În temeiul dispoziţiilor art. 67 şi art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, precum şi ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţilor Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea 13/2008, având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/224 din 30 martie 2017,Senatul adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1Senatul constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a Agenţiei Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (reformare) COM (2016) 863 final nu respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii. Articolul 2Senatul României consideră că: 1. iniţiativele cuprinse în Pachetul de iarnă privind energia curată trebuie să conducă la consolidarea securităţii în aprovizionarea cu energie a Uniunii Europene, aducând o reformă a pieţei de energie electrică, precum şi la conturarea unui proces de guvernanţă şi de monitorizare integrat, pentru a se asigura că acţiunile în domeniul energiei vor contribui la realizarea obiectivelor Uniunii Energiei. 2. În acest context, se susţine o implicare sporită a ACER în dezvoltarea pieţei interne şi, în paralel, o tranziţie accelerată de la misiunea de monitorizare şi consultanţă la un rol mai participativ în procesul de reglementare. 3. Implementarea dispoziţiilor celui de-al Treilea Pachet Energetic, armonizarea cadrului legislativ, sporirea interconectărilor şi a cuplărilor pieţelor energiei, consolidarea consultărilor părţilor implicate relevante sunt elemente de bază menite să completeze piaţa internă a energiei şi să asigure funcţionarea eficientă şi transparentă a mecanismelor sale. 4. Trebuie evitat riscul suprareglementării, măririi numărului de acte administrative şi de a transforma ACER într-o autoritate de reglementare la nivel paneuropean, respectiv de acordare către ACER a prerogativelor de emitere de recomandări şi „din proprie iniţiativă", după cum este stipulat în art. 6 alin. (2). Faţă de obiectivele stabilite la instituirea ACER şi dificultăţile şi problemele cu care s-a confruntat şi se confruntă această instituţie (în special în domeniul supravegherii pieţelor naţionale angro), autoritatea financiară nu a putut răspunde pozitiv solicitărilor adresate în mod oficial în vederea asigurării resurselor umane şi financiare la nivel satisfăcător. 5. În ceea ce priveşte coordonarea atribuţiilor regionale în cadrul agenţiei şi a atribuţiilor legate de centrele operaţionale regionale (art. 7 şi 8), dar şi celelalte prevederi cu caracter administrativ, au fost identificate o serie de elemente care ar trebui clarificate: a)necesitatea existenţei unui echilibru între aspectele naţionale, regionale şi europene, cu respectarea principiului subsidiarităţii; b)heterogenitatea încă evidentă a unor pieţe naţionale de energie manifestată şi prin existenţa unor lacune de reglementare sau o abordare specifică la nivel naţional; c)dimensiunea regională a pieţei interne, abordată ca pas intermediar în procesul de integrare europeană - care conduce la posibilitatea divizării regionale, abordării regionale izolate şi chiar la perspectiva creării unor centre de putere la nivel regional, ceea ce contravine obiectivelor pieţei interne a UE; d)necesitatea clarificării modului de derulare a procesului de cooperare regională şi a rolurilor şi a responsabilităţilor autorităţilor naţionale, ACER şi Consiliului autorităţilor de reglementare; e)elaborarea de noi acte administrative, planuri de punere în aplicare şi măsuri de monitorizare, evaluare şi raportare, în contradicţie cu actuala abordare privind guvernanţa Uniunii Energetice, care are ca scop raţionalizarea şi planificarea cerinţelor de raportare şi monitorizare; f)dificultatea asigurării coerenţei şi coordonării la nivel european a mai multor centre de decizie şi interese regionale diferite; g)crearea de mecanisme suplimentare de analiză şi luare a deciziilor, de natură a determina amplificarea birocraţiei şi perturbarea fluxului de date şi informaţii dintre statele membre, cu impact asupra siguranţei aprovizionării şi a monitorizării pieţelor; h)perioada de rotaţie a autorităţilor de reglementare responsabile de coordonarea subgrupurilor regionale - se poate pune în discuţie scurtarea acesteia de la 2 ani la un an sau chiar mai puţin, în acord cu rotaţia la nivelul preşedinţiei Consiliului UE (pentru a oferi oportunităţi tuturor autorităţilor de reglementare şi a evita posibilitatea derulării de eventuale abuzuri generate de o perioadă de coordonare mai lungă); i)activităţile ce vizează reglementarea şi deciziile directorului ACER şi ale Consiliului autorităţilor de reglementare se sprijină pe grupurile de lucru create în acest scop, formate din reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare şi personal cu o înaltă calificare profesională. Toţi membrii grupurilor ar trebui să acţioneze independent de orice interes în vederea susţinerii unui proces decizional corect; j)fără un buget satisfăcător şi sigur, contribuţiile benevole din partea unor state membre sau din partea unor autorităţi de reglementare ar putea avea un impact negativ asupra reprezentării sau chiar asupra procesului decizional. 