Hotărârea Nr.29 din 01.04.2015

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Un Plan de investiţii pentru Europa COM (2014) 903
ACT EMIS DE: Camera Deputatilor
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 230 din 03 aprilie 2015

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICLuând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/196 adoptat de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 19 martie 2015, 1. Camera Deputaţilor salută iniţiativa Comisiei Europene de a încerca o abordare nouă prin care să schimbe mixul de politici urmat în ultimii 5 ani şi care nu a reuşit să relanseze decisiv economia europeană. 2. Camera Deputaţilor salută, de asemenea, evaluarea Comisiei Europene, care recunoaşte pentru prima dată existenţa unei probleme legate de deficitul de cerere: „Este nevoie de măsuri simultane pe mai multe fronturi, atât pe partea de cerere, cât şi pe partea de ofertă economică“. 3. În acelaşi sens, citarea discursului domnului Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, de la Jackson Hole, SUA, la data de 22 august 2014, este încurajatoare. Camera Deputaţilor subliniază că principalul mesaj al lui Mario Draghi este nevoia de schimbare instituţională şi de politici, în condiţiile în care sistemul curent de politici nu este potrivit pentru provocările cu care se confruntă Uniunea. Camera Deputaţilor se raliază, de asemenea, îndemnului domnului Draghi de a sprijini cererea agregată, alături de reformele structurale. 4. Camera Deputaţilor reaminteşte că deficitul de cerere este, de asemenea, o cauză a stagnării economice, în măsura în care scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor, îndatorarea mare a sectorului privat şi neîncrederea din cauza incertitudinii asupra viitorului au influenţat negativ cererea efectivă, blocând astfel creşterea economică. 5. Camera Deputaţilor apreciază tentativa Comisiei Europene de a ieşi din cadrul rigid al celor doi piloni - consolidare fiscală severă şi reforme structurale - şi de a propune un al treilea pilon: investiţiile. 6. Camera Deputaţilor apreciază recunoaşterea necesităţii de a stimula investiţiile pentru a depăşi deficitul de investiţii din UE, în vederea stimulării creşterii economice şi a creării locurilor de muncă. 7. Camera Deputaţilor constată însă că, în ciuda intenţiei declarate de a sprijini şi cererea, în realitate, noul Plan de investiţii se concentrează aproape exclusiv pe sprijinirea ofertei. 8. După cum declara domnul Katainen, vicepreşedintele Comisiei Europene, în discursul de prezentare a Planului în Parlamentul European, cea mai importantă axă a acestuia este reprezentată de reformele structurale îndreptate spre înlăturarea obstacolelor de reglementare din calea investiţiilor private, o abordare deci, pro-ofertă. De asemenea, absorbţia riscurilor, în principal prin asigurarea garanţiilor din bani publici, cu scopul de a mobiliza finanţări private, reprezintă tot o măsură proofertă. 9. Camera Deputaţilor consideră că noul pilon - investiţiile - din cadrul noului mix de politici rămâne încă fragil comparativ cu soliditatea celorlalţi doi piloni - consolidarea fiscală şi reformele structurale - asupra cărora se concentrează cea mai mare parte a eforturilor. Fragilitatea pilonului investiţii este cauzată în principal de:

– volumul insuficient de investiţii preconizat pentru a compensa decalajul existent faţă de tendinţa normală;

– ambiguitatea interpretării şi dificultatea de punere efectivă în aplicare a principiului adiţionalităţii, conform căruia trebuie mobilizate investiţii care altfel nu s-ar fi întâmplat;

