HOTARARE   Nr. 1259 din  7 noiembrie 2002

privind aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare a domeniului nuclear in Romania si a Planului de actiune pentru implementarea acestei strategii

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL  NR. 851 din 26 noiembrie 2002

    In temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 6 alin. (2) lit. a) si b) din Hotararea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

    Art. 1
    Se aproba Strategia nationala de dezvoltare a domeniului nuclear in Romania si Planul de actiune pentru implementarea acestei strategii, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
    Art. 2
    Ministerele implicate vor asigura punerea in aplicare a Strategiei nationale de dezvoltare a domeniului nuclear in Romania si a Planului de actiune pentru implementarea acestei strategii.

                  PRIM-MINISTRU
                  ADRIAN NASTASE

                         Contrasemneaza:
                         Ministrul delegat la Ministerul Educatiei si
                         Cercetarii pentru activitatea de cercetare,
                         Serban Constantin Valeca

                         Ministrul industriei si resurselor,
                         Dan Ioan Popescu

                         Ministru de interne,
                         Ioan Rus

    ANEXA 1*)

    *) Anexa este reprodusa in facsimil.

                         STRATEGIA NATIONALA
de dezvoltare a domeniului nuclear in Romania si Planul de actiune

    1. INTRODUCERE

    De mai bine de 40 de ani Agentia Internationala pentru Energie Atomica (AIEA) reprezinta nucleul cooperarilor internationale in domeniul nuclear. Statutul AIEA precizeaza ca "Agentia va cauta sa accelereze si sa mareasca contributia energiei atomice la pacea, sanatatea si prosperitatea lumii si se va asigura ca asistenta tehnica oferita statelor membre nu este utilizata decat in scopuri pasnice".
    Rezultatele activitatii desfasurate de Agentie pana in prezent nu contrazic prevederile statutului acesteia, demonstrand ca Agentia a trecut testul in timp si prevederile raman valabile, Agentia desfasurand cu succes activitatile de exploatare a tehnologiilor nucleare sigure care sa indeplineasca cerintele dezvoltarii durabile si sa imbunatateasca calitatea vietii in vederea dezvoltarii unui regim de neproliferare si o eventuala dezarmare nucleara.
    Pe plan mondial, elaborarea si actualizarea documentelor nationale si internationale privind strategiile de dezvoltare si politicile de implementare din domeniul nuclear se realizeaza avand la baza cerintele Natiunilor Unite privind dezvoltarea durabila, prevederile statutului AIEA, strategia pe termen mediu a AIEA si cerintele nationale pe termen mediu si lung ale statelor.
    Strategia pe termen mediu a AIEA prevede o abordare in care toate activitatile importante sunt integrate pe baza a trei concepte: tehnologie, securitate si verificare. In perioada urmatoare AIEA isi propune ca directiile principale, obiectivele acestora si indicatorii de performanta propusi pentru fiecare obiectiv, precum si prioritatile din cadrul fiecarei directii sa fie ajustate pe parcurs, astfel incat sa raspunda modificarilor din domeniul politic si economic. Printre tendintele care vor influenta strategia AIEA in urmatorii 5 ani se numara si urmatoarele:
    - Dezvoltarea utilizarii pasnice a tehnologiilor nucleare in contextul imbunatatirii infrastructurii si a cresterii transferului tehnologic;
    - Pe masura ce necesarul de energie electrica continua sa creasca, tinand cont de cerintele dezvoltarii durabile, necesitatea exploatarii surselor de energie cu impact limitat asupra mediului inconjurator ar putea revitaliza optiunea energiei nucleare;
    - In contextul liberalizarii economice globale care conduce la o privatizare utilitara, se impune ca securitatea nucleara sa nu fie compromisa;
    - Elaborarea si implementarea solutiilor tehnice privind managementul deseurilor radioactive si al combustibilului ars;
    - Intarirea sistemului de garantii care sa acopere materialele si activitatile nucleare declarate si nedeclarate;
    - Extinderea activitatilor de verificare ale AIEA;
    - Societatea civila joaca in prezent un rol important in desfasurarea politicilor interne si internationale, fiind necesara o intensificare a comunicarii sale cu AIEA.
    Romania se numara printre membrii fondatori ai AIEA, desfasurand toate activitatile din domeniul nuclear in acord cu prevederile statutului acesteia. Domeniile de interes major pentru Romania in domeniul nuclear sunt stabilite prin Programul Cadru National de cooperare cu AIEA. Pentru perioada urmatoare au fost identificate urmatoarele domenii prioritare pentru Romania care vor beneficia de asistenta tehnica AIEA: infrastructura de reglementare, protectia radiologica si sanatatea, managementul deseurilor radioactive si al combustibilului nuclear ars, securitatea nucleara a Centralei de la Cernavoda si activitatea de cercetare-dezvoltare ca suport al Programului Nuclear National.
    In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, aceasta s-a constituit ca optiune strategica cu ocazia Conferintei de la Rio de Janeiro din iunie 1992 cand, prin acordul international exprimat in "Declaratia de la Rio de Janeiro" si adoptarea Agendei 21, s-a statuat faptul ca mediul si dezvoltarea economica sunt compatibile, avand obiective complementare.
    In acceptiunea larga a conceptului de dezvoltare durabila, ca fiind "capacitatea de a satisface cerintele generatiei prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi", prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc. In consecinta dezvoltarea durabila inseamna imbunatatirea progresiva si mentinerea bunastarii populatiei corelata cu cerintele folosirii rationale a resurselor naturale si ale conservarii ecosistemelor.
    Politicile energetice ale tarilor occidentale sunt directionate catre:
    - Asigurarea energiei necesare cresterii economice;
    - Asigurarea securitatii energetice;
    - Ameliorarea impactului asupra mediului ambiant la nivel local si regional;
    - Cresterea eficientei utilizarii energiei in vederea reducerii problemelor legate de poluarea transfrontaliera.
    Gasirea unor politici eficiente pentru a raspunde modificarilor climei reprezinta unul din obiectivele principale ale dezvoltarii durabile. Astfel energia nucleara este cea care contribuie la reducerea emisiilor de gaze in atmosfera (efectul de sera), scazand riscul inducerii incalzirii globale, precum si al poluarii atmosferice globale.
    Experienta mondiala in domeniul producerii si exploatarii energiei nucleare demonstreaza ca functionarea in conditii normale si cu respectarea reglementarilor privind securitatea nucleara a centralelor nuclearo-electrice si a instalatiilor nucleare are un impact relativ scazut asupra sanatatii populatiei si a mediului inconjurator. Datorita importantei deosebite a energiei in contextul dezvoltarii durabile, a necesitatii de a satisface nevoile crescande de energie si complexitatii serviciilor din domeniul energetic, avand in vedere reducerea impactului asupra mediului inconjurator, activitatile de cercetare-dezvoltare reprezinta un factor deosebit de important in domeniu. Dezvoltarea stiintei si tehnologiei in urmatoarele decade vor avea un impact hotarator asupra dezvoltarii economice si sociale.
    Pentru Romania acceptarea doctrinei dezvoltarii durabile in domeniul nuclear reprezinta singura cale responsabila de proiectare a dezvoltarii pe termen mediu si lung, in concordanta cu interesul national si cu cerintele colaborarii internationale. Cele mai importante dintre recomandarile Comisiei Europene pentru statele candidate, luate in considerare la elaborarea strategiei in domeniul nuclear, sunt:
    - Folosirea cercetarii ca baza a strategiilor nationale in domeniul dezvoltarii durabile a transporturilor si energiei;
    - Dezvoltarea sistemelor nationale de cercetare-dezvoltare-inovare;
    - Dezvoltarea legaturilor cu comunitatea stiintifica a statelor membre si a celorlalte state candidate;
    - Promovarea schimburilor de know-how, de specialisti, tehnologii pentru realizarea progresului in regiunea balcanica;
    - Cresterea contributiei cercetarii la realizarea cerintelor de baza ale statelor privind dezvoltarea durabila si bunastarea socio-economica a populatiei;
    - Abordarea in domeniul cercetarii, a unor masuri practice care sa asigure integrarea deplina in reteaua europeana de cercetare (European Research Area) a statelor candidate, ca parteneri egali.
    Strategia dezvoltarii domeniului nuclear se bazeaza pe respectarea:
    - Prevederilor si recomandarilor Uniunii Europene in domeniu;
    - integrarii filozofiei dezvoltarii durabile ca element conceptual fundamental;
    - Prevederilor tratatelor si acordurilor internationale la care Romania este parte semnatara;
    - Prevederilor urmatoarelor acte normative:
        - Hotararea Guvernului nr. 455/23 mai 2001 privind aprobarea Planului de actiune al Programului de guvernare pe perioada 2001 - 2004;
        - Hotararea Guvernului nr. 657/20 iunie 2002 privind aprobarea Politicii industriale a Romaniei si a Planului de actiune pentru implementarea politicii industriale a Romaniei;
        - Hotararea Guvernului nr. 647/12 iulie 2001 privind aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu, 2001 - 2004.
    - Prevederilor Strategiei nationale pentru Dezvoltare Durabila.
    Prin specificul lor, activitatile din domeniul nuclear necesita obiective si strategii pe termen lung sau foarte lung, din care se deduc apoi actiuni pe termen mediu si scurt.
    Nucleul strategiei de dezvoltare a domeniului nuclear il constituie Programul Nuclear National (P.N.N.); in cadrul P.N.N. sunt descrise:
    - Obiectivul fundamental;
    - Obiectivele derivate;
    - Obiectivele asociate satisfacerii exigentelor societatii moderne;
    - precum si strategiile de realizare a obiectivelor propuse.

    2. PREMIZE SI CONDITII PENTRU DEZVOLTAREA DOMENIULUI NUCLEAR

    2.1. PREMIZE

    In Romania energia nucleara este folosita exclusiv in scopuri pasnice

    Toate activitatile nucleare care se desfasoara in Romania sunt supuse unui strict control efectuat de statul roman, pe de o parte, si de organismele internationale abilitate, pe de alta parte.
    Romania este membru fondator al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, AIEA Viena, organism international specializat al Organizatiei Natiunilor Unite, ONU. Controlul international se efectueaza de catre AIEA Viena, conform cerintelor si procedurilor Agentiei.
    Prin decizia de a construi reactori CANDU cu uraniu natural, combustibilul nuclear ars urmand a fi stocat ca deseu radioactiv, fara activitati de reprocesare, energetica nucleara din Romania nu ridica probleme deosebite din punctul de vedere al proliferarii armelor nucleare. Pe termen mediu, este foarte probabila tranzitia la ciclul de combustibil nuclear cu uraniu usor imbogatit, SEU si, eventual, la ciclul cu uraniu recuperat, RU.
    Stiinta moderna, prin cercetarile si investigatiile specializate de protectie biologica si medicina nucleara, a rezolvat practic toate problemele de risc radiologic si continua eforturile dedicate, in particular, efectelor nivelelor foarte scazute de radiatii, apropiate de fondul natural. Prin legile sale si prin organismele dedicate autorizarii, inspectiei, supravegherii mediului etc., statul roman nu permite desfasurarea de activitati nucleare decat in conditii bine precizate, pentru care riscurile asociate sunt atat de mici incat pot fi acceptate. Aceste conditii sunt similare celor impuse pe plan international. Evaluarea riscului se bazeaza pe metode si procedee corespunzatoare. Statul roman urmareste atat evolutia acestor restrictii, cat si aparitia de noi metode si procedee de evaluare a riscului, pentru a adopta permanent noile standarde acceptate in lume.
    Pe de alta parte, statul roman promoveaza perseverent activitatile dedicate asigurarii si cresterii nivelului de securitate a instalatiilor nucleare, prin mijloace specifice, inclusiv prin alocarea de resurse umane si financiare.
    In urma activitatilor nucleare raman deseuri cu diferite grade de radioactivitate. Masa totala anuala de deseuri este mica sau foarte mica in comparatie cu masele de deseuri rezultate din alte activitati umane. Tehnologiile moderne sunt capabile sa reduca riscul asociat deseurilor radioactive la nivele extrem de scazute, care nu mai ridica nici un fel de probleme. Pentru problema depozitarii finale a deseurilor inalt active nu exista inca o metoda acceptata unanim si aplicata pe plan international, desi solutiile tehnologice propuse pana acum sunt deja convingatoare. Timpul inca mai da ragaz specialistilor si celor care trebuie sa autorizeze aplicarea efectiva de astfel de solutii.
    Ca urmare a punerii in functiune a primei unitati nucleare abia in anul 1996, statul roman are la dispozitie inca patru decenii pentru a selecta o solutie de depozitare finala a deseurilor inalt active; este extrem de probabil ca pana atunci sa apara solutii si standarde acceptate pe plan international. Inca de pe acum, specialistii romani participa la colaborari internationale dedicate identificarii tuturor aspectelor concrete de clarificat in vederea unei rezolvari corespunzatoare a problemei depozitarii finale a deseurilor radioactive inalt active.
    Statele avansate in domeniul nuclear, care au exploatat centrale nucleare imediat dupa anul 1950, vor trebui sa selecteze si sa aplice efectiv fie o solutie noua, fie una dintre cele existente astazi. In consecinta, se apreciaza ca Romania va incepe depozitarea definitiva a deseurilor inalt active cu cel putin trei decenii in urma unor state dezvoltate, cu tehnologii nucleare avansate.
    Protectia fizica a zonelor unde se desfasoara activitati nucleare este asigurata la nivelul standardelor internationale, prin masuri legislative adecvate. Sustragerea de uraniu sau de alte materiale nucleare care ar putea servi unor organizatii teroriste este extrem de improbabila, ca urmare a procedurilor impuse si a sistemelor de protectie fizica cu care sunt dotate instalatiile nucleare.
    Traficul ilicit de uraniu sau de alte materiale nucleare care ar putea servi unor organizatii teroriste este interzis pe teritoriul Romaniei. Masurile de control, pregatirea profesionala si dotarea organismelor abilitate sunt imbunatatite permanent.
    Vulnerabilitatea intregului ciclu de combustibil nuclear la actiuni teroriste este in dezbatere pe plan mondial. Romania va lua toate masurile pe care comunitatea internationala le va considera ca necesare, asa incat nivelul de vulnerabilitate la actiuni teroriste sa fie corespunzator evitarii oricarui pericol.

    In domeniul generarii energiei electrice in Romania, se constata existenta unui pret de vanzare greu suportabil de catre consumatori, simultan cu existenta unui numar semnificativ de termocentrale vechi, care au depasit timpul de viata de 30 de ani. De asemenea, in sistemul clasic de generare a energiei electrice exista unitati mai vechi sau mai noi care au avut si au in continuare o slaba eficienta.

    In aceste conditii, este firesc ca specialistii romani sa caute cele mai potrivite masuri atat pentru rezolvarea problemelor imediate, cat si pentru ca, pe termen mediu si lung, solutiile aplicate sa asigure o baza solida pentru dezvoltarea durabila a tarii.
    Scopurile majore urmarite in efortul de identificare de solutii optime sunt urmatoarele:
    - Furnizarea de energie electrica la un cost cat mai mic si cat mai stabil pe termen lung;
    - Asigurarea unei protectii corespunzatoare a mediului, in primul rand prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;
    - Asigurarea unui grad inalt de siguranta in furnizarea energiei electrice.
    Una dintre concluziile importante ale analizelor economice recente efectuate la cererea guvernului roman impune necesitatea de a continua introducerea in Sistemul Energetic National de noi unitati nucleare. Actiunile efective legate strict de Unitatea 2 de la CNE Cernavoda au inceput deja. Pasul decisiv va fi semnarea unui contract de finantare intr-un regim convenit de guvern cu un partener strain, de exemplu de tipul BOT, "Building, Operating and Transfer".
    Trebuie mentionat faptul ca in Comunitatea Europeana exista tari ca Franta si Belgia care se bazeaza pe electricitatea de origine nucleara in proportii de peste 50% si tari care au anuntat ca nu intentioneaza sa mai permita construirea de noi unitati nucleare pe teritoriul lor, ca Suedia si Germania. In acest context, trebuie precizat ca, desi fiecare stat are propria sa strategie energetica, estimarile de ansamblu pentru Europa indica o contributie majora a energeticii nucleare in continuare. In anul 2000, circa 35% din energia electrica produsa in Comunitatea Europeana a fost de origine nucleara. De asemenea, ca strategie pe termen mediu si lung, a fost precizata sprijinirea energeticii in continuare pe multiple procedee, inclusiv pe solutia CNE.

    Cele mai importante avantaje pe care energia nucleara le ofera Romaniei

    Furnizarea energiei electrice de origine nucleara se poate realiza:
    - pe baza combustibilului nuclear fabricat in Romania;
    - pe baza apei grele fabricate in Romania;
    - la un pret de cost pe 1 MWh mai mic decat in cazul centralelor pe carbune sau petrol;
    - in orice perioada a anului, practic independent de surprizele oferite de natura.
    Energia electrica de origine nucleara este produsa practic in absenta totala a emisiilor de gaze cu efect de sera, contributia la pastrarea unui mediu curat fiind o cerinta majora a societatii moderne. Prin caracteristicile sale, energia nucleara ofera premizele cele mai favorabile pentru o dezvoltare durabila pe termen mediu si lung, in special prin cresterea sigurantei in furnizarea de energie electrica, prin independenta practic totala fata de capriciile vremii si prin stabilitatea costului de generare.
    Pretul combustibilului nuclear pe piata mondiala este constant de peste doua decenii si se apreciaza ca va ramane constant inca multi ani, probabil peste 20. Mai mult, in cazul unei cresteri ipotetice a costului combustibilului nuclear, efectul asupra pretului unui MWh de energie electrica generata este mic chiar si atunci cand pretul combustibilului nuclear creste cu 50% . Aceasta independenta aproape totala contrasteaza puternic cu situatia corespunzatoare termocentralelor pe gaz, petrol sau carbune, asa cum se observa in figura de mai jos, bazata pe un studiu efectuat de specialisti din Comunitatea Europeana in anul 2000:

    Figura 2.1.
    Evolutia costului energiei electrice in functie de evolutia costului combustibilului utilizat

    Figura 1, reprezentand evolutia costului energiei electrice in functie de evolutia costului combustibilului utilizat, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 851 din 26 noiembrie 2002, la pagina 14.

    2.2. CONDITII
    Faptul ca Romania a fost singura tara din CAER care a optat pentru un reactor nuclear energetic de tip CANDU a condus la o apreciere internationala favorabila a nivelului de securitate nucleara de la centrala. Simultan, Comunitatea Europeana exercita presiuni deosebite pentru inchiderea prematura a centralelor de tip VVER-440 si RBMK din Bulgaria, Ucraina, Lituania, Armenia etc.
    Se observa ca Romania a facut o alegere corespunzatoare privind tipul de reactor nuclear energetic, comparativ cu tarile din fostul lagar socialist.
    Situatia mondiala arata insa ca succesul efortului in domeniul energeticii nucleare intr-o tara data depinde esential si de alte conditii.
    Chiar negocierile initiale pot esua sau pot conduce la contracte necorespunzatoare, cu efecte negative importante: dobanzi dificil de suportat, cheltuieli suplimentare, dezechilibru intre necesarul real de forta de munca straina, respectiv locala, preferinta exagerata pentru echipamente locale sau, dimpotriva, pentru produse "de firma" etc.
    Nici macar dupa realizarea corespunzatoare a punerii in functiune, nimeni si nimic nu garanteaza succesul pe 30, pe 40 sau pe mai multi ani. Este absolut necesar sa fie intelese de la bun inceput conditiile mai importante care permit dezvoltarea energeticii nucleare si care determina decisiv performanta economica si de securitate nucleara.
    Pentru valorificarea corespunzatoare a imensului potential al energeticii nucleare in Romania, satisfacerea corespunzatoare a acestor conditii este absolut necesara.

    In energetica nucleara sunt necesare investitii mari pentru fiecare unitate nucleara construita si pusa in functiune.

    Energetica nucleara necesita investitii mari pentru fiecare unitate nucleara si perioade lungi de timp de la inceperea lucrarilor de constructie si pana la furnizarea de energie electrica in regim comercial, de regula 6 - 7 ani, in viitor probabil sub 5 ani.
    Pentru a recupera banii investiti intr-un timp rezonabil, energia electrica furnizata de unitatea respectiva trebuie produsa si vanduta practic la un nivel de 100% capacitate disponibila, pentru o perioada de cel putin 10 - 15 ani.
    Tinand cont de exigentele societatii moderne, viitoarele contracte de furnizare de energie electrica ale unei unitati nucleare vor depinde in mod decisiv de cererea pietei si de pretul de vanzare pentru un MWh generat.
    In consecinta, avantajele energeticii nucleare pot fi efectiv valorificate numai daca exista un investitor care isi asuma un risc financiar de anumite dimensiuni, de la caz la caz.
    In situatia de astazi a Romaniei, guvernul este singura forta care poate debloca situatia, prin cautarea de solutii de finantare in mod deschis, acceptand spre analiza ofertele disponibile si negociind corespunzator detaliile solutiilor selectate.

