HOTARARE Nr. 283 din 21 iunie 1993
privind unele masuri referitoare la desfasurarea invatamantului in anul scolar
(universitar) 1993/1994
ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 171 din 22 iulie 1993
CAP. 1
Art. 1
Masuri privind sistemul de invatamant
In anul scolar 1993/1994, sistemul de invatamant din Romania cuprinde:
- invatamantul prescolar;
- invatamantul primar, cu clasele I-IV;
- invatamantul gimnazial, cu clasele V-VIII;
- invatamantul liceal, cu clasele IX-XII, respectiv IX-XIII;
- invatamantul profesional, cu anii I-III sau I-IV;
- invatamantul complementar sau de ucenici, cu anii I-II;
- invatamantul tehnic de maistri, cu anii I-II sau I-III;
- invatamantul postliceal de specialitate, cu anii I-II sau I-III;
- invatamantul superior cu anii I-VII
- invatamantul postuniversitar;
- doctorat;
- alte forme de perfectionare.
Art. 2
Invatamantul prescolar se organizeaza pentru copii in varsta de 3-6(7) ani
si se realizeaza prin gradinite cu program normal, cu program prelungit, cu
program saptamanal sau prin gradinite speciale pentru copii cu deficiente
(handicap).
Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare. Agentii
economici si alte persoane juridice, precum si persoane fizice pot infiinta si
finanta gradinite cu acordul inspectoratelor scolare, conform metodologiei
elaborate de Ministerul Invatamantului.
Gradinitele se organizeaza cu cel putin o grupa de copii din aceeasi
localitate sau din localitati rurale apropiate.
Activitatile in gradinite se desfasoara pe grupe de copii.
Grupa se constituie din 20 copii, dar nu mai putin de 15 copii. La
gradinitele speciale pentru copii cu deficiente organizate de Ministerul
Invatamantului grupa se constituie in medie din 10 copii, dar nu mai mult de 12
copii si nu mai putin de 6 copii. Pentru copii cu deficiente asociate sau
severe, grupa se constituie din 4-8 copii.
Pentru fiecare grupa de prescolari se incadreaza cate o educatoare, iar la
gradinitele cu program prelungit, saptamanal si la cele speciale pentru copii
cu deficiente se incadreaza inca o educatoare la fiecare grupa pentru tura de
dupa-amiaza.
La gradinitele cu program saptamanal se incadreaza inca o educatoare la
fiecare doua posturi. La gradinitele speciale pentru copii cu deficiente se
incadreaza cate o educatoare la fiecare grupa pentru desfasurarea activitatii
cu copii in zilele libere.
Art. 3
Pentru copii orfani, fara sustinatori legali sau proveniti din familii
dezmembrate, inspectoratele scolare organizeaza case de copii prescolari.
Activitatea in casele de copii prescolari se desfasoara pe grupe
constituite, in medie din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii si nu mai putin
de 8 copii.
Incadrarea cu educatoare la aceste unitati se face conform reglementarilor
prevazute in art. 8.
Art. 4
In cadrul invatamantului prescolar se pot organiza gradinite sau grupe de
invatamant alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Acestea functioneaza
in baza metodologiei elaborate de Ministerul Invatamantului.
CAP. 2
Art. 5
Invatamantul primar si gimnazial
Invatamantul primar se organizeaza ca invatamant de zi si functioneaza cu
clasele I-IV, de regula cu program de dimineata.
In clasa I a invatamantului primar sunt cuprinsi, de regula, copiii care au
implinit varsta de 6 (7) ani pana la data inceperii anului scolar.
Art. 6
In functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a
localitatilor si de baza materiala existenta, invatamantul primar functioneaza
in scoli cu clasele I-IV, I-VIII sau in licee.
In invatamantul primar, clasa de inceput se constituie din 24 elevi, dar nu
mai putin de 10 elevi.
Clasele a II-a, a III-a si a IV-a vor functiona cu efectivele din anul
scolar precedent.
In localitatile izolate sau cu efective mici de elevi se organizeaza scoli
cu clasele I-IV cu predare simultana, daca exista cel putin 4 elevi de varsta
acestor clase si daca au fost cuprinsi in scoala toti copii de varsta claselor
I-IV din localitatea respectiva.
Desfasurarea procesului de invatamant se asigura de catre:
- un invatator pentru 4-20 elevi;
- doi invatatori pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I si a III-a
iar al doilea la clasele a II-a si a IV-a.
- trei invatatori pentru 41-60 elevi;
- patru invatatori pentru un numar de peste 60 elevi.
Art. 7
Invatamantul gimnazial se organizeaza ca invatamant de zi si fara frecventa
cu clasele V-VIII.
In invatamantul gimnazial, clasa de inceput, a V-a va fi constituita cu
efectivele existente in clasele a IV-a din anul scolar 1992/1993, dar nu mai
putin de 18 elevi.
Art. 8
In comunele si satele in care functioneaza numai scoli cu predare in limbi
ale minoritatilor nationale trebuie sa se organizeze clase cu predare in limba
romana, chiar daca numarul elevilor este mai mic de 10.
Art. 9
In cazul invatamantului primar si gimnazial, pentru copii cu aptitudini
artistice sau sportive se pot organiza scoli cu clasele I-VIII (sau clase) cu
program integrat sau suplimentar de arta (muzica, plastica, coregrafie) si
scoli (sau clase) cu program sportiv.
Scolile sau clasele cu program suplimentar de arta isi desfasoara activitatea
pe grupe sau individual. Pentru elevii claselor I-IV se pot constitui si grupe
mixte. Numarul de elevi din care se constituie o grupa si organizarea
activitatii in aceste grupe se stabilesc prin norme, la inceputul anului
scolar, de catre Ministerul Invatamantului.
Scolile cu program sportiv se organizeaza pe ramuri sportive. Clasele cu
acest program se pot organiza si in cadrul altor scoli cu clasele I-VIII.
Clasele de inceput, I si a V-A, din scolile cu program de muzica, arte
plastice si coregrafie, precum si din scolile cu program sportiv se constituie
din 24-36 elevi, Activitatea de specialitate din aceste scoli se desfasoara pe
clase, pe grupe sau individual.
Numarul de elevi din care se constituie o grupa se stabileste prin norme la
inceputul anului scolar, de catre Ministerul Invatamantului, in functie de
specificul activitatii.
Art. 10
Pentru elevii din invatamantul primar, gimnazial si liceal, cu aptitudini
pentru sport, functioneaza cluburi sportive scolare. Elevii acestor cluburi
sunt selectionati din toate clasele diferitelor scoli unde se realizeaza
pregatirea de baza.
Cluburile sportive scolare pot functiona ca unitati independente sau in
cadrul unor scoli si licee.
In cadrul cluburilor sportive scolare activitatea se organizeaza pe grupe;
efectivele grupelor se stabilesc de catre Ministerul Invatamantului.
Art. 11
In invatamantul primar si gimnazial se pot organiza clase cu predare
intensiva a unei limbi moderne sau clase cu invatamant alternativ - Freinet,
Montessori, Waldorf etc. Infiintarea claselor, numarul elevilor, planurile si
programele de invatamant precum si modul de functionare a claselor se aproba la
inceputul anului scolar de catre Ministerul Invatamantului.
Art. 12
Pentru copiii cu deficiente se organizeaza, de catre Ministerul
Invatamantului, scoli cu clasele I-VIII.
Pentru copii orfani, fara sustinatori legali sau proveniti din familii
dezmembrate, se organizeaza case de copii scolari, in cadrul carora pot
functiona si unitati de invatamant.
In scolile pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, in medie, din
10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi si nu mai putin de 8 elevi. pentru copiii
cu deficiente asociate sau severe clasele se constituie din 4-8 elevi.
La casele de copii scolari care functioneaza impreuna cu scoli speciale
pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, in medie din 10 elevi, dar
nu mai mult de 12 elevi si nu mai putin de 8 elevi. La casele de copii scolari
grupele se constituie din 15 copii.