– utilizarea unui instrument financiar structurat pentru a obţine un efect de levier mare (de facto acesta este 40 pe cele trei niveluri combinate garanţie + levier), prea complex, care implică riscuri majore.10. Camera Deputaţilor constată că principala noutate a Planului este, de fapt, noua paradigmă privind abordarea investiţiilor, conform căreia fondurile publice nu vor mai fi folosite pentru investiţii în active fizice, ci preponderent pentru investiţii în active financiare, astfel ca, prin diverse instrumente financiare sofisticate, să stimuleze finanţarea privată a proiectelor de investiţii. 11. Camera Deputaţilor îşi exprimă profunda preocupare faţă de procesul de selecţie a proiectelor de investiţii pentru portofoliul/rezerva de proiecte atât din punct de vedere al liniilor directoare pentru selectarea proiectelor de investiţii, cât şi pentru aspectele tehnico-financiare ale selecţiei:

– componenta tehnică ar putea favoriza proiectele propuse de economii mai puternice cu experienţă mai mare în realizarea documentaţiei tehnice a proiectelor; componenta de asistenţă tehnică trebuie să compenseze această asimetrie pentru a oferi posibilitatea accesului la această asistenţă statelor membre cu expertiză redusă în promovarea de astfel de proiecte şi cu pieţe financiare mai puţin mature;

– componenta financiară ar putea favoriza de asemenea proiectele propuse de state mai dezvoltate cu experienţă mai mare în utilizarea instrumentelor financiare complexe;

– absorbţia riscurilor prin garanţii publice ar putea favoriza şi proiectele propuse de state mai slab dezvoltate, unde riscurile sunt mai mari, dar această socializare a riscurilor nu este în interesul contribuabililor.12. Camera Deputaţilor îşi exprimă mai ales îngrijorarea faţă de felul în care proiectele din rezerva de proiecte vor fi alese pentru a se realiza efectiv investiţia, în contextul în care domnul Jyrki Katainen, vicepreşedintele Comisiei Europene, a susţinut, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, la 10 martie 2015, că tipul de proiecte care vor fi efectiv finanţate şi demarate depinde exclusiv de opţiunea investitorilor privaţi. 13. Camera Deputaţilor consideră că un plan de asemenea anvergură nu poate exclude obiectivele majore ale UE printre care se află convergenţa între economiile statelor membre, fără de care întreg ansamblul pieţei unice ar avea de suferit. Modul de selecţie a proiectelor nu trebuie să contravină tratatelor fundamentale ale Uniunii Europene („o Uniune cât mai integrată“ - „an ever closer Union“). 14. Camera Deputaţilor sprijină, în principiu, ideea unei schimbări majore asupra modelului de creditare a investiţiilor, de la sistemul bancar, către pieţele de capital, prin instrumente financiare inovatoare, dar care nu poate reprezenta un substitut pentru investiţiile publice. 15. În acest sens, Camera Deputaţilor sprijină formarea „Uniunii pieţelor de capital“ pentru a reduce dependenţa firmelor de finanţarea prin intermediul băncilor. 16. Camera Deputaţilor sprijină complementaritatea între sursele de finanţare ale noului Plan şi fondurile structurale şi de coeziune. 17. Camera Deputaţilor subliniază nevoia de a se ţine seama de particularităţile economico-financiare ale statelor membre: gradul de maturitate al pieţelor financiare, experienţa limitată a unor state membre de a utiliza instrumente financiare complexe, obstacolele specifice, precum şi poziţia fiscală a statelor respective. 18. Camera Deputaţilor aminteşte recomandarea Comisiei ca noua abordare privind investiţiile inaugurate de noul fond european să fie utilizată şi pentru fondurile structurale alocate statelor membre pentru perioada 2014-2020, de vreme ce „o modalitate deosebit de eficace de amplificare a impactului fondurilor structurale este utilizarea instrumentelor financiare sub formă de împrumuturi, capital propriu şi garanţii, în loc de granturi tradiţionale“; semnalează totuşi că sunt necesare clarificări cu privire la modalităţile concrete în care această abordare poate fi transpusă în practică; 19. Camera Deputaţilor admite că absenţa informaţiilor credibile şi transparente asupra proiectelor constituie un obstacol major în calea investiţiilor şi salută măsurile propuse pentru înlăturarea acestui impediment. 20. Camera Deputaţilor salută măsurile pentru furnizarea de asistenţă tehnică în sprijinul dezvoltării proiectelor solide de investiţii, sub forma platformei de consultaţii, ca „ghişeu unic“, care să ofere servicii continue de consiliere şi expertiză, dedicate iniţiatorilor proiectelor, investitorilor şi autorităţilor publice. 21. Camera Deputaţilor salută obiectivul de formare a unei pieţe unice în domeniile: energie, digital, achiziţii publice şi servicii. 22. Camera Deputaţilor salută abordarea Comisiei Europene de a se concentra pe îndreptarea banilor spre economia reală şi recunoaşte relevanţa domeniilor indicate pentru investiţiile suplimentare, respectiv infrastructura strategică, investiţii în sectorul digital şi în domeniul energetic, infrastructura de transport din centrele industriale, educaţia, investiţiile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, în special prin finanţarea IMM-urilor şi măsuri pentru încadrarea în muncă a tinerilor, proiecte de mediu sustenabile, inovare şi „cercetare şi dezvoltare“, în acord cu politicile UE. 23. Camera Deputaţilor solicită Comisiei Europene informaţii suplimentare detaliate privind modul în care proiectele naţionale eligibile pentru fondurile europene structurale şi de investiţii pot accesa finanţare de la noul Fond european de investiţii strategice. 24. Camera Deputaţilor recomandă Comisiei Europene:

