DECRET -
LEGE Nr. 2561 din 12 noiembrie 1936*)
pentru infiintarea Caselor de imprumut pe amanet
ACT EMIS DE: REGELE CAROL
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 264 din 12 noiembrie 1936
*) Acest Decret, sub Nr. 2.561 din 1936, dat in baza Legii deplinelor
puteri economice si financiare, din Aprilie 1936, s-a publicat in Monitorul
Oficial, p. I, Nr. 264 din 12 Noiembrie 1936. A se vedea Legea Casei de
imprumut pe amanet (Muntele de pietate), din 23 Februarie 1906.
1. Ministerul de Finante este autorizat de a acorda pe timp de 30 ani, unui
grup romanesc care sa asigure capitalul necesar, dreptul de a infiinta si
intretine in Romania case de imprumut pe amanet si de pastrare, in conditiunile
si cu obligatiunile din prezentul decret-lege.
2. In vederea exercitatii acestui drept, grupul va infiinta o societate
anonima cu sediul in Bucuresti, care se va constitui cu un capital social de
cel putin 40 milioane lei in conditiunile stabilite de codul de comert roman
pentru societatile anonime.
Aceasta societate dupa constituire si inregistrare, va intra in toate
drepturile acordate grupului prevazut la art. 1 si va lua asupra-si toate
indatoririle impuse prin conventiune.
In caz de trebuinta, noua societate isi va putea urca capitalul social in
mod nelimitat prin emisiuni noi de actiuni.
3. Societatea este datoare de a infiinta casa de imprumut pe amanet din
Bucuresti, in timp de 3 luni de la data conventiunii si va continua apoi cu
infiintarea acestor case de imprumut in celelalte orase mari ale tarii, astfel
ca in timp de trei ani ele sa existe in cel putin 5 municipii, iar in termen de
10 ani, in toate municipiile din tara, cu respectarea drepturilor castigate.
Ordinea in care se vor infiinta aceste case de imprumut, cat si necesitatea
de a le infiinta, raman la aprecierea societatii concesionare, care este in
drept a infiinta case de imprumut pe amanet si in alte orase, afara de cele
aratate.
4. In timpul celor 30 ani ai acestei conventiuni, alte societati sau
persoane vor putea fi autorizate a infiinta in Romania case de imprumut pe
amanet, cu aceleasi drepturi si obligatiuni, in urmatoarele cazuri:
a) in orasele municipii, daca societatea concesionara nu le-ar infiinta
conform art. 3;
b) in alte orase afara de Bucuresti si cele aratate sub a, daca societatea
concesionara, in timp de 1 luna de la cererea Ministerului de Finante, nu-si va
lua obligatia sa infiinteze o casa de imprumut pe amanet in rastimp de un an.
In nici un oras nu va putea fiinta decat o singura casa de amanet
intemeiata in baza acestui decret-lege.
5. Pentru asigurarea obligatiunilor luate prin aceasta conventiune,
societatea concesionara va depune la Ministerul de Finante o garantie de lei
2.500.000 in efecte de Stat, odata cu infiintarea casei de imprumut pe amanet
din Bucuresti. Garantia se va urca cu cate lei 500.000 pentru fiecare casa ce
se va infiinta in alte orase ale tarii.
Indata ce societatea concesionara isi va constitui case proprii in Bucuresti,
va putea cere inlocuirea garantiei prin ipoteca si restituirea efectelor depuse
la minister.
6. Casele de imprumut pe amanet sunt datoare a avea la dispozitiune, in
toata durata concesiunii, sumele necesare pentru a putea satisface toate cererile
de imprumut pe amanet ce li se vor prezenta din partea publicului.
7. Casele de imprumut pe amanet vor putea primi spre pastrare sau acorda
imprumuturi pe amanet pe urmatoarele obiecte:
a) pe obiecte mobiliare care se afla in intrebuintare cum sunt: haine,
rufarie, tacamuri, mobile, etc.;
b) pe obiecte pretioase: giuvaere, aur, argint, metale pretioase si pietre
scumpe.
Obiectele prezentate spre amanetare se vor pretui in prealabil de catre
taxatorii caselor de imprumut.
Casa de imprumut va fi obligata sa acorde ca imprumut pe obiecte, o treime
din pretul de estimatiune, exceptie facand obiectele pretioase pentru care este
obligata sa acorde jumatate din pretul de estimatiune.
Casele de imprumut nu sunt datoare a acorda imprumuturi in sume mai mici
decat o optime din valoarea estimatiunii.
Imprumutul minimal va fi de 100 lei.