Art. 13
Pentru a oferi copiilor si elevilor posibilitatea de a desfasura activitati
extrascolare, functioneaza ca institutii specializate subordonate
inspectoratelor scolare, cluburi ale copiilor si elevilor si administratii
permanente ale taberelor scolare.
Activitatea in aceste institutii se desfasoara pe baza metodologiei
stabilite de Ministerul Invatamantului.
Art. 14
Invatamantul prescolar, primar si gimnazial se desfasoara pe baza
planurilor de invatamant si a programelor scolare, unitare elaborate de
Ministerul Invatamantului.
Art. 15
Scolile primare si gimnaziale se infiinteaza de catre inspectoratele
scolare, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 16
Absolventilor invatamantului gimnazial li se elibereaza "Certificatul
de absolvire a 8 clase".
CAP. 3
Art. 17
Invatamantul liceal se organizeaza prin licee, scoli normale si seminarii
teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca invatamant de zi, seral sau fara
frecventa.
Liceele, inclusiv scolile normale si seminariile teologice liceale, se
infiinteaza de Ministerul Invatamantului, la propunerea inspectoratelor
scolare, a cultelor sau a ministerelor interesate.
Art. 18
Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza cu urmatoarele tipuri:
- licee teoretice;
- licee industriale;
- licee agricole;
- licee silvice;
- licee economice si administrative;
- licee de informatica;
- licee de metrologie;
- scoli normale;
- licee de arta;
- licee cu program sportiv;
- licee militare;
- seminarii teologice liceale.
Art. 19
Liceele teoretice se organizeaza cu clasele IX-XII invatamant de zi sau
fara frecventa si cu clasele IX-XIII invatamant seral, in profilurile: real si
umanist.
Scolile normale se organizeaza cu clasele IX-XIII invatamant de zi.
Liceele industriale, agricole, silvice, economice si administrative, de
arta, cu program sportiv. de informatica si de metrologie se organizeaza cu
clasele IX-XII invatamant de zi.
Liceele industriale, agricole, economice si administrative pot fi
organizate si cu invatamant seral cu clasele IX-XIII.
Liceele militare se organizeaza de Ministerul Apararii Nationale si de
Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu
respectarea planurilor de invatamant si a programelor scolare avizate de
Ministerul Invatamantului.
Seminariile teologice liceale se infiinteaza, la propunerea cultelor, de
Ministerul Invatamantului, cu acordul secretariatului de stat pentru culte si
cu respectarea legislatiei scolare in vigoare. Planurile de invatamant si
programele scolare pentru disciplinile de cultura generala vor fi avizate de
Ministerul Invatamantului.
In cadrul invatamantului liceal se pot organiza clase cu predare intensiva
a unei limbi straine si clase bilingve. Infiintarea acestor clase se va face la
propunerea inspectoratelor scolare si cu aprobarea Ministerului Invatamantului.
Planurile si programele pentru clasele intensive si bilingve se stabilesc de
Ministerul Invatamantului la inceputul anului scolar.
Art. 20
In invatamantul liceal, clasa de inceput a IX-a se constituie, in medie,
din 30 elevi fara a depasi 36 elevi, dar nu mai putin de 18 elevi.
In liceele de arta si in cele cu program sportiv, clasa de inceput a IX-a
se constituie din 24-36 elevi.
Art. 21
Admiterea in clasa a IX-a in invatamantul liceal se face prin concurs,
organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului. La
Concursul de admitere pot participa absolventi ai invatamantului gimnazial.
Art. 22
Promovatii ultimei clase de la toate tipurile de liceu pot sustine examenul
de bacalaureat. Diploma de bacalaureat pentru toate tipurile de invatamant
liceal confera titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere in
invatamantul superior, in invatamantul postliceal de specialitate sau sa ocupe
functii pentru care se cer studii liceale- medii.
Art. 23
Absolventii invatamantului liceal care din diverse motive, in termenul
prevazut de regulament, nu s-au prezentat sau nu au promovat examenul de
bacalaureat vor primi certificate de absolvire, care le confera dreptul sa
ocupe functii pentru care se cer studii liceale-medii.
Art. 24
Absolventii liceelor industriale, agricole, silvice, economice si
administrative, sanitare, de informatica, de metrologie, de arta si ai
seminariilor teologice pot obtine atestat profesional, in conditiile stabilite
prin norme aprobate de Ministerul Invatamantului si Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale. Atestatul confirma ca absolventul a facut pregatire de
specialitate si profesionala intr-o meserie.
CAP. 4
Art. 25
Invatamantul profesional, complementar sau de ucenici
Invatamantul profesional se realizeaza prin scoli profesionale cu durata de
3-4 ani, invatamant de zi, potrivit nomenclatorului de pregatire. Scolile
profesionale se organizeaza prin Ministerul Invatamantului de inspectoratele
scolare, ministere, alte organe centrale, societati comerciale, regii autonome
precum si de consilii locale. Aceste scoli pot functiona de sine statator. Cand
sunt organizate impreuna cu licee, scoli tehnice de maistri sau scoli
postliceale de specialitate, se constituie grupuri scolare cu conducere unica.
Prin procesul de invatamant organizat in aceste scoli se asigura pregatirea
profesionala, instruirea practica, precum si o pregatire generala, in
conformitate cu planurile si programele de invatamant stabilite de Ministerul
Invatamantului, impreuna cu ministerele de resort.
In invatamantul profesional, clasa de inceput, anul I se constituie, in
medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi.
Art. 26
Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de concurs organizat
potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului. La concursul de
admitere pot participa numai absolventi ai invatamantului gimnazial.
Art. 27
La scolile profesionale studiile se inchie prin examen de absolvire.
Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul
sa exercite meseria in care s-au pregatit.
Art. 28
Invatamantul complementar sau de ucenici se organizeaza prin Ministerul
Invatamantului de catre organele administratiei locale, respectiv de catre
agentii economici, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale, care nu au
fost cuprinsi in invatamantul liceal sau profesional.
Invatamantul complementar sau de ucenici se organizeaza ca invatamant de zi
cu durata de 2 ani. Clasa de inceput se constituie, in medie din 30 elevi, dar
nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi. Aceasta poate functiona in
cadrul grupurilor scolare, liceelor, scolilor profesionale sau scolilor cu
clasele I-VIII.
In cadrul invatamantului complementar sau de ucenici se asigura pregatirea
generala, precum si pregatirea profesionala si instruirea practica intr-o
meserie corespunzatoare nevoilor locale din cooperatie, prestari de servicii
initiativa particulara si din alte sectoare.
Art. 29
Meseriile in care se pregatesc elevii prin invatamantul complementar sau de
ucenici sunt stabilite dintre meseriile prevazute in indicatoarele tarifare de
calificare, care nu se regasesc in nomenclatorul de pregatire prin licee sau
scoli profesionale.
Art. 30
Incheierea studiilor invatamantului complementar sau de ucenici se face
prin examen de absolvire.
Absolventii primesc diploma de absolvire, care le da dreptul sa exercite
meseria in care au fost pregatiti.
Art. 31
Absolventii invatamantului complementar sau de ucenici, precum si cei ai
invatamantului profesional, din promotia 1993, pot continua studiile in
invatamantul liceal, conform normelor stabilite de catre Ministrul
Invatamantului.
CAP. 5
Art. 32
Invatamantul tehnic de maistri
Invatamantul tehnic de maistri se organizeaza, prin Ministerul
Invatamantului, la solicitarea ministerelor interesate si a agentilor economici
prin scoli tehnice de maistri cu o durata de 1 1/2 - 2 ani, cursuri de zi, sau
2 - 3 ani cursuri serale, conform nomenclatorului de pregatire.
Art. 33
Clasa de inceput la scolile tehnice de maistri se constituie, in medie din
30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi. Aceasta se
organizeaza in cadrul grupurilor scolare.
Art. 34
Concursul si conditiile de admitere, precum si examenul de absolvire in
scolile tehnice de maistri se organizeaza potrivit normelor stabilite de
Ministerul Invatamantului in colaborare cu ministerele interesate.