– Evaluarea posibilităţii de a lansa un plan autentic de investiţii publice la nivel european care să completeze actualul plan. În acest sens, merită a fi luate în considerare planuri alternative de investiţii, cum este, de exemplu, cel propus de domnul Mateusz Szczurek, ministrul de finanţe al Poloniei, la 5 septembrie 2014, cu ocazia conferinţei găzduite de grupul de reflecţie Bruegel;

– Introducerea explicită în selecţia proiectelor a criteriului convergenţei economice şi sociale în UE şi a unor cote orientative (de exemplu, o bandă definită de un prag minim şi un prag maxim) pentru sectoare şi zone. O atenţie specială ar trebui acordată ţărilor şi regiunilor aflate la un nivel al PIB-ului/locuitor sub 70% din media UE. Accentul ar trebui să fie îndreptat spre proiectele din domeniul energiei, incluzând în special pe cele legate de securitatea energetică şi sursele regenerabile de energie;

– Evaluarea posibilităţii unei coordonări mai puternice între poziţiile fiscale ale statelor membre care să permită o poziţie fiscală mai favorabilă creşterii economice pe ansamblul Uniunii, respectiv a zonei euro, în spiritul art. 121 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE);

– Evaluarea posibilităţii realizării unei propuneri care să permită pentru statele membre utilizarea „regulii de aur“ pentru investiţiile publice considerate ca având impact major pentru relansarea creşterii economice şi îmbunătăţirea potenţialului de creştere economică. Realizarea unei distincţii între cheltuielile curente şi cheltuielile pentru investiţii ar fi în spiritul TFUE, care prevede la art. 126 alin. (3): „În cazul în care un stat membru nu îndeplineşte cerinţele acestor criterii sau ale unuia dintre ele, Comisia elaborează un raport. Raportul Comisiei examinează, de asemenea, dacă deficitul public depăşeşte cheltuielile publice de investiţii şi ţine seama de toţi ceilalţi factori relevanţi, inclusiv de poziţia economică şi bugetară pe termen mediu a statului membru“.25. Camera Deputaţilor recomandă Guvernului României ca, în urma consultării cu mediul privat şi cu echipa de asistenţă tehnică de la Banca Europeană de Investiţii, să întocmească cât mai curând posibil un portofoliu de proiecte de investiţii care să mărească şansele acestora de a fi selectate pentru rezerva europeană de proiecte, informând Parlamentul României asupra evoluţiei acestuia. Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 1 aprilie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA