente din
Romania:
Direcţia Apelor Crişuri
410204 Oradea, Str. Ion Bogdan nr. 35
- Telefon: +40 - 259 - 443892
- Fax: +40 - 259 - 444237
+40 - 259 - 242064
- Telefon: +40 - 259 - 479166 E-mail:
dispecerat@dac.rowater.ro
laborator@dac.rowater.ro
b) Instituţii competente din Ungaria:
Tiszantuli Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi es
Vizugyi Felugyelosen Debrecen
4025 Debrecen, Piac u. 9/b
Telefon: 36-52-319406, 36-52-412653
Fax:36-52-310428
E-mail: tiszantuli@zoldhatosag.hu
Koros-videki Kornyezetvedelmi Termeszetvedelmi es
Vizugyi Feliigyeloseg, Gyula
5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7
Telefon: 36-66-362944, 36-66-463045, 36-66-463043
Telefon in afara orelor de program: 36-30-2194108
Fax:36-66-361755
E-mail: korosvideki@zoldhatosag.hu
Tiszantuli Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(Tikovizig)
H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10, Pf. 57
Telefon: 36-52-410 677
Telefax: 36-52-316 662
E-mail: vizrajz@tikovizig.hu
Koros-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag
(kor-kovizig)
H-5700 Gyula, Varoshaz u. 26, Pf. 19
Telefon: 36-66-526-400
Telefax: 36-66-526-407
E-mail: vizrajz@korkovizig.hu
C. Pentru raul Mureş
a) Instituţii competente din Romania:
Direcţia Apelor Mureş
4300 Targu Mureş, Str. Koteles Samuel nr. 33
Telefon: 40-265-265420
Dispecerat: 40-265-261303
Fax: 40-265-267955
E-mail: dispecer@dam.rowater.ro
Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad - de rezervă
2900 Arad, str. gen. Dragalina nr. 16
Tel: 40-257-280362
Fax:40-257-280812
E-mail: sgape@arad.ro
b) Instituţii competente din Ungaria:
Also Tiszavideki Kornyezetvedelmi, Termeszetvedelmi
es Vizugyi Felugyeloseg Szeged
6721 Szeged, Felso-Tisza part 17
Telefon: 36-62-553033, 36-30-9382-389(disp.)
Fax: 36-62-553038
E-mail: alsotiszavideki@zoldhatosag.hu
Also Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi
Igazgatosag (ativizig)
H-6720 Szeged, Stefania 4, Pf. 390
Telefon: 36-62-599-599
Telefax: 36-62-420 774
E-mail: vizrajz@atikovizig.hu
ANEXA Nr. 9 la protocol
(Anexa nr. 1.c la Regulamentul privind transmiterea
datelor si informaţiilor meteorologice si
hidrologice intre Romania si Republica Ungară)
SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR METEOROLOGICE
Transmiterea telegramelor SYNOP
Transmiterea telegramelor SYNOP triorare de către
partea ungară se referă la următoarele staţii meteorologice:
|
Nr.
|
Codul staţiei
|
Denumirea staţiei
|
Altitudine (m)
|
|
1.
|
12772
|
Miskolc
|
233
|
|
2.
|
12805
|
Sopron
|
233
|
|
3.
|
12812
|
Szombathely
|
201
|
|
4.
|
12822
|
Gyor
|
117
|
|
5.
|
12825
|
Papa/Nyarad
|
135
|
|
6.
|
12830
|
Veszprem/Szentkiralyszabadja
|
281
|
|
7.
|
12843
|
Budapest
|
139
|
|
8.
|
12851
|
Kekesteto
|
1.012
|
|
9.
|
12860
|
Szolnok
|
90
|
|
10.
|
12882
|
Debrecen
|
108
|
|
11.
|
12892
|
Nyiregyhaza/Napkor
|
141
|
|
12.
|
12910
|
Szentgotthard/Farkasfa
|
312
|
|
13.
|
12915
|
Zalaegerszeg/Nagykutas
|
240
|
|
14.
|
12922
|
Sarmellek
|
120
|
|
15.
|
12925
|
Nagykanizsa
|
140
|
|
16.
|
12930
|
Kaposvar
|
129
|
|
17.
|
12935
|
Siofok
|
108
|
|
18.
|
12942
|
Pecs/Pogany
|
203
|
|
19.
|
12950
|
Paks
|
97
|
|
20.
|
12960
|
Baja
|
113
|
|
21.
|
12970
|
Kecskemet
|
114
|
|
22.
|
12982
|
Szeged
|
82
|
|
23.
|
12992
|
Bekescsaba
|
86
|
Se transmite: telegrama SYNOP
Ora transmiterii: triorar (00, 03, 06, 09, 12, 15, 18,
21 UTC)
ANEXA Nr. 10 la protocol
(Anexa nr. 4.a la Regulamentul privind transmiterea
datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice intre Romania si Republica Ungară)
SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR HIDROLOGICE
Transmiterea telegramelor HYDRA
Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea
romană se referă la următoarele staţii:
|
Nr crt.
|
Codul staţiei
|
Raul
|
Staţia hidrometrică
|
Punct „0"
(MN)
|
Cote de apărare
|
|
CA
|
CI
|
CP
|
|
1.