Absolventii scolilor tehnice de maistri primesc diploma de absolvire, care
le confera dreptul de a profesa in specialitatea respectiva.
CAP. 6
Art. 35
Invatamantul postliceal de specialitate
Invatamantul postliceal de specialitate are o durata de 2 sau 3 ani si se
realizeaza in scoli postliceale de specialitate, organizate de Ministerul
Invatamantului, la propunerea ministerelor, a altor organe centrale, a
departamentelor economice, sau a agentilor economici. In aceste scoli pot fi
scolarizati absolventi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc sa se
pregateasca in vederea exercitarii unor profesiuni de nivel mediu tehnic,
economic sau social- cultural si sanitar, conform nomenclatorului de pregatire.
Scolile postliceale de specialitate se organizeaza ca invatamant de zi si
seral in cadrul grupurilor scolare sau impreuna cu unitatile de invatamant
liceal, avand conducere unica.
Art. 36
Clasa de inceput la scolile postliceale de specialitate se constituie, in
medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi.
Art. 37
Admiterea in scolile postliceale de specialitate si examenul de absolvire
se organizeaza pe baza unor norme stabilite de Ministerul Invatamantului.
Absolventii primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa
profeseze in specialitatea absolvita.
CAP. 7
Art. 38
Invatamantul superior
Invatamantul superior este organizat in: universitati, academii, institute,
iar in cadrul acestora, pe facultati, scoli de studii postuniversitare, colegii
si sectii de specializare.
Institutiile de invatamant superior se infiinteaza prin hotarare
guvernamentala, iar facultatile, colegiile si sectiile de specializare, prin
ordin al ministrului invatamantului.
Art. 39
Invatamantul superior este o continuare, in sistem deschis, a pregatirii
realizate de invatamantul liceal.
Invatamantul superior cuprinde:
- invatamant de nivel universitar;
- invatamantul postuniversitar.
Invatamantul de nivel universitar cuprinde:
- invatamantul universitar de scurta durata - colegii universitare (2-3
ani)
- invatamantul universitar de lunga durata (4-6 ani);
- invatamantul universitar de studii aprofundate (1-2 ani).
Invatamantul postuniversitar este organizat in:
- invatamantul postuniversitar de specializare;
- cursuri postuniversitare (1-12 luni);
- scoli de studii postuniversitare (1 1/2 -2 ani);
- doctorat.
Art. 40
Invatamantul universitar de scurta durata este organizat in paralel sau cu
trunchi comun (primii 2 ani de studii) cu invatamantul de lunga durata si este
destinat a pregati specialisti de executie superiori, intermediari personalului
cu studii medii si profesionale si celui cu studii superioare de lunga durata.
Invatamantul superior de lunga durata pregateste specialisti de executie si
conceptie.
Durata studiilor la invatamantul de scurta durata este de 2-3 ani, la
invatamantul de lunga durata de 4-6 ani, iar pentru studii aprofundate, de 1-2
ani. Formele invatamantului de nivel universitar sunt: invatamant de zi, seral
si fara frecventa. Durata studiilor la invatamantul seral si fara frecventa
este cu un an mai mare decat la invatamantul de zi.
Art. 41
Incepand cu anul universitar 1993-1994, invatamantul de nivel universitar
va fi organizat pe cicluri:
a) Pentru invatamantul superior economic:
- ciclul I va cuprinde, la invatamantul de zi studentii din anii I si II de
studii, disciplinele din planurile de invatamant fiind comune pe fiecare modul
specific, atat pentru forma lunga de invatamant, cat si pentru forma scurta.
- ciclul II va fi organizat separat pentru forma lunga de invatamant, si
respectiv, pentru forma scurta (colegii universitare), activitatea
desfasurindu-se pe specializarile cuprinse in structura institutiei de
invatamant superior, aprobata prin ordin al ministrului invatamantului.
Separarea studentilor dupa ciclul I, pentru continuarea studiilor la forma
lunga de invatamant sau la forma scurta de invatamant (colegii universitare),
se va face prin examen. Ciclul II va cuprinde, pentru invatamantul de zi, la
forma lunga de invatamant, studentii din anii III si IV (2 ani), iar la forma
scurta de invatamant (colegii universitare), studentii din anul III (1 an);
- ciclul III va fi organizat ca invatamant de studii aprofundate cu durata
de un an, numai la invatamantul de zi, si va putea fi urmat pe baza de examen,
numai de absolventii cu diploma ai ciclului II de la forma lunga de invatamant,
cu rezultate foarte bune profesionale si stiintifice;
Pentru invatamantul seral si fara frecventa, durata studiilor se va
prelungi cu un an; aceste forme de invatamant nu se organizeaza pentru ciclul
III.
Admiterea in invatamantul superior economic se va face prin concurs unic,
atat pentru forma lunga de invatamant cat si pentru forma scurta (colegii universitare).
b) Pentru celelalte domenii ale invatamantului superior (tehnic,
arhitectura agricol, universitar, stiinte juridice, medical, arta),
scolarizarea la forma scurta de invatamant - acolo unde va fi organizata - se
va desfasura dupa sistemul prezentat pentru invatamantul economic la lit. a)
sau separat (in paralel) de forma lunga de invatamant. Admiterea in acest din
urma caz se va face prin concurs organizat distinct pentru fiecare forma de
invatamant (lunga sau scurta). Si pentru aceste domenii ale invatamantului se
va organiza, numai la invatamantul de zi, ciclul de studii aprofundate
(internat pentru domeniul medical), care poate fi urmat, pe baza de examen, de
catre absolventii cu diploma de la forma lunga de invatamant, cu rezultate
foarte bune profesionale si stiintifice;
c) pentru invatamantul superior tehnic si agronomic (cu exceptia profilului
Medicina veterinara), forma lunga de invatamant va fi organizata pe
cicluri:
- ciclul I va cuprinde studentii din anul I si II de studii, disciplinele
din planurile de invatamant fiind comune pe profil in cadrul aceleiasi
institutii de invatamant superior;
- ciclul II va cuprinde studentii din anii III, IV si V de studii,
activitatea desfasurindu-se pe specializarile prevazute in structura
institutiei de invatamant superior aprobata prin ordin al ministrului
invatamantului.
- ciclul III va fi organizat ca invatamant de studii aprofundate cu durata
de un an.
Art. 42
Admiterea in ciclul II si, respectiv ciclul III de invatamant se va face
prin concurs.
Art. 43
Incepand cu seriile de absolventi 1993/1994, finalizarea studiilor
superioare va consta din sustinerea lucrarii (proiectului) de diploma si a 2-3
examene:
- la invatamantul de scurta durata: o disciplina fundamentala sau de baza
si o disciplina de specialitate;
- la invatamantul de lunga durata: o disciplina fundamentala sau de baza si
doua discipline de specialitate.
Disciplinele si tematica de examen vor fi stabilite de conducerile
institutiilor de invatamant superior in conformitate cu planurile si programele
de invatamant dupa care au studiat absolventii.
Art. 44
Absolventilor invatamantului superior de lunga durata li se elibereaza
"Diploma de absolvire".
Absolventilor invatamantului superior de lunga durata li se elibereaza
"Diploma de licenta", iar absolventilor invatamantului universitar de
studii aprofundate li se elibereaza "Diploma de studii aprofundate".
Art. 45
Persoanele posesoare ale diplomelor de licenta care au absolvit seminarul
pedagogic pot functiona ca profesori in invatamantul preuniversitar.
Art. 46
Incepand cu anul universitar 1993/1994, institutiile de invatamant superior
de stat pot scolariza studenti in anul I de studii peste numarul de locuri
aprobat anual. Numarul maxim de locuri care depaseste pe cel aprobat se
stabileste de Ministerul Invatamantului, la propunerea fiecarei institutii de
invatamant superior.
Ocuparea locurilor stabilite peste numarul de locuri aprobat se face prin
concurs de admitere, in ordine descrescatoare a mediilor, cu conditia obtinerii
cel putin a mediei 5.