8. Nu se vor primi ca amanet urmatoarele obiecte:
a) efectele consacrate cultului religios;
b) obiectele de echipament si armament ale militarilor;
c) obiectele prevazute cu marca unui stabiliment public;
d) sculele lucratorilor;
e) obiectele cu volum prea mare;
f) obiectele supuse la pericol de foc sau explosiune, precum si efecte
deteriorate;
g) efectele lesne de sfaramat sau supuse stricaciunii;
h) obiectele despre care se stie sau se presupune ca sunt furate.
9. Imprumuturile se vor face pe termen de trei luni.
Se vor putea insa reinoi la cererea imprumutului si dupa plata procentelor
si taxelor regulamentare, inca de trei ori, pe termen de trei luni.
Dupa timp de un an de la prima amanetare, incuviintarea reinoirii
imprumutului pe baza unei noi pretuiri ramane la aprecierea Administratiunii
Caselor de imprumut pe amanet.
Achitarea imprumutului se poate face si restituirea amanetului se poate
cere, atat inainte de termenul stipulat cat si dupa aceasta, cat timp obiectul
amanetat nu a fost vandut la licitatie publica.
De asemenea imprumutatul poate cere vanzarea obiectului si inainte de
expirarea termenului imprumutului.
10. Imprumuturile se vor putea stinge si in rate de minimum 5% din valoarea
lor cu ocaziunea reinoirii. In asemenea cazuri dobanzile se vor socoti pentru
noul termen intotdeauna numai dupa restul neachitat al imprumutului.
11. Dobanzile ce Casele de imprumut vor putea percepe vor fi maximum 4 1/2%
peste scontul Bancii Nationale ce se vor calcula in totdeauna pe timp de cel
putin trei luni.
Procentele se vor plati la achitarea imprumutului sau la reinoirea lui.
12. Pentru orice obiect amanetat Casele de imprumut vor libera o recipisa
care va contine numele si pronumele, profesiunea si adresa imprumutatului,
numarul de inregistrare, descrierea amanetelor, data amanetarii, suma
imprumutata, pretuirea si in fine scadenta imprumutului. Conditiunile
imprumutului vor fi tiparite pe dosul recipisei. Recipisa liberata pentru
obiectul amanetat se va prezenta la fiecare reinoire si se va restitui la
achitarea imprumutului si ridicarea amanetului.
Obiectul amanetat nu se poate restitui decat titularului sau mandatarului
sau cu procura autentica.
In caz de pierdere, de distrugere sau de furt a recipiselor de amanet,
proprietarii amanetelor vor face o declaratiune in scris legalizata de politia
din localitate si o vor prezenta Casei de imprumut pe amanet.
13. Pentru acoperirea cheltuielilor de pretuire, pastrare si asigurare a
obiectelor, Casele de imprumut vor putea percepe urmatoarele taxe:
a) o taxa de pretuire de maximum 0,50% calculata la valoarea de estimatiune
ce se va percepe o singura data pe an;
b) o taxa de pastrare de maximum 0,50% la valoarea de pretuire;
c) o taxa de asigurare de maximum 0,50% la valoarea de estimatiune;
amandoua acestea din urma calculate in raport cu durata imprumutului.
Dupa natura amanetelor, Casele de imprumut vor putea fixa taxe mai mici
pentru obiecte a caror pretuire, pastrare si asigurare va fi mai putin
costisitoare.
Taxa de pretuire se va scadea anticipativ din suma imprumutului; taxele de
pastrare si asigurare se vor incasa ulterior o data cu dobanzile.
14. Amanetele care nu au fost rascumparate la scadenta si pentru care nu
s-a reinoit actul de imprumut, se vor putea vinde la termen de cel putin 30
zile dupa scadenta, de Administratia Caselor de imprumut, pe calea licitatiunii
publice, fara interventiune judecatoreasca.
15. Licitatiunile publice se vor tine in fiecare luna, in prima zi de
lucru, sub controlul Ministerului de Finante si in localurile Caselor de
imprumut respective. Licitatiunile se vor publica cu 8 zile inainte in
Monitorul Oficial si cel putin intr-un ziar din localitate, apoi intr-un aviz
afisat in localurile Caselor de imprumut.
Despre urmarea licitatiunii se va adresa un proces-verbal in care se vor
descrie amanetele vandute impreuna cu toate datele cuprinse in recipisa de
amanet si cu pretul vanzarii.
Procesul-verbal se va subscrie de doi functionari ai Caselor de imprumut si
de delegatul Ministerului Finantelor.
16. In cazul cand pentru un obiect la licitatiune, nu s-a oferit o suma
corespunzatoare pretului de estimatiune, Administratia Caselor de imprumut va
fi in drept a retrage amanetul si a-l supune vanzarii la cea mai apropiata
licitatiune. In orice caz debitorul este liberat ne mai putand fi urmarit in
alta avere.
17. Din pretul realizat la licitatiune se va achita in primul rand
imprumutul, apoi o taxa de 5% pentru acoperirea cheltuielilor de licitatiune.