    Nivelul de securitate nucleara trebuie ridicat in mod continuu, in acord cu evolutia standardelor internationale.

    Nivelul de securitate nucleara trebuie ridicat in mod continuu, in acord cu evolutia standardelor internationale, in caz contrar, autorizatia de functionare la putere nominala a unitatii nucleare se poate pierde, cu consecinte negative asupra pretului de generare de energie electrica.
    Mai grav, comunitatea internationala poate face presiuni deosebite pentru inchiderea prematura a unitatii respective; intr-o astfel de situatie, bilantul economic global se poate dovedi negativ.
    Suportul tehnic local este esential, iar asigurarea performantelor acestui suport reprezinta o problema in sine, care trebuie rezolvata cu ajutorul unor colective de specialisti de inalta calificare, dimensionate, dotate si finantate corespunzator.

    Managementul global al centralei nucleare poate influenta semnificativ nivelul cheltuielilor totale, cu reduceri sau cresteri importante ale pretului de cost al electricitatii furnizate.

    In lume exista centrale nucleare practic identice ca proiect si care au performante economice mult deosebite intre ele. De exemplu, reactorii VVER din fostele tari socialiste acopera un domeniu vast de succese si de esecuri.
    Pentru asigurarea unui management corespunzator, proprietarul centralei trebuie sa aplice perseverent solutia moderna de evaluare independenta a starii si a performantelor centralei, sa analizeze atent concluziile si recomandarile raportate si apoi sa actioneze prompt si fara compromisuri.

    Asigurarea unor contacte si colaborari internationale

    Desi asigurarea unor contacte si colaborari internationale presupune diferite categorii de cheltuieli, uneori greu de evaluat individual, succesul economic al energeticii nucleare nu poate fi nici macar imaginat fara o conectare corespunzatoare la nivel mondial.

    Asigurarea resurselor umane

    Problema resurselor umane trebuie rezolvata corespunzator, chiar daca sunt necesare cheltuieli suplimentare pentru salarizare, pentru calificare (permanenta), pentru pastrarea unor rezerve de personal, pentru specializare in strainatate, pentru mentinerea unor contacte internationale etc.
    Fenomenul plecarii de specialisti de valoare in strainatate sau chiar in tara, in afara domeniului energeticii nucleare, trebuie tratat in asa fel incat consecintele sa devina suportabile sau chiar neglijabile.
    In caz contrar, desi Romania are un potential uman ridicat, va fi greu de asigurat transmiterea de cunostinte tehnice specifice unui post dat si consecintele negative asupra starii centralei nu vor putea fi evitate.
    Tot la nivelul resurselor umane, o conditie de baza pentru succesul energeticii nucleare este asigurarea dublei conectivitati a specialistilor din domeniile de suport tehnic:
    - Pe de o parte, acestia trebuie sa stie permanent ce probleme au fost (sau sunt) la reactorii CNE din tara, cum au fost rezolvate, cu cine, cu ce succes (sau cum se spera o rezolvare).
    - Pe de alta parte, nivelul de informare si de specializare din cadrul entitatilor de suport tehnic nu trebuie limitat strict la sfera asociata exploatarii unui tip dat de reactor. Dimpotriva, orizontul specialistului de suport tehnic trebuie sa fie suficient de larg pentru a putea identifica problemele si solutiile altora, progresul in diferite subdomenii sau discipline de interes etc. Acest obiectiv nu se poate atinge fara institute puternice si dotate corespunzator, fara mijloace moderne de informare prompta, fara cooperare internationala, fara cheltuieli relativ importante pentru dotare, specializari, participari la conferinte, stagii de lucru.

    3. PLANUL NUCLEAR NATIONAL SI PLANURILE NUCLEARE ANUALE

    In Romania, Planul Nuclear National (PNN) si Planurile Nucleare Anuale (PNA) se constituie ca instrumente guvernamentale specifice, prin intermediul carora se definesc, se promoveaza si se urmaresc obiectivele si interesele nationale in domeniul nuclear, in stransa corelare si in mod interactiv cu strategia de dezvoltare a Romaniei in general si in sectorul energetic in special.
    Ca document, Planul Nuclear National, cuprinde:
    - Prezentarea domeniului nuclear aplicat, in lume si in Romania, inclusiv a tendintelor de evolutie, cu rol de fundament pentru obiectivele si strategiile PNN;
    - Prezentarea OBIECTIVELOR NATIONALE pe termen lung si mediu, si a STRATEGIILOR de realizare;
    - Prezentarea cadrului functional de aplicare, urmarire si actualizare a PNN;
    - Prezentarea actiunilor pe termen relativ scurt, care trebuie efectuate pe baza Planurilor Nucleare Anuale.

    PNN si PNA sunt supuse dezbaterii si aprobarii comunitatii de specialisti din domeniul nuclear, precum si atentiei publicului.
    Punerea in aplicare a PNN si renuntarea la acest instrument specific se fac prin Hotarare de Guvern.
    PNN este administrat de catre Agentia Nationala de Energie Atomica (ANEA) din cadrul MEC.
    Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, CNCAN, va continua sa aiba o independenta deplina.

    3.1. ADAPTAREA PLANULUI NUCLEAR NATIONAL
    Adaptarea PNN este o actiune corectiva anuala prin care se modifica documentul numit PNN, fara vreo schimbare in textul asociat obiectivelor nationale si strategiilor de realizare si se face pe baza unui cadru procedural si se aproba de catre ANEA.

    3.2. ACTUALIZAREA PLANULUI NUCLEAR NATIONAL
    Actualizarea PNN este o actiune corectiva, prin care se modifica textul asociat obiectivelor nationale si strategiilor de realizare, se face pe baza unui cadru procedural, si se aproba la nivel guvernamental.
    Planul nuclear anual specifica ansamblul actiunilor prevazute pentru anul respectiv, in acord cu PNN in vigoare.
    Elaborarea PNA pe baza PNN se face pe baza unui cadru procedural si se aproba de catre ANEA. Acest cadru procedural trebuie sa asigure in mod corespunzator aplicarea vointei guvernului, fara a afecta autonomia unor entitati cu activitati nucleare.
    Planul anual poate fi modificat in cursul anului numai cu aprobarea ANEA.

    4. OBIECTIVELE PNN SI STRATEGIILE ASOCIATE

    Obiectivele PNN sunt grupate in trei categorii distincte:
    - Obiectivul fundamental (OF), care cresterea ponderii contributiei energiei electrice de origine nucleara in productia totala de energie electrica, obiectiv esential in asigurarea unei dezvoltari durabile a Romaniei.
    - Obiectivele derivate (OD), care au menirea de a favoriza cresterea competitivitatii domeniului nuclear in concordanta cu cerintele internationale.
    - Obiectivele "europene" (OE), asociate satisfacerii exigentelor societatii moderne, care trebuie sa asigure valorificarea optima a contributiilor domeniului nuclear in cadrul efortului de dezvoltare durabila a societatii romanesti.

    Indeplinirea acestor obiective se realizeaza pe baza unor strategii asociate. Strategiile genereaza actiuni concrete, specificate in Planurile Nationale Anuale.
    Evolutia in timp a cerintelor privind dezvoltarea durabila a societatii romanesti implica o evolutie a obiectivelor si a strategiilor asociate.
    Prin procedeele de adaptare a PNN, pastrand obiectivele, respectiv de actualizare a PNN, modificand obiectivele, se asigura cadrul de evolutie a PNN in functie de necesitatile identificate de-a lungul timpului. Se pot introduce strategii noi pentru obiectivele existente, respectiv obiective noi, specifice, cu strategiile asociate.

    5. OBIECTIVUL FUNDAMENTAL AL PNN

    Cresterea ponderii energiei electrice de origine nucleara in productia totala de energie electrica a Romaniei va fi de (20 - 40) % si se va realiza cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile a societatii, in conditii competitive de pret de cost si cu asigurarea securitatii nucleare la nivelul standardelor internationale

    Strategii asociate:
    - Estimarea necesarului de energie electrica si a competitivitatii diferitelor optiuni posibile de generare
    Estimarea necesarului de energie electrica si a competitivitatii diferitelor optiuni posibile de generare se va realiza pe baza unor analize specializate, ale caror concluzii sunt raportate periodic, in mod procedural, Consiliului National pentru Energie Nucleara (CNEN), analize initiate de Ministerul Industriei si Resurselor.

    - Decizia in cazul unei competitivitati relativ apropiate a solutiilor energetice bazate pe termocentrale, respectiv pe CNE
    In cazul in care situatia de superioritate comerciala clara a solutiei nucleare se defineste ca situatia in care pretul de cost actualizat pentru 1 MWh generat de CNE este cu peste 25% mai mic decat pretul corespunzator unui MWh produs in termocentrale pe gaze naturale, petrol sau carbune.
    Analog, daca pretul de cost actualizat pentru 1 MWh generat de termocentrale este cu peste 25% mai mic decat pretul corespunzator unui MWh produs in CNE, situatia se va defini ca inferioritate clara a solutiei nucleare.
    Atunci cand pretul de cost minim este mai mare decat 75% din pretul de cost maxim, competitivitatea va fi definita ca apropiata.
    Statul roman va sprijini solutia centralelor nucleare in cazul in care solutia nu este in situatia de inferioritate clara, conform estimarilor. De asemenea, construirea de unitati noi de CNE cu sprijinul statului roman se va face exclusiv in conditii de estimare favorabila a capacitatii de recuperare a costurilor in termen rezonabil, pe baza vanzarii de energie electrica.
    Daca exista eventual companii care nu apartin statului roman si care doresc sa investeasca in Romania in domeniul CNE, situatia se va analiza si negocia de la caz la caz conform prevederilor legale.
    In conditiile postulate de competitivitate apropiata si de mentinere a obiectivului fundamental, statul roman va sprijini dezvoltarea energeticii nucleare cel putin pana la incadrarea in intervalul de (20 - 40)% din productia totala de energie electrica, fara a permite insa depasirea limitei de 40% .

    - Decizia in cazul eventualei superioritati, respectiv inferioritati sistematice si clare a solutiei centralelor nucleare
    In momentul de fata, superioritatea procedeului nuclear in privinta pretului de cost este clara in Romania. In consecinta, statul roman va continua investitiile in unitati nucleare altele decat Unitatea 2, CNE Cernavoda in functie de posibilitatile concrete de atragere de fonduri. De asemenea, atunci cand este cazul, va finanta direct o cota parte din investitie. Daca situatia actuala privind competitivitatea nu se schimba radical se vor construi un numar de unitati de CNE, astfel incat sa se realizeze cel putin limita inferioara de 20% din productia totala de energie electrica si sa fie indeplinita una dintre cerintele OF.
    Totusi, in eventualitatea putin probabila in care solutia nucleara va deveni clar inferioara, se va decide fie modificarea obiectivului fundamental, fie sprijinirea dezvoltarii energeticii nucleare in conditiile presupuse de necompetitivitate, pe baza unor argumente legate de dezvoltarea durabila a tarii, de siguranta furnizarii de energie electrica etc.
    Analog, daca superioritatea energeticii nucleare este clara multi ani la rand, fie se va modifica obiectivul fundamental, fie se va sustine o alta solutie, clasica sau noua, chiar necompetitiva, asa incat sa fie respectata limita superioara de 40% pentru contributia energiei electrice de origine nucleara.

    6. OBIECTIVELE DERIVATE (OD)

    Asigurarea si cresterea continua a nivelului de securitate nucleara in acord cu evolutia cerintelor standardelor internationale

    Strategii asociate:
    1. Armonizarea normelor si reglementarilor nationale privind controlul activitatilor nucleare atat cu normele promovate de comunitatea internationala, cat si cu recomandarile AIEA Viena.
    2. Examinarea evolutiilor din domeniul securitatii nucleare in cadrul Uniunii Europene, in vederea reactualizarii legislatiei interne, in conformitate cu dezvoltarea normelor si reglementarilor Statelor Membre si cu recomandarile UE in acest domeniu.
    3. Promovarea actiunilor de crestere a nivelului de cultura privind securitatea nucleara.
    4. Promovarea masurilor specifice de consolidare si dezvoltare continua a nivelului de competenta nationala in domeniul securitatii nucleare.
    5. Acordarea unei atentii deosebite efectuarii periodice de analize complexe de accident, deterministe si probabiliste.
    6. Continuarea activitatilor de pregatire profesionala si atestare periodica a personalului implicat in domeniul nuclear in vederea reducerii riscului de aparitie a unui eveniment nuclear anormal.
    7. Identificarea si aplicarea masurilor specifice pentru reducerea stresului, inclusiv prin asigurarea unei salarizari corespunzatoare in vederea evitarii/reducerii erorilor umane.
    8. Dezvoltarea de metodologii de monitorizare a efectelor degradarii in timp a materialelor si echipamentelor utilizate in instalatiile nucleare in vederea elaborarii si implementarii unor programe de mentenanta eficiente si a prelungirii duratei de viata a acestor instalatii.

    Asigurarea unui nivel radiologic, in concordanta cu normele nationale atat pentru personalul implicat in domeniul nuclear, cat si pentru public. Reducerea impactului asupra mediului.

    Strategii asociate:
    1. Intarirea actiunilor cu privire la securitatea instalatiilor nucleare, in vederea reducerii riscului radiologic atat pentru personalul implicat in domeniul nuclear, cat si pentru public.
    2. Continuarea monitorizarii radioactivitatii mediului in zonele cu activitati nucleare si la nivelul intregii tari prin:
    - acoperirea permanenta cu sisteme automate de detectie a radiatiilor;
    - implementarea unor programe de monitorizare a radioactivitatii mediului;
    - raportarea rezultatelor;
    - raportarea prompta a evenimentelor deosebite;
    - efectuarea periodica de analize si de masuratori specifice independente.
    3. Pregatirea planurilor de management al accidentelor nucleare postulate si verificarii nivelului de performanta prin analize comparative, exercitii practice si interpretari ale rezultatelor constatate. Va continua solicitarea sprijinului Agentiei Internationale de Energie Atomica de la Viena, in special pentru accidentele postulate la CNE Cernavoda.
    4. Monitorizarea si raportarea continua a prezentei de substante radioactive in aer, apa, sol, plante, animale, alimente.
    5. Monitorizarea medicala a personalului expus profesional la radiatii ionizante si pregatirea raspunsului medical pentru personal si populatie in caz de urgenta radiologica sau accident nuclear.
    6. Monitorizarea starii de sanatate a populatiei in zonele de influenta a activitatilor nucleare.

    Managementul deseurilor radioactive si a combustibilului ars in conformitate cu cerintele internationale

    Strategii asociate:
    1. Implementarea prevederilor legislatiei nationale in vigoare privind managementul deseurilor radioactive si combustibilului ars pana la depozitarea finala.
    2. Depozitarea deseurilor cu radioactivitate redusa, respectiv intermediara, rezultate din operarea si decomisionarea reactorilor CANDU.
    3. Selectarea amplasamentului depozitului final de combustibil ars.
    4. Participarea la programele internationale axate pe selectarea amplasamentelor depozitelor si evaluarilor de securitate.
    5. Identificarea si aplicarea solutiilor optime de trecere la cicluri de combustibil avansate, care permit descarcarea unei mase anuale mai mici de combustibil ars, pentru aceeasi cantitate de energie electrica furnizata.

    Valorificarea avantajelor utilizarii reactorilor avansati

    Strategii asociate:
    1. Identificarea si evaluarea permanenta a tendintelor si performantelor in domeniul reactorilor avansati, in vederea selectarii de candidati pentru o posibila utilizare in Romania.
    2. Identificarea si evaluarea posibilitatilor practice, avantajelor si eventualelor probleme tehnico-economice legate de construirea de unitati CANDU avansate la CNE Cernavoda.
    3. Estimarea avantajelor, dezavantajelor si riscurilor legate de construirea in Romania de reactori nucleari energetici avansati de alt tip decat CANDU.

    Valorificarea avantajelor utilizarii ciclurilor avansate de combustibil

    Strategii asociate:
    1. Definirea si evaluarea solutiilor bazate pe utilizarea fasciculului de combustibil cu 37 de bare, ciclul SEU (uraniu usor imbogatit); avantaje si limite; scenarii posibile de aplicare in timp relativ scurt in Romania.
    2. Definirea si evaluarea solutiilor bazate pe utilizarea unui fascicul de combustibil cu mai mult de 37 de bare, ciclul SEU; scenarii posibile de aplicare in Romania; desfasurarea optima in timp a utilizarii celor doua tipuri de fascicul de combustibil.
    3. Identificarea si rezolvarea problemelor tehnologice legate de utilizarea ciclului RU (uraniu recuperat sau reciclat), in loc de SEU, sau direct in loc de uraniu natural.
    4. Identificarea si rezolvarea problemelor legate de perioada de tranzitie de la ciclul cu uraniu natural la unul dintre ciclurile cu uraniu imbogatit, SEU sau RU.

    Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare in domeniul nuclear

    Strategii asociate:
    1. Dezvoltarea programelor de cercetare-dezvoltare-inovare, armonizate cu:
    - cerintele Uniunii Europene privind cercetarea ca principal atribut al societatii bazate pe cunoastere;
    - cerintele Natiunilor Unite si ale Uniunii Europene privind dezvoltarea durabila in sectorul energetic;
    - obiectivele Uniunii Europene privind crearea si consolidarea Retelei de Cercetare Europene (European Research Area - ERA);
    - angajamentele asumate de Romania prin documentele de pozitie fata de acquisul comunitar;
    - strategia nationala pentru dezvoltare durabila.
    2. Sustinerea cu prioritate a activitatilor de cercetare-dezvoltare-inovare ca activitati suport pentru Programul Nuclear National si in domeniile nucleare de interes major pentru Romania stabilite prin Programul Cadru National de asistenta tehnica cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica-Viena.
    3. Sustinerea cu prioritate a activitatilor de cercetare-dezvoltare suport pentru implementarea PNN si anume:
    - Realizarea de modernizari si optimizari ale proiectului standard CANDU 600;
    - Dezvoltarea tehnologiilor pentru imbunatatirea controlului tritiului la CNE;
    - Optimizarea implementarii metodelor si tehnicilor pentru perfectionarea exploatarii si mentenantei CNE in conditii de securitate nucleara;
    - Dezvoltarea programelor de cercetare aferente ciclului de combustibil nuclear si managementul combustibilului iradiat si al deseurilor radioactive pana la depozitarea finala;
    - Dezvoltarea tehnologiilor de fabricatie, concentrare si detritiere a apei grele;
    - Imbunatatirea securitatii si managementului accidentelor severe la reactorii nucleari;
    - Acordarea unei atentii deosebite fizicii reactorilor si utilizarea acestora pentru aplicatii.
    4. Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare-inovare si dezvoltare a bazei tehnico-materiale existente in domeniul aplicatiilor tehnicilor si tehnologiilor nucleare in medicina, industrie, controlul calitatii vietii, protectiei mediului prin:
    - intensificarea utilizarii radioizotopilor, compusilor marcati si radiofarmaceuticelor in industrie, agricultura, medicina, cercetare si pentru alte aplicatii;
    - determinarea si aplicarea metodelor de reducere a activitatii izotopilor de viata lunga, metodelor de determinare a actinidelor in mediu, transferului si impactului deseurilor radioactive asupra mediului, modelelor privind migrarea radionuclizilor in mediu;
    - dezvoltarea chimiei si biologiei radiofarmaceuticelor;
    - asigurarea si controlul radiofarmaceuticelor, cu accent pe activitati de cercetare privind:
        - punerea la punct si aplicarea unor proceduri privind asigurarea si controlul de calitate al instalatiilor in fazele de proiectare, alegere, primire, instalare si utilizare;
        - proceduri privind asigurarea si controlul de calitate al radiofarmaceuticelor (puritate radiochimica, activitate specifica, ph, isotonic, granulometrie, sterilitate, apirogenitate etc.);
        - studii de cinetica a radionuclizilor incorporati in organismul uman si de calcul al dozelor eliberate per organ si pe intregul corp;
        - evaluarea riscului pentru individ si populatie a utilizarii radiofarmaceuticelor;
        - elaborarea de legislatie, norme, proceduri de lucru specifice.
    - dezvoltarea fizicii si chimiei radiatiilor nucleare;
    - implementarea si optimizarea metodelor si tehnologiilor de iradiere cu radiatii gama;
    - optimizarea metodelor si tehnologiilor de iradiere cu fascicule de electroni accelerati si radiatii de franare;
    - optimizarea metodelor si tehnicilor bazate pe utilizarea acceleratorilor si fasciculelor de particule;
    - dezvoltarea metodelor de medicina nucleara, radioterapie, si diagnostic cu radiatii X;
    - dezvoltarea metodelor si tehnicilor bazate pe fizica plasmei si interactia radiatiilor secundare din plasma;
    - optimizarea procedurilor radiologice de diagnostic si tratament medical (in general), cu accent pe activitati de cercetare privind:
        - evaluarea nivelului expunerii medicale la radiatii a populatiei, prin masurari directe pe pacienti si prin evaluari dozimetrice, si estimarea riscurilor potentiale pentru sanatate determinate de aceasta utilizare;
        - optimizarea aparaturii si a procedurilor pentru obiectivul prezentat mai sus;
        - gasirea unor metode de diagnostic si tratament alternative neiradiante;
        - asigurarea si controlul calitatii procedurilor si instalatiilor;
        - aspecte legislative, de instruire, norme etc.
    - cresterea dozelor eliberate pacientilor in tele/radioterapie cu accent pe activitati de cercetare privind:
        - studii de imbunatatire a sistemului de plan de tratament;
        - aspecte dozimetrice privind evaluarea dozei in volumul tinta si in tesuturile adiacente sau la nivelul organelor radiosensibile;
        - optimizarea aparaturii de iradiere de simulare si de fixare a pacientului;
        - proceduri de intercomparare a dozelor;
        - controlul dozelor eliberate pacientului.
    - acordarea unei atentii deosebite radioprotectiei in aplicatiile medicale, cu accent pe activitatea de cercetare privind:
        - Evaluarea dozelor primite de populatie in diverse aplicatii medicale si elaborarea de metodologii pentru reducerea expunerilor initiale;
        - Punerea la punct a unor teste biologice pentru evaluarea efectelor determinate de expunerea populatiei la doze mici de radiatii;
        - Implementarea directivei Uniunii Europene nr. 97/43 privind protectia pacientului in cazul expunerii medicale la radiatii ionizante.
    5. Continuarea si intensificarea colaborarii internationale in domeniul activitatii de cercetare-dezvoltare si inginerie tehnologica privind:
    - Transferul tehnologic si asistenta tehnica pentru obiective energetice si de cercetare:
        - Continuarea si dezvoltarea transferului tehnologic in problemele vizand optimizarea proiectului CANDU 600, bazat pe experienta in exploatare si conceptele avansate de combustibil si managementul acestuia;
        - Transferul tehnologic va completa elementele rezultate din programele nationale de cercetare-dezvoltare-inovare;
        - ANEA va coordona activitatile de transfer tehnologic si de valorificare pe plan intern si extern a rezultatelor activitatilor de cercetare pe baza utilizarii adecvate a cadrului legal si organizatoric creat la nivel national in domeniul transferului tehnologic si inovarii;
        - Pentru obiectivele de cercetare din domeniul nuclear, transferul tehnologic se va realiza in principal prin programe/proiecte de cooperare si asistenta tehnica cu organizatii internationale.
    - Programe de cercetare si asistenta tehnica cu organizatiile internationale, structurile de cercetare din cadrul UE:
        - Se vor intensifica si se vor sustine activitatile de cooperare si asistenta tehnica cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica-Viena (AIEA-Viena), Institutul Unificat pentru Cercetari Nucleare Dubna (IUCN-Dubna), EURATOM, CERN, OECD etc.;
        - Integrarea sustinuta a activitatilor de cercetare viitoare in proiectele internationale de cercetare-dezvoltare ale U.E.;
        - Integrarea comunitatii stiintifice romanesti in Reteaua Europeana de Cercetare (European Research Area - ERA).
     - Programe de colaborare bilaterala si intersectoriale:
        - dezvoltarea unor parteneriate cu tari care detin centrale de tip CANDU (Argentina, Coreea);
        - dezvoltarea schimbului de informatii tehnice si cooperare cu SUA, Canada, China, Slovenia, Franta, Italia etc.