Art. 47
Studentii admisi peste numarul de locuri aprobat suporta taxa de studiu.
Cuantumul taxei trebuie sa acopere toate cheltuielile de instruire a acestora,
inclusiv salariile cadrelor didactice si ale personalului auxiliar si de
servire.
Cuantumul taxei de studiu si modalitatile de plata se aproba de Ministerul
Invatamantului, la propunerea fiecarei institutii de invatamant superior, si
sunt facute publice in timp util.
Art. 48
Sumele incasate din taxa de studiu reprezinta surse de venit la fondul
special pentru invatamant.
Art. 49
Taxa de studiu este calculata pentru intregul an universitar (10 luni).
Studentul care a fost admis cu taxa de studiu si care se retrage din
invatamant in timpul anului universitar suporta taxa de studiu calculata de la
inceputul anului universitar, inclusiv luna in care s-a retras.
Art. 50
Studentii admisi cu taxa de studiu nu beneficiaza de burse sau alte forme
de sprijin material si nici de ajutoare sociale de stat, nu pot revendica
locuri de cazare in caminele studentesti si nu pot fi trecuti pana la
absolvirea studiilor, in categoria studentilor, scolarizati fara taxe de
studiu.
Art. 51
Invatamantul postuniversitar este organizat in institutiile de invatamant
superior pe doua forme, cu si fara frecventa. Specializarile la care se
organizeaza invatamantul postuniversitar se stabilesc de Ministerul
Invatamantului, la solicitarea beneficiarilor si la propunerea institutiilor de
invatamant superior.
Art. 52
Doctoratul constituie forma superioara a pregatirii profesional-stiintifice
a specialistilor in diferite ramuri ale stiintei, tehnicii si culturii.
Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfasurarea activitatilor in
perioada stagiului de pregatire a doctoranzilor si procedura de sustinere a
tezelor in vederea obtinerii titlului stiintific de doctor se stabilesc de
catre Ministrul Invatamantului.
CAP. 8
Art. 53
Invatamantul si educatia pentru persoane cu probleme (cerinte) speciale
Educatia si scolarizarea speciala (adaptata) se organizeaza pentru persoane cu
probleme deosebite care constituie dezavantaje pentru integrarea lor scolara,
profesionala si sociala. Acestea sunt destinate copiilor de varsta prescolara,
elevilor si studentilor care prezinta diferite deficiente ce conduc la un
handicap (temporar sau permanent), de ordin fizic (motor), mintal, senzorial,
(auditiv si vizual), de limbaj, socioafectiv si de comportament, persoanelor cu
deficiente asociate sau severe.
Art. 54
Pregatirea scolara si profesionala, ocrotirea si educatia persoanelor cu
probleme speciale se realizeaza prin:
- institutii speciale de invatamant: gradinite speciale, scoli speciale si
camine scoala cu clasele I-VIII, scoli profesionale speciale, licee si scoli
postliceale speciale, scoli speciale de reeducare, clase si grupe speciale
pentru calificare si recalificare pentru invalizi, in conditiile prevazute la
art. 2 si 12 din prezenta hotarare;
- structuri scolare (sectii, clase, grupe) integrate in alte unitati
scolare obisnuite din comunitatea locala sau scoli si structuri scolare care
functioneaza in institutii de asistenta medicala (spitale, sanatorii,
preventorii) de ocrotire sociala si in penitenciare;
- structuri educative alternative (centre de educatie preventiva, complexe
educative pentru tineret, centre de educatie speciala) coordonate de Ministerul
Invatamantului;
- la domiciliu (pentru copii si adulti handicapati nedeplasabili, in varsta
de pana la 30 de ani).
Art. 55
Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii cuprinsi in gradinite si
invatamantul primar, inspectoratele scolare organizeaza centre logopedice
interscolare - ca structuri de educatie speciala integrata - incadrate cu
profesori de specialitate, logoped (specialitate defectologie, pedagogie,
psihologie, psiho-pedagogie speciala).
Art. 56
Evaluarea psihopedagogica a copiilor cu probleme speciale in scopul
orientarii lor scolare si profesionale se realizeaza de comisiile de evaluare
complexa, subordonate inspectoratelor scolare si coordonate de un profesor de
specialitate (psihodiagnostician, pedagog, psiholog).
Art. 57
Invatamantul pentru copii si tineri cu probleme speciale este gratuit.
Art. 58
Ministerul Invatamantului raspunde de organizarea, evaluarea si coordonarea
invatamantului si educatiei pentru persoane cu probleme speciale. Pregatirea
perfectionarea, numirea si incadrarea personalului didactic, precum si
activitatea de cercetare, inovatie si elaborare a programelor scolare din acest
domeniu se realizeaza conform metodologiei Ministerului Invatamantului.
CAP. 9
Art. 59
Invatamantul in limbile minoritatilor nationale
Minoritatile nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba
materna in toate formele de invatamant.
Art. 60
In localitatile cu populatie din randul minoritatilor nationale pot
functiona gradinite, scoli primare si gimnaziale, licee, scoli normale, sectii,
clase sau grupe cu predare in limba materna.
Stabilirea acestor institutii scolare, sectii, clase sau grupe se face de
inspectoratele scolare in functie de solicitari si de ponderea populatiei
scolare minoritate din zona.
Istoria si geografia Romaniei se vor preda in limba romana.
In invatamantul superior se vor organiza grupe, ani sau sectii cu predarea
in limba minoritatilor pentru pregatirea cadrelor necesare in activitatea
didactica si cultural artistica.
Art. 61
Tinerii din randul minoritatilor nationale trebuie sa cunoasca limba romana
asigurandu-se conditiile necesare in acest scop.
Limba si literatura romana este proba obligatorie la concursul de admitere
in invatamantul liceal si la examenul de bacalaureat.
Art. 62
Tinerilor proveniti din randul minoritatilor nationale care au optat pentru
clasa cu predare in limba romana li se asigura, la cerere, insusirea limbii
materne.
Art. 63
La concursurile si examenele de admitere in invatamantul de toate gradele,
candidatii din randurile minoritatilor nationale pot sustine probele in limba
materna, la disciplinele pe care le-au studiat in aceasta limba.
CAP. 10
Art. 64
Sprijinirea invatamantului pentru romanii din afara tarii
Ministerul Invatamantului realizeaza primirea la studii in Romania, ca
bursieri ai statului roman sau pe cont propriu nevalutar, a tinerilor de
origine romana din tarile unde exista comunitati romanesti si urmareste
progresul scolar si integrarea acestora in institutiile de invatamant unde au
fost repartizati.
Bursele acordate potrivit prevederilor legale pot fi burse de scolarizare
pentru elevi si studenti, burse pentru doctorat si burse pentru stagii de
specializare cu durata intre o luna si 9 luni.
Art. 65
Ministerul Invatamantului sprijina organizarea unor stagii si cursuri de
perfectionare in Romania pentru cadrele didactice din scolile romanesti din
strainatate, a unor simpozioane, mese rotunde si alte manifestari stiintifice
cu participarea cadrelor didactice din scolile romanesti din afara tarii.
De asemenea, asigura realizarea unor schimburi intre elevi romani din
strainatate si elevi din Romania (concursuri scolare, culturale si sportive,
tabere etc.).
Art. 66
In vederea sprijinirii invatamantului pentru romanii din afara tarii,
Ministerul Invatamantului colaboreaza cu Ministerul de Externe, Ministerul
Culturii, precum si cu fundatii si asociatii din tara care au ca obiect de
activitate legaturile cu romanii din strainatate si sprijinirea acestora cu
fundatii si asociatii ale comunitatilor romanesti din strainatate.
CAP. 11
Art. 67
Dispozitii finale
Reteaua institutiilor scolare universitare si a celor extrascolare care
aproba de Ministerul Invatamantului la propunerea ministerelor si a
inspectoratelor scolare.