|
44102
|
Tisa
|
Sighetu Marmaţiei
|
263,45
|
230
|
280
|
350
|
|
2.
|
44119
|
Vişeu
|
Bistra
|
359,66
|
220
|
300
|
370
|
|
3.
|
44149
|
Iza
|
Vad
|
276,00
|
300
|
390
|
520
|
|
4.
|
44188
|
Tur
|
Turulung
|
124,94
|
360
|
420
|
540
|
|
5.
|
44212
|
Someş
|
Dej
|
227,13
|
450
|
550
|
620
|
|
6.
|
44216
|
|
Ulmeni
|
158,12
|
330
|
450
|
550
|
|
7.
|
44220
|
|
Satu Mare
|
118,07
|
500
|
600
|
900
|
|
8.
|
44360
|
Lăpuşel
|
Lăpuşel
|
154,56
|
350
|
410
|
500
|
|
Nr. crt.
|
Codul staţiei
|
Raul
|
Staţia hidrometrică
|
Punct „0"
(MN)
|
Cote de apărare
|
|
CA
|
CI
|
CP
|
|
9.
|
44390
|
Crasna
|
Supuru de Jos
|
143,59
|
300
|
400
|
500
|
|
10.
|
44392
|
|
Domăneşti
|
112,76
|
400
|
500
|
550
|
|
11.
|
44405
|
Crişul Alb
|
Gurahonţ
|
158,73
|
150
|
200
|
300
|
|
12.
|
44408
|
|
Ineu
|
104,10
|
500
|
800
|
850
|
|
13.
|
44409
|
|
Chişineu-Criş
|
89,96
|
600
|
900
|
950
|
|
14.
|
44444
|
Cigher
|
Chier
|
110,52
|
300
|
400
|
450
|
|
15.
|
44453
|
Crişul Negru
|
Beiuş
|
176,84
|
225
|
325
|
350
|
|
16.
|
4455
|
|
Tinca
|
111,16
|
300
|
425
|
480
|
|
17.
|
44457
|
|
Talpos
|
94,28
|
680
|
850
|
850
|
|
18.
|
44459
|
|
Zerind
|
86,41
|
600
|
950
|
1000
|
|
19.
|
44519
|
Crişul Repede
|
Ciucea
|
430,52
|
100
|
150
|
200
|
|
20.
|
44524
|
|
Oradea
|
120,15
|
220
|
320
|
370
|
|
21.
|
44573
|
Barcău
|
Nuşfalău
|
208,16
|
100
|
200
|
300
|
|
22.
|
44575
|
|
Marca
|
177,47
|
150
|
250
|
275
|
|
23.
|
44580
|
|
Sălard
|
103,07
|
510
|
700
|
700
|
|
24.
|
44612
|
Mureş
|
Alba Iulia*)
|
214,13
|
235
|
425
|
480
|
|
25.
|
44616
|
|
Brănişca*)
|
173,33
|
300
|
350
|
500
|
|
26.
|
44618
|
|
Săvarşin *)
|
147,92
|
325
|
400
|
475
|
|
27.
|
44620
|
|
Radna*)
|
122,24
|
350
|
450
|
550
|
|
28.
|
44622
|
|
Arad*)
|
101,58
|
425
|
500
|
600
|
|
29.
|
44624
|
|
Nădlac
|
85,81
|
350
|
400
|
450
|
|
30.
|
44831
|
Strei
|
Pui
|
394,83
|
150
|
200
|
250
|
|
31.
|
44834
|
|
Petreni
|
205,93
|
250
|
300
|
450
|
Observaţie: Staţiile cu
*) se raportează la Marea Baltică.
CA- cota de atenţie
CI - cota de inundaţie
CP - cota de pericol
Se transmit:
• cotele apelor de dimineaţă şi din seara anterioară;
• debitul de dimineaţă;
• temperatura apei;
• formaţiunile de gheaţă.
Ora transmiterii: ora 10,00, ora locală.
Modul de transmitere:
INHGAva stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va
transmite pe serverul FTP de la VITUKI. Datele vor rămane stocate pe serverul
FTP al INHGAtimp de 30 de zile.
La nivelul organelor teritoriale datele vor fi transmise
astfel:
• Direcţia Apelor Someş-Tisa va depune datele prin
serverul FTP la FETIKOVIZIG;
• Direcţia Apelor Crişuri-Oradea va depune datele prin
serverul FTP la KORKOVIZIG;
• Direcţia Apelor Mureş va depune datele prin serverul
FTP la ATIKOVIZIG.
Ca linie de rezervă:
• Direcţia Apelor Someş-Tisa va transmite datele prin
e-mail la FETIKOVIZIG;
• Direcţia Apelor Crişuri-Oradea va transmite datele
prin e-mail la KORKOVIZIG;
• Direcţia Apelor Mureş va transmite datele prin e-mail
la ATIKOVIZIG.
Forma transmiterii:
zczc
srro40 yrbk YYGGgg
hhxxYYGG 00067
44102........................=
....................................Codul FM 67-VI HYDRA
44834.........................=
nnnn
unde YY = ziua, GG = ora (06 UTC) gg = 00 (minute)
Modul de completare a datelor lipsă:
Datele lipsă ce se pot recupera din informările zilnice
vor fi depuse de către INHGA pe
serverul FTP propriu şi transmise pe serverul FTP de la VITUKI. Datele din luna
curentă vor rămane stocate pe serverul FTP al INHGA pană in data de 7 a lunii
următoare.