    Asigurarea resurselor umane in domeniul nuclear.

    Strategii asociate:
    1. Managementul resurselor umane. Se vor lua in considerare prevederile legilor privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica si statutul personalului de cercetare-dezvoltare in activitatile din domeniul nuclear relative la:
    - invatamant;
    - specializarea personalului in domeniul stiintelor si tehnologiilor nucleare;
    - pregatirea, perfectionarea si autorizarea personalului de operare a CNE;
    - calificarea si atestarea personalului de specialitate;
    - pregatirea si specializarea personalului in domeniile de interfata;
    - informarea tehnica de specialitate.
    2. Sustinerea unor facultati cu traditie, specializate pe domeniul nuclear, cum ar fi Facultatea de Fizica de la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Energetica - Centrale Nucleare, de la UPB, simultan cu sprijinirea dezvoltarii celor doua facultati de la Pitesti si respectiv Constanta, pentru valorificarea bazelor materiale existente si a potentialului specialistilor de la ICN Pitesti, respectiv CNE Cernavoda. Sustinerea trebuie sa se faca atat la nivelul bazei materiale si al cadrelor didactice permanente sau asociate, cat si prin numarul locurilor si prin numarul burselor acordate studentilor de valoare.
    3. Promovarea si sustinerea nivelului stiintific ridicat al posibilitatilor de instruire regionala si internationala in domeniul nuclear a Institutului de Cercetari Nucleare de la Pitesti, IFIN-HH, Centrului de Pregatire a personalului din cadrul CNE Cernavoda, care pot gazdui evenimente stiintifice dedicate instruirii specialistilor in domeniu; strategia promovarii si sustinerii integrarii ICN Pitesti in reteaua internationala a centrelor de cercetari nucleare.
    4. Asigurarea accesului rapid la informatia stiintifica si tehnica al specialistilor in domeniu. Strategia presupune cel putin asigurarea accesului rapid si permanent la reteaua Internet, pentru toti specialistii din domeniul nuclear, reimprospatarea fondului de carti si reviste de specialitate in bibliotecile din tara si legarea acestora intr-un sistem informatic corespunzator. Trebuie sa permita accesul tuturor specialistilor in domeniu la baza de date referitoare la exploatarea CNE si a reactorului TRIGA, conform unei proceduri de diseminare, astfel incat sa se realizeze cresterea capacitatii resurselor umane disponibile.
    5. Intensificarea colaborarii internationale in vederea schimbului de informatie stiintifica si tehnica specifica, indisponibila pe cai normale si in absenta unor acorduri scrise; strategia intensificarii mobilitatii efectuarii de stagii de lucru in strainatate, pentru desfasurarea de activitati in comun, in special subdomeniile cu putini specialisti in tara si in cele acoperite slab de documentatia disponibila.
    6. Evolutia necesarului de resurse umane pentru CNE si asigurarea suportului tehnic, domenii care cer specialisti de inalta calificare. Acordarea de stimulente materiale si de alta natura (recunoasterea oficiala si diferentiata a meritelor individuale ale specialistilor) pentru evitarea "migrarii" acestora catre alte tari si catre alte domenii de activitate din Romania.
    7. Identificarea si aplicarea de solutii practice pentru evitarea emigrarii specialistilor din domeniu.

    Analizarea periodica a solutiilor de reactori nucleari energetici oferite de piata mondiala, in vederea selectarii de proiecte candidate pentru implementarea de noi unitati de CNE in Romania

    Strategie asociata:
    - Deschiderea competitiei si pentru alte tipuri de CNE decat CANDU.

    Deschiderea spre competitie a serviciilor pentru consulting, construirea, punerea in functiune, operarea si dezafectarea instalatiilor nucleare, precum si a serviciilor legate de managementul deseurilor radioactive.

    Strategii asociate:
    1. Identificarea permanenta a categoriilor de servicii care pot fi scoase la competitie in conditiile pietei existente si se va trece efectiv la aplicarea acestui procedeu.
    2. Favorizarea aparitiei de oferte corespunzatoare pentru acele servicii care, pentru moment, costa foarte mult din cauza monopolului.
    3. Acordarea de avantaje diferentiate si rezonabile de punctaj companiilor straine care propun servicii efectuate partial sau total de societati sau de persoane fizice din Romania.

    Asigurarea unui management corespunzator pentru toate unitatile proprietate de stat din domeniul nuclear.

    Strategii asociate:
    1. Aplicarea in mod consistent a principiilor moderne de management al vietii CNE, (NPP Plant Life Management).
    2. Evaluari anuale a rezultatelor obtinute privind managementul, pe baza indicatorilor economici si al bilantului de probleme si solutii; se va aplica procedeul de auditare, conform practicilor internationale; se va apela la procedee moderne de intercomparatie cu alte unitati similare din lume pentru estimari specifice ale rezultatelor

    Promovarea unor principii de etica in relatiile dintre entitatile din domeniul nuclear romanesc.

    Strategii asociate:
    1. Adoptarea in cadrul PNN si revizuirea periodica a unui document dedicat definirii si aplicarii principiilor de etica in relatiile dintre entitatile care activeaza in domeniul nuclear romanesc.
    2. Incheierea unor acorduri bilaterale intre entitatile cu activitati nucleare, care sa stipuleze mai exact care informatie este de interes, in ce forma este ea cuantificata si pastrata, unde, cum si cand circula, pentru cine este disponibila.
    3. Dialogarea intr-un cadru procedural a eventualelor nemultumiri care apar intre entitatile din domeniul nuclear national si care sunt apreciate ca fiind demne de analizat si din punctul de vedere al eticii.

    Promovarea si sustinerea participarii nationale la activitatile privind PNN, obiective de infrastructura conexe PNN

    Strategii asociate:
    1. Reluarea si finalizarea activitatilor investitionale la CNE Cernavoda cu participarea industriei de echipamente si materiale specifice, antreprizelor de constructii-montaj, industriei de producere a apei grele, a proiectarii si cercetarii in domeniu si a laboratoarelor de incercari a materialelor si echipamentelor, in vederea calificarii acestora pentru utilizare in CNE.
    2. Reevaluarea capabilitatii tehnice a industriei romanesti de a face fata redemararii si implementarii programului energetic nuclear in vederea calificarii si autorizarii acestora pentru CNE.
    3. Incurajarea si sustinerea tehnica si financiara a participarii majore a industriei autohtone la realizarea componentelor pentru unitatile de la CNE Cernavoda, inca din faza de proiectare, valorificandu-se experienta deja existenta, evitandu-se importul.
    4. Dezvoltarea si utilizarea bazei tehnice materiale existente pentru incercari in vederea calificarii materialelor si echipamentelor specifice CNE.
    5. Actionarea in sensul beneficierii intr-o mai mare masura de experienta tehnologica a companiilor europene prin intensificarea cooperarii cu companii specializate in domeniu, din cadrul Uniunii Europene, in perspectiva exportului de energie.

    7. OBIECTIVELE EUROPENE (OE) ASOCIATE SATISFACERII EXIGENTELOR SOCIETATII MODERNE

    Dezvoltarea exclusiva de aplicatii pasnice ale energiei nucleare pe teritoriul Romaniei.

    Strategie asociata:
    - Efectuarea unui control strict de catre statul roman si de catre AIEA-Viena, in calitate de organism specializat al ONU, a tuturor activitatilor nucleare din Romania.

    - Controlul garantiilor pentru materialele si instalatiile nucleare de pe teritoriul Romaniei.

    Strategie asociata:
    - Efectuarea unui control strict de catre statul roman si de catre AIEA-Viena, in calitate de organism specializat al ONU, a tuturor activitatilor nucleare din Romania.

    - Asigurarea si cresterea continua a nivelului de protectie fizica a materialelor si a instalatiilor nucleare, inclusiv in timpul transportului.

    Strategii asociate:
    - Armonizarea si completarea in mod permanent a prevederilor legale corespunzatoare, in acord cu necesitatile identificate pe plan mondial sau intern.
    - Asigurarea protectiei fizice corespunzatoare tuturor obiectivelor nucleare existente si viitoare, care sa faca fata oricarui atac postulat.
    - Asigurarea permanenta a cresterii continue a performantelor de protectie fizica din domeniul nuclear prin actualizarea conceptelor si metodelor specifice in conformitate cu cerintele AIEA-Viena.
    - Impunerea permanenta de masuri de lichidare a cazurilor de furt/sustragere de materiale nucleare, indiferent daca scopul urmarit este vanzarea, actiunea terorista sau altul.
    - Identificarea si aplicarea in mod permanent a masurilor de lichidare a oricarei forme de trafic ilicit pe teritoriul Romaniei de materiale nucleare sau de interes in domeniul nuclear.
    - Urmarirea permanenta a respectarii riguroase a secretului privind caracteristicile sistemului de protectie fizica.

    - Formarea si informarea corespunzatoare a publicului, pentru intelegerea domeniului nuclear. Asigurarea si cresterea continua a gradului de acceptanta a activitatilor nucleare de catre publicul larg. Relatiile cu mass-media.

    Strategii asociate:
    - Prezentarea in permanenta in presa scrisa, la radio si la televiziune a unor articole sau emisiuni dedicate educarii publicului larg sau unor categorii bine definite, cum ar fi elevi, comunitati locale, lideri de opinie etc.; informatiile vor acoperi sistematic probleme tehnico-stiintifice, aspecte legislative si modalitati concrete de monitorizare si inspectie; vor fi puse la dispozitia publicului pliante, brosuri etc., cu tinta educationala bine definita; se va evalua periodic gradul de progres, in vederea adaptarii efortului de pregatire la necesitatile curente; se vor identifica problemele incorect intelese si intrebarile mai des ridicate de public, in vederea clarificarilor necesare; va fi incurajata initiativa publicului in identificarea independenta a informatiilor care pot ajuta la o evaluare echilibrata si suficient de corecta a informatiilor din presa privind domeniul nuclear.
    - Organizarea de actiuni dedicate educarii publicului: conferinte, simpozioane, intalniri directe, expuneri, conversatii, intrebari si raspunsuri etc.
    - Prezentarea catre public a PNN sub o versiune prescurtata, netehnica si cu accent pe aspectele pozitive si negative ce rezulta din acest program.
    - Crearea de centre de informare specializate, raspandite uniform pe teritoriul tarii care sa ofere societatii civile informatii si consultanta de natura generala privind domeniul.
    - Intensificarea relatiei cu mass-media la nivel national si international in directiile:
        - crearea unor centre interconectate de informare pentru domeniul nuclear la nivel national (ANEA, CNCAN, SNN);
        - crearea unor scoli speciale (cursuri de specializare postuniversitare) pentru cei care vehiculeaza informatii in mass-media: jurnalisti, publicatii, redactori radio-TV, persoane de care depinde politica viitoare a statului (parlamentari, senatori, deputati), persoane abilitate pentru a da informatii de specialitate in domeniu, personal medical etc;
        - realizarea unui buletin informativ, elaborat periodic de ANEA, CNCAN, SNN si realizarea unui site pe Internet cu aceasta destinatie, in coordonarea ANEA, CNCAN, SNN.
    - Prezentarea completa a adevarului in legatura cu orice eveniment normal sau anormal din domeniul nuclear aflat in atentia publicului la un moment dat.
    - Urmarirea prin mijloace specializate a evolutiei nivelului de acceptare a activitatilor nucleare in Romania, precum si cauzele evolutiei, in vederea luarii de masuri adecvate.
    - Actiuni prompte si consistente pentru clarificarea eventualelor informatii sau interpretari neriguroase sau incomplete, care pot cobori semnificativ nivelul de acceptanta, efortul fiind adaptat cazului, in functie de necunoastere sau rea intentie, propaganda mascata pentru alt mod de a produce energie electrica, actiune mai mult sau mai putin profesionista a unor organizatii ecologiste anti-nucleare etc.
    - Identificarea organizatiilor ecologiste pro-nucleare, neutre si anti-nucleare, in vederea favorizarii unui dialog civilizat si la un nivel corespunzator de competenta.
    - Prezentarea sistematica a avantajelor unice ale domeniului nuclear, in special in legatura cu pastrarea unui mediu curat, cu emisii cat mai reduse de gaze cu efect de sera, cu o pastrare cat mai constanta a cantitatii totale de bioxid de carbon din atmosfera etc.
    - Crearea si intretinerea corespunzatoare a unui site pe Internet, dedicat exclusiv domeniului nuclear

    - Ridicarea continua a performantelor de securitate nucleara si protectie biologica, inclusiv in privinta depozitarii deseurilor radioactive.

    Strategii asociate:
    Au fost prezentate la obiectivele derivate corespunzatoare.

    - Dezvoltarea si aplicarea in folosul societatii moderne a tehnicilor si tehnologiilor nucleare cu impact in medicina, industrie, servicii, control al calitatii vietii etc.

    Strategii asociate:
    - Intensificarea implementarii tehnicilor si tehnologiilor nucleare in industrie.
    - Intensificarea implementarii tehnicilor si tehnologiilor nucleare in medicina si sanatate; strategiile de cercetare-dezvoltare in domeniu sunt reprezentate si de:
        - obtinerea de noi radioizotopi pentru radiodiagnostic, cu timp de viata si toxicitate redusa, folosind facilitatile de la ciclotron;
        - implementarea de noi algoritmi de reconstructie a imaginii pentru tehnicile nucleare de investigare a tesuturilor vii;
        - elaborarea de metode alternative de dozare a biomoleculelor cu relevanta in diagnostic in concentratii scazute (radioimunoanaliza);
        - algoritmi de calcul al dozelor pentru radioterapie;
        - noi generatori pentru radioterapia tumorilor maligne;
        - tehnici de analiza si control pentru testarea compatibilitatii si fiabilitatii protezelor medicale si a bio-implanturilor;
        - radiosterilizarea instrumentarului medical specific;
    - Intensificarea implementarii tehnicilor si tehnologiilor in agricultura, zootehnie, alimentatie; activitatile de cercetare vor fi dezvoltate in domeniile:
        - analizelor si tehnicilor de control si mentinere a calitatii solului cu destinatie agricola;
        - (analize elementare, analize de reziduuri agrochimice, mentinerea umiditatii);
        - analizei si controlului calitatii alimentelor (dozari de pesticide, hormoni, produse chimico-farmaceutice), in conformitate cu normele CE;
        - controlului inmultirii insectelor prin sterilizare;
        - sterilizarii produselor alimentare si a ambalajelor folosind facilitatile de iradiere existente.
    - Optimizarea si implementarea permanenta a metodelor de analiza si monitorizare a factorilor de mediu, poluantilor radioactivi si alte aplicatii ale tehnicilor si tehnologiilor nucleare in domeniul radioecologiei.
    - Amplificarea activitatilor specifice asigurarii calitatii cum sunt:
        - metrologia radiatiilor si radionuclizilor;
        - standardizarea.

    - Armonizarea legislatiei din domeniul nuclear.

    Strategii asociate:
    - Armonizarea legislatiei interne la cerintele internationale reiesite din cerintele si recomandarile AIEA Viena, pe de o parte, si din experienta statelor cu energetica nucleara avansata din lume
    - Acordarea permanenta a unei atentii corespunzatoare imbunatatirii legislatiei in acord cu necesitatile identificate pe baza propriei experiente, cat si prin urmarirea evolutiei cerintelor in tarile cu reactori CANDU, in primul rand in Canada.
    - Examinarea evolutiilor din domeniul securitatii nucleare in cadrul Uniunii Europene, in vederea reactualizarii legislatiei interne, in conformitate cu dezvoltarea normelor si reglementarilor Statelor Membre si cu recomandarile UE in acest domeniu.

    - Refacerea mediului in urma incetarii activitatilor unor centrale sau obiective nucleare.

    Strategii asociate:
    - Ecologizarea completa a zonelor dupa dezafectarea centralelor/obiectivelor nucleare; tehnologiile necesare vor fi asimilate sau dezvoltate in tara, de la caz la caz; planurile de cercetare vor include in continuare teme care sa acopere adecvat aceste aspecte.
    - Ecologizarea completa a zonelor afectate in cazul aparitiei unui eveniment radiologic aferent desfasurarii activitatilor nucleare.

    - Asigurarea corespunzatoare a managementului de accident nuclear

    Strategii asociate:
    - Efectuarea de analize de securitate nucleara in directia identificarii:
        - situatiilor care pot conduce la accidente,
        - posibilitatilor de diagnosticare corecta a unui eveniment anormal si celor mai corecte modalitati de interventie in cazul dat.
    - Efectuarea in mod continuu a pregatirii personalului de exploatare pentru diagnosticarea evenimentelor anormale si pentru interventie specifica in caz de accident.
    - Pregatirea in detaliu a exercitiilor de simulare a interventiei in caz de accident nuclear si, periodic, se va cere ajutorul tehnic al AIEA Viena.
    - Asigurarea managementului medical in situatii de accident nuclear.
    - Dezvoltarea tehnicilor de monitorizare a unui potential accident nuclear in concordanta cu cerintele Tratatului de Interzicere Totala a Experientelor Nucleare (CTBT).

