În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNIC Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/216, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 23 mai 2017, Camera Deputaţilor: 1. Salută conştientizarea în toate instituţiile relevante ale UE şi ale statelor membre a faptului că sistemul de impozitare a societăţilor trebuie reformat printr-o serie de măsuri, în special în ceea ce priveşte relansarea unei baze fiscale consolidate comune a societăţilor (în continuare „CCCTB"), ca urmare a noilor provocări apărute în mediul fiscal global şi având în vedere beneficiile pe care le-ar putea aduce societăţilor, vizând obţinerea unui impact real antievaziune cu privire la plata impozitelor. 2. Apreciază acţiunea Comisiei Europene şi efortul său constant pentru reformarea sistemului fiscal al societăţilor, pentru combaterea evaziunii fiscale şi pentru facilitarea investiţiilor în Uniunea Europeană, iniţiată încă din anul 2011 prin propunerea de Directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăţilor comerciale (CCCTB) - COM (2011)121; totodată, constată că se admite implicit faptul că măsurile adoptate până în prezent nu au fost suficiente şi că se creează aşteptarea ca măsurile suplimentare, propuse în cele două propuneri de directivă (baza comună fiscală „CCTB" şi CCCTB), să fie mai eficiente. 3. Ia act că cele două propuneri de directivă care însoţesc comunicarea privind crearea unui sistem de impozitare a societăţilor echitabil, competitiv şi stabil pentru Uniunea Europeană urmează o abordare în două etape - prima vizând întocmirea regulilor privind o bază fiscală comună a societăţilor, iar cea de a doua etapă urmând să stabilească modalităţi de consolidare a acestei baze. 4. Constată existenţa unei opţiuni preferate - o bază consolidată comună a societăţilor cu caracter obligatoriu pentru grupurile de societăţi care depăşesc o anumită dimensiune, în special cele cu venituri consolidate de peste 750 de milioane euro, respectiv cu caracter opţional pentru restul societăţilor; această opţiune urmează să includă o deducere pentru creştere şi investiţii şi măsuri împotriva evaziunii fiscale şi să conţină şi o deducere pentru cheltuieli destinate cercetării şi dezvoltării. 5. Crede că o abordare comună pentru o bază de impozitare a societăţilor în Uniunea Europeană ar putea contribui la restabilirea legăturii dintre impozitare şi crearea de valoare; cu toate acestea, observă că, în privinţa opţiunii de obligativitate, luată în considerare pentru relansarea CCCTB, doar IMM-urile, ONG-urile şi persoanele fizice sprijină ferm obligativitatea (parţială). Societăţile mari sunt împotriva acesteia, cu toate că punerea în aplicare a opţiunii ar facilita asigurarea faptului că societăţile suportă un volum echitabil din povara fiscală, obstacolele fiscale transfrontaliere ar fi eliminate în mod eficace şi ar spori caracterul echitabil al sistemelor fiscale prin crearea de condiţii echitabile de concurenţă. 6. Consideră oportună crearea unui mediu fiscal pentru societăţi mai bun şi mai eficient, pentru care este necesar un sistem unic de impozitare a societăţilor care să îmbunătăţească funcţionarea pieţei unice din punct de vedere fiscal, un sistem simplu, robust şi temporar de compensare transfrontalieră a pierderilor în cadrul bazei comune, la care societăţile să aibă acces; de asemenea, sistemul nou creat ar trebui să ducă la combaterea abuzurilor fiscale, să asigure că veniturile statelor sunt durabile şi să sprijine ameliorarea mediului de afaceri de pe piaţa unică. 7. Îşi exprimă speranţa că în procesul de adoptare vor fi întreprinse acţiuni şi vor fi operate modificări suficiente, pentru a permite crearea şi funcţionalitatea deplină, cât mai curând posibil, a unui mecanism viabil, însă atrage atenţia că situaţiile, ca cea de faţă, în care Comisia Europeană apreciază că măsurile prevăzute în iniţiative anterioare nu au realizat obiectivele propuse sau au avut un efect limitat asupra ameliorării situaţiei care face obiectul intervenţiei Comisiei, sunt susceptibile de a adânci neîncrederea cetăţenilor europeni în capacitatea Uniunii Europene de a rezolva problemele cu care se confruntă. 8. Consideră că o bază fiscală comună şi consolidată, care să fie însoţită de stimulente pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare şi de o deducere pentru creştere şi investiţii, poate spori competitivitatea Uniunii Europene, investiţiile devenind mai profitabile şi economia mai rezistentă. 9. În acest sens, ţinând cont de experienţa României în aplicarea unui stimulent fiscal bazat pe deductibilitate suplimentară pentru cheltuieli de cercetare-dezvoltare de 50%, consideră că, pentru încadrarea unitară în toate statele membre ale UE a activităţilor de acest tip şi pentru aplicarea unitară a sistemului fiscal instituit de directiva CCTB, este necesară specificarea certificării, în cadrul directivei, a activităţilor respective de către autoritatea naţională care supraveghează domeniul vizat. 10. Consideră necesară introducerea în directivă a unei prevederi care să delimiteze tipurile de cheltuieli eligibile pentru facilitarea fiscală propusă. 11. Pentru rezultatele fiscale comparabile în aplicarea unitară a stimulentului pentru cercetare-dezvoltare în toate statele membre nu susţine abordarea propusă care le permite acestora să menţină un stimulent fiscal naţional ce îmbracă forma creditului fiscal sau să opteze pentru supradeducerea pentru cercetare-dezvoltare, ci consideră potrivit stimulentul acordat sub forma supradeducerii fiscale din baza impozabilă pentru cercetare-dezvoltare, care permite o aplicare unitară în toate statele membre şi asigură rezultate fiscale comparabile între contribuabili/state membre. 12. Recunoaşte că există în mod real o dimensiune transnaţională a problematicii, iar obstacolele pentru activităţile economice transfrontaliere şi denaturările pieţei generate de existenţa a 28 de sisteme diferite de impozitare a profitului reprezintă un fapt. Cu toate acestea, nu susţine introducerea unui set amplu şi complex de reguli şi prevederi pentru facilitarea comerţului transfrontalier şi eliminarea obstacolelor fiscale (respectiv supraimpozitarea sau lipsa de compensare a pierderilor) de pe piaţa internă, considerând că este o sarcină dificilă, drept consecinţă a cerinţei unanimităţii pentru propunerile legislative din domeniul fiscal. 13. Consemnează validitatea, în principiu, a acţiunii Comisiei Europene, recunoscând şi susţinând corectitudinea demersului pentru o bună guvernanţă în materie fiscală ca un mijloc de combatere a fraudei şi evaziunii fiscale transfrontaliere, a „discriminării fiscale" dintre societăţile comerciale din spaţiul Uniunii. 14. Apreciază disponibilitatea Comisiei de a oferi îndrumare şi suport statelor membre în vederea implementării unei abordări comune la nivelul Uniunii asupra sistemului de impozitare a societăţilor. 15. Susţine, în principiu, abordarea etapizată a normelor fiscale pentru o bază fiscală comună consolidată, propusă de Comisia Europeană, dar are rezerve pentru cea de-a doua etapă, ţinând cont de posibilul impact asupra veniturilor bugetare naţionale, considerând că unele state membre pot fi dezavantajate de normele CCCTB propuse. 16. Crede că este necesară examinarea detaliată, în continuare, a celor două propuneri de directivă, atât din punctul de vedere al potenţialului impact bugetar, cât şi din punctul de vedere al implementării efective a prevederilor propuse. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR, PETRU-GABRIEL VLASE