ANEXA Nr. 11 la protocol
(Anexa nr. 7.c la Regulamentul privind transmiterea
reciprocă a datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice intre Romania si
Republica Ungară)
DATELE DE BAZĂ ALE FORAJELOR PENTRU CARE
SE FACE SCHIMBUL DE DATE
Din partea romană:
Se va transmite tabelul următor:
|
Nr. crt.
|
Cod foraj
|
Corpul de
apă
|
Localitatea
|
Folosinţa
terenului
(CORINE LC)
|
Coordonata
geografică
(WGS'84)
X°
|
Coordonata
geografică
(WGS'84
Y°
|
Nivel teren
(MB)
|
Adancime
foraj (m)
|
Poziţie
filtru (m)
|
Anul inceperii observaţiilor
|
Frecvenţa
de măsurare
|
|
Sup.
|
Inf.
|
Np/ luna
|
Chimism/ an
|
|
0
|
1
|
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
10
|
11
|
12
|
13
|
|
1.
|
F1
|
ROSO01
|
ATEAORD II
|
Teren arabil (211)
|
22.78434
|
47.87500
|
119.51
|
20.30
|
5.60
|
17.60
|
1972
|
10
|
2
|
|
2.
|
F1
|
ROSO01
|
TĂMĂŞENI ORD.II
|
Teren arabil (211)
|
23.09007
|
47.99756
|
126.53
|
28.00
|
5.00
|
24.50
|
1977
|
10
|
2
|
|
3.
|
F1MA
|
ROSO01
|
BERCU ORD.II
|
Teren arabil (211)
|
22.88376
|
47.92557
|
121.62
|
70.00
|
4.30
|
46.10
|
1978
|
10
|
2
|
|
4.
|
F1
|
ROSO06
|
BERVENI ORD.II
|
Păşune (231)
|
22.47770
|
47.76333
|
115.91
|
15.50
|
3.50
|
12.30
|
1973
|
10
|
2
|
|
5.
|
F1
|
ROCR01
|
SCĂRIŞOARA NOUA ORD.II
|
Teren arabil (211)
|
22.23022
|
47.62054
|
145.76
|
25.60
|
12.40
|
21.50
|
1974
|
10
|
2
|
|
6.
|
F1
|
ROMU20
|
CENAD
|
Teren arabil (211)
|
20.61278
|
46.13417
|
85.35
|
9.60
|
3.30
|
7.60
|
1967
|
10
|
2
|
|
7.
|
F1
|
ROMU20
|
DOROBANŢI ORD.II
|
Teren arabil (211)
|
21.23749
|
46.36128
|
103.24
|
25.00
|
5.00
|
23.00
|
1973
|
10
|
2
|
|
8.
|
F1
|
ROMU20
|
VARIASU MARE ORD.II
|
Teren arabil (211)
|
21.20464
|
46.26149
|
102.86
|
14.00
|
9.50
|
11.90
|
1973
|
10
|
2
|
|
9.
|
F1
|
ROMU20
|
ROVINE NVORD.II
|
Teren arabil (211)
|
21.04119
|
46.23557
|
105.90
|
33.50
|
20.40
|
31.40
|
1973
|
10
|
2
|
|
10.
|
F1
|
ROMU20
|
SEMLACORD.II
|
Teren arabil (211)
|
20.92975
|
46.18968
|
104.27
|
31.00
|
23.00
|
29.00
|
1971
|
10
|
2
|
|
11.
|
F2
|
ROCR01
|
CHERESIG
|
Păşune (231)
|
21.68775
|
47.03143
|
96.99
|
40.50
|
27.50
|
37.40
|
1974
|
10
|
2
|
|
12.
|
F5
|
ROCR01
|
VĂRSAND
|
Teren arabil (211)
|
21.38341
|
46.60198
|
88.77
|
11.00
|
6.60
|
8.90
|
1967
|
10
|
2
|
|
13.
|
F1
|
ROCR01
|
CURTUIUSENI ORD.II
|
Teren arabil (211)
|
22.19629
|
47.53276
|
128.00
|
20.00
|
11.00
|
18.00
|
1971
|
10
|
2
|
|
14.
|
F1
|
ROCR01
|
SĂCUIENI ORD.II
|
Teren arabil (211)
|
22.08357
|
47.34679
|
103.50
|
15.00
|
5.00
|
10.00
|
1971
|
10
|
2
|
|
15.
|
F2
|
ROCR01
|
TĂMĂŞEU
|
Teren arabil (211)
|
21.94005
|
47.23922
|
105.27
|
15.00
|
5.00
|
12.70
|
1967
|
10
|
2
|
|
16.
|
F1
|
ROCR01
|
SANTAUL MIC ORD.II
|
Teren arabil (211)
|
21.83830
|
47.15186
|
103.46
|
16.00
|
2.50
|
13.80
|
1972
|
10
|
2
|
|
17.
|
F1
|
ROCR01
|
CUSTEANAORD.II
|
Teren arabil (211)
|
21.50636
|
46.76972
|
89.94
|
70.00
|
25.00
|
67.00
|
1976
|
10
|
2
|
|
18.