    - Identificarea momentului oportun pentru deschiderea CNE din Romania catre privatizare

    Strategii asociate:
    - Investigarea atenta a experientei similare din alte state pentru intelegerea corecta a avantajelor si a problemelor care pot insoti privatizarea CNE, in vederea aprecierii corecte a momentului oportun.
    - Analiza si implementarea modalitatii de construire si operare de centrale nucleare in Romania in regim BOT (Build, Operate and Transfer, respectiv BOOT (Build, Own Operate and Transfer)

    - Separarea politicului de profesional si reducerea sanselor de aparitie a fenomenelor de abuz sau coruptie

    Strategie asociata:
    - Selectarea personalului de conducere, exploatare si control se va face exclusiv pe criterii de valoare profesionala si manageriala, la orice nivel, definindu-se si respectandu-se un cadru procedural.

    - Controlul societatii civile in domeniul nuclear

    Strategii asociate:
    - Controlul societatii civile in vederea identificarii eventualelor abateri de la strategia selectarii personalului de conducere, exploatare si control, precum si pentru verificarea absentei oricaror ingerinte ale politicului in aspecte care tin de securitatea nucleara.
    - Elaborarea si prezentarea unui raport anual de catre societatile aflate in proprietatea statului roman, raport accesibil pe Internet si cu un continut similar rapoartelor prezentate de entitatile similare din tarile cu democratie avansata.

    8. ORIZONTUL DOMENIULUI NUCLEAR

    8.1. Elemente care favorizeaza dezvoltarea energeticii nucleare
    Desi primele centrale nucleare au aparut cu circa 50 de ani in urma, experienta relevanta de operare a fost acumulata in ultimele trei decenii.
    Avantajele principale oferite de procedeul nuclear de producere a energiei electrice au fost confirmate pe deplin:
    - pretul de cost relativ scazut al unui MWh generat;
    - posibilitatea unica de a furniza energie in cantitatile mari cerute in secolul 21, fara o poluare a mediului (fara ploi acide si, practic, fara emisii de gaze cu efect de sera);
    - factori de capacitate deosebit de inalti, sistematic peste 80%;
    - independenta fata de capriciile vremii;
    - remarcabila constanta a pretului de cost al combustibilului utilizat; grad mare de independenta a costului energiei generate fata de o eventuala crestere a pretului combustibilului nuclear etc.
    Privite impreuna, aceste avantaje demonstreaza ca energetica nucleara are caracteristicile cerute pentru dezvoltarea durabila a tarii, cel putin pentru prima jumatate a secolului 21.

    8.2. Elemente care pot intarzia sau chiar pot opri dezvoltarea energeticii nucleare
    Valorificarea potentialului deosebit al energeticii nucleare poate fi impiedicata de aspecte subiective sau obiective.
    Aspectele subiective sunt legate de perceperea unui risc exagerat de poluare a mediului si de periclitare a vietii omului. Aceste pericole pot sa apara fie in urma unui accident nuclear de tip Cernobyl, fie prin tratarea, conditionarea si depozitarea inadecvata a deseurilor radioactive, fie din cauza unor actiuni teroriste. Primele doua probleme sunt practic rezolvate din punct de vedere tehnic. Securitatea instalatiilor nucleare a atins un nivel corespunzator si programele in curs de desfasurare la nivel international continua sa ridice acest nivel si sa impuna standarde noi. Reactorii de tip Cernobyl nu au o anvelopa care sa retina substantele radioactive in cazul unui eventual incident/accident. La fel stau lucrurile si in cazul unor reactori de tipul VVER 440, situatie in care se afla o parte din reactorii de la Kozlodui, amplasati foarte aproape de teritoriul romanesc.
    Pentru a elimina complet pericolul asociat, comunitatea internationala a exercitat presiuni deosebite pentru inchiderea definitiva a tuturor reactorilor nucleari fara anvelopa. Exista un plan de inchidere care, in linii mari, a fost dus la indeplinire pana acum.
    Reactorii CANDU de tipul CNE Cernavoda au anvelope si nu se pune problema scurgerii de substante radioactive in mediul ambiant. In primul rand insa, proiectul CANDU 6 in sine si procedurile de operare fac ca riscul de eliberare de produsi radioactivi in interiorul anvelopei sa fie practic neglijabil.
    Analize extrem de sofisticate indica faptul ca depozitarea deseurilor radioactive nu ridica probleme deosebite de poluare a mediului, nici astazi, nici in viitorul previzibil. S-a demonstrat ca riscurile sunt extrem de reduse, practic neglijabile, chiar si atunci cand, pentru evaluare, se presupun evenimente deosebit de nefavorabile, care au loc intr-un viitor indepartat, cum ar fi intruziunea umana neintentionata intr-un depozit "uitat".
    Problema depozitarii definitive a combustibilului nuclear ars, descarcat din reactorii CNE, nu se va pune in Romania la nivel de executie inainte de anul 2040. In viitorul apropiat, tarile avansate, care au operat centrale nucleare inca inainte de anul 1960, vor trebui sa aplice deja o solutie, sa o argumenteze corespunzator si sa o urmareasca in timp.
    Problema efectelor unor eventuale actiuni teroriste nu se pune in mod special pentru domeniul nuclear. Combinatele chimice de mari dimensiuni ridica probleme mult mai dificile.
    Accesul teroristilor la armele biologice este perceput astazi de specialisti ca fiind cea mai grava amenintare de tip terorist pentru locuitorii planetei, mult mai grava decat eventualul acces la produse radioactive.
    Cantitatile de substante radioactive periculoase, de care s-ar putea eventual servi teroristii, sunt relativ mici. Controlul cantitatilor este deosebit de strict. In Romania, paza este asigurata de Ministerul de Interne.
    In urma evenimentelor de la World Trade Center, din 11 septembrie 2001, se asteapta definirea si convenirea unor noi standarde internationale (in anul 2002). Ca si pana acum, statul roman va adopta aceste standarde imediat ce vor fi convenite si va impune respectarea lor riguroasa pe intreg teritoriul tarii.
    Aspectele obiective care pot frana dezvoltarea fireasca a energeticii nucleare sunt legate in primul rand de:
    - costul ridicat al investitiei initiale;
    - durata mare a perioadei de constructie, montaj si punere in functiune (PIF);
    - dobanzile mari care trebuie platite bancilor pentru imprumutul cerut de constructie, montaj si PIF;
    - riscul de a nu avea suficienti consumatori de energie electrica;
    - riscul de a nu primi in totalitate si la timp banii pentru energia furnizata;
    - riscul unui management necorespunzator.
    Rezolvarea problemelor obiective de mai sus a cerut si cere in continuare eforturi deosebite. Stadiul actual si tendintele sunt prezentate in continuare pe scurt.
    Costul ridicat al investitiei initiale a fost redus semnificativ in lume, in ultimii ani, prin modificari adecvate de proiect. De exemplu, a fost micsorat semnificativ efortul de santier, pe baza modularizarii componentelor si prin fabricarea lor in incinte dimensionate si dotate corespunzator. Dintre proiectele deja autorizate de organismele de reglementare si control mentionam reactorul cu apa usoara AP600 (Westinghouse), care promite o scadere a costului de investitie spre 1000 US$/(MWe instalat) si reactorul cu gaz si grafit (PBR), de 110 MWe.
    Prima unitate de reactor PBR se afla in faza finala de constructie in Africa de Sud. Castigul major in cazul reactorului PBR consta in posibilitatea de a atinge puteri nucleare mari prin constructii succesive, prima unitate de 110 MWe producand deja energie electrica de nivel comercial in perioada in care alte unitati ale aceleiasi centrale solicita costuri de constructie, montaj si PIF. Ca atare, nu se imprumuta si nu se blocheaza 7 ani sume considerabile, de ordinul unui miliard de dolari, cum se intampla in mod curent astazi, practic pentru toate tipurile de reactori nucleari energetici. Nu toti specialistii apreciaza insa caracteristicile de ansamblu ale reactorilor PBR. Viitorul va permite evaluari mai bine fundamentate.
    In momentul de fata, proiectul de reactor CANDU avansat de tipul CANDU NG (Next Generation) este inca nefinalizat, dar se asteapta sa atinga stadiul comercial in anul 2005.
    Tinta principala este asigurarea pentru 40 de ani de operare a unui cost actualizat foarte competitiv pentru 1 MWh generat, sub 30 US$.
    Printre altele, se sconteaza si pe scaderea costului investitiei initiale la 1095 US$/MWe instalat.
    Colaborarea AECL cu Hitachi, un concern japonez cu mare experienta in domeniul energeticii, inclusiv in sectorul nuclear, constituie o premiza deosebit de favorabila.
    La nivel mondial, durata mare a perioadei de constructie, montaj si PIF a fost redusa mult in ultimii ani, prin modificari corespunzatoare de proiect si prin regandirea managementului de investitie initiala. "Trebuie sa procedam ca la constructia de avioane, nu de aeroporturi".
    Se pretinde o scadere importanta a duratei investitiei initiale de la circa 6 - 7 ani la 3 - 5 ani. In Japonia s-a demonstrat practic ca reducerea de la 7 la 5 ani poate fi realizata cu adevarat, chiar la o centrala mare, cu puterea de peste 1000 MWe.
    Proiectul CANDU NG are ca tinta reducerea perioadei initiale la 36 - 48 de luni. Daca in cativa ani se va atinge cu adevarat acest obiectiv, castigul va fi deosebit de important.
    Nu exista o solutie tehnica pentru a reduce dobanzile mari care trebuie platite bancilor pentru imprumutul cerut de constructie, montaj si PIF.
    Efectele negative ale acestor dobanzi asupra competitivitatii procedeului nuclear de generare de energie electrica se pot reduce indirect, prin scaderea simultana a costului si a duratei lucrarilor de constructie, montaj si PIF.
    Oricum, se recomanda ca sa nu se efectueze un imprumut la banca inainte de a estima corespunzator efectele asteptate pe care rambursarea costurilor le va avea asupra viitoarei stari financiare a companiei care exploateaza CNE.
    In SUA se observa o concentrare a centralelor nucleare in proprietatea unui numar relativ mic de firme. Fiind foarte puternice economic si foarte viabile, aceste companii pot convinge mai usor bancile sa ofere imprumuturi cu dobanzi relativ mici. De asemenea, strategia de a reinvesti din mers profitul obtinut de pe urma operarii celorlalte centrale din companie conduce efectiv la reducerea considerabila a sumei de imprumutat.
    In plus, sunt valorificate asa-numitele avantaje de scara mare ("large scale"). Stocurile de piese de schimb si combustibil nuclear pentru 1 MWe instalat sunt mult mai reduse. Necesarul de cheltuieli cu forta de munca inalt calificata pentru 1 MWe instalat sunt semnificativ mai mici.
    Analizele tehnice si economice par sa arate ca reducerea in continuare a numarului de proprietari de centrale nucleare electrice pe piata americana este probabila si benefica. Totusi, se apreciaza ca nu trebuie sa se ajunga la mai putin de 3 proprietari de CNE in SUA.
    Riscul de a nu avea consumatori pentru intreaga capacitate de productie de energie electrica joaca un rol mai important pentru CNE, decat in energetica bazata pe arderea combustibililor fosili.
    Pe de o parte, valoarea de rambursat este mai ridicata pentru 1 MWe instalat. Intarzierea achitarii datoriilor atrage penalitati importante. Lipsa fondurilor poate impiedica aplicarea unui management corespunzator al vietii centralei.
    Pe de alta parte, reactorii CNE trebuie sa functioneze la putere ridicata, apropiata de 100% . Factorii anuali de capacitate atinsi efectiv pana acum la CNE Cernavoda, de exemplu, au depasit intotdeauna nivelul de 80% .
    In cazul in care energia nu se vinde, reducerea de putere nu ajuta. In timp ce la o termocentrala pe gaze cheltuielile zilnice de combustibil sunt mari si la reducerea puterii ele scad simtitor, la o CNE nu se economiseste aproape nimic prin scaderea puterii. In schimb, scad veniturile din vanzarea de energie.
    Evident, in cazul in care energia este consumata dar nu este platita, sau banii nu se returneaza complet si la timp, compania care opereaza CNE are pierderi financiare, cu efecte diverse, potential importante, inclusiv asupra managementului vietii centralei si, ulterior, asupra posibilitatilor practice de a creste securitatea instalatiilor nucleare.
    Riscul unui management necorespunzator a fost ilustrat de-a lungul timpului de erori cu consecinte economice negative. Pot fi citate centralele nucleare din Brazilia si Mexic, de exemplu. Performantele economice au fost modeste, in timp ce proiecte similare au avut succes in alte tari.
    Desi cazul Romaniei anilor 1979 - 1989 este mai special, existand o situatie generala grava in toate domeniile, absenta unui management corespunzator trebuie reamintita cu orice prilej, pentru a evita o eventuala repetare a erorilor. A lipsit complet experienta in activitatile de santier de centrala nucleara, cu probleme specifice de constructie, montaj si PIF; de asemenea, masurile normale de asigurare a resurselor umane au fost inlocuite cu recrutari fortate si calificari cu caracter "general", problema specializarilor ramanand efectiv nerezolvata.
    Exemplul cel mai important pentru Romania este legat de firma Ontario Hydro, Canada, care a operat la un moment dat nu mai putin de 20 de unitati CANDU. Managementul necorespunzator al vietii centralei a fost dublat de tendinte clare de dezvoltare multilaterala, cu beneficii iluzorii. Dintr-un producator de energie electrica, firma a devenit si organizatie de suport tehnic, si proiectant nuclear, si constructor etc. Aflata in pragul falimentului, firma a fost restructurata. Opt reactori au fost inchisi. Compania OPG, Ontario Power Generation, care a preluat sectorul nuclear de la firma Ontario Hydro, a cedat firmei Bruce Power (85% proprietate a puternicei companii British Energy) reactorii Bruce, pe baza unui contract de leasing.

    8.3. Costuri necesare dezvoltarii energeticii nucleare
    In Romania, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavoda a functionat in conditii excelente in cei peste cinci ani de exploatare. PNN prevede o dezvoltare in continuare a energeticii nucleare, intr-un ritm care sa corespunda necesitatilor tarii pe termen scurt, mediu si lung, necesitati estimate cu mijloace profesionale recunoscute pe plan international. Exista premize extrem de favorabile ca avantajele energeticii nucleare sa fie valorificate corespunzator.
    Este firesc ca PNN sa puna in evidenta si costurile mai mult sau mai putin vizibile, dar asteptate in viitor. Din motive usor de inteles, evaluarile de costuri de viitor nu sunt foarte exacte. Ele se bazeaza fie pe experienta romaneasca, atunci cand aceasta este suficienta si relevanta, fie pe utilizarea de procedee de evaluare si de valori numerice admise pe plan international si, deseori, chiar pe adaptarea unor estimari pentru centralele similare canadiene.
    Exista, in primul rand, cheltuieli de rambursare a costurilor initiale. Urmeaza asigurarea in caz de accident si cheltuielile curente pentru operare, incluzand aici costul resurselor de combustibil si apa grea, plata salariilor si a obligatiilor fata de stat, cheltuielile de inspectii, reparatii, intretinere, modernizare etc. Daca nu apare nimic deosebit, toate aceste costuri sunt acoperite fara probleme de veniturile realizate prin vanzarea de energie electrica.
    Tratarea, conditionarea si transportul deseurilor radioactive generate in mod curent nu ridica probleme financiare deosebite. In schimb, stocarea si depozitarea deseurilor solicita costuri initiale ridicate.
    Astfel, avand in vedere estimarile facute la ministerul de resort pentru Depozitul Intermediar de Combustibil Ars (DICA) necesar pentru depozitarea combustibilului ars, descarcat din Unitatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda, pe toata durata de viata a acestora, se poate mentiona ca cheltuielile cu aceasta investitie vor oscila in jurul unui milion de US$ pe an calendaristic si pe unitate CANDU 6. Desi investitia se face in etape care se intind pe o durata de circa trei decenii, cheltuielile anuale nu devin, totusi, foarte uniforme. Pentru inceput este in curs de realizare prima etapa, care se va termina in anul 2004 si care va satisface necesitatile de stocare intermediara a combustibilului ars pana in anul 2008. Se adauga apoi noi module, care costa ceva mai putin si care, in final, permit rezolvarea completa la un pret mediu actualizat de circa un milion de US$ pe an calendaristic si pe unitate CANDU 6.
    Asa cum vom preciza mai jos, daca estimarile Institutului de Cercetari Nucleare, de la Pitesti, legate de avantajele aduse de utilizarea uraniului imbogatit se vor dovedi corecte, acest cost va fi redus considerabil.
    Cheltuielile privind realizarea Depozitului Intermediar de Combustibil Ars, cat si cele privind Depozitul Final de Deseuri Slab si Mediu Active (DFDSMA), care urmeaza sa fie finalizat in circa 10 ani vor fi suportate de generatorul de deseuri radioactive, Societatea Nationala Nuclearelectrica.
    Exista o perioada mai deosebita, care apare, de regula, dupa 15 - 20 de ani de operare a reactorilor CANDU 6. Periodic, au loc opriri planificate, la fiecare 12 - 18 luni, conform unei strategii bine definite. Se cauta de fiecare data ca activitatile din timpul opririi sa fie efectuate cat mai repede, pentru a minimiza pierderile financiare. Daca este cazul, in cursul unei opriri sunt schimbate si cateva din cele 380 de tuburi de presiune. Dupa o perioada de aproape 20 de ani, numarul tuburilor de presiune care trebuie inlocuite cu altele noi in timpul opririlor planificate devine atat de mare, incat este mai rentabila efectuarea unei opriri de mai lunga durata. Aceasta costa, evident, mult. In consecinta, oprirea de lunga durata pentru retubare trebuie sa aiba loc o singura data, sau intr-un caz exceptional, de doua ori, la intervale foarte mari, de ordinul a peste 15 ani. Ultima evaluare disponibila privind costul retubarii la centrala CANDU 6 de la Embalse, Argentina, este de 360 milioane US$.
    Evident, echipa de management trebuie sa trateze cu deosebita atentie atat aspectele tehnice, cat si cele financiare ale actiunii.
    Este interesant de notat ca utilizarea din timp a combustibilului cu uraniu imbogatit, pentru care exista mai multe solutii distincte, poate conduce simultan la doua avantaje majore:
    - reducerea masei de deseuri inalt active pentru 1 MWh generat si
    - prelungirea vietii tuburilor de presiune.
    Nu sunt de asteptat cresteri de cost la nivelul combustibilului necesar pentru a produce 1 MWh de energie electrica. Sunt in discutie si alte avantaje. O demonstratie foarte convingatoare este insa greu de facut. Pentru a dovedi experimental prelungirea vietii tuburilor, de exemplu, ar trebui asteptat multi ani, timp in care toti reactorii CANDU 6 din lume vor fi deja batrani sau chiar la sfarsit de viata de operare. Neexistand nici macar o cuantificare clara, unanim acceptata, a avantajului privind efectul pozitiv asupra tuburilor de presiune, aplicarea solutiei intarzie, cu consecinte negative importante privind masa de deseuri inalt active si viteza de degradare a tuburilor.
    O alta cheltuiala importanta este legata de reabilitarea generatorului de abur.
    Conform estimarilor bazate pe experienta practica din Canada, dupa retubare si dupa reabilitarea generatorului de abur reactorul poate functiona in continuare la capacitatea de proiect inca o perioada de aproximativ 20 de ani.
    O problema speciala este legata de costurile care apar dupa oprirea definitiva a reactorului nuclear de CNE. In acest sens vom prezenta cazul CANDU, pe baza unui document de estimare de viitor al firmei canadiene Ontario Hydro/OPG.
    Decomisionarea se face pe o durata de 30 de ani, intre 2042 si 2071. Descarcarea si stocarea intermediara a combustibilului nuclear ars si a apei grele sunt operatiile cele mai importante si imediate opririi. Demontarea de echipamente se face dupa un program clar, dupa specificul problemei. Printr-o planificare pe 30 de ani, se evita costuri mari de decontaminare imediata, cu generare inutila de mase suplimentare de deseuri radioactive. Spre final are loc dezmembrarea intregii instalatii si ecologizarea zonei. In Canada se considera ca transportul final al deseurilor se va face pe o distanta medie de 1000 km. Combustibilul nuclear ars descarcat din reactori este stocat intermediar pe o durata medie de peste 50 de ani. Depozitarea definitiva se face la mare adancime, in granit. Cheltuielile totale sunt estimate la circa 3 (trei) miliarde US$ pentru 14 unitati CANDU.
    Costurile asociate dezafectarii, transportului si depozitarii deseurilor sunt estimate din timp si fondurile necesare se depun anual intr-un cont dedicat. In felul acesta, costurile totale, de la studiile de amplasament si pana la ecologizarea finala a zonei sunt acoperite economic complet si anticipat, pe baza vanzarii curente de energie electrica.