Planul de scolarizare pentru invatamantul prescolar primar si gimnazial
complementar sau de ucenici, numarul institutiilor de educatie, de ocrotire se
repartizeaza pe inspectoratele scolare de Ministerul Invatamantului.
Planul de scolarizare pentru invatamantul liceal, superior si
postuniversitar se repartizeaza pe institutii de invatamant de catre Ministerul
Invatamantului cu consultarea celor interesati.
Planul de scolarizare pentru invatamantul profesional si postliceal de
specialitate se repartizeaza pe institutii de invatamant de catre Ministerul
Invatamantului, in colaborare cu ministere interesate, la propunerea
inspectoratelor scolare.
Art. 68
Ministerul Invatamantului elaboreaza planurile de invatamant si programele
scolare pentru invatamantul preuniversitar, in colaborare cu ministerele,
regiile autonome si alte unitati interesate pentru pregatirea de specialitate,
tehnologica si instruirea practica.
Planurile de invatamant pentru profilurile si specializarile din
invatamantul superior se elaboreaza in comisii de specialisti pe baza
propunerilor consiliilor facultatilor si se aproba de Ministerul
Invatamantului.
Art. 69
Numarul locurilor pentru anul 1993/1994 la toate gradele de invatamant este
cel prevazut in anexa nr.1.
Art. 70
Profilurile si specializarile in care se realizeaza scolarizarea in
invatamantul superior sunt prevazute in anexele nr. 2 si 3.
Art. 71
Ministerul Invatamantului, la propunerea inspectoratelor scolare, poate
organiza forme de invatamant fara frecventa la toate gradele de invatamant
pentru copiii familiilor care isi desfasoara activitatea temporar in
strainatate, pentru sportivii de mare performanta aflati in cantonamente si
turnee indelungate, pentru elevii cu alte situatii deosebite sau pentru cei
care au depasit varsta de scolarizare si doresc sa-si continue studiile.
Art. 72
In vederea pregatirii fortei de munca necesare economiei de piata,
Ministerul Invatamantului, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in
colaborare cu ministerele interesate, cu alte organe centrale sau locale, vor
analiza domeniile, meseriile si specialitatile de pregatire, precum si durata
de scolarizare prin invatamantul preuniversitar si universitar de stat.
Art. 73
Cursurile de perfectionare in regim postuniversitar pentru toate
categoriile socioprofesionale se stabilesc de Ministerul Invatamantului, la
propunerea organelor interesate.
Art. 74
Ministerul Invatamantului raspunde de continutul, indrumarea si controlul
procesului instructiv-educativ privind pregatirea generala, de specialitate si
profesionala din toate institutiile de invatamant, indiferent de gradul lor de
subordonare.
Art. 75
Ministerul Invatamantului impreuna cu ministerele si celelalte organe
centrale raspund de organizarea, continutul si controlul procesului instructiv
- educativ cu privire la pregatirea de specialitate si profesionala, pe baza
unor protocoale incheiate intre organele centrale implicate.
Institutiile de invatamant vor intra in relatii de parteneriat cu regii
autonome, societati comerciale sau alti agenti economici interesati, pentru ca
prin conventii sa se stabileasca relatii de colaborare privind pregatirea de
specialitate si profesionala, prin asigurarea bazei didactico-materiale.
Art. 76
Inspectoratele scolare raspund de organizarea, controlul si evaluarea
procesului instructiv- educativ privind pregatirea generala, de specialitate si
profesionala din toate institutiile de invatamant preuniversitar de pe raza
judetului, indiferent de gradul de subordonare al acestora.
Art. 77
Conducerile institutiilor de invatamant de toate gradele sunt direct
raspunzatoare de buna organizare si desfasurare a procesului instructiv -
educativ, de gestionarea eficienta a resurselor si a bazei materiale pe care o
detin.
Art. 78
Norma de predare in invatamantul de toate gradele se stabileste de
Ministerul Invatamantului.
Art. 79
Situatiile deosebite privind functionarea unor grupe de prescolari sau
clase de elevi cu efective mai mari sau mai mici decat cele stabilite vor fi
analizate si aprobate de Ministerul Invatamantului.
Formatiile de studiu pentru invatamantul superior se aproba de Ministerul
Invatamantului, la propunerea institutiilor de invatamant superior.
Art. 80
Finantarea cheltuielilor unitatilor invatamantului de stat se asigura:
1. de la bugetul de stat, prin Ministerul Invatamantului, pentru cifra de
scolarizare aprobata;
2. din bugetul fondului special pentru invatamant constituit din veniturile
proprii realizate din activitatea practica a elevilor si studentilor, taxe de
scolarizare, de admitere si alte venituri;
3. din fonduri proprii ale agentilor economici sau din alte surse, pentru
invatamantul complementar, profesional, tehnic de maistri si postliceal de
specialitate, pentru clasele (elevii) cu care s-au incheiat contracte de
scolarizare, luandu-se in calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv
salariile personalului didactic, costurile de administratie si bursele
elevilor. De asemenea, agentii economici vor suporta cheltuielile de
intretinere si functionare a gradinitelor cu program prelungit si saptamanal
organizate de acestia, vor putea sprijini financiar si material institutiile de
invatamant preuniversitar in conditiile prevazute de legea privind bugetul de
stat si vor suporta cheltuielile cu intretinerea bazei materiale pentru
pregatirea practica asa cum se vor incheia conventiile ce se stabilesc prin
prezenta hotarare.
La stabilirea fondurilor necesare pentru functionarea invatamantului se vor
avea in vedere veniturile proprii care se realizeaza din activitatea practica a
elevilor si studentilor din institutiile de invatamant de stat, alte venituri
care se vor incasa, finantarea de la buget facandu-se in completare.
Art. 81
Actele de studii, diplomele si certificatele eliberate absolventilor de la
toate gradele invatamantului de stat vor fi stabilite si aprobate de Ministerul
Invatamantului.
Art. 82
In gospodarirea bazei materiale a unitatilor de invatamant, consiliile
judetene si locale au atributii de a aloca fonduri si a exercita controlul
gestionarii acestora.
Inspectoratele scolare vor prezenta, la nivelul consiliilor judetene,
analiza periodica privind starea invatamantului din judet.
Art. 83
Schimbarea destinatiei bazei materiale aferente procesului
instructiv-educativ, a internatelor, caminelor si cantinelor, a taberelor, a
satelor de vacanta, bazelor turistice si de agrement scolare, cu spatiile si terenurile
aferente se poate face numai cu aprobarea Ministerului Invatamantului si avizul
ministerelor sau organelor centrale interesate.
Art. 84
In baza acordurilor guvernamentale privind dezvoltarea relatiilor de
cooperare internationala in domeniul invatamantului, Ministerul Invatamantului
aproba, la propunerea inspectoratelor scolare, lista nominala a profesorilor
straini care vor desfasura activitate de predare in unele institutii de
invatamant preuniversitar.
In functie de conditiile prevazute in aceste acorduri referitoare la
normarea, salarizarea si acoperirea cheltuielilor de intretinere a profesorilor
straini, inspectoratele scolare in colaborare cu consiliile judetene si locale
vor lua masuri pentru asigurarea acestor conditii, in limitele creditelor
bugetare alocate.
Metodologia privind activitatile pe care le vor desfasura profesorii
straini, planurile si programele de invatamant specifice vor fi elaborate de
Ministerul Invatamantului.
Art. 85
Ministerul Invatamantului celelalte ministere si organe centrale care au in
subordine scoli organizeaza pentru elevii din invatamantul preuniversitar -
cursuri de zi - concursuri pe discipline de invatamant si meserii, care se vor
desfasura conform metodologiei stabilite de Ministerul Invatamantului.
Art. 86
Structura anului scolar (universitar) va fi stabilita de Ministerul
Invatamantului.
Art. 87
In anul 1993 concursul de admitere in institutiile de invatamant superior
si in scolile postliceale de specialitate se organizeaza o singura data,
eventualele locuri ramase neocupate fiind anulate de drept.