|
F1
|
ROCR01
|
CIUMEGHIU SUD ORD.II
|
Teren arabil (211)
|
21.56471
|
46.71547
|
91.70
|
23.50
|
16.10
|
19.50
|
1975
|
10
|
2
|
|
19.
|
F1
|
ROCR01
|
ŞICLĂU ORD.II
|
Teren arabil (211)
|
21.35013
|
46.49953
|
95.52
|
25.00
|
5.10
|
19.90
|
1974
|
10
|
2
|
Frecvenţa transmiterii: prima dată pană la data de 30
iunie 2006, apoi de cate ori au loc schimbări ale datelor de bază ale forajelor
Modul de transmitere: INHGA va
stoca datele pe serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la
VITUKI. Datele vor rămane stocate pe serverul FTP al INHGA timp de 30 de zile.
Forma de transmitere: tabel excel
Din partea ungară:
Se va transmite tabelul următor:
|
Nr. crt.
|
Cod foraj
|
Corpul de
apă
|
Localitatea
|
Folosinţa
terenului
(CORINE LC)
|
Coordonata
geografică
(WGS'84)
X°
|
Coordonata
geografică
(WGS'84
Y°
|
Nivel teren
(MB)
|
Adancime
foraj (m)
|
Poziţie
filtru (m)
|
Anul
inceperii observaţiilor
|
Frecventa de măsurare
|
|
Sup.
|
Inf.
|
|
Puţuri de
observaţie pentru
nivelul apei freatice
|
|
1.
|
HU_p.2.1.2
|
004337
|
Kispalad
|
Localitate (112)
|
48,01694
|
22,8375
|
118,87
|
5,92
|
5,92
|
2,95
|
2001
|
2 pe sapt.
|
|
2.
|
HU_p.2.1.2
|
001660
|
Csengersima
|
Localitate (112)
|
47,88111
|
22,72972
|
118,02
|
16,65
|
6,60
|
3,60
|
1974
|
2 pe sapt.
|
|
3.
|
HU_p.2.3.1
|
001627
|
Merk-Vallaj- Pusztaterem
|
Pădure (324)
|
47,79639
|
22,30917
|
129,10
|
6,72
|
4,02
|
2,52
|
1953
|
1 pe sapt.
|
|
4.
|
HU_p.2.3.1
|
001644
|
Nyirbeltek
|
Păşune (231)
|
47,69472
|
22,12444
|
153,91
|
8,11
|
8,11
|
5,11
|
1953
|
2 pe sapt.
|
|
5.
|
HU_p.2.6.1
|
003614
|
Nyirlugos
|
Localitate (112)
|
47,69472
|
22,03917
|
158,91
|
11,30
|
7,50
|
6,00
|
1992
|
2 pe sapt.
|
|
6.
|
HU_p.2.6.1
|
002621
|
Fulop
|
Teren arabil (242)
|
47,62694
|
22,04333
|
150,53
|
6,70
|
6,61
|
5,11
|
1955
|
2 pe sapt.
|
|
7.
|
HU_p.2.6.1
|
002619
|
Nyirabrany
|
Localitate (112)
|
47,55917
|
22,02167
|
137,02
|
5,80
|
5,80
|
2,80
|
1935
|
2 pe sapt.
|
|
8.
|
HU_p.2.6.1
|
002648
|
Bagamer
|
Teren arabil (242)
|
47,4575
|
21,99333
|
125,19
|
7,95
|
7,95
|
6,45
|
1954
|
2 pe sapt.
|
|
9.
|
HU_p.2.12.2
|
002662
|
Biharkeresztes
|
Localitate (112)
|
47,11861
|
21,71528
|
98,34
|
6,97
|
6,97
|
3,97
|
1934
|
2 pe sapt.
|
|
10.
|
HU_p.2.12.2
|
002661
|
Berekboszormeny
|
Localitate (112)
|
47,05083
|
21,67889
|
99,49
|
8,32
|
8,32
|
4,32
|
1954
|
2 pe sapt.
|
|
11.
|
HU_p.2.6.1
|
002647
|
Letavertes
|
Localitate (112)
|
47,38972
|
21,87917
|
114,86
|
8,63
|
8,63
|
5,63
|
1935
|
2 pe sapt.
|
|
12.
|
HU_p.2.12.2
|
002804
|
Biharugra
|
Localitate (112)
|
46,98278
|
21,59778
|
93,58
|
6,90
|
6,90
|
5,40
|
1954
|
1 pe sapt.
|
|
13.
|
HU_p.2.12.2
|
002803
|
Geszt
|
Teren arabil (243)
|
46,89806
|
21,57778
|
91,90
|
6,14
|
6,14
|
3,14
|
1943
|
2 pe sapt.
|
|
14.
|
HU_p.2.12.2
|
002981
|
Mehkerek
|
Localitate (112)
|
46,77944
|
21,44583
|
92,94
|
10,57
|
9,20
|
5,40
|
1985
|
1 pe sapt.
|
|
15.
|
HU_p.2.13.2
|
002822
|
Gyula
|
Localitate (112)
|
46,64389
|
21,28389
|
88,69
|
4,80
|
4,80
|
1,80
|
1934
|
1 pe sapt.
|
|
16.
|
HU_p.2.13.1
|
002827
|
Nagykamaras
|
Localitate (112)
|
46,4575
|
21,125
|
96,93
|
6,56
|
6,56
|
3,64
|
1953
|
2 pe sapt.
|
|
17.
|
HU_p.2.13.1
|
002341
|
Kevermes
|
Localitate (112)
|
46,40667
|
21,18167
|
99,26
|
6,95
|
6,15
|
3,15
|
1953
|
2 pe sapt.
|
|
18.
|
HU_p.2.13.2
|
002346
|
Kiszombor
|
Localitate (112)
|
46,18639
|
20,42639
|
81,18
|
8,75
|
8,75
|
5,85
|
1954
|
2 pe sapt.
|
|
19.
|
HU_p.2.13.2
|
002348
|
Apatfalva
|
Teren arabil (211)
|
46,18639
|
20,56028
|
87,66
|
9,16
|
9,16
|
7,76
|
1954
|
2 pe sapt.
|
|
20.
|
HU_p.2.13.2
|
002350
|
Nagylak
|
Păşune (231)
|
46,18639
|
20,71694
|
89,44
|
7,43
|
7,43
|
5,93
|
1954
|
2 pe sapt.
|
|
Nr. crt.
|
Cod
foraj
|
Corpul de
apă
|
Localitatea
|
Folosinţa
terenului
(CORINE LC)
|
Coordonata
geografică
(WGS'84)
X°
|
Coordonata
geografică
(WGS'84
Y°
|
Nivel teren
(MB)
|
Adancime
foraj (m)
|
Poziţie
filtru (m)
|
Anul
inceperii observaţiilor
|
Frecventa
de
măsurare
|
|
Sup.
|
Inf.
|
|
Puţuri de
observaţie pentru calitatea apei
|
|
21.
|
HU_p.2.1.2
|
k141790018
|
Gacsaly
|
Teren arabil
(211)
|
47,94889
|
22,77389
|
117,0
|
67,0
|
41,0
|
64,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
22.
|
HU_p.2.1.2
|
k141790016
|
Gacsaly
|
Păşune (231)
|
47,93194
|
22,74361
|
117,0
|
106,0
|
53,0
|
100,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
23.
|
HU_p.2.1.2
|
k142080057
|
Csenger
|
Livadă (222)
|
47,84722
|
22,63194
|
111,7
|
78,0
|
69,4
|
75,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
24.
|
HU_p.2.1.2
|
GACSG01B
|
Csenger
|
Teren arabil
(211)
|
47,83028
|
22,64417
|
116,5
|
9,0
|
7,4
|
8,4
|
2006
|
2 pe an
|
|
25.
|
HU_p.2.1.2
|
k142260011
|
Merk
|
Teren arabil
(211)
|
47,79639
|
22,52361
|
114,0
|
70,0
|
65,8
|
69,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
26.
|
HU_p.2.3.1
|
GATER01B
|
Terem
|
Teren arabil
(211)
|
47,77944
|
22,27806
|
131,9
|
10,0
|
7,7
|
8,7
|
2006
|
2 pe an
|
|
27.
|
HU_p.2.6.1
|
K142320042
|
Nyirlugos
|
Teren arabil
(211)
|
47,67778
|
21,02472
|
153,8
|
63,0
|
18,0
|
60,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
28.
|
HU_p.2.6.1
|
k080240022
|
Vamospercs
|
Localitate
(112)
|
47,52528
|
21,9125
|
131,0
|
53,0
|
41,6
|
47,2
|
2006
|
1 pe an
|
|
29.
|
HU_p.2.6.1
|
k080380039
|
Letavertes
|
Teren arabil
(242)
|
47,38972
|
21,89139
|
116,0
|
60,0
|
40,0
|
53,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
30.
|
HU_p.2.12.2
|
k080720034
|
Artand
|
Localitate
(122)
|
47,11861
|
21,78667
|
103,7
|
69,0
|
56,0
|
60,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
31.
|
HU_p.2.12.2
|
TIM-I2604A
|
Sarkadkeresztur
|
Teren arabil
(211)
|
46,79639
|
21,36333
|
85,7
|
6,0
|
5,6
|
6,0
|
2006
|
2 pe an
|
|
32.
|
HU_p.2.12.2
|
k030360106
|
Sarkad
|
Localitate
(112)
|
46,72861
|
21,385
|
88,6
|
200,0
|
170,2
|
187,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
33.
|
HU_p.2.13.2
|
k030440492
|
Gyula
|
Teren arabil
(243)
|
46,64389
|
21,28028
|
87,7
|
126,0
|
85,0
|
115,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
34.
|
HU_p.2.13.1
|
k030670069
|
Lokoshaza
|
Pădure (324)
|
46,4575
|
21,25222
|
99,2
|
91,0
|
64,0
|
86,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
35.
|
HU_p.2.13.1
|
GADOE01B
|
Dombegyhaz
|
Teren arabil
(211)
|
46,305
|
21,09694
|
100,9
|
13,5
|
11,6
|
12,6
|
2006
|
1 pe an
|
|
36.
|
HU_p.2.13.1
|
k030780140
|
Battonya
|
Teren arabil
(211)
|
46,27111
|
21,00528
|
100,5
|
60,0
|
57,0
|
59,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
37.
|
HU_p.2.13.2
|
k050520064
|
Csanadpalota
|
Teren arabil
(211)
|
46,23722
|
20,71528
|
92,3
|
170,0
|
154,0
|
165,0
|
2006
|
1 pe an
|
|
38.
|
HU_p.2.13.2
|
K050570220
|
Mako
|
Teren arabil
(211)
|
46,27111
|
20,52389
|
83,6
|
54,0
|
43,0
|
48,0
|
2006
|
1 pe an
|
Frecvenţa transmiterii: prima dată pană la data de 30
iunie 2006, apoi, de cate ori au loc schimbări ale datelor de bază ale
forajelor
Modul de transmitere: VITUKI va stoca datele pe
serverul FTP propriu şi le va transmite pe serverul FTP de la INHGA. Datele vor
rămane stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile.
Forma de transmitere: tabel excel
ANEXA Nr. 12 la protocol
(Anexa nr. 8.a la Regulamentul privind transmiterea
datelor si informaţiilor meteorologice si
hidrologice intre Romania si Republica Ungară)
SCHIMBUL DE DATE
obţinute din măsurători de la radarele meteorologice
Din partea romană:
Conţinutul schimbului de date:
Se vor transmite următoarele date radar, provenite de
la radarul Doppler WSR98-D de la Oradea (RDOR):
• Informaţii radar in pseudo-CAPPI(R,Z) 8 bites in cod BUFR. Numele fişierului este: „urrdAAAALLZZ_OOMM.dat", unde primele
4 caractere (urrd) sunt constante şi au semnificaţia de informaţie specifică de
radar de la Oradea. Următoarele caractere au semnificaţia:
•AAAA-anul
• LL- luna
• ZZ - ziua
• 00 - ora
• MM -minutul
la momentul efectuării observaţiei radar.
Modul de transmitere:
Informaţiile de la radarul Doppler WSR98-D Oradea vor
fi transmise la fiecare 10 minute in serverul FTP de la adresa ftp.met.hu, pe măsura generării lor.
Din partea ungară:
Conţinutul schimbului de date: Datele radar de la
VITUKI Budapesta:
• Harta radar integrată cu imagini compozite va fi
transmisă la fiecare 15 minute. Numele fişierului este:
„brodAAAALLZZ_OOMM.jpg" unde primele 4 caractere
(brod) sunt constante şi au semnificaţia de imagine compozită. Următoarele
caractere au semnificaţia:
•AAAA-anul
• LL- luna
• ZZ - ziua
• 00 - ora
• MM- minutul
la momentul efectuării observaţiei radar.
Modul de transmitere:
VITUKI Budapesta amplasează datele la fiecare 15 minute
pe serverul VITUKI FTP. Partea romană va accesa datele la adresa ftp.vituki.hu.
(Anexa nr. 8.b la Regulamentul privind transmiterea
datelor si informaţiilor meteorologice si
hidrologice intre Romania si Republica Ungară)
AVERTIZĂRI METEOROLOGICE PE BAZA DATELOR RADAR
Partea ungară transmite avertizări emise pe baza
datelor de la radarele:
• Nyiregyhaza - Napkor
• Budapesta - Pestlorincz
Se transmit avertizări in caz de:
Estimări radar de cantităţi de precipitaţii mai mari
decat 25 mm, acumulate in ultimele 6 ore sau mai puţin, cand suprafaţa afectată
depăşeşte 100 km2.
Avertizările radar se referă la zona situată la est de
Budapesta pană la limita de percepţie a radarelor.
Ora transmiterii: imediat după detectarea fenomenului.
In cazul unor fenomene cu durată mare, avertizările se vor actualiza si vor fi
emise cu o cadenţă de maximum una la 6 ore.
Modul de transmitere:
Avertizările vor fi transmise de către OMSZ Budapesta
la adresa e-mail a Centrului Meteorologic Regional Transilvania Nord,
respectiv: spvcluj@meteo.inmh.ro
Forma transmiterii:
Avertizările radar asupra fenomenelor meteorologice
periculoase se vor da in clar, specificandu-se următoarele:
-data şi ora emiterii;
-valoarea maximă a precipitaţiei acumulate estimată;
- suprafaţa estimată a teritoriului afectat, in km2, de o precipitaţie mai mare de 25
mm.
ANEXA Nr. 13 la protocol
(Anexa nr. 9 la
Regulamentul privind transmiterea datelor si informaţiilor meteorologice si hidrologice intre
Romania si Republica Ungară)
ADRESELE POŞTALE ŞI
TELEFOANELE
instituţiilor care participă la schimbul de date
meteorologice şi hidrologice
Din partea
romană:
Organe centrale:
1. ADMINISTRAŢIA NAŢIONALA DE METEOROLOGIE -BUCUREŞTI
Sos. Bucureşti-Ploieşti nr. 97, sectorul 1, Bucureşti
013686, Romania
Telefon centrală: 40-21-3163240; 40-21-3163116
E-mail: relatii@meteo.inmh.ro
Director general - telefon: 40-21-3164292; Fax:
40-21-3163143
Director tehnic - telefon/fax: 40-21-316 60 98
CENTRUL NAŢIONAL DE PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ
Telefon + fax: 40-21-3163732
Telefon + fax: 0-21-3161191
Mobil: 40-723-344447
E-mail :dinu.marasoiu@meteo.inmh.ro
CENTRUL NAŢIONAL DE COMUNICAŢII
Telefon: 40-21-2312138
E-mail: operator@meteo.inmh.ro
2. ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMANE"
Str. Edgar Quinet nr. 6,
sectorul 1, 010018 Bucureşti, Romania
Telefon centrală: 40-21-3110146
Telefon mobil: 40-788-235751
40-788-235752
40-788-235753
Dispeceratul central:
Telefon/Fax: 40-21-3103526
E-mail: dispecer@rowater.ro
Secretariat:
Telefon: 40-21-3151301;
Fax: 40-21-3122174
CENTRUL NAŢIONAL DE PROGNOZE HIDROLOGICE (CNPH) din
cadrul INHGA:
E-mail: comun@hidro.ro
Tel./Fax.: 40-21-2302157
Mobil: 40-724405329
Organe locale:
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMANE"
DIRECŢIA APELOR SOMEŞ-TISA-CLUJ
Str. Vanătorului nr. 17, Cluj-Napoca, 3400 Romania
- Telefon centrală: +40 - 264 - 433028
- Telefon mobil: +40-788-235758
+40-788-235759
+40 - 746 - 046240
Dispecerat:
- Telefon + fax: +40 - 264 - 433021
- Fax: +40-264-433026
- E-mail: dispecer@dast.rowater.ro
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMANE"
DIRECŢIA APELOR CRIŞURI - ORADEA
Str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea, 3700 Romania Dispecerat:
- Telefon: +40 - 259 - 443892
- Fax: +40 - 259 - 444237
+40 - 259 - 242064
- Telefon: +40 - 259 - 479166
- E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ „APELE ROMANE"
DIRECŢIA APELOR MUREŞ - TG. MUREŞ
Str. Samuel Koteles nr. 33, Targu Mureş, 4300 Romania
Telefon: 40-265-265420
Fax: 40-265-265303
Fax: 40-265-267 955
E-mail: dispecer@dam.rowater.ro
Din partea ungară:
Organe centrale:
-KORNYEZETVEDELMI ES VIZGAZDALKODASI KUTATO INTEZET KHT
(VITUKI Kht) (INSTITUTUL DE CERCETĂRI DE PROTECŢIA MEDIULUI SI DE GOSPODĂRIRE A
APELOR S.P)
VIZGAZDALKODASI IGAZGATOSAG
(DIRECŢIA DE GOSPODĂRIRE A APELOR)
Telefax: 36-1-2150440
ORSZAGOS VIZJELZO SZOLGALAT (OVSZ) (SERVICIUL NAŢIONAL
DE PROGNOZĂ HIDROLOGICĂ) H - 1095 Budapest, Kvassay J. ut 1 Telefon: 36-1-215
5001 Telefax: 36-1-216 7670 E-mail: ovsz@vituki.hu,
balint@vituki.hu
- ORSZAGOS METEOROLOGIAI SZOLGALAT (OMSZ) (SERVICIUL
NAŢIONAL DE METEOROLOGIE)
H-1024 Budapest, Kitaibel Păi u. 1
H-1525 Budapest, Pf. 38
Telefon: 36-1-346 4694, 36-1-346 4672
Telefax: 36-1-346 4684
E-mail: bonta@met.hu
Organe locale:
- FELSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI
IGAZGATOSAG (FETIKOVIZIG) (DIRECTIAAPELOR TISA SUPERIOARĂ)
H-4400 Nyiregyhaza, Szechenyi u. 19, Pf. 14
Telefon: 36-42-502 200
Telefax: 36-42-502 202
E-mail: vizrajz@fetikovizig.hu
- TISZANTULI KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI IGAZGATOSAG
(TIKOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR DE DINCOLO DE TISA)
H-4025 Debrecen, Hatvan u. 8-10,Pf. 57
Telefon: 36-52-410 677
Telefax: 36-52-316 662
E-mail: vizrajz@tikovizig.hu
- KOROS-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI
IGAZGATOSAG (KOR-KOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR CRIŞURI)
H - 5700 Gyula, Varoshaz u. 26, Pf. 19
Telefon: 36-66-526 400
Telefax: 36 - 66 - 526 407
E-mail: vizrajz@korkovizig.hu
-ALSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI ES VIZUGYI
IGAZGATOSAG (ATI-KOVIZIG) (DIRECŢIA APELOR TISA INFERIOARĂ)
H-6720 Szeged, Stefania 4, Pf. 390
Telefon: 36-62-599 599
Telefax: 36-62-420 774
E-mail: vizrajz@atikovizig.hu
FELSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI,
TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG
H-4401 Nyiregyhaza, Kolcsey u. 12-14
Telefon: 36-42-310 155
Telefax: 36-42-598 941
E-mail: fetikvf@ktm.x400gw.itb.hu
TISZANTULI KORNYEZETVEDELMI,
TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG
H-4025 Debrecen, Piac u. 9/b
Telefon: 36-52-319 406, 36-52-412 653
Telefax: 36-52-310 428
E-mail: tikofe@mail.datanet.hu
KOROS-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI,
TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG
H-5700 Gyula, Megyehaz u. 5-7
Telefon: 36-66-362 944, 36-66-463 045, 36-66-463 043
36-30-2194108 (ugyelet)
Telefax: 36-66-361 755
E-mail: kovikvfi@ktm.x400gw.itb.hu
ALSO-TISZA-VIDEKI KORNYEZETVEDELMI,
TERMESZETVEDELMI ES VIZUGYI FELUGYELOSEG
H-6721 Szeged, Felso-Tisza part 17
Telefon: 36-62-553 033 (kozpont), 36-30-9382 389
(ugyelet)
Telefax: 36-62-553 038
E-mail :atikofi@ktm.x400w.itb.hu
ANEXA Nr. 14 la protocol
INFORMARE
privind proiectele romano-ungare realizate in
domeniul de aplicare al Acordului, cu asistentă tehnică sau financiară terţă
1. Proiectul
„Managementul bazinului raului transfrontier Crişuri (subbazin al Tisei)"
Oficiul Internaţional al Apei din Paris (Franţa) a
acordat asistenţă tehnică şi financiară pentru elaborarea proiectului cu titlul
de mai sus.
Rezultate si activităţi in cadrul proiectului:
• armonizarea procedurilor şi structurarea colectării
datelor (acord in legătură cu documentele specifice procedurilor comune şi
standardelor);
• analiza şi armonizarea bazelor de date şi a
sistemului GIS la nivelul bazinului (hărţi tematice şi rapoarte);
• definiţia şi implementarea proceselor şi schimbul
metodologiilor, al rezultatelor măsurătorilor şi observaţiilor (sistem de
schimb operaţional);
• asistenţă pentru optimizarea şi armonizarea
sistemului de monitoring pentru controlul calităţii apelor şi alarmare in caz
de poluări accidentale;
• caracterizarea bazinului (documente de lucru pentru
starea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi
analiza economică a consumului de apă);
• armonizarea metodologiei pentru realizarea Planului
de management al bazinului transfrontier, in conformitate cu abordarea propusă
de grupul de experţi River Basin Management (WG RBM) al Comisiei Internaţionale
pentru Protecţia fluviului Dunării (ICPDR), cu luarea in considerare a
recomandărilor Directivei-cadru pentru apă, in ceea ce priveşte calitatea
apelor şi, in particular, a anexei nr. 7 la aceasta, cat şi a Convenţiei
Helsinki (privind utilizarea apelor şi lacurilor transfrontieră);
• infiinţarea şi animarea unui comitet de pilotaj
(Steering Committee Crişuri) compus din specialişti romani, unguri şi francezi,
sub egida Comisiei Internaţionale pentru Protecţia fluviului Dunărea (ICPDR),
pentru proiectul de management transfrontier al raului Crişuri;
• elaborarea Planului armonizat de prevenire şi
combatere a poluărilor accidentale pentru bazinele Crişurilorşi Barcău.
Proiectul va fi finalizat in anul 2007.
2. Proiectul „NATO
- sfp 978016 - monitorizarea inundaţiilor periculoase in Romania şi Ungaria
folosind date satelitare"
Proiectul se desfăşoară pe: Crişul Alb (aval Ineu) şi
Crişul Negru (aval Talpoş) din Romania şi pe Crişul Dublu (Baraj Bekes) din
Ungaria.
Instituţia parteneră este
Darthmouth Flood Observatory Hanover - NH -USA.
In cadrul proiectului partea romană a realizat
următoarele:
• identificarea pe teren a zonei de studiu a tuturor
lucrărilor hidrotehnice şi a caracteristicilor;
• efectuarea de profile transversale
pe Crişul Negru şi pe Crişul Alb;
• localizarea cu GPS a secţiunilor principalelor
lucrări;
• stabilirea secţiunilor suplimentare de prognoză (cate
două pe fiecare rau);
• efectuarea corelaţiilor de prognoză intre
secţiunile principale şi cele suplimentare;
• achiziţionarea unui set de hărţi scara 1 : 25.000
pentru zona de studiu;
• s-au adus contribuţii la calibrarea parametrilor
modelului de prognoză hidraulică;
• s-a efectuat schimbul de experienţă cu partenerii
unguri privind modelele matematice;
• s-au făcut acţiuni privind vizibilitatea şi
popularizarea proiectului in mass-media şi prin participarea cu lucrări şi
postere la manifestări internaţionale;
• achiziţionarea aparaturii şi tehnicii de calcul.
In cadrul programului, in anul 2006, partea ungară a efectuat următoarele:
• Studioul Argus a finalizat transformarea hărţii
zonelor inundabile, pe baza datelor satelitare digitale(WGS-84) , respectiv a
datelor provenite din fotografiere la inălţime;
• zonele inundabile stabilite pe harta satelitară au fost transpuse pe harta de bază;
• pentru sprijinirea cercetărilor metodologice s-a
elaborat harta zonelor inundate in anul 2001, in format digital;
• s-au realizat punerea in funcţiune a softului nou şi
a colectării datelor, proba de funcţionare a colectării datelor prin
calculator, precum şi elaborarea metodologiei de stabilire a nivelului apei
GPS;
• extinderea bazei de date GIS cu ajutorul tehnicii
GPS de colectare a datelor, in special pentru variaţia undei de viitură;
• s-a elaborat şi s-a transmis
raportul final romano-ungar. Proiectul s-a incheiat in anul 2006.