6. Crearea Centrelor operaţionale regional (ROCs) cu monitorizarea supranaţională asigurată de ACER poate afecta procesul de armonizare determinând o nouă formă de divizare, respectiv la nivel de regiuni, unde anumite state sau autorităţi să fie în măsură a impune măsuri şi decizii în detrimentul celor cu puteri decizionale sau de reglementare deficitare. În plus, abordarea regională va conduce la un flux întrerupt de date şi informaţii între statele membre privind modul de soluţionare a deficienţelor în funcţionarea pieţei (ca urmare a modului de organizare regional, aspectele de interes aferente unei anumite regiuni nu vor fi cunoscute de către membrii altei regiuni, fiind de natură a da naştere unor redundanţe şi deficienţe de monitorizare şi punere în aplicare). Pachetul legislativ trebuie astfel construit încât să urmărească permanent problematica pieţei interne de energie electrică. Regionalizarea trebuie să reprezinte numai o etapă tranzitorie în drumul spre piaţa internă, de preferinţă cât mai scurt. 7. Înfiinţarea centrelor operaţionale regionale reprezintă un pas important şi care necesită o analiză profundă privind problematica cedării de competenţe de la nivel naţional (TSO) la nivel regional, mai ales în materie de securitate. Prin propunerea din pachetul legislativ, acordarea de puteri obligatorii (binding powers) către ROCs este incompatibilă cu responsabilităţile statelor membre în ceea ce priveşte securitatea în aprovizionare. Împărţirea responsabilităţilor între TSO-ul naţional şi structura regională induce un risc de legalitate şi chiar politic, cu efecte asupra funcţionării operative a sistemului naţional de electricitate. Decizii tehnice nu pot fi luate de două entităţi diferite pe orizonturi de timp diferite sau prin extragerea unui set de elemente şi procese. SEN funcţionează într-o manieră integrată, iar TSO-ul, care are responsabilitatea asigurării funcţionării sigure şi stabile a SEN, nu poate fi privat de dreptul de a lua decizii în acest sens. Este necesar ca eventualul transfer al serviciilor standard şi funcţii către ROCs să fie mult mai bine evaluate şi să fie efectuate de către TSO-uri - ele cunosc cel mai bine structura şi vulnerabilităţile propriilor sisteme şi au deja o experienţă puternică în ceea ce priveşte funcţionarea coordonată la nivel regional. În ceea ce priveşte art. 9 („Atribuţii ale agenţiei legate de operatorii pieţei de energie electrică desemnaţi") şi 10 („Atribuţii ale agenţiei legate de adecvarea capacităţii de producţie şi de pregătirea pentru riscuri"), apreciem că, având în vedere certificarea şi desemnarea OPEED-urilor de către autorităţile naţionale de reglementare, tot autorităţile ar trebui să deţină puterea de a reglementa şi de a emite decizii obligatorii cu privire la OPEEDuri. Introducerea unei coordonări la nivelul ACER pentru probleme precum evaluarea adecvanţei generării va presupune eforturi considerabile la nivelul agenţiei care deja se confruntă cu lipsa de resurse umane şi financiare, ceea ce ar fi de natură să pericliteze acest proces. Pentru soluţionarea problemelor de natură transfrontalieră intervenţia agenţiei europene este necesară, dar în ceea ce priveşte specificităţile fiecărui sistem naţional acestea nu pot fi abordate regional sau paneuropean, chiar dacă sunt de natură a avea efecte asupra funcţionării sistemelor din statele învecinate. Cel mai probabil, restricţionarea ariei de acoperire a acţiunii de reglementare în favoarea unei acţiuni coordonate ar putea aduce beneficii consumatorilor în cazul în care procesul de armonizare a politicilor şi operării sistemelor ar fi finalizat. 8. Conferirea de puteri sporite ACER nu va facilita soluţionarea problemelor legate de o integrare mai rapidă a pieţelor intrazilnice, pentru ziua următoare sau de echilibrare, acestea fiind chestiuni ce depind de stadiul integrării fiecărui stat membru, caracteristicile tehnico-funcţionale ale reţelelor şi sistemelor de operare, maturitatea pieţelor şi a operatorilor acestor pieţe. În ceea ce priveşte art. 19 alin. (5) şi art. 23 alin. (1) cu referire la schimbarea modului de luare a deciziilor în cadrul consiliului de administraţie şi a consiliului autorităţilor de reglementare, precum şi în cadrul substructurilor regionale de la două treimi la o majoritate simplă au suscitat opinii divergente, această modificare fiind de natură a afecta echilibrul decizional creat la nivelul ACER, şi există riscul centralizării puterii de decizie şi slăbirii rolului Consiliului autorităţilor de reglementare. Avizele, recomandările şi deciziile emise de ACER acolo unde se impune implicarea Consiliului autorităţilor de reglementare ar trebui să fie acordate doar în baza unei majorităţi de două treimi. Totodată, schimbarea modalităţii de luare a deciziilor în cadrul Consiliului autorităţilor de reglementare diluează chiar obiectivul asumat prin noile schimbări legislative, respectiv de creştere a rolului şi implicării adecvate a ACER în procesul de reglementare [un exemplu ar fi rolul conferit Consiliului autorităţilor de reglementare la art. 5 alin. (2) privind aprobarea termenilor, condiţiilor şi metodologiilor pentru implementarea codurilor de reţea şi a liniilor directoare]. În plus, modificările propuse la art. 5 alin. (2), respectiv posibilitatea conferită ACER de a modifica anterior aprobării termenii, condiţiile şi metodologiile pentru implementarea codurilor de reţea şi a liniilor directoare, pot fi în afara cadrului legal, depăşind atribuţiile agenţiei, mai ales în cazul unui consiliu al autorităţilor de reglementare cu o procedură de adoptare a deciziilor cu majoritate simplă. 9. Senatul subliniază că, având în vedere modalitatea de desemnare a membrilor consiliului de administraţie, extinderea rolului acestui organism afectează întregul proces de luare a deciziilor şi echilibrul existent între organismele decizionale ale ACER. Articolul 3 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această hotărâre a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 4 aprilie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României republicată. p. PREŞEDINTELE SENATULUI, IULIAN-CLAUDIU MANDA