    8.4. Obligatiile statului roman
    Statul roman beneficiaza deja si poate beneficia intr-o masura mai mare de avantajele majore asociate energeticii nucleare, legate de absenta poluarii mediului cu gaze cu efect de sera, de asigurarea furnizarii de energie electrica la pret convenabil si in tot cursul anului, fara probleme legate de capriciile vremii etc. Este folosita mana de lucru locala si pentru operare, si pentru fabricarea combustibilului nuclear si a apei grele, si pentru extragerea uraniului din mine.
    In plus, statul incaseaza de pe urma activitatilor nucleare sume considerabile prin taxe si impozite. Asa cum este firesc, o parte dintre acestea sunt deja si vor fi folosite in continuare pentru indeplinirea obligatiilor statului in domeniul nuclear, privind:
    - asigurarea unui sistem legislativ adecvat, adaptat prompt cerintelor,
    - sustinerea financiara a organismului de reglementare si control, care autorizeaza activitatile nucleare si efectueaza inspectii, evaluari etc.,
    - sustinerea financiara a organismului pentru managementul deseurilor radioactive,
    - sustinerea financiara de activitati complexe de cercetare, dezvoltare si inginerie tehnologica, suport absolut necesar asigurarii si cresterii securitatii nucleare si a competitivitatii economice,
    - sustinerea invatamantului si a diferitelor forme de calificare profesionala superioara, care contribuie la asigurarea resurselor umane cerute de domeniul nuclear,
    - sustinerea financiara a tinerilor angajati temporar in anticamera domeniului nuclear, in vederea calificarii lor pentru activitatile nucleare, dar si pentru a-i pregati la nivelul altor necesitati ale societatii moderne,
    - sustinerea cercetarilor dedicate stiintei nucleare si aplicatiilor nucleare pasnice neenergetice, in primul rand in medicina,
    - sustinerea entitatilor de tratare, conditionare, transport si depozitare a deseurilor radioactive din afara CNE,
    - sustinerea activitatilor legate de modernizarea, operarea si inchiderea depozitelor nationale de deseuri radioactive (deocamdata doar depozitul de la Baita Bihor, care va functiona aproximativ inca 25 de ani),
    - incurajarea si sprijinirea industriei romanesti care poate contribui cu echipamente si servicii in domeniul nuclear.

    8.5. Informatii privind viitorul domeniului nuclear
    In mod cert, anii 2001 si 2002 marcheaza un moment de schimbare in privinta deciziilor legate de activitatile nucleare.
    Multe dintre statele in curs de dezvoltare par extrem de hotarate sa valorifice potentialul energeticii nucleare. Conform "EIA World Nuclear Generating Forecast (2020)", se anticipeaza o crestere a puterii nucleare instalate de la 25,466 GWe (1999) la 65,824 GWe (2020), adica de 2,6 ori.
    Tinand cont si de predictiile din "International Energy Outlook 2001", pentru tarile mai importante din Asia se asteapta o crestere impresionanta pentru puterea electrica nucleara instalata:
    - in China, de la 2.2 GWe (anul 1999) la 18.7 GWe (anul 2020), cazul de referinta, 10.6 GWe cazul minimal, respectiv 20.7 GWe, cazul maximal, ambele in anul 2020;
    - in Japonia, de la 43.7 GWe (1999), la 56.6 GWe (2020), referinta, respectiv in intervalul (40.3 - 74.4) GWe, alte scenarii;
    - in Coreea de Sud, de la 13.0 GWe (1999), la 22.1 GWe (2020), referinta, respectiv in intervalul (20.2 - 26.2) GWe;
    - in Taiwan, de la 4.884 GWe (1999), la 7.514 GWe (2020), cazul de referinta;
    - in India, de la 1.897 GWe (1999), la 7.571 GWe (2020).
    In Europa sunt tari avansate, ca Suedia si Germania, unde sunt anticipate scaderi ale productiei de energie electrica nucleara, de la 9.432 GWe la 6.077 GWe, respectiv de la 21.122 GWe la 13.134 GWe.
    Franta, Canada si Finlanda continua sa se sprijine masiv pe energetica nucleara. In Finlanda vor incepe curand lucrarile pentru o noua unitate nucleara. In Canada compania OPG a anuntat repornirea reactorilor CANDU de tip Pickering A, intrati in operare incepand cu anul 1971. Cele patru unitati au fost oprite pentru o reabilitare care a costat in total circa 1,5 miliarde C$. Incepand cu al treilea trimestru al anului 2002, cele patru unitati vor intra pe rand in operare comerciala, la un interval de sase luni una de alta. Se asteapta un "supliment" de circa 20 de ani de operare. Cheltuielile totale de reabilitare, operare, dezafectare, deseuri, ecologizare etc. conduc la un pret de cost de aproximativ 30 US$/MWh generat. Tot in Canada, firma Bruce Power a anuntat repornirea in anul 2003 a doua unitati CANDU de tipul Bruce A, reabilitati.
    In SUA revigorarea domeniului nuclear are loc intr-un mod mai deosebit. Din punct de vedere comercial, se semnaleaza o dinamica deosebita in privinta vanzarilor de centrale nucleare. La nivel tehnic, predomina trei solutii:
    - Pentru reactorii vechi s-a cerut prelungirea duratei de functionare peste durata de proiect, ajungandu-se la performante "teoretice" deocamdata, de 60 de ani. De exemplu, cei trei reactori de la centrala Oconee, intrati in exploatare incepand cu anul 1973, au primit dreptul de a opera pana in anul 2033, cu conditia obtinerii periodice a autorizarilor curente.
    - S-a reusit ridicarea nivelului de putere peste valoarea de proiect, cu o consecinta pozitiva clar demonstrata practic: cresterea competitivitatii CNE pe piata energiei electrice.
    - Au crescut semnificativ factorii de capacitate, la valori deosebit de inalte tinand cont de varsta inaintata a reactorilor, atingand o medie anuala de aproximativ 90% . S-a redus considerabil cantitatea de deseuri inalt active. Ambele realizari sunt bazate, printre altele, pe cresterea imbogatirii combustibilului nuclear.
    Tot in SUA a crescut productia de radioizotopi, iar NASA a anuntat reluarea cercetarilor nucleare dedicate activitatilor spatiale. NASA a declarat ca decizia este rezultatul logic al concluziilor analizelor efectuate in ultimii ani, printre care:
    - Raportul cost misiune spatiala/beneficiu a crescut inacceptabil de mult in ultimii ani, ca urmare a utilizarii exclusive de baterii solare si de procedee chimice de asigurare a energiei necesare.
    - Exista misiuni spatiale extrem de costisitoare care au fost ratate din cauza nefunctionarii solutiilor energetice nenucleare la nivelul asteptarilor si misiuni reduse ca anvergura de la bun inceput, din faza de proiect, din cauza absentei de solutii energetice de lunga durata si fiabile.
    - Exista misiuni spatiale pentru care nu a putut fi identificata o solutie energetica nenucleara. Pentru astfel de misiuni nu exista alternativa.
    NASA a anuntat cumpararea de plutoniu si intentia de a folosi o noua generatie de reactori de fisiune in cosmos.
    In SUA in primul rand, dar si in Canada si in Europa, energia nucleara este legata acum si de generarea de hidrogen, pentru punerea la punct de vehicule de transport nepoluante.
    Mai mentionam revenirea in actualitate a reactorilor nucleari destinati desalinizarii apei sau generarii de energie sub forma de caldura, cu sau fara producere de energie electrica. Proiectele sunt deosebit de ambitioase si de indraznete din punct de vedere tehnic.
    Solutiile concrete de energetica nucleara pentru Romania sunt foarte clare numai pentru cativa ani. Pana la punerea la punct a proiectului de reactor avansat CANDU NG, completarea investitiei de la CNE Cernavoda se va face cu reactori de tip CANDU 6, ca si la Unitatile 1 si 2. In cazul in care eforturile de a gasi o solutie de finantare pentru Unitatea 3 vor conduce la rezultate conform planificarii actuale, in anul 2004 vor incepe lucrarile la U3, reactorul fiind tot de tipul CANDU 6.
    Daca proiectul CANDU NG va fi terminat in anul 2005 si daca tratativele privind costurile si garantiile de performanta vor fi satisfacatoare, in Romania se va putea intra deja in etapa de reactori nucleari avansati. Oricum, chiar in cazul improbabil al neacordarii unor garantii solicitate sau al identificarii unor semne de intrebare privind demonstrarea performantelor acestui proiect nou, intarzierea in tranzitia la reactori avansati nu poate fi mai mare de 5 - 10 ani.
    Dupa incheierea lucrarilor la CNE Cernavoda, probabil peste 10 - 13 ani, construirea de noi centrale nucleare in Romania va fi decisa in conformitate cu rezultatele aplicarii strategiilor asociate obiectivului fundamental al PNN. Estimarile actuale indica atat posibilitatea de a trece la un reactor avansat de tip CANDU, cat si varianta unui reactor avansat cu apa usoara, proiect european sau american.
    La orizontul indepartat se contureaza deja o noua generatie de reactori avansati, destinati perioadei de dupa anii 2020 - 2030.
    Departamentul Energiei al SUA finanteaza de cativa ani cercetari de nivel inalt pentru idei, concepte si proiecte de reactori din programul numit "Generatia a IV-a". In Canada, AECL identifica solutii si dezvolta deja tehnologii pentru proiectul CANDU X. Acesta urmeaza sa aplice simplificari importante si sa foloseasca intensiv ideea de modularitate. Ca agent de racire se incearca sa se foloseasca apa usoara in regim supracritic, cu avantaje mari la nivel de crestere a randamentului ciclului termic. Un reactor CANDU X cu 380 de canale (ca la Unitatea 1 CNE Cernavoda) ar putea ajunge sa furnizeze 910 MWe, randamentul ciclului termic fiind de circa 41% .
    Exista premize convingatoare pentru a aprecia ca Romania are si va avea in continuare sansa deosebita de a valorifica optim avantajele oferite de domeniul nuclear. Este necesar insa un efort permanent si consistent pentru identificarea celor mai indicate optiuni, plus o intelegere corecta a problemelor specifice domeniului nuclear, vointa si perseverenta pe termene de ordinul deceniilor.
    In continuare, PNN prezinta un plan de actiuni care indica directiile de efort din etapa actuala si ilustreaza, prin exemple, actiunile si costurile estimate pentru perioadele care urmeaza, uneori chiar si pentru un viitor indepartat.

    9. PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A DOMENIULUI NUCLEAR

    Ca si in alte sectoare de activitate, domeniul nuclear solicita actiuni cu caracter permanent, adaptate periodic cerintelor. In aceasta categorie intra actiunile de crestere continua a securitatii nucleare, controlul radioactivitatii mediului, managementul deseurilor nucleare, protectia fizica a materialelor si a instalatiilor nucleare, asigurarea resurselor umane, activitatile de cercetare, dezvoltare si inginerie tehnologica, colaborarile internationale etc.
    Alte actiuni sunt pe termen scurt, legate strict de rezolvarea unei probleme, care apare relativ rar. Astfel, fabricarea combustibilului nuclear CANDU la FCN Pitesti si PIF a Unitatii 2 de la CNE Cernavoda, ridica problema extinderii capacitatii de productie de combustibil. Pentru mai multe unitati, 3, 4, sau 5, sunt necesare investigatii specifice pentru a determina solutia optima de asigurare a capacitatii necesare.
    Pe de alta parte, prin caracteristicile sale specifice, domeniul nuclear solicita si actiuni care, desi aparent sunt de interes doar dupa 30 sau 40 de ani, trebuie identificate din timp si pregatite cu atentie, o eventuala rezolvare inadecvata punand in pericol eficienta economica de ansamblu a activitatilor din domeniu. In aceasta categorie intra, in primul rand, dezafectarea instalatiilor nucleare si depozitarea combustibilului ars, dupa descarcarea din reactorii CNE si stocarea intermediara pe cateva decenii.
    Prezenta strategie de dezvoltare a domeniului nuclear prezinta in continuare un plan de actiuni pe diferite subdomenii, cu accent pe necesitatile de termen scurt, dar fara a lasa la o parte actiunile pe termen mediu sau lung.
    Desi costurile nu pot fi evaluate foarte precis decat pentru termene de ordinul lunilor, sau, cel mult pe 3 - 5 ani, sunt prezentate si valori numerice evaluate pentru actiunile pe termen mai lung. S-a dorit ca, in felul acesta, sa fie favorizata realizarea unei vederi echilibrate asupra domeniului. Aceasta nu inseamna ca maturizarea domeniului energeticii nucleare mondiale este simultan legata si de o stagnare a progresului. Dimpotriva, deceniul 1990 - 2000 a adus o crestere neta de performanta, iar pentru anii 2020 - 2030 se investeste enorm pentru a pune la dispozitia societatii proiecte cu performante economice si de securitate nucleara net superioare celor de astazi.

    9.1. DEZVOLTAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE ELECTRICA DE ORIGINE NUCLEARA

    Obiectivul fundamental al PNN prevede ca in perioada 2025 - 2050, centralele nucleare din Romania trebuie sa furnizeze (20 - 40)% din productia totala de energie electrica a tarii, in conditii competitive de pret de cost si cu asigurare a securitatii nucleare la nivelul standardelor internationale.
    Strategiile asociate arata ca dezvoltarea domeniului nuclear este strans conditionata de evaluarea necesarului de energie electrica in viitor, pe de o parte, si de competitivitatea procedeului nuclear comparativ cu alte posibilitati de generare de energie electrica, pe de alta parte.
    In momentul de fata, superioritatea procedeului nuclear este unanim apreciata in Romania, comparativ cu utilizarea arderii combustibililor fosili. Pe de alta parte, exista un mare numar de centrale pe carbune care au depasit durata de viata de 30 de ani, specificata de proiect; in plus, exista centrale mai vechi sau mai noi care lucreaza cu o eficienta economica necorespunzatoare.
    Analizand situatia actuala si estimarile de viitor apropiat si mediu, a fost decis planul de actiuni prezentat mai jos. In functie de evolutia situatiei, vor fi aduse la timp modificarile necesare.
    Situatia actuala pare a fi favorabila finalizarii lucrarilor la unitatile 3, 4 si 5 de la CNE Cernavoda prin finantare in regim BOT (Building, Operating and Transfer), sau BOOT (Building, Own Operating and Transfer) sau prin alt procedeu specific lumii moderne.
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                 Actiune                 |Resp.|       Termen        |
|        |                                         |     |       Perioada      |
|________|_________________________________________|_____|_____________________|
|A.1.1.  |Studiu de fezabilitate privind           | MIR |       Dec. 2002     |
|        |continuarea si finalizarea investitiei la|     |                     |
|        |Unitatea 3, CNE Cernavoda                |     |                     |
|________|_________________________________________|_____|_____________________|
|A.1.2.  |Studiu de amplasament pentru             | MIR |       Dec. 2002     |
|        |identificarea cerintelor de lucrari in   |     |                     |
|        |vederea satisfacerii necesitatilor de    |     |                     |
|        |operare pentru 3, 4 sau 5 Unitati la CNE |     |                     |
|        |Cernavoda                                |     |                     |
|________|_________________________________________|_____|_____________________|
|A.1.3.  |Finalizarea negocierilor legate de       | MIR |       Dec. 2003     |
|        |construirea si punerea in functiune a    |     |                     |
|        |Unitatii 3, pe baza unui contract de     |     |                     |
|        |finantare de tip BOT, BOOT sau alt tip   |     |                     |
|________|_________________________________________|_____|_____________________|
|A.1.4.  |Executia lucrarilor la Unitatea 2        | MIR |   2001 - Dec. 2005  |
|________|_________________________________________|_____|_____________________|
|A.1.5.  |Executia lucrarilor la Unitatea 3        | MIR |Ian. 2004 - Dec. 2009|
|________|_________________________________________|_____|_____________________|
|A.1.6.  |Executia lucrarilor la Unitatea 4        | MIR |Ian. 2007 - Dec. 2012|
|________|_________________________________________|_____|_____________________|
|A.1.7.  |Executia lucrarilor la Unitatea 5        | MIR |Ian. 2015 - Dec. 2020|
|________|_________________________________________|_____|_____________________|

    9.2. ASIGURAREA SI CRESTEREA CONTINUA A NIVELULUI DE SECURITATE NUCLEARA, IN ACORD CU EVOLUTIA CERINTELOR SI STANDARDELOR INTERNATIONALE
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    |  Resp. |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.2.1.  |Intocmirea unui plan de actiune de imbunatatire |MEC - C |2003       |
|        |a infrastructurii nationale pentru suportul     |        |           |
|        |tehnic si cercetare in domeniile semnificative  |        |           |
|        |pentru securitatea nucleara                     |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.2.2.  |Asigurarea conditiilor de realizare a           |MIR     |2002 - 2005|
|        |programelor specifice de imbunatatire a         |        |           |
|        |securitatii nucleare pentru centralele nucleare |        |           |
|        |electrice pe termen scurt (2001 - 2005)         |        |           |
|        |(angajate in prezent cu Uniunea Europeana):     |        |           |
|        |finantare, management, monitorizare interna si  |        |           |
|        |externa, antrenare suport tehnic extern CNE     |        |           |
|        |etc.)                                           |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.2.3.  |Reactualizarea legislatiei interne, in          |CNCAN   |Permanent  |
|        |conformitate cu dezvoltarea normelor si         |        |           |
|        |reglementarilor Statelor Membre si cu           |        |           |
|        |recomandarile UE in domeniul securitatii        |        |           |
|        |nucleare                                        |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.2.4.  |Implementarea la U2 - U5 CNE Cernavoda a        |MIR     |2003 - 2015|
|        |imbunatatirilor majore de securitate nucleara   |        |           |
|        |realizate la CNE CANDU 6 din Canada             |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.2.5.  |Masuri dedicate cresterii capacitatii tehnice   |MEC - C,|2002 - 2003|
|        |nationale de analiza si evaluare probabilistica |MIR     |           |
|        |a securitatii nucleare; acordarea strategiilor, |        |           |
|        |planificarea si coordonarea resurselor          |        |           |
|        |organizatiilor de productie cu organizatiile    |        |           |
|        |de suport tehnic                                |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.2.6.  |Masuri de revigorare si finantare               |MEC - C,|2002 - 2010|
|        |corespunzatoare a programelor nationale de C&D  |MIR     |           |
|        |semnificative pentru domeniul securitatii       |        |           |
|        |nucleare a CNE, cresterea contributiei nationale|        |           |
|        |la mentinerea si dezvoltarea bazei tehnice si   |        |           |
|        |stiintifice a domeniului energetic nuclear:     |        |           |
|        |- asigurarea surselor de finantare stabile, pe  |        |           |
|        |  termen lung;                                  |        |           |
|        |- acoperirea adecvata a domeniilor tehnice      |        |           |
|        |  importante: experienta de exploatare,         |        |           |
|        |  integritatea componentelor si structurilor,   |        |           |
|        |  analiza si managementul accidentelor,         |        |           |
|        |  evaluarea riscului, performantele factorului  |        |           |
|        |  uman, marginile de securitate;                |        |           |
|        |- crearea si utilizarea autoritatilor tehnice   |        |           |
|        |  in domeniu;                                   |        |           |
|        |- perfectionarea interfetelor cu organizatiile  |        |           |
|        |  beneficiare si a (formelor) acordurilor de    |        |           |
|        |  colaborare;                                   |        |           |
|        |- perfectionarea managementului organizatiilor  |        |           |
|        |  de C&D si de inginerie tehnologica;           |        |           |
|        |- antrenarea si cresterea cooperarii            |        |           |
|        |  internationale.                               |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.2.7.  |Constituirea unei comisii tehnice consultative  |MIE     |2002       |
|        |cu statut independent pentru integrarea         |        |           |
|        |europeana in domeniul securitatii nucleare      |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.3. RADIOPROTECTIE, PROTECTIA MEDIULUI SI A POPULATIEI
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    |  Resp. |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.3.1.  |Asigurarea unei monitorizari radiologice a      |CNCAN,  |2002 - 2004|
|        |personalului expus profesional la radiatii      |MIR,    |           |
|        |ionizante, in concordanta cu noile cerinte ale  |MSF,    |           |
|        |reglementarilor nationale privind limitarile    |MAN,    |           |
|        |de doza.                                        |MEC - C |           |
|        |- Implementarea unui sistem national de         |        |           |
|        |  monitorizare radiologica individuala bazat    |        |           |
|        |  pe dozimetre noi si performante (TLD, PLD)    |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.3.2.  |Imbunatatirea sistemului de supraveghere a      |MAPM    |2003 - 2006|
|        |radioactivitatii mediului.                      |        |           |
|        |- Studiu de fezabilitate pentru modernizarea    |        |           |
|        |  retelei nationale de supraveghere a           |        |           |
|        |  radioactivitatii mediului; solutii distincte  |        |           |
|        |  pentru zonele de risc nuclear; solutii de     |        |           |
|        |  legatura cu reteaua nationala de statii       |        |           |
|        |  meteorologice; 2003;                          |        |           |
|        |- Modernizarea retelei nationale de monitorizare|        |           |
|        |  a radioactivitatii mediului conform           |        |           |
|        |  concluziilor studiului de fezabilitate.       |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.3.3.  |Asigurarea unor metode standardizate pentru     |CNCAN,  |2003 - 2006|
|        |evaluarea impactului activitatilor nucleare     |MSF, MAN|           |
|        |asupra mediului si populatiei.                  |        |           |
|        |- Introducerea de standarde pentru calculul     |        |           |
|        |  limitelor derivate de emisie in atmosfera si  |        |           |
|        |  ape de suprafata in cazul eliberarilor de     |        |           |
|        |  rutina a substantelor radioactive in mediul   |        |           |
|        |  inconjurator;                                 |        |           |
|        |- Introducerea de standarde pentru calculul     |        |           |
|        |  consecintelor radiologice asupra populatiei   |        |           |
|        |  in cazul eliberarilor accidentale a           |        |           |
|        |  substantelor radioactive in mediul            |        |           |
|        |  inconjurator.                                 |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.3.4.  |Crearea de conditii optime pentru managementul  |MAPL,   |2002 - 2004|
|        |interventiei in situatii de accident nuclear si |MI,     |           |
|        |urgente radiologice la nivel national           |CNCAN,  |           |
|        |- Modernizarea centrului national de raspuns    |MAPM,   |           |
|        |  si interventie in situatii de accident nuclear|MIR,    |           |
|        |  si urgente radiologice; dotarea               |MSF,    |           |
|        |  corespunzatoare cerintelor actuale.           |MAN,    |           |
|        |- Modernizarea centrelor judetene similare, din |MEC - C |           |
|        |  judetele Arges, Constanta si Dolj.            |        |           |
|        |- Modernizarea infrastructurii retelei nationale|        |           |
|        |  de radiopatologie.                            |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.4. MANAGEMENTUL DESEURILOR RADIOACTIVE

    Actiunile cu caracter permanent menite sa rezolve problemele curente legate de generarea de deseuri sunt dublate de cele care privesc construirea de depozite intermediare sau finale corespunzatoare, de operarea si, eventual, de inchiderea acestora.
    Problemele de rezolvat sunt considerate a fi de inalt interes international si exista premizele unor solutionari corespunzatoare in Romania, unde prima unitate de CNE a inceput sa lucreze comercial abia in luna decembrie 1996. Necesitatile tehnologice si de asigurare financiara sunt dublate de necesitati de cadru legislativ si de cultura organizationala.
    Planul de actiuni de mai jos precizeaza si depozitarea finala a combustibilului ars, dupa anul 2040, probabil chiar dupa anul 2050, pentru a permite o evaluare mai corecta a dimensiunilor problemelor de rezolvat.
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    | Resp.  |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.4.1.  |Elaborarea tehnologiilor pentru tratarea si     |MIR     |2002 - 2006|
|        |conditionarea deseurilor radioactive slab si    |MEC - C |           |
|        |mediu active: completarea portofoliului de      |        |           |
|        |tehnologii necesare tratarii si conditionarii   |        |           |
|        |tuturor tipurilor de deseuri radioactive slab   |        |           |
|        |si mediu active produse la CNE-Cernavoda, in    |        |           |
|        |vederea depozitarii lor finale.                 |        |           |
|        |- Tehnologie pentru tratarea si conditionarea   |        |           |
|        |  deseurilor lichide organice contaminate cu    |        |           |
|        |  tritiu si C-14, 2002;                         |        |           |
|        |- Tehnologie pentru tratarea schimbatorilor de  |        |           |
|        |  ioni uzati contaminati cu C-14, 2003;         |        |           |
|        |- Tehnologie pentru tratarea si conditionarea   |        |           |
|        |  deseurilor radioactive gazoase contaminate cu |        |           |
|        |  C-14, 2003;                                   |        |           |
|        |- Tehnologie pentru tratarea deseurilor         |        |           |
|        |  radioactive lichide apoase prin osmoza        |        |           |
|        |  inversa, 2005;                                |        |           |
|        |- Studiu tehnico-economic pentru realizarea     |        |           |
|        |  unei statii de tratare deseuri radioactive la |        |           |
|        |  Cernavoda, 2006.                              |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.4.2.  |Depozitarea finala a deseurilor slab si mediu   |MIR,    |2002 - 2010|
|        |active: deseurile radioactive slab si mediu     |MAAP,   |           |
|        |active, tratate si conditionate intr-o matrice  |MEC - C |           |
|        |rezistenta in timp, care sa impiedice scurgerea |        |           |
|        |radioactivitatii in mediu, sunt depozitate      |        |           |
|        |intr-un depozit final. Construirea unui astfel  |        |           |
|        |de depozit in apropierea CNE-Cernavoda este     |        |           |
|        |planificata a se realiza pana in anul 2010.     |        |           |
|        |- Caracterizarea amplasamentului Depozitului    |        |           |
|        |  Final de Deseuri Slab si Mediu Active         |        |           |
|        |  (DFDSMA), 2002;                               |        |           |
|        |- Elaborarea Analizei Preliminare de Securitate |        |           |
|        |  pentru DFDSMA, 2005; Proiectarea DFDSMA, 2008;|        |           |
|        |- Construirea DFDSMA, 2010;                     |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.4.3.  |Retehnologizarea si recalificarea Depozitului   |CNCAN,  |2004 - 2005|
|        |National de Deseuri Radioactive - Baita Bihor:  |MIR,    |           |
|        |deseurile radioactive produse pana acum in      |MEC - C |           |
|        |Romania, tratate si conditionate pe baza unor   |        |           |
|        |tehnologii aprobate de CNCAN, sunt depozitate   |        |           |
|        |in depozitul final de la Baita.                 |        |           |
|        |- Caracterizarea amplasamentului Depozitului    |        |           |
|        |  National de Deseuri Radioactive Baita Bihor,  |        |           |
|        |  din punct de vedere geologic, hidrogeologic,  |        |           |
|        |  geografic, demografic si litologic;           |        |           |
|        |- Elaborarea Analizei de Performanta pentru     |        |           |
|        |  Depozitul National de Deseuri Radioactive     |        |           |
|        |  Baita Bihor;                                  |        |           |
|        |- Lucrari de consolidare a amplasamentului si a |        |           |
|        |  drumului de acces;                            |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.4.4.  |Construirea depozitului pentru stocarea         |MIR,    |2004 - 2005|
|        |intermediara a combustibilului nuclear ars      |MEC - C |           |
|        |(DICA): depozitarea combustibilului ars in      |        |           |
|        |CNE-Cernavoda se impune ca o necesitate dupa    |        |           |
|        |anul 2003, an in care capacitatea de stocare a  |        |           |
|        |combustibilului descarcat in bazinul de         |        |           |
|        |combustibil ars va fi depasita. De aceea, se    |        |           |
|        |preconizeaza ca in viitorul apropiat sa fie pus |        |           |
|        |in functiune Depozitul Intermediar de           |        |           |
|        |Combustibil Ars (DICA).                         |        |           |
|        |- Elaborarea Analizei de Securitate pentru DICA;|        |           |
|        |- Elaborarea conceptului pentru stocarea        |        |           |
|        |  tuburilor de presiune si a dispozitivelor de  |        |           |
|        |  reactivitate scoase din uz; Construirea DICA -|        |           |
|        |  obiectivele primei etape;                     |        |           |
|        |- Elaborarea documentatiei de autorizare;       |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.4.5.  |Depozitarea finala a combustibilului ars:       |MIR,    |dupa 2040  |
|        |depozitarea finala a combustibilului ars este   |MEC - C |           |
|        |varianta corespunzatoare optiunii conform careia|        |           |
|        |recuperarea uraniului si plutoniului din        |        |           |
|        |combustibil nu este agreata.                    |        |           |
|        |Punerea in functiune a primei unitati la CNE    |        |           |
|        |Cernavoda in decembrie 1996 si intervalul de    |        |           |
|        |50 de ani, durata de viata pentru Depozitul     |        |           |
|        |Intermediar de Combustibil Ars, ofera           |        |           |
|        |posibilitatea ca specialistii romani sa         |        |           |
|        |beneficieze de experienta internationala in     |        |           |
|        |domeniul depozitarii finale a combustibilului   |        |           |
|        |ars; tarile avansate au inceput exploatarea de  |        |           |
|        |CNE cu aproximativ 50 de ani in urma.           |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.5. DEZAFECTAREA INSTALATIILOR NUCLEARE

    In esenta, dupa terminarea ciclului de viata, instalatiile nucleare trebuie dezafectate si zonele de lucru reabilitate ecologic. Problemele asociate deseurilor "clasice" sau radioactive care rezulta trebuie identificate si rezolvate adecvat.
    In cazul reactorului nuclear de cercetare de la IFIN-HH Bucuresti Magurele, problema este de interes imediat. Pentru reactorul TRIGA, de la ICN Pitesti, caracteristicile intrinseci ale proiectului permit atingerea si depasirea unei vieti de circa 100 de ani, iar dezafectarea nu va ridica probleme tehnologice sau financiare deosebite, conform evaluarilor de astazi.
    Problema dezafectarii centralelor nucleare este deosebit de dificila. Ea are loc in etape distincte, de ordinul multor ani.
    Pentru centralele de tip CANDU din Canada, operatia dureaza circa trei decenii, dupa terminarea furnizarii de energie electrica, pentru a nu mari inutil riscul radiologic si cantitatea de deseuri generata.
    In Federatia Rusa se analizeaza si dezafectarea mai rapida a reactorilor nucleari, in scopul construirii altor reactori, moderni, pe acelasi amplasament, in scopul valorificarii optime a amenajarilor si a instalatiilor existente si de performante confirmate.
    Costurile legate de dezafectare si de managementul deseurilor radioactive sunt relativ ridicate; in consecinta, centralele nucleare sunt obligate sa depuna bani din timp, in fonduri speciale dedicate exclusiv acestor probleme.
    In cazul operatiilor comerciale de vanzare-cumparare de reactori nucleari energetici din SUA au fost cazuri in care, aparent, pretul de vanzare a fost negativ, suma de bani din fondul special de dezafectare transferata cumparatorului fiind mai mare decat suma de achizitie a instalatiei nucleare supusa tranzactiei!
    Intelegerea corecta a fenomenelor legate de dezafectare si de managementul deseurilor radioactive este absolut necesara in vederea valorificarii potentialului imens al energeticii nucleare.
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    | Resp.  |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.5.1.  |Dezafectarea instalatiilor nucleare: reactorii  |MIR,    |2004 - 2005|
|        |energetici din Romania, ca si principalele      |MEC - C |           |
|        |instalatii nucleare au fost puse in functiune   |        |           |
|        |recent, de aceea dezafectarea acestora este     |        |           |
|        |privita peste o perioada de cel putin 35 de ani.|        |           |
|        |Exista totusi unele instalatii nucleare pentru  |        |           |
|        |care se pune imediat problema dezafectarii      |        |           |
|        |(reactorul VVR-S de la IFIN-HH Bucuresti,       |        |           |
|        |Magurele).                                      |        |           |
|        |- Elaborarea procedurilor de dezafectare pentru |        |           |
|        |  fiecare obiectiv nuclear, 2004;               |        |           |
|        |  Evaluarea cantitatilor si categoriilor de     |        |           |
|        |  deseuri radioactive rezultate din urma        |        |           |
|        |  dezafectarii, 2004;                           |        |           |
|        |- Conceperea, proiectarea si omologarea         |        |           |
|        |  containerelor pentru stocarea-depozitarea,    |        |           |
|        |  deseurilor radioactive, 2005;                 |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.5.2.  |Dezafectarea reactorului nuclear de cercetare   |MEC - C |2003 - 2017|
|        |VVR-S Magurele                                  |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.5.3.  |Modernizarea Statiei de Tratare Deseuri         |MEC - C |2003 - 2007|
|        |Radioactive Magurele                            |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.5.4.  |Activitati de dezvoltare/asimilare de tehnologii|MEC - C |2003 - 2006|
|        |specifice pentru dezafectare (conditionarea     |        |           |
|        |deseurilor de aluminiu si grafit)               |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.5.5.  |Intocmirea de cercetari, studii suport,         |MIR     |2010 - 2055|
|        |documentatie de dezafectare, plan de dezafectare|        |           |
|        |pentru CNE Cernavoda (pentru 5 unitati)         |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.6. TRANSPORTUL DE MATERIALE RADIOACTIVE

    Reglementarile nationale in domeniul transporturilor de deseuri radioactive reflecta recomandarile de securitate emise de catre AIEA Viena. Odata cu efectuarea acestor transporturi, inclusiv a celor internationale, se are in vedere si alinierea la standardele de securitate emise de diferite organizatii internationale profesionale competente, cu referire directa la transporturile de materiale radioactive pe cai maritime, aeriene sau ape interioare.
    Transportul materialelor radioactive, inclusiv al deseurilor, reprezinta o parte importanta in cadrul sistemului de management in siguranta al materialelor radioactive din Romania. Marirea volumului deseurilor radioactive, odata cu dezvoltarea tot mai intensa de activitati in domeniul nuclear - centrale nucleare, centre si institutii de cercetare stiintifica, unitati de invatamant si spitalicesti, activitati industriale, extragere de minereuri de uraniu si fabricatia de combustibil nuclear - necesita elaborarea unor planuri de actiune care sa contribuie la eliminarea pericolului de iradiere a populatiei precum si la evitarea contaminarii mediului ambiant (aer, sol, subsol, ape freatice si de suprafata).
    Mentionam ca efectuarea in deplina siguranta a transporturilor de materiale radioactive depinde mai ales de calitatea ambalajelor utilizate decat de masuri administrative sau de alta natura luate de autoritatile competente.
    Implementarea prevederilor actiunilor propuse urmeaza a se efectua in perioada 2002 - 2007, acestea constituind o parte componenta a Programului Nuclear National.
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    | Resp.  |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.6.1.  |Executia containerului necesar pentru           |MIR,    |2002 - 2004|
|        |transportul unui fascicul de combustibil nuclear|MAPM    |           |
|        |ars de tip CANDU                                |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.6.2.  |Proiectarea, executia si dezvoltarea bazei      |MIR,    |2002 - 2005|
|        |tehnice privind testarea ambalajelor in care se |MAPM    |           |
|        |transporta diferitele categorii de materiale    |        |           |
|        |radioactive                                     |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.6.3.  |Identificarea de mijloace de transport in       |MIR,    |2002 - 2007|
|        |vederea adaptarilor si modernizarilor impuse de |MAPM    |           |
|        |cerintele de transport de materiale radioactive.|        |           |
|        |Camioanele si vagoanele special amenajate       |        |           |
|        |trebuie dotate la nivelul cerintelor si         |        |           |
|        |recomandarilor de securitate cerute de AIEA     |        |           |
|        |Viena: echipamente de comunicatii moderne,      |        |           |
|        |inclusiv prin satelit, aparatura de monitorizare|        |           |
|        |permanenta a nivelului radioactivitatii, atat   |        |           |
|        |pentru mijlocul de transport, cat si pentru     |        |           |
|        |masurari de mediu.                              |        |           |
|        |Autorizarea acestor mijloace de transport de    |        |           |
|        |materiale radioactive.                          |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.6.4.  |Evaluarea riscurilor si a consecintelor         |MIR,    |2002 - 2005|
|        |radiologice asociate transporturilor de         |MAPM    |           |
|        |combustibil nuclear ars pe Dunare (este necesara|        |           |
|        |si colaborare externa)                          |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.6.5.  |Evaluarea riscurilor si a consecintelor         |MIR,    |2003 - 2005|
|        |radiologice asociate efectuarii transporturilor |MAPM    |           |
|        |de minereuri radioactive de uraniu, a           |        |           |
|        |concentratelor acestora, precum si a            |        |           |
|        |combustibilului destinat alimentarii reactorilor|        |           |
|        |de la CNE Cernavoda                             |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.6.6.  |Evaluarea riscurilor si a potentialelor         |MIR,    |2003 - 2007|
|        |consecinte radiologice asupra populatiei si a   |MAPM    |           |
|        |mediului asociate transporturilor de materiale  |        |           |
|        |radioactive in regim international, inclusiv    |        |           |
|        |transportul de combustibil nuclear cu uraniu    |        |           |
|        |imbogatit. (este necesara si colaborare externa)|        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.7. ASIGURAREA NECESARULUI DE COMBUSTIBIL NUCLEAR SI APA GREA

    Romania se afla intr-o situatie favorabila rezolvarii problemelor legate de combustibilul nuclear si de apa grea necesare reactorilor CANDU. In schimb, atingerea optimului economic este o problema pentru care sunt necesare investigatii permanente si o rapida valorificare a progresului in domeniu.
    Combustibilul utilizat la CNE Cernavoda este de cea mai buna calitate. Uraniul extras din mina este prelucrat la Feldioara si transformat in pulbere sinterizabila. Fasciculele de combustibil CANDU cu 37 de bare se fabrica la FCN Pitesti, pe baza pulberii de uraniu adusa de la Feldioara. Performantele in exploatare ale acestor fascicule au fost pana acum exceptionale, rata de defectare fiind practic zero. Pretul de fabricatie este comparabil cu cel din alte tari.
    Apa grea se fabrica la RAAN Romag Drobeta-Turnu Severin, pe baza unui procedeu pus la punct de stiinta si tehnologia romaneasca. Are o calitate inalta, fiind, probabil, cea mai performanta dintre ofertele de cantitati mari existente in lume. Cantitatea fabricata permite acoperirea necesitatilor pentru unitatile de la CNE Cernavoda fara intarzieri.
    Atingerea unui optim economic ridica probleme legate de progresul in domeniu.
    Cantitatea de combustibil ars descarcat din reactorii CANDU cu uraniu natural este apreciata ca fiind prea mare fata de energia electrica produsa. In consecinta, se impune utilizarea unor cicluri avansate, care cer o tehnologie apropiata, dar cu uraniu imbogatit. Decizia privind trecerea "imediata" sau "cu o intarziere rezonabila" la o solutie rationala de ciclu combustibil avansat cere investigatii deosebite. In joc este si timpul de viata al tuburilor de presiune.
    Viitoarele proiecte de reactori CANDU se bazeaza pe utilizarea unei cantitati mai reduse de apa grea, racirea combustibilului nuclear in zona activa fiind bazata pe apa usoara. De asemenea, utilizarea de cicluri avansate de combustibil, cu uraniu usor imbogatit, ciclul SEU, sau cu uraniu recuperat (reciclat), ciclul RU, devine obligatorie, apa usoara si uraniul natural impiedicand practic obtinerea unei valori corespunzatoare de criticitate.
    In consecinta, actiunile pe termen scurt sunt relativ clare. In schimb, pe termen mediu si lung, actiunile vor fi determinate de evolutia progresului in domeniu si de rezultatele viitoarelor investigatii economice, de fizica reactorilor, de securitate nucleara si de performante ale combustibilului nuclear.
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    | Resp.  |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.7.1.  |Asigurarea necesarului de uraniu pentru         |MIR     |2002 - 2005|
|        |functionarea unitatilor CANDU 6 de la           |        |           |
|        |CNE-Cernavoda.                                  |        |           |
|        |- Studiu tehnico-economic pentru extinderea     |        |           |
|        |  capacitatii de fabricare a combustibilului, in|        |           |
|        |  vederea asigurarii consumului de combustibil  |        |           |
|        |  pentru unitatile puse in functiune dupa anul  |        |           |
|        |  2005; 2002 - 2003;                            |        |           |
|        |- Retehnologizarea liniilor de fabricatie       |        |           |
|        |  pulbere sinterizabila de UO2 pentru obtinerea |        |           |
|        |  unei capacitati de 250 - 300 tU/an;           |        |           |
|        |  2002 - 2005;                                  |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.7.2.  |Asigurarea necesarului de combustibil pentru    |MIR     |2002 - 2005|
|        |functionarea unitatilor CANDU 6 de la           |        |           |
|        |CNE-Cernavoda.                                  |        |           |
|        |Extinderea capacitatii de productie combustibil |        |           |
|        |nuclear pentru asigurarea alimentarii a doua    |        |           |
|        |unitati CANDU 6;                                |        |           |
|        |Fabricarea suplimentara a unei incarcaturi de   |        |           |
|        |combustibil si a fasciculelor combustibile cu   |        |           |
|        |uraniu saracit pentru punerea in functiune a    |        |           |
|        |Unitatii 2 la CNE-Cernavoda.                    |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.7.3.  |Dezvoltarea unui tip avansat de fascicul de     |MEC - C,|2002 - 2013|
|        |combustibil, pentru scaderea pretului de cost de|MIR,    |           |
|        |realimentare a reactorului si a cantitatii de   |CNCAN   |           |
|        |deseuri inalt active (combustibil ars) prin     |        |           |
|        |utilizarea combustibililor avansati.            |        |           |
|        |- Elaborarea de concepte tehnice de fascicul    |        |           |
|        |  combustibil pentru grade mari de ardere,      |        |           |
|        |  compatibil cu reactorul CANDU 6; 2002 - 2003; |        |           |
|        |- Dezvoltarea de tehnologii si instalatii pentru|        |           |
|        |  fabricarea unui prototip de fascicul          |        |           |
|        |  combustibil pentru grade mari de ardere; 2006;|        |           |
|        |- Fabricarea unui lot de fascicule combustibile |        |           |
|        |  pentru grade mari de ardere si testarea in    |        |           |
|        |  afara reactorului; 2008;                      |        |           |
|        |- Fabricarea lotului de fascicule pentru        |        |           |
|        |  iradierea de demonstratie si iradierea de     |        |           |
|        |  demonstratie; 2011;                           |        |           |
|        |- Calificare-autoavizare a noului tip de        |        |           |
|        |  fascicul combustibil; 2013;                   |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.7.4.  |Asigurarea necesarului de apa grea              |MIR, MF |2002 - 2005|
|        |- Fabricarea apei grele necesare asigurarii     |        |           |
|        |  pierderilor tehnologice si punerii in         |        |           |
|        |  functiune a Unitatii 2; 2002 - 2005;          |        |           |
|        |- Elaborarea unui studiu tehnico-economic       |        |           |
|        |  privind oportunitatea fabricarii unui stoc de |        |           |
|        |  apa grea pentru asigurarea necesarului de apa |        |           |
|        |  grea pentru acoperirea pierderilor tehnologice|        |           |
|        |  si punerea in functiune de noi unitati la     |        |           |
|        |  CNE-Cernavoda; 2003;                          |        |           |
|        |- Proiectarea, executia si punerea in functiune |        |           |
|        |  a unei instalatii de detritiere a apei grele  |        |           |
|        |  din circuitul primar al Unitatii 1            |        |           |
|        |  CNE-Cernavoda, 2004;                          |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.8. SUPORTUL TEHNIC NATIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE SI INGINERIE TEHNOLOGICA PENTRU ENERGETICA NUCLEARA

    Statele care dezvolta energetica nucleara nu pot valorifica avantajele potentiale deosebite ale domeniului daca platesc costuri prea ridicate pentru forta de munca straina necesara la managementul de proiect complex de CNE, constructie, montaj, PIF, exploatare, inspectii, reparatii, intretinere etc. Solutia fireasca este dezvoltarea unui suport tehnic local performant.
    Dificultatea domeniului nuclear, gradul inalt de confidentialitate a informatiilor tehnice si interesele comerciale ale firmelor din tarile avansate complica enorm problemele de asigurare a suportului tehnic local. In consecinta, nu exista un raspuns unic, unanim acceptat la nivel international, la intrebarile "cand?" si "la ce nivel de extindere?" trebuie dezvoltat suportul tehnic local.
    AIEA Viena a acordat o deosebita atentie acestei probleme, identificand subdomenii, discipline si activitati unde recomanda cu perseverenta asigurarea unui suport local corespunzator ca baza materiala, numar de specialisti inalt calificati si performanta de ansamblu, la nivel de echipa. Tratarea si depozitarea deseurilor radioactive, analizele de fizica reactorului si termohidraulica, masurarile de fizica reactorului si dozimetria radiatiilor, analizele de performanta a combustibilului nuclear, analizele de securitate nucleara etc. trebuie rezolvate in conditii de excelenta pe baza suportului tehnic local. Activitati mai rare si mai dificile, care cer mijloace costisitoare si experienta, se fac cu suport local, mixt sau strain in functie de numarul de unitati de CNE, de optiunile fiecarui proprietar de CNE, de nivelul capacitatii entitatilor locale de suport tehnic etc.
    In Romania, dezvoltarea suportului tehnic s-a facut, in mod firesc, pe baza existentei Institutului de Cercetari Nucleare (ICN) Pitesti (fizica reactorului, performante combustibil, securitate nucleara, deseuri radioactive, radioprotectie, teste de iradiere de combustibil nuclear, tub de presiune etc. in reactorul TRIGA, teste in afara reactorului etc.), Sucursala de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare (CITON) Bucuresti (proiectare nucleara, securitate nucleara etc.), Institutul de Criogenie si Separari Izotopice (ICSI) Rm. Valcea (apa grea, detritierea apei grele, etc.).
    Atingerea unor performante de suport tehnic a fost demonstrata la PIF a Unitatii 1, unde au participat peste 100 de specialisti de la CITON, ICN si ICSI.
    Ridicarea performantelor si extinderea gamei de servicii pentru CNE Cernavoda reprezinta deziderate care cer analize atente si eforturi deosebite, intrucat la centrala nucleara nu este loc nici pentru riscul unei intarzieri, nici pentru vreun compromis privind calitatea.
    Este obligatoriu efortul periodic de a reevalua necesitatile si posibilitatile de suport tehnic romanesc, de a incerca o valorificare a progresului tehnic si stiintific si, atunci cand nu se poate altfel, de a lucra in echipe mixte, pe baza unor acorduri cu parteneri straini, urmate de contracte comerciale pentru obiective bine definite.
    Cele mai multe dintre actiunile de suport tehnic sunt deja prezentate in subdomeniul specific: A.2.1., A.4.1., A.5.1., A.6.1., A.7.1. etc. Actiunile acestea nu mai sunt repetate aici.
    Actiunile dedicate CNE Cernavoda trebuie dublate de o revigorare a programelor de cercetare, dezvoltare si inginerie tehnologica si de o crestere corespunzatoare a gradului de dubla conectivitate a suportului tehnic, cu entitati similare din lume, pentru asigurarea progresului tehnic, respectiv cu entitatile romanesti de tip centrala nucleara, fabrica de combustibil etc., pentru aplicarea si valorificarea progresului, pentru identificarea de probleme si de solutii, pentru testari, omologari etc.
    Mentionam si disponibilitatea de suport tehnic pentru organismul de reglementare si control, CNCAN, actiunile efective urmand a fi identificate in conditiile evitarii conflictului de interese.
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    | Resp.  |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.1.  |Testarea capetelor masinii de incarcat-descarcat|MIR     |2004 pentru|
|        |combustibil nuclear la reactorul CANDU al       |        |    U2     |
|        |Unitatii 2, CNE Cernavoda.                      |        |           |
|        |Testarea capetelor MID pentru reactorii         |        |           |
|        |urmatoarelor unitati CANDU, CNE Cernavoda.      |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.2.  |Participarea specialistilor din RAAN (ICN       |MIR     |2002 - 2005|
|        |Pitesti si CITON Bucuresti) la lucrarile de PIF |        |           |
|        |ale Unitatii 2 de la CNE Cernavoda. Pe baza     |        |           |
|        |experientei de la U1, se estimeaza contributii  |        |           |
|        |semnificative de la:                            |        |           |
|        |- ingineri tehnologi si proiectanti;            |        |           |
|        |- specialisti in fizica reactorilor, inclusiv   |        |           |
|        |  fizicieni experimentatori, si in              |        |           |
|        |  termohidraulica;                              |        |           |
|        |- specialisti in analize de securitate nucleara |        |           |
|        |  deterministe si probabiliste;                 |        |           |
|        |- ingineri electronisti si automatisti etc.     |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.3.  |Alocarea resurselor financiare pentru asigurarea|MIR,    |Dec. 2002  |
|        |combustibilului de schimb pentru reactorul      |MEC - C,|           |
|        |TRIGA, singurul reactor nuclear de cercetare    |MF      |           |
|        |existent in tara, componenta importanta pentru  |        |           |
|        |suportul stiintific si tehnic national al       |        |           |
|        |energeticii nucleare si pentru dezvoltarea de   |        |           |
|        |aplicatii ale tehnicilor nucleare in folosul    |        |           |
|        |societatii.                                     |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.4.  |Sustinerea cercetarilor legate de posibilitatea |MIR,    |2002 - 2007|
|        |introducerii de combustibil usor imbogatit in   |MEC - C |           |
|        |reactorii CNE Cernavoda, folosind fascicule de  |        |           |
|        |combustibil cu 37 de bare, in scopul reducerii  |        |           |
|        |masei de combustibil ars (pentru a furniza o    |        |           |
|        |cantitate data de energie electrica) si in      |        |           |
|        |scopul usurarii tranzitiei fara penalitati la   |        |           |
|        |solutia cu imbogatiri si grade de ardere mai    |        |           |
|        |mari.                                           |        |           |
|        |- Se estimeaza efecte pozitive in privinta      |        |           |
|        |  solicitarilor la care sunt supuse tuburile de |        |           |
|        |  presiune.                                     |        |           |
|        |- Se reduc riscurile asociate utilizarii curente|        |           |
|        |  a unui fascicul de tip nou, inca netestat in  |        |           |
|        |  Canada sau in alta tara in conditii de operare|        |           |
|        |  de cativa ani.                                |        |           |
|        |- Aplicarea rezultatelor imediat ce analiza     |        |           |
|        |  tehnico-economica va confirma potentialul     |        |           |
|        |  deosebit estimat astazi si va cuantifica      |        |           |
|        |  avantajele si costurile asociate.             |        |           |
|        |- Prin aplicarea imediata se prelungeste viata  |        |           |
|        |  tuburilor de presiune si se reduce cantitatea |        |           |
|        |  de deseuri inalt active inainte de a avea la  |        |           |
|        |  dispozitie un nou proiect omologat de fascicul|        |           |
|        |  de combustibil avansat, castigandu-se astfel  |        |           |
|        |  cativa ani.                                   |        |           |
|        |- Se reduc solicitarile si penalitatile pe care |        |           |
|        |  le-ar presupune trecerea directa de la uraniu |        |           |
|        |  natural la utilizarea de imbogatiri optime    |        |           |
|        |  economic si de fascicule de tip nou, avansat. |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.5.  |Constituirea a doua comitete nationale de       |MIR,    |DEC. 2003  |
|        |experti in domeniul nuclear si de reprezentanti |MEC - C,|           |
|        |ai societatii civile, pentru orientarea         |MAN     |           |
|        |activitatilor de cercetare, dezvoltare si       |        |           |
|        |inginerie tehnologica, pentru evaluarea         |        |           |
|        |strategiilor de cercetare si pentru auditarea   |        |           |
|        |periodica, la 3 - 5 ani, a fiecarei organizatii |        |           |
|        |de CDT din domeniu.                             |        |           |
|        |Activitatea celor doua comitete va fi dedicata: |        |           |
|        |- energeticii nucleare, respectiv               |        |           |
|        |- stiintei nucleare si aplicatiilor neenergetice|        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.6.  |Promovarea participarii institutelor de         |MIR,    |Permanent  |
|        |specialitate din domeniul nuclear la colaborari |MEC - C,|           |
|        |internationale bazate nu numai pe schimbul de   |MAN     |           |
|        |informatii, ci si pe lucrul in comun in acelasi |        |           |
|        |laborator, singura cale de progres in           |        |           |
|        |subdomeniile in care Romania are foarte putini  |        |           |
|        |specialisti calificati si in cele slab acoperite|        |           |
|        |de documentatia disponibila.                    |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.7.  |Revizuirea planului strategic care sta la baza  |MIR     |2004 si la |
|        |Programelor de CD ale RAAN, in vederea adaptarii|        |fiecare    |
|        |la necesitatile domeniului.                     |        |trei ani   |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.8.  |Lansarea de programe de CD in cadrul MEC, care  |MEC - C |Permanent  |
|        |sa rezolve si probleme specifice domeniului     |        |           |
|        |nuclear, in special pentru probleme punctuale de|        |           |
|        |energetica nucleara si pentru probleme generale |        |           |
|        |de aplicare de tehnologii nucleare moderne      |        |           |
|        |neenergetice.                                   |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.9.  |Dezvoltarea bazei materiale a institutelor      |MIR     |2002 - 2007|
|        |responsabile pentru asigurarea suportului tehnic|        |           |
|        |national al energeticii nucleare si             |        |           |
|        |transformarea Institutului de Cercetari Nucleare|        |           |
|        |de la Pitesti in centru international de        |        |           |
|        |cercetare in domeniul energeticii nucleare,     |        |           |
|        |conform angajamentelor asumate de Romania prin  |        |           |
|        |semnarea Acordului de tara (de cooperare        |        |           |
|        |tehnica) cu AIEA Viena.                         |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.10. |Promovarea participarii Institutelor de         |MIR,    |Permanent  |
|        |specialitate din domeniul nuclear in cadrul     |MEC - C,|           |
|        |proiectelor internationale specifice (Proiecte  |MIE,    |           |
|        |OECD, Proiect Halden-Norvegia, Programe COG     |MAE, MAN|           |
|        |etc.)                                           |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.11. |Stimularea si definirea cadrului organizatoric  |MIR,    |2002 - 2003|
|        |necesar pentru asigurarea unui grad             |MEC - C |           |
|        |corespunzator de conectivitate intre unitatile  |        |           |
|        |productive din domeniul energeticii nucleare    |        |           |
|        |(CNE, fabrici de materiale fisionabile si de    |        |           |
|        |combustibil nuclear, unitati industriale de     |        |           |
|        |profil) si organizatii de cercetare, dezvoltare |        |           |
|        |si inginerie tehnologica.                       |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.8.12. |Sustinerea periodica, la 5 - 7 ani, de teme de  |MIR,    |2005       |
|        |cercetare dedicate reactorilor mici, destinati  |MEC - C,|           |
|        |altor scopuri decat generarea de energie        |MAN     |           |
|        |electrica, de exemplu pentru producerea de      |        |           |
|        |fascicule de neutroni sau pentru furnizarea     |        |           |
|        |nepoluanta de caldura (pentru industrie,        |        |           |
|        |incalzire sere, incalzire cladiri etc.).        |        |           |
|        |Sustinerea financiara a cercetarilor de acest   |        |           |
|        |gen initiate de AIEA Viena in cadrul unor       |        |           |
|        |Programe de colaborare internationala.          |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.9. INDUSTRIA AUTOHTONA SI SERVICIILE LOCALE PENTRU ENERGETICA NUCLEARA

    Inainte de anul 1989 a existat o presiune deosebita pentru asimilarea tehnologiilor CANDU de catre industria romaneasca. Au rezultat cheltuieli mari, produse performante, esecuri, intarzieri etc. In ultimul deceniu, o mare parte dintre autorizari si chiar echipamente a fost pierduta.
    Posibilitatea de a obtine produse si servicii romanesti pentru urmatoarele unitati de la CNE Cernavoda trebuie tratata cu mult discernamant, pentru a crea un cadru favorabil valorificarii potentialului local, dar fara exagerari.
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    | Resp.  |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.9.1.  |Masuri de incurajare si calificare de furnizori |MIR     |2003 - 2005|
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.9.2.  |Evaluarea necesarului de retehnologizari pentru |MIR     |2003 - 2005|
|        |sustinerea programului nuclear                  |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.9.3.  |Evaluarea potentialului industrial privind      |MIR     |2003       |
|        |productia de semifabricate din aliaje de        |        |           |
|        |zirconiu, ca alternativa posibila la import     |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.9.4.  |Retehnologizare de unitati industriale cu       |MIR, MF |2004 - 2008|
|        |sprijin financiar national                      |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    Alte doua actiuni sunt prezentate separat in sectiunile dedicate resurselor umane, respectiv cadrului legislativ, A.15.2. si A.14.8.

    9.10. STIINTA NUCLEARA SI APLICATIILE NUCLEARE NEENERGETICE

    La nivel mondial, progresul necontenit in domeniul stiintei si in cel al tehnologiilor nucleare neenergetice a condus la numeroase aplicatii deosebit de apreciate, considerate ca atribut al civilizatiei moderne. Din pacate, costurile necesare valorificarii efective ale progresului in domeniu sunt relativ ridicate. In consecinta, statul roman trebuie sa se implice si sa sprijine efectiv atat cercetarile, cat si aplicatiile practice. Evident, aceasta sustinere trebuie bazata pe o atenta evaluare a succeselor probabile, pe o selectie conforma cu rezultatul evaluarii si pe o riguroasa incadrare in cheltuielile aprobate.
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    | Resp.  |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|        |                                        99      |        |           |
|A.10.1. |Asimilarea tehnologiei de producere a Mo   de   |MIR,    |2002 - 2004|
|        |fisiune                                         |MEC - C |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.10.2. |Asimilarea tehnologiei de producere de diversi  |MIR,    |2002 - 2004|
|        |alti izotopi solicitati de piata                |MEC - C |           |
|        | 153    186, 188    18   123   124              |        |           |
|        |(   Sm,         Re,   F,    I,    I si altii)   |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|        |                                        60      |        |           |
|A.10.3. |Asimilarea tehnologiei de producere a Co   in   |MIR,    |2002 - 2005|
|        |centrala CANDU                                  |MEC - C |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.10.4. |Dezvoltarea si implementarea de noi tehnologii  |MIR,    |2007       |
|        |de iradiere pentru producerea si extragerea de  |MEC - C,|           |
|        |radioizotopi si prepararea de compusi           |MSF     |           |
|        |radiofarmaceutici                               |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.10.5. |Dezvoltarea si implementarea de metode si       |MIR,    |2006       |
|        |tehnologii nucleare pentru determinari si       |MEC - C,|           |
|        |monitorizari complexe cu privire la mediu       |MSF, MAN|           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.10.6. |Realizarea de facilitati, instrumentatie si     |MIR,    |2005       |
|        |proceduri dedicate efectuarii de analize        |MEC - C,|           |
|        |elementale bazate pe metode nucleare de tip IBA |MSF, MAN|           |
|        |(Ion Beam Analysis) cum sunt: RBS, PIXE, PIGE,  |        |           |
|        |CPAA, FNAA                                      |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.10.7. |Cresterea performantelor Acceleratorului TANDEM |MIR,    |2004       |
|        |prin modernizarea sistemului de transport de    |MEC - C,|           |
|        |sarcina prin inlocuirea benzii transportoare cu |MSF     |           |
|        |un sistem PELETRON                              |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.10.8. |Elaborarea de metode si instrumente de masurare |MIR,    |2006       |
|        |monitorizare a efluentilor radioactivi          |MEC - C,|           |
|        |eliberati din activitati nucleare               |MSF, MAN|           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.10.9. |Imbunatatirea calitatii vietii prin             |MIR,    |2005       |
|        |implementarea iradierilor tehnologice in        |MEC - C,|           |
|        |economie                                        |MSF     |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.10.10.|Modernizarea standurilor si etaloanelor         |MIR,    |2006       |
|        |nationale din domeniul metrologiei radiatiei    |MEC - C,|           |
|        |                                                |MSF, MAN|           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.10.11.|Obtinerea compusilor biologic activi marcati cu |MIR,    |2007       |
|        |izotopi stabili si radioactivi utilizati in     |MEC - C,|           |
|        |studii de biologie moleculara, genetica,        |MSF, MAN|           |
|        |farmacocinetica si farmacodinamie               |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.11. CONTROLUL GARANTIILOR PENTRU MATERIALELE SI INSTALATIILE NUCLEARE DE PE TERITORIUL ROMANIEI

    In Romania energia nucleara este folosita exclusiv in scopuri pasnice.
    Toate activitatile nucleare sunt supuse unui strict control efectuat de statul roman, pe de o parte, si de organismele internationale abilitate, pe de alta parte.
    Romania este membru fondator al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica, AIEA Viena, organism specializat al Organizatiei Natiunilor Unite, ONU.
    Controlul international se efectueaza de catre AIEA Viena, conform cerintelor si procedurilor Agentiei.
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    | Resp.  |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.11.1. |Dezvoltarea si completarea reglementarilor      |CNCAN,  |2003       |
|        |referitoare la activitatile specifice           |MAN     |           |
|        |controlului de garantii                         |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.11.2. |Implementarea reglementarilor EURATOM           |CNCAN,  |2003       |
|        |referitoare la Controlul de Garantii.           |MIR     |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.11.3. |Dezvoltarea unui sistem informatic centralizat  |CNCAN,  |2004       |
|        |pentru controlul materialelor nucleare din      |MAN     |           |
|        |Romania.                                        |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.11.4. |Dezvoltarea de sisteme informatice pentru       |CNCAN,  |2004       |
|        |controlul de garantii specifice pentru entitati |MIR     |           |
|        |de tip reactor nuclear energetic si de tip      |        |           |
|        |fabrica de combustibil nuclear                  |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.12. ASIGURAREA SI CRESTEREA CONTINUA A NIVELULUI DE PROTECTIE FIZICA A MATERIALELOR SI A INSTALATIILOR NUCLEARE, INCLUSIV IN TIMPUL TRANSPORTULUI

    Inca de la inceputurile activitatilor nucleare postbelice, problema a fost tratata cu o deosebita atentie de ONU si de AIEA Viena. Au fost stabilite standarde la nivel international si s-au efectuat inspectii dedicate.
    De-a lungul timpului, pe masura ce raspandirea activitatilor nucleare a luat amploare, s-a constatat ca sunt necesare masuri deosebite nu numai pentru paza obiectivelor nucleare impotriva riscurilor dinspre exterior, ci si contra pericolelor din interior: tentatia de a obtine avantaje financiare de pe urma comercializarii unor obiecte sau materiale sustrase, neatentia, indolenta, tentatia de a sustrage obiecte aparent banale, nepericuloase si inutile etc.
    Dupa anul 1992, s-a constatat existenta unui trafic international ilegal cu materiale nucleare, in special cu uraniu. Reglementarile si mijloacele de detectie au avut un rezultat pozitiv clar, dar raul produs in primii ani este inca greu de evaluat.
    Dupa evenimentele din SUA din ziua de 11 septembrie 2001, s-a tras concluzia ca trebuie aparat corespunzator intreg domeniul nuclear, inclusiv in etapele aparent naturale din cadrul ciclului de combustibil nuclear. Statul roman va adopta standardele internationale care se asteapta a fi stabilite incepand cu anul 2002, va regandi si va redota corespunzator sistemele de protectie fizica de pe teritoriul Romaniei.
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    | Resp.  |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.12.1. |Revizuirea documentului in care se defineste    |CNCAN,  |2002       |
|        |"Amenintarea-baza de proiect", pentru           |MI, MAN |           |
|        |obiectivele nucleare existente, ca urmare a     |        |           |
|        |noilor conditii create de evenimentele din      |        |           |
|        |11 septembrie 2001.                             |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.12.2. |Actualizarea planului de protectie fizica pentru|MI      |2002       |
|        |fiecare obiectiv nuclear.                       |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.12.3. |Revizuirea si imbunatatirea actualelor sisteme  |MIR     |2003       |
|        |de protectie fizica la obiectivele nucleare     |        |           |
|        |existente in conformitate cu documentul         |        |           |
|        |"Amenintarea-baza de proiect", asteptat in anul |        |           |
|        |2002.                                           |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.12.4. |Asigurarea conditiilor de finantare si realizare|MIR, MF |2002 - 2003|
|        |a imbunatatirii sistemelor de protectie fizica  |        |           |
|        |existente.                                      |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.12.5. |Masuri pentru detectarea si oprirea traficului  |MI,     |2002       |
|        |ilicit de surse de radiatii si materiale        |CNCAN,  |           |
|        |nucleare.                                       |MAN     |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.12.6. |Verificarea tuturor persoanelor care au acces la|MI, SRI |Permanent  |
|        |materialele si instalatiile nucleare, prin      |        |           |
|        |metode specifice, de catre organele competente. |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.12.7. |Testarea psihologica si psihiatrica a           |MIR, MSF|Anual      |
|        |persoanelor care au acces la instalatiile si    |        |           |
|        |materialele protejate.                          |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.13. COLABORARI INTERNATIONALE
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    | Resp.  |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.13.1. |Asigurarea suportului necesar realizarii        |MIR,    |2002 - 2010|
|        |activitatilor specifice de colaborare cu Agentia|MEC - C |           |
|        |Internationala de Energie Atomica de la Viena   |        |           |
|        |(AIEA).                                         |        |           |
|        |- Finalizarea activitatilor prevazute in        |        |           |
|        |  Programele Cadru de Tara si continuarea       |        |           |
|        |  programului; 2002 - 2005 - 2010;              |        |           |
|        |- Initierea si sustinerea unui program de       |        |           |
|        |  asistenta in domeniul deseurilor radioactive; |        |           |
|        |  2002 - 2010;                                  |        |           |
|        |- Stimularea participarii specialistilor romani |        |           |
|        |  implicati in energetica nucleara la contracte |        |           |
|        |  de cercetare si proiecte de asistenta tehnica,|        |           |
|        |  sustinerea stagiilor de burse desfasurate in  |        |           |
|        |  centre de cercetare romanesti si a            |        |           |
|        |  manifestarilor organizate in tara sub egida   |        |           |
|        |  AIEA; 2002 - 2010;                            |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.13.2. |Asigurarea participarii centrelor de cercetare  |MIR     |2002 - 2010|
|        |romanesti la activitati de cooperare cu Agentia |        |           |
|        |de Energie Nucleara din cadrul OECD.            |        |           |
|        |- Furnizare de date pentru banca                |        |           |
|        |  internationala de date; 2002 - 2010;          |        |           |
|        |- Identificarea programelor de calcul ale NEA   |        |           |
|        |  Data Bank din domenii ce vizeaza concepte de  |        |           |
|        |  reactori nucleari, cicluri de combustibil,    |        |           |
|        |  securitate nucleara, protectia reactorilor    |        |           |
|        |  nucleari, deseuri radioactive, radioprotectie,|        |           |
|        |  etc. si adaptarea lor la necesitatile         |        |           |
|        |  energeticii nucleare romanesti                |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.13.3. |Dezvoltarea unor parteneriate cu tari ce detin  |MIR,    |2002 - 2010|
|        |centrale tip CANDU (Argentina, Coreea etc.) in  |MAE     |           |
|        |vederea schimbului de informatii tehnico-       |        |           |
|        |stiintifice privind problemele de interes comun.|        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.13.4. |Sustinerea integrarii europene a energeticii    |MIR, MAE|2002 - 2010|
|        |nucleare romanesti prin cooperare cu Uniunea    |MAN     |           |
|        |Europeana.                                      |        |           |
|        |- Identificarea subiectelor de interes comun din|        |           |
|        |  domeniul energeticii nucleare, in paralel cu  |        |           |
|        |  crearea unor grupuri de specialisti           |        |           |
|        |  competitive la nivel european si promovarea   |        |           |
|        |  acestora in vederea participarii lor in cadrul|        |           |
|        |  Programelor Uniunii Europene; 2002 - 2010;    |        |           |
|        |- Mediatizarea activitatilor si a rezultatelor  |        |           |
|        |  deosebite prin intensificarea prezentei       |        |           |
|        |  romanesti la manifestarile stiintifice        |        |           |
|        |  internationale in vederea crearii unor        |        |           |
|        |  deschideri pentru integrarea unor activitati  |        |           |
|        |  din programul nuclear in programele Uniunii   |        |           |
|        |  Europene; 2002 - 2010;                        |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.13.5. |Asigurarea pregatirii personalului la nivelul   |MIR     |2002 - 2010|
|        |exigentelor actuale legate de functionarea in   |        |           |
|        |conditii de securitate a instalatiilor nucleare |        |           |
|        |prin activitati de cooperare cu AECL - Canada;  |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.13.6. |Intensificarea colaborarii cu AECL in domeniul  |MIR     |2002 - 2010|
|        |suportului tehnic pentru constructia, PIF si    |        |           |
|        |operarea de CNE tip CANDU;                      |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.13.7. |Desfasurarea de actiuni stiintifice de lucru in |MIR     |2002 - 2015|
|        |comun in laboratoarele din Canada si din        |        |           |
|        |Romania; pentru finalizarea proiectelor de      |        |           |
|        |colaborare initiate si deschiderea unor directii|        |           |
|        |noi de cooperare in probleme de actualitate     |        |           |
|        |precum: cicluri combustibile avansate,          |        |           |
|        |managementul vietii centralei, extinderea       |        |           |
|        |timpului de functionare a centralelor CANDU,    |        |           |
|        |concepte avansate de reactori, idei de crestere |        |           |
|        |a securitatii nucleare, depozitarea finala a    |        |           |
|        |combustibilului ars etc.;                       |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.13.8. |Asigurarea schimbului de informatii si          |MIR, MAN|2002 - 2010|
|        |cooperarea cu Departamentul pentru Energie al   |        |           |
|        |SUA in domeniul utilizarii pasnice a energiei   |        |           |
|        |nucleare prin consultanta, pregatire si         |        |           |
|        |asistenta tehnica in proiectele de interes      |        |           |
|        |comun.                                          |        |           |
|        |- Realizarea activitatilor de colaborare        |        |           |
|        |  initiate in cadrul acordului existent;        |        |           |
|        |- Largirea colaborarii prin identificarea a noi |        |           |
|        |  domenii de colaborare si participare in       |        |           |
|        |  proiecte de interes comun, in concordanta cu  |        |           |
|        |  prioritatile PNN;                             |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.13.9. |Internationalizarea cercetarii romanesti prin   |MIR,    |2002 - 2010|
|        |integrarea activitatilor de cercetare viitoare  |MEC - C,|           |
|        |in proiectele internationale de                 |MSF, MAN|           |
|        |cercetare-dezvoltare.                           |        |           |
|        |- Derularea activitatilor de cooperare          |        |           |
|        |  bilaterala existente si initierea unor noi    |        |           |
|        |  acorduri in vederea promovarii cercetarii     |        |           |
|        |  nucleare romanesti si a integrarii ei in      |        |           |
|        |  retele de excelenta sau a proiectelor         |        |           |
|        |  integrate ale Programului Cadru 6 al UE;      |        |           |
|        |  2002 - 2006;                                  |        |           |
|        |- Idem pentru urmatorul program cadru.          |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.14. SISTEMUL LEGISLATIV SI DE REGLEMENTARI
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    |  Resp. |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.14.1. |Realizarea unei analize sistematice si          |CNCAN,  |2002 - 2004|
|        |cuprinzatoare a legislatiei specifice domeniului|MEC - C,|           |
|        |nuclear in raport cu: respectarea principiilor  |MSF     |           |
|        |de securitate nucleara, respectarea cerintelor  |        |           |
|        |UE si a prevederilor Conventiei de securitate   |        |           |
|        |nucleara, contextul legislativ din Romania,     |        |           |
|        |sistemele legislative din celelalte tari,       |        |           |
|        |tendintele legislative pe plan mondial;         |        |           |
|        |identificarea contradictiilor si propuneri      |        |           |
|        |legislative.                                    |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.14.2. |Elaborarea unui proiect de lege in domeniul     |MEC - C,|2002       |
|        |deseurilor radioactive acoperind aspectele      |MIR     |           |
|        |privind finantarea si atribuirea                |        |           |
|        |responsabilitatilor in cadrul sistemului        |        |           |
|        |national de gospodarire a deseurilor            |        |           |
|        |radioactive.                                    |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.14.3. |Actualizarea, revizia si completarea sistemului |CNCAN   |2002       |
|        |de reglementari in domeniul nuclear si a        |        |           |
|        |procedurilor specifice activitatii de inspectie |        |           |
|        |din cadrul CNCAN in conformitate cu             |        |           |
|        |angajamentele asumate in contextul integrarii.  |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.14.4. |Intocmirea unui plan de actiune pentru          |CNCAN,  |2003       |
|        |indeplinirea cerintelor de integrare UE, pana in|MAN     |           |
|        |2007 (pe baza evaluarii principiilor si         |        |           |
|        |cerintelor de aderare specifice).               |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.14.5. |Revizia si completarea legislatiei privitoare   |CNCAN   |2003       |
|        |protectia fizica a obiectivelor nucleare.       |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.14.6. |Evaluarea si elaborarea de propuneri legislative|CNCAN,  |2003       |
|        |privind organizarea si functionarea             |MEC - C,|           |
|        |principalelor entitati cu atributii,            |MIR, MAN|           |
|        |responsabilitati si obiecte de activitate       |        |           |
|        |semnificativa in domeniul nuclear.              |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.14.7. |Evaluarea si elaborarea de propuneri legislative|MIR     |2003       |
|        |privind favorizarea progresului competentelor   |        |           |
|        |locale in domeniul energeticii nucleare, prin   |        |           |
|        |acordarea de punctaj suplimentar clar           |        |           |
|        |diferentiat la competitiile de servicii de      |        |           |
|        |inalta calificare, atunci cand oferta           |        |           |
|        |partenerului strain specifica antrenarea pentru |        |           |
|        |executie de forta de munca din Romania.         |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.14.8. |Evaluarea si elaborarea de propuneri legislative|MIR,    |2003       |
|        |privind favorizarea perfectarii de contracte de |MF      |           |
|        |furnitura pe termen lung.                       |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.14.9. |Promovarea unor acte normative care stabilesc   |MIR,    |2003       |
|        |modalitatile de stimulare, motivare si          |MEC - C |           |
|        |stabilizare a personalului din domeniul         |        |           |
|        |energeticii nucleare, in special pentru         |        |           |
|        |specialistii de inalta calificare.              |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.15. MANAGEMENTUL DE RESURSE UMANE
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                    |  Resp. |  Termen   |
|        |                                                |        | Perioada  |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.15.1. |Atragerea de resurse umane catre domeniul       |MEC - C,|           |
|        |nuclear.                                        |MIR     |           |
|        |Stimularea interesului elevilor si studentilor  |        |           |
|        |pentru domeniul nuclear: "zile ale portilor     |        |           |
|        |deschise" pentru licee, la facultatile de       |        |           |
|        |profil; vizite la reactori pentru studenti;     |        |           |
|        |prelegeri de energetica nucleara pentru         |        |           |
|        |profesori; conferinte organizate de catre       |        |           |
|        |institute de cercetare si entitati nucleare de  |        |           |
|        |productie; buletine informative, postere si     |        |           |
|        |pagini web                                      |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.15.2. |Asigurarea de resurse financiare pentru formarea|MEC - C,|2003 - 2010|
|        |profesionala, trierea si mentinerea personalului|MIR, MSF|           |
|        |inalt calificat dedicat programului nuclear     |        |           |
|        |- Politici de utilizare eficienta si crestere a |        |           |
|        |  performantelor resurselor umane tinand seama  |        |           |
|        |  de factorii specifici activitatilor de        |        |           |
|        |  cercetare, proiectare, inginerie, exploatare  |        |           |
|        |  in domeniul nuclear. Formarea si dezvoltarea  |        |           |
|        |  culturii organizationale si a culturii tehnice|        |           |
|        |  de specialitate, inclusiv a culturii de       |        |           |
|        |  securitate. Acordarea unui loc corespunzator  |        |           |
|        |  eticii, atat la nivel profesional, cat si in  |        |           |
|        |  relatiile dintre entitatile cu activitati     |        |           |
|        |  nucleare din Romania.                         |        |           |
|        |- Imbunatatirea sistemului de planificare,      |        |           |
|        |  evidenta, evaluare, angajare, disponibilizare |        |           |
|        |  si finantare a resurselor umane in domeniile  |        |           |
|        |  importante.                                   |        |           |
|        |- Trierea personalului dupa 2 - 5 ani, respectiv|        |           |
|        |  dupa 10 - 15 ani de la angajare, si asigurarea|        |           |
|        |  de resurse financiare adecvate, asa incat sa  |        |           |
|        |  existe stimulente simultan si pentru un numar |        |           |
|        |  mare de candidati, pe de o parte, si pentru un|        |           |
|        |  numar corespunzator de specialisti calificati |        |           |
|        |  recunoscuti, pe de alta parte.                |        |           |
|        |- Utilizarea eficienta a mecanismelor           |        |           |
|        |  motivationale si contractuale pentru          |        |           |
|        |  stabilizarea specialistilor de inalta         |        |           |
|        |  calificare in domeniile importante.           |        |           |
|        |- Utilizarea eficienta si controlata prin       |        |           |
|        |  obiective concrete a formelor de pregatire    |        |           |
|        |  tehnico-profesionala specifica in cadrul      |        |           |
|        |  international (schimb de informatii, cursuri, |        |           |
|        |  seminarii, burse, conferinte, intalniri       |        |           |
|        |  tehnico-stiintifice, stagii de lucru, etc.).  |        |           |
|        |- Promovarea, stimularea si imbunatatirea       |        |           |
|        |  formelor de pregatire superioara in domeniile |        |           |
|        |  importante (cursuri de perfectionare,         |        |           |
|        |  doctorate, etc.).                             |        |           |
|        |- Stimularea formelor de colaborare intre       |        |           |
|        |  invatamantul superior si organizatiile de     |        |           |
|        |  cercetare si inginerie (lucrari de diploma,   |        |           |
|        |  lectorate, masterate, teme de cercetare       |        |           |
|        |  comune, etc.).                                |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.15.3. |Actiuni ale diverselor institutii interesate, ca|MEC - C,|Permanent  |
|        |si ale factorilor guvernamentali si locali:     |MIR,    |           |
|        |oferirea unor burse de studiu si formare cu     |CNCAN,  |           |
|        |sprijinul tehnic si financiar al industriei;    |MAN     |           |
|        |crearea de retele educationale in domeniul      |        |           |
|        |nuclear prin stabilirea si promovarea           |        |           |
|        |colaborarii la nivel national si international  |        |           |
|        |in cadrul unor programe educationale si/sau de  |        |           |
|        |pregatire; atractivitatea locurilor de munca    |        |           |
|        |(din punct de vedere profesional si financiar)  |        |           |
|        |sporita fata de sectoare non-nucleare.          |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.15.4. |Asigurarea de salarii si conditii de munca      |MEC - C,|Permanent  |
|        |atragatoare, de perspective profesionale        |MIR     |           |
|        |convingatoare pentru forta de munca valoroasa.  |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.15.5. |Asigurarea resurselor umane si financiare si a  |CNCAN   |2003       |
|        |suportului tehnic pentru autoritatea de         |        |           |
|        |reglementare (infiintarea unei organizatii      |        |           |
|        |tehnice suport care sa sprijine autoritatea de  |        |           |
|        |reglementare in procesul decizional si in       |        |           |
|        |activitatea de reglementare si control).        |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.15.6. |Adaptarea periodica a programelor de            |MEC - C,|2003 - 2005|
|        |invatamant universitar la cerintele actuale si  |MIR     |           |
|        |de perspectiva ale energeticii nucleare si      |        |           |
|        |sustinerea cresterii atractivitatii sectorului  |        |           |
|        |nuclear prin angrenarea studentilor in lucrari  |        |           |
|        |de cercetare in institute de profil.            |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|
|A.15.7. |Sustinerea participarii specialistilor de       |MIR,    |Permanent  |
|        |valoare la burse si stagii de lucru in          |MEC - C |           |
|        |strainatate, la vizite stiintifice si alte      |        |           |
|        |actiuni de schimb de experienta, la mitinguri   |        |           |
|        |si conferinte etc.                              |        |           |
|________|________________________________________________|________|___________|

    9.16. PNN CA INSTRUMENT GUVERNAMENTAL

    Ca document, Planul Nuclear National, PNN, cuprinde:

    1. O prezentare a domeniului nuclear aplicat, in lume si in Romania, inclusiv a tendintelor de evolutie, cu rol de fundament pentru obiectivele si strategiile PNN,
    2. O prezentare a OBIECTIVELOR NATIONALE pe termen lung si mediu, si a STRATEGIILOR de realizare,
    3. O prezentare a cadrului functional de aplicare, urmarire si actualizare a PNN,
    4. O prezentare de actiuni pe termen relativ scurt, care trebuie efectuate pe baza Planurilor Nucleare Anuale, PNA.

    Principalele actiuni de intreprins pentru a incepe lucrul cu PNN ca instrument guvernamental sunt urmatoarele:
 ______________________________________________________________________________
|Nr. crt.|                     Actiune                   |  Resp. |   Termen   |
|        |                                               |        |  Perioada  |
|________|_______________________________________________|________|____________|
|A.16.1. |Finalizarea efortului de prezentare a situatiei|MEC - C,|10 dec. 2002|
|        |si a dinamicii domeniului nuclear romanesc,    |MIR,    |            |
|        |european si mondial, pentru fundamentarea      |MAPM    |            |
|        |obiectivelor si a strategiilor PNN.            |        |            |
|________|_______________________________________________|________|____________|
|A.16.2. |Definitivarea listei de obiective si strategii |MEC - C,|10 oct. 2002|
|        |de realizare, pe baza analizelor si a          |MIR,    |            |
|        |observatiilor ministerelor si a specialistilor |MAPM    |            |
|        |din domeniu.                                   |        |            |
|________|_______________________________________________|________|____________|
|A.16.3. |Stabilirea cadrului functional de implementare |MEC - C,|30 oct. 2002|
|        |a PNN.                                         |MIR,    |            |
|        |                                               |MAPM    |            |
|________|_______________________________________________|________|____________|
|A.16.4. |Stabilirea Planului Nuclear Anual pentru anul  |MEC - C,|20 oct. 2002|
|        |2003.                                          |MIR,    |            |
|        |                                               |MAPM    |            |
|________|_______________________________________________|________|____________|

    10. FINANTAREA ACTIUNILOR PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A DOMENIULUI NUCLEAR

    Pentru punerea in aplicare a Strategiei de Dezvoltare a Domeniului Nuclear in Romania si a Planului de Actiune se vor avea in vedere, in principal, urmatoarele modalitati de finantare:
    - Sisteme moderne de finantare de tip BOT (Building, Operating and Transfer) sau similare;
    - Imprumuturi externe cu returnarea acestora din vanzarea energiei electrice de origine nucleara;
    - Investitii directe, pentru servicii si produse nucleare, cu piata de desfacere asigurata;
    - Fonduri externe nerambursabile;
    - Investitii directe interne sau externe in domeniul nuclear;
      In completare, finantare de la Bugetul de Stat.
    Ministerele implicate vor asigura realizarea si finantarea activitatilor care decurg din punerea in aplicare a Strategiei Nationale de Dezvoltare a Domeniului Nuclear in Romania si a Planului de Actiune.