Hotărârea Nr.209 din 25.03.2015

privind aprobarea stemelor comunelor Dăeni, Frecăţei, Jurilovca, Mahmudia, Nalbant, Somova şi Văcăreni, judeţul Tulcea
ACT EMIS DE: Guvernul Romaniei
ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 272 din 23 aprilie 2015

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.ARTICOL UNICSe aprobă stemele comunelor Dăeni, Frecăţei, Jurilovca, Mahmudia, Nalbant, Somova şi Văcăreni, judeţul Tulcea, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.7*).*) Anexele nr. 1.1-1.7 sunt reproduse în facsimil. (2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.7.(3) Anexele nr. 1.1-1.7 şi 2.1-2.7 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Nicolae-Liviu Dragnea
ANEXA Nr. 1.1STEMA comunei Dăeni, judeţul Tulcea ANEXA Nr. 2.1DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Dăeni, judeţul Tulcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Dăeni se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în şef. În şef, în câmp roşu, sunt reprezentaţi trei besanţi de aur. În partea inferioară, în câmp albastru, se află un cal de argint, ieşind din valuri de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Besanţii reprezintă tezaurul din secolele III-II î.Hr., descoperit pe teritoriul localităţii. Calul evocă legenda din Dăeni, reprezentând un conducător roman al unui castru de pe teritoriul localităţii, pe nume Dăian, al cărui cal s-a înecat în fluviul Dunărea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.2STEMA comunei Frecăţei, judeţul Tulcea ANEXA Nr. 2.2DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Frecăţei, judeţul Tulcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Frecăţei se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint, cu bordură roşie, încărcată cu patru spice de grâu de aur. În partea superioară, la dreapta, se află un ciorchine de strugure cu frunze de aur, iar la stânga se află un copac dezrădăcinat de aur. În partea inferioară se află o biserică de argint construită în plan triconic cu două turle, cu pridvor închis, aşezate dreapta-stânga, de formă poligonală în vârf, iar deasupra fiecărei turle este aşezată o cruce latină; pridvorul este închis având o uşă neagră, iar de o parte şi de alta a lui se află câte o fereastră neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Spicele simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul undat reprezintă hidrografia localităţii. Ciorchinele de strugure evocă bogăţia viticolă a zonei. Copacul înfăţişează plantaţiile pomicole din zonă, precum şi pădurile de fag şi stejar. Biserica simbolizează Mănăstirea Celic-Dere din localitate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.3STEMA comunei Jurilovca, judeţul Tulcea ANEXA Nr. 2.3 DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Jurilovca, judeţul Tulcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Jurilovca se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat de o filieră de aur. În şef, în câmp roşu, se află trei peşti de aur, orientaţi spre dreapta. În partea inferioară, în câmp albastru, scutul are vârful ondulat de argint, cu filieră neagră, din care iese o lebădă argintie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Piscicultura reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Lebăda face parte din fauna zonei. Vârful ondulat simbolizează apele complexului lagunar Razim-Sinoe, situat în extremitatea sudică a triunghiului deltaic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.4STEMA comunei Mahmudia, judeţul Tulcea ANEXA Nr. 2.4DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Mahmudia, judeţul Tulcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Mahmudia se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, cu un şef zidit de argint. În partea inferioară sunt amplasate două ciocane de argint în săritoare, iar peste ciocane se află o ancoră neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Zidul evocă Cetatea Salsovia, cetate recunoscută pentru zidurile puternice. Ciocanele simbolizează una dintre ocupaţiile locuitorilor, atât din trecut, cât şi din prezent, respectiv mineritul de suprafaţă (calcar siderurgic). Ancora reprezintă portul Mahmudia şi activitatea de transport naval. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.5STEMA comunei Nalbant, judeţul Tulcea ANEXA Nr. 2.5DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Nalbant, judeţul Tulcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Nalbant se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, cu un şef zidit de argint. În partea inferioară se află o potcoavă de argint din care iese un buchet de spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Zidul evocă ruinele unor aşezări romano-bizantine şi fortificaţiile romane din localitate. Potcoava dă denumirea localităţii, care este de origine turcă şi înseamnă potcovar. Buchetul de spice simbolizează una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.6STEMA comunei Somova, judeţul Tulcea ANEXA Nr. 2.6DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Somova, judeţul Tulcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.6, stema comunei Somova se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint şi încărcat cu un peşte negru (somn). În partea superioară se află trei miei de aur. În partea inferioară se află un samovar de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Mieii reprezintă activitatea economică a localităţii, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul undat şi peştele simbolizează reţeaua de lacuri, ghioluri şi canale legate între ele prin canale naturale, precum şi bogăţia piscicolă a zonei. Samovarul dă denumirea localităţii, fiind descoperit pe teritoriul comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ANEXA Nr. 1.7STEMA comunei Văcăreni, judeţul Tulcea ANEXA Nr. 2.7DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE elementelor însumate ale stemei comunei Văcăreni, judeţul Tulcea Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.7, stema comunei Văcăreni se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află un corn al abundenţei de aur. În partea inferioară se află trei peşti de argint, dispuşi 2:1, înotând spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificaţiile elementelor însumate Cornul abundenţei face trimitere la bogăţia localităţii şi la una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor, legumicultura. Brâul undat simbolizează fluviul Dunărea. Peştii reprezintă o altă ocupaţie veche a locuitorilor, pescuitul. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.