Art. 88
Aplicarea prevederilor prezentei hotarari se va face, pentru invatamantul
militar, conform reglementarilor specifice.
Art. 89
Incepand cu anul de invatamant 1993/1994, personalul didactic care preda
discipline de cultura generala in reteaua unitatilor de invatamant cooperatist
(UCECOM si CENTROCOOP) se preia de catre Ministerul Invatamantului,
cheltuielile de personal fiind suportate din bugetul Ministerului
Invatamantului.
Art. 90
Influentele financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentelor
hotarari vor fi acoperite prin suplimentarea bugetului de venituri si
cheltuieli aprobat de Ministerul Invatamantului.
Art. 91
Anexele nr. 1,2 si 3 fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 92
Prezenta hotarare intra in vigoare incepand cu anul de invatamant 1993/1994
Pe aceeasi data hotararile Guvernului nr. 461/1991, nr. 345/1992 si nr.
253/ 1992 se abroga.
ANEXA 1
PLAN DE SCOLARIZARE
pentru anul scolar (universitar) 1993/1994 la toate gradele de invatamant
I. Invatamant prescolar
Numarul copiilor cuprinsi in gradinite, din care in: 730.500
- gradinite cu program normal 548.000
- gradinite cu program prelungit, saptamanal, pentru copii
deficiente, case de copii prescolari, camine scoala 182.500
II. Invatamant primar gimnazial
Numarul elevilor in: 1.220.000
a) clasele I-IV
b) clasele V-VIII
- invatamant de zi 1.300.000
- invatamant seral 1.000
- invatamant fara frecventa 6.000
III. Institutii de educatie si ocrotire
1.Numarul elevilor in clasele si grupele cu program de muzica,
arte plastice si coregrafie 25.000
2.Numarul elevilor in scolile cu program de educatie fizica si
sport 33.000
3.Numarul elevilor care se pregatesc pe linie sportiva in
cluburile sportive scolare 75.000
4.Numarul elevilor in casele de copii scolari 30.000
5.Numarul cadrelor didactice care indruma activitatea
extrascolara in cluburile elevilor si prescolarilor 3.000
6.Numarul posturilor de profesori in centrele de corectare
a vorbirii 440
IV. Invatamantul liceal
a) Invatamant de zi
Numarul elevilor in clasele a IX-a - total 180.000
b) Invatamant seral
Numarul elevilor in:
1. clasa a IX-a 10.000
2. clasa a X-a 7.500
3. clasa a XI-a 35.000
V. Invatamant profesional
Numarul elevilor in anul I - invatamant de zi 79.000
VI. Invatamant complementar sau de ucenici
Numarul elevilor in anul I - invatamant de zi 48.000
VII. Invatamant postliceal de specialitate
Numarul elevilor in anul I 14.820
VIII. Invatamant special pentru elevi cu deficiente senzoriale
si intelectuale
1. Numarul elevilor in scolile cu deficiente senzoriale si
intelectuale in clasele I-VIII 31.500
2. Numarul elevilor din scoli profesionale pentru minori cu
deficiente de auz, de vedere, mintale si motorii 17.000
3. Numarul elevilor din liceele speciale pentru tineri cu
deficiente de auz, de vedere si motorii 900
4. Numarul elevilor din scoli postliceale speciale pentru tineri
cu deficiente de vedere si motorii 150
5. Numarul elevilor din scoli speciale de reeducare (invatamant
primar, gimnazial, liceal si profesional) 1.000
6. Numarul minorilor din centrele de educare speciala si recupe-
rare a copiilor cu deficiente 1.000
IX. Invatamant superior
Numarul studentilor din anul I 46.000
X. Invatamant postuniversitar
Numarul cursantilor 15.000
ANEXA 2
NOMENCLATORUL SPECIALIZARILOR
din invatamantul superior de scurta durata (colegii universitare)
--------------------------------------------------------------------------------
Profilul Specializarea Durata studiilor Titlu
(ani) obtinut
--------------------------------------------------------------------------------
ADMINISTRATIE-SECRETARIAT -Birotica 3 secretar super.
-Amninistr.locala-secretar. 3 secretar super.
-Comunicare profesionala 3 interpret prof.
AGRICOL -Protectia plantelor 3 conductor tehn.
-Legumicultura-Floricultura 3 conduct.tehnic
-Viticultura - Pomicultura 3 conduct.tehnic
-Arhitectura peisagistica 3 conduct.tehnic
ARHITECTURA -Arhitectura cladirilor 3 cond.arhitect
-Urbanism 3 cond.arhitect
BIBLIOTECONOMIE -Biblioteconom.-arhivistica 3 bibliotecar-arh
CHIMIE INDUSTRIALA -Tehnologie chimica 3 conductor tehn.
-Tehnologia silicatilor si
a prelucrarii sticlei 3 conductor tehn.
CONSTRUCTII -Tehnologia constructiilor 3 conductor tehn.
-Lucrari edilitare 3 conductor tehn.
-Constructii si exploatarea
lucrarilor hidrotehnice 3 conductor tehn.
-Drumuri si poduri 3 conductor tehn.
-Cai ferate-lucrari de arta 3 conductor tehn.
-Instalatii 3 conductor tehn.
-Amenajarea teritor.agricol 3 conductor tehn.
-Organiz.si economia constr.3 conductor tehn.
ECONOMIC
Modul Management -Organiz.prod. si a muncii 3 tehnician econ.
Modul Finante si banci -Gestiune bancara 3 tehnician econ.
Modul Gestiunecontabili-
tate si control financiar -Contab.si gestiune financ. 3 tehnician econ.
Modul Ciberneticastatis- -Prelucrarea electronica a
tica si inform.economica informatiei economice 3 tehnician econ.
Modul Comert-Marketing -Conducerea unitatilor
comerciale si de turism 3 tehnician econ.
-Controlul calit.produselor 3 tehnician econ.
Modul Economia mediului
si a prod.agroalimentare -Managemantul prod.agricole
si alimentare 3 tehnician econ.
EDUCATIE FIZICA SI SPORT -Maiestrie sportiva 3 antrenor
ELECTRIC -Controlul calitatii si
metrologie 3 conductor tehn.
-Masini si aparate electr. 3 conductor tehn.
-Instalatii electrice 3 conductor tehn.
MECANIC -Tehnologia prel.metalelor 3 conductor tehn.
-Tehnologii de mecan. fina 3 conductor tehn.
-Optometrie 3 conductor tehn.
-Automobile 3 conductor tehn.
-Materiale si defectoscopie 3 conductor tehn.
-Mecanizarea constructiilor 3 conductor tehn.
MEDICINA -Cosmetica medicala 3 cosmetician med
MEDICINA VETERINARA -Igiena si laborator veter. 3 asistent veter.
-Tehnica veterinara 3 asistent veter.
METALURGIE -Turnatorieforjatratament.3 conductor tehn.
termice
-Control procese metalurgice3 conductor tehn.
MUZEOGRAFIE -Tehnici de cercet.si conser.
patrimon.arheolog.-muzeal 3 muzeograf
-Muzeografie 3 muzeograf
NAVE SI ECHIPAMENTE NAVALE -Constr.si montaje de nave 3 conductor tehn.
NAVIGATIE -Navigatie-transport fluvial3 conductor tehn.
PETROL -Foraj-extractie 3 conductor tehn.
-Exploatarea si valorific.
gazelor naturale 3 conductor tehn.
STOMATOLOGIE -Tehnica dentara 3 dentist
ELECTROMECANIC -Exploat.masini si utilaje 3 conductor tehn.
-Tehnologia transporturilor 3 conductor tehn.
-Electromecanica fluviala 3 conductor tehn.
-Expl.aparaturii medicale 3 conductor tehn.
-Expl.utilajului petrolier
si petrochimic 3 conductor tehn.
ELECTRONIC -Electronica 3 conductor tehn.
-Comunicatii- expl.postala 3 conductor tehn.
ENERGETIC -Termoenergetica 3 conductor tehn.
-Hidroenergetica 3 conductor tehn.
-Transportul si distributia
energiei electrice 3 conductor tehn.
FORESTIER -Tehnica culturilor silvice 3 conductor tehn.
-Tehnolog.exploatari.forest.3 conductor tehn.
-Tehnolog.prelucr.lemnului 3 conductor tehn.
GEODEZIE -Topografie 3 conductor tehn.
GEOGRAFIE -Cartografie 3 cartograf
INFORMATICA -Tehnologie informatica 3 informatician
JURNALISTICA -Secretariat de redactie 3 secretar redac.
STIINTA SISTEMELOR SI A
CALCULATOARELOR -Tehnica de calcul 3 conductor tehn.
TEHNOLOGIA PRODUSELOR
ALIMENTARE -Tehnologii alimentare 3 conductor tehn.
TEXTILE-PIELARIE -Tehnologia tricoturilor 3 conductor tehn.
-Tehnologia confectiilor
din tesaturi si tricouri 3 conductor tehn.
-Tehnol.firelor si tesaturi.3 conductor tehn.
ZOOTEHNIE -Cresterea animalelor mici 3 conductor tehn.
-Crest.animalelor, controlul
si valorific. productiilor 3 conductor tehn.
--------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 3
NOMENCLATORUL SPECIALIZARILOR
din invatamantul superior de lunga durata
--------------------------------------------------------------------------------
Profilul Specializarea Durata Titlu
studiilor (ani) obtinut
--------------------------------------------------------------------------------
AERONAVE -Constructii aerospatiale 5 inginer
-Sisteme de propuls.(turbomot.rachete)5 inginer
-Echipamente si instalatii de bord 5 inginer
AGRICOL -Agricultura 5 inginer
-Pedologie-agrochimie 5 inginer
-Horticultura 5 inginer
-Agromontanologie 5 inginer
-Inginerie genetica(in agricultura) 5 inginer
ARHITECTURA -Arhitectura 6 arhitect
ARTA CINEMATOGR.-Regie de film si televiziune 4 licentiat in arta
cinemat.si telev.
-Imagine de film si televiziune 4 licentiat in arta
cinemat.si telev.
-Comunicatii audiovizuale 4 licentiat in arta
cinemat.si telev.
-Multimedia-sunetmontajgrafica comp. 4 licentiat in arta
cinemat.si telev.
ARTA TEATRALA -Actorie 4 licentiat in arta
teatrala
-Arta actorului manuitor de papusi si 4 licentiat in arta
marionete teatrala
-Teatrologie 4 licentiat in arta
teatrala
-Coregrafie 4 licentiat in arta
teatrala
-Regie teatru 5 licentiat in arta
teatrala
ARTE PLASTICE -Pictura 5 licentiat in arte
SI DECORATIVE plastice
-Sculptura 5 lic.arte plastice
-Grafica 5 lic.arte plastice
-Arte textile(tapiserie-contexturi 5 licentiat in arte
moda - imprimeuri) plastice
-Ceramica - sticla- metal 5 lic.in arte plast.
-Scenografie 5 lic.arte plastice
-Design 5 lic.arte plastice
-Arta murala 5 lic.arte plastice
-Conservarea si restaurarea op.de arta 5 lic.arte plastice
-Istoria si teoria artei 4 lic.arte plastice
-Arta fotografica 4 lic.arte plastice
-Pedagogia artei(profesor de desen) 5 lic.arte plastice
BIOLOGIE -Biologie 4 lic.in biologie
-Biochimie 4 licent.in biologie
-Biologie- chimie 4 lic.in biologie si
chimie
-Biologie - stiinte agricole 4 licentiat biologie
si stiinte agric.
-Biologie - geografie 4 licentiat biologie
si geografie
-Ecologie si protectia mediului 4 licentiat in biol.
CHIMIE
A.chimie industriala
-Tehnologia substantelor anorganice 5 inginer
-Tehnologia substantelor organice 5 inginer
-Petrochimie si carbochimie 5 inginer
-Stiinta si ingin.materialelor oxidice 5 inginer
-Inginerie chimica 5 inginer
-Tehnologia chimica a produselortext.,
pieliiblanurilor si inlocuitorilor 5 inginer
-Tehnologia compusilor macromoleculari 5 inginer
-Inginerie biochimica 5 inginer
-Tehnologia prelucrarii petrolului si
petrochimie 5 inginer
-Ingineria prelucrarii produselor nat. 5 inginer
-Tehnologia celulozeihartieipoligraf.
si fibre 5 inginer
B.chimie -Chimie 4 licentiat chimie
universitari -Biochimie tehnologica 4 licentiat chimie
-Chimie - fizica 4 licentiat in chi-
mie si fizica
Constructii -Constr.civileindustriale si agricole 5 inginer
-Cai ferate, drumuri si poduri 5 inginer
-Constructii hidrotehnice 5 inginer
-Inginerie sanitara si protectia mediu.5 inginer
-Inginerie civila (in limbi straine) 5 inginer
-Imbunatatiri funciare si dezv.rurala 5 inginer
-Constructii miniere 5 inginer
CONSTRUCTII SI
ECHIPAM.NAVALE -Instalatii si echipamente navale 5 inginer
-Nave si inginerie oceanica 5 inginer
ECONOMIC
Modul management-Managementul firmei 4 economist
-Managementul social 4 economist
Modul Economie
generala -Economie-pedagogie 4 licentiat econom.
-Economia si dreptul afacerilor 4 economist
Modul Economia mediului
si prod.agroalimentare
-Economia si gestiunea prod.agroalim. 4 economist
-Economia mediului 4 economist
Modul Finante si
banci -Finante si asigurari 4 economist
-Banci si burse de valori 4 economist
Modul Gestiune, contabilitate si
control financ. -Contabilitate si informat.de gestiune 4 economist
-Expertize contabile si control financ.4 economist
-Gestiunea financiara a intreprinderii 4 economist
Modul Coberneticastatistica si informatica
economica -Cibernetica si previziune economica 4 1/2 economist
-Statistica social-economica 4 1/2 economist
-Informatica economica 4 1/2 economist
-Economie matematica 4 1/2 economist
Modul Comert-Marketing
-Marketing 4 economist
-Merceologie 4 economist
-Turism si servicii 4 economist
-Comert 4 economist
Modul Relatii economice internationale
-Tranzactii internationale 4 economist
-Economie mondiala 4 economist
Modul Gestiune economica
-Gestiunea afacerilor(in limbi straine)4 economist
-Economia intreprinderii(limbi straine)4 economist
EDUCATIE FIZICA SI SPORT
-Educatie fizica si sport 4 licentiat ed.fiz.
-Kinetoterapie 4 licentiat in educ.
fizica medicala
ELECTRIC -Constructii electrotehnice 5 inginer
-Actionari electrice 5 inginer
-Electrotehnica generala 5 inginer
-Electrofizica 5 inginer
-Metrologie 5 inginer
-Inginerie electrica si calculatoare 5 inginer
(in limbi straine)
ELECTROMECANIC -Roboti industriali 5 inginer
-Tehnologii si sisteme electrofizice 5 inginer
-Tehnica transporturilor 5 inginer
-Electromecanica 5 inginer
-Ingineria sistemelor de circul.rutiera5 inginer
-Tractiune electrica 5 inginer
ELECTRONIC -Electronica aplicata 5 inginer
-Comunicatii 5 inginer
-Microelectronica 5 inginer
-Telecomenzi si electronica in transp. 5 inginer
ENERGETIC -Centrale termoelectrice 5 inginer
-Centrale nuclearoelectrice 5 inginer
-Electroenergetica 5 inginer
-Centrale hidroelectrice si ing.mediu. 5 inginer
-Energetica industriala 5 inginer
FARMACIE -Farmacie 5 farmacist
FILOLOGIE -Limba si literatura romana - o limba
si literatura straina 4 licentiat filolog.
-O limba si literatura straina- limba
si literatura romana sau o limba si
literatura straina 4 licentiat filolog.
-Filologie clasica (limba latina-
limba greaca veche) 4 licentiat filolog.
-Limbi moderne aplicate 4 licentiat filolog.
-Limba si literatura rom.-balcanologie 4 licentiat filolog.
-Limba si lit.romana-o limba si literat.
straina sau etnologie 4 licentiat filolog.
-Limba si literatura maghiara-limba si
lit.romana sau o limba si literatura
straina sau etnologie maghiara 4 licentiat filolog.
-Bibliologie si stiinta informarii 4 licentiat filolog.
-Comunicare si relatii publice 4 licentiat filolog.
FILOZOFIE -Filozofie 4 licentiat filolog.
FIZICA -Fizica 4 licentiat in fiz.
-Fizica-chimie 4 licentiat in fizi-
ca si chimie
-Fizica tehnologica 5 inginer
FORESTIER -Silvicultura 5 inginer
-Exploatari forestiere 5 inginer
-Proiectarea mobilei si a produselor
finite din lemn 5 inginer
-Prelucrarea lemnului 5 inginer
GEODEZIE -Geodezie 5 inginer
-Cadastru 5 inginer
GEOGRAFIE -Geografie 4 licentiat geograf.
GEOLOGIE -Geologie 4 licentiat geolog.
-Geologie tehnica 5 inginer
-Geofizica 5 inginer
-Mineralogie tehnica si experimentala 5 inginer
-Geochimie 5 inginer
-Geologie petroliera 5 inginer
INSTALATII -Instalatii pentru constructii 5 inginer
-Instal.si echipamente pt.prot.atmosf. 5 inginer
ISTORIE -Istorie 4 licentiat istorie
-Stiinte politice 4 lic.stiinte polit.
-Istorie - o limba si liter.straina 4 lic.istorie-filol.
-Istorie- filozofie 4 lic.istorie-filoz.
-Istorie -geografie 4 lic.ist.-geografie
JURNALISTICA -Jurnalistica 4 lic. jurnalistica
-Jurnalistica - o limba si lit.straina 4 lic.jurn.si filol.
MATEMATICA -Matematica 4 licentiat matemat.
-Informatica 4 licentiat informat
-Matematica-mecanica 4 lic.matem.-mecanic
-Matematici aplicate 4 lic.in matematica
-Matematica - fizica 4 lic. matem.-fizica
-Matematica - informatica 4 lic.matem.-inform.
MECANIC -Masini si echipamente termice 5 inginer
-Masini hidraulice si pneumatice 5 inginer
-Echipamente de proces 5 inginer
-Mecanica fina 5 inginer
-Tehnologia constructiilor de masini 5 inginer
MECANIC -Masini unelte 5 inginer
-Utilajul si tehnologia sudarii 5 inginer
-Mecanica agricola(masini si inst.agr.)5 inginer
-Constructii de masini agricole 5 inginer
-Autovehicule rutiere 5 inginer
-Material rulant de cale ferata 5 inginer
-Mecanica si inginerie mecanica 5 inginer
(in limbi straine) 5 inginer
-Utilaj tehnologic 5 inginer
-Ing.tehnologica si mecanica.in constr.5 inginer
-Utilaje si instalatii portuare 5 inginer
-Masini si utilaje pt.constructii 5 inginer
-Utilajul si tehn.ambalarii marfurilor 5 inginer
-Creatia tehnica in constr. de masini 5 inginer
-Masini si instalatii miniere 5 inginer
-Instal.si util.pt.transportul si depo-
zitarea prod.petroliere si a gazelor 5 inginer
-Tehnologii si echipamente neconvent. 5 inginer
MEDICINA -Medicina generala 6 medic
-Medicina traditionala 6 medic
-Fiziokinetoterapie 6 lic.fiziokinetot.
MEDICINA VETERINARA
-Medicina veterinara 6 medic veterinar
METALURGIE -Ingineria proceselor siderurgice 5 inginer
-Metalurgie neferoasa 5 inginer
-Turnarea metalelor 5 inginer
-Prelucrari plastice si tratam.termice 5 inginer
-Stiinta materialelor 5 inginer
-Tehnologii carbochimice 5 inginer
MINE -Exploatari miniere subterane 5 inginer
-Prepararea substante. minerale utile 5 inginer
-Exploatari miniere la zi 5 inginer
-Topografie miniera 5 inginer
MUZICA -Interpretare instrumentala 5 licentiat muzica
Profesor de instrument
-Canto;profesor de canto 5 licentiat muzica
-Regie de teatru muzical 5 licentiat muzica
-Compozitie;profesor de instrument si
profesor de muzica 5 licentiat muzica
-Dirijat de orchestra;profesor de in-
strument si profesor de muzica 5 licentiat muzica
-Dirijat de cor academic;profesor de
muzica si profesor de instrument 5 licentiat muzica
-Profesor de muzica religioasa;
Profesor de muzica 5 licentiat muzica
-Pedagogie muzicala;profesor de muzica
si profesor de instrument 5 licentiat muzica
-Jazz si muzica usoara;profesor de
muzica si profesor de instrument 5 licentiat muzica
NAVIGATIE -Navigatie si transport maritim 5 inginer
PETROL -Forajul sondelor si exploatarea zaca-
mintelor de petrol si gaze 5 inginer
SISTEME DE PRODUCTIE
-Ingineria sistemelor de productie 5 inginer
-Ingineria si gestiunea sist.agricole 5 inginer
SOCIOPSOHOPEDAGOGIE
-Pedagogie 4 licentiat pedagog.
-Psihologie 4 licentiat psihol.
-Sociologie 4 Sociolog;licentiat
in sociologie
-Psihopedagogie speciala 4 lic.psihopedagogie
-Asistenta sociala 4 asistent social
-Pedagogie-limba si literatura romana 4 licentiat pedagog.
sau limba si literatura maghiara si filologie
-Sociologie-politologie 4 lic.sociologie si
politologie
-Psihopedagogie-cibernetica 4 lic.psihopedagogie
-Psihosociologie 4 sociolog;licentiat
in psihosociologie
STIINTA SISTEMELOR SI A CALCULATOARELOR
-Calculatoare 5 inginer
-Automatica si informatica industriala 5 inginer
STIINTE APLICATE
-Inginerie matematica 5 inginer
-Inginerie fizica 5 inginer
-Mecanica aplicata 5 inginer
STIINTE JURIDICE
-Drept 4 licentiat st.juri.
-Drept economic si administrativ 4 lic.in drept econ.
si administrativ
STIINTE UMANE -Stiinte umane (in limbi straine) 4 lic.in stiinte um.
STOMATOLOGIE -Stomatologie 6 stomatolog
TEOLOGIE -Teologia ortodoxa pastorala 4 licentiat teologie
-Teologie ortodoxa - Litere 4 licentiat teologie
-Teologie ortodoxa - Asistenta sociala 4 lic. teologie si
asistenta sociala
-Teologie ortodoxa-patrimoniu cultural 4 lic.in teologie si
arte plastice
-Teologie baptista - Litere 4 lic.teolog.filolog
-Teologie baptista - Asistenta sociala 4 lic.in teologie si
asistenta sociala
-Teologie greco-catolica - Litere 4 lic.teolog.filolog
-Teologie greco-catolica-Asistenta soc.4 lic.in teologie si
asistenta sociala
-Teologie reformata - Litere 4 lic.teol.si filol.
-Teologie reformata -Asistenta sociala 4 lic.teol.si asist.
sociala
TEHNOLOGIA PRODUDSELOR ALIMENTARE
-Tehn.si controlul calitatii prod.alim.5 inginer
-Tehn.prelucrarii produseloe agricole 5 inginer
-Pescuit si avacultura 5 inginer
TEXTILE-PIELARIE
-Filatura - tesatorie 5 inginer
-Tricotaje-confectii textile 5 inginer
-Confectii din piele si inlocuitori 5 inginer
-Design si creatie tehnica in textile
si pielarie 5 inginer
ZOOTEHNIE Zootehnie 5 inginer
Biotehnologii (in agricultura) 5 inginer