Restul se va administra ca depozit si se va tine la dispozitia
proprietarului timp de cinci ani. Daca nici dupa acest termen nu se va ridica,
se va trece jumatate la fondul de rezerva ce se va crea pentru acoperirea
eventualelor pierderi, iar cealalta jumatate se va pune la dispozitia
Ministerului de Finante.
18. Casele de imprumut pe amanet sunt obligate sa vanda prin licitatie
publica in localurile lor din Capitala sau in provincie oricare obiecte din
cele prevazute la art. 7, cu exceptiunea celor insirate in art. 8 al
decretului-lege de fata, care se vor preda spre vanzare in mod voluntar de
catre proprietar. De asemenea vor vinde in aceeasi forma orice obiecte admise
in comert sau averi impuse spre vanzare de organele Statului.
Dupa asemenea licitatiuni, care se vor face dupa normele stabilite pentru
lichidarea amanetelor nerascumparate, Societatea va putea incasa in sarcina
cumparatorului o taxa de licitare de maximum 5% din pretul de vanzare;
pretuirea obiectelor supuse la licitatiune se va face de pretuitorii
societatii. Taxa de pretuire prevazuta in art. 13 al decretului-lege, sub a, se
va incasa numai in caz daca proprietarii obiectelor prezentate pentru vanzare
dupa terminarea pretuirii vor renunta la licitatiune sau daca obiectele in
lipsa de oferte acceptabile, nu se vor putea vinde.
19. Casele de imprumut pe amanet sunt raspunzatoare de pierderea,
sustractiunea, deteriorarea sau incendierea obiectelor amanetate, intrucat
acestea ar proveni din neglijenta functionarilor lor, sau din cauza ca nu au
luat precautiunile necesare pentru buna pastrare si pentru asigurarea
obiectelor amanetate.
20. Nu sunt raspunzatoare Casele de imprumut pentru pagubele ce ar urma:
a) Din accidente extraordinare, ce nu le-au putut inlatura (cum sunt:
razboiu, rascoala, cutremur etc.);
b) Din stricaciuni provenite din natura interna a obiectelor amanetate, fara
vina Caselor de imprumut.
21. Pentru intampinarea pagubelor ce ar putea urma din incendii, Casele de
imprumut sunt datoare a asigura obiectele amanetate in contra incendiului pana
la valoarea pretuirii.
In asemenea cazuri Casele de imprumut sunt raspunzatoare pana la suma
despagubirii ce o primesc de la institutele de asigurare.
22. Daca un obiect s-a pierdut, Casele de imprumut sunt datoare a plati
proprietarului, pretul de estimatiune si separat o indemnizatie de 25% ; iar
daca obiectul s-a deteriorat, proprietarul ei va avea dreptul sa-l abandoneze
Caselor de imprumut in schimbul pretului de estimatiune stabilit la amanetare.
Aceste despagubiri insa nu se pot pretinde in cazurile insirate la art. 20.
23. Toate operatiunile de imprumut pe amanet ale acestor Case sunt scutite
de timbru si de orice alte taxe fiscale ca si registrele si documentele ce
privesc aceste transactiuni.
De asemenea sunt scutite de contributiuni catre Stat, judet si comuna
pentru durata concesiunii: toate zidirile ce se vor construi, anume pentru
trebuintele acestor Case si profitul ce vor realiza din operatiunile de
imprumut pe amanet.
In schimb Casele de imprumut pe amanet vor pune la dispozitia Ministerului
de Finante:
a) Jumatate din profitul net ce se va realiza din operatiunile de imprumut
pe amanet din care se va acorda o subventie Societatii Nationale Crucea Rosie
din Romania;
b) Jumatate din restul pretului de vanzare al amanetelor nerascumparate,
neridicate timp de cinci ani de proprietarii obiectelor.
24. Profitul net al operatiunilor de imprumut pe amanet se va stabili dupa
normele contabilitatii, astfel ca din totalul veniturilor (dobanzi si taxe) se
vor acoperi toate cheltuielile: chirii, mobilier, retributiunile
functionarilor, cheltuielile de material, dobanzile sumelor imprumutate,
dobanzile de 5% la capitalul social. Din castigul stabilit se va scadea 10% ca
tantiema pentru functionari si 8% ca tantiema pentru consiliul de administratie
si organele de control. Restul formeaza profitul net si se va imparti in parti
egale intre societatea concesionara si Ministerul de Finante.
Fondurile societatii disponibile in afara de cele alocate in imprumuturi pe
amanet nu pot fi plasate decat in efecte de Stat sau in depozit la Banca Nationala
a Romaniei si C.E.C.
25. Sumele provenite din restul pretului de vanzare al amanetelor
nerascumparate, care, conform art. 17, se vor trece la fondul de rezerva, nu se
vor considera ca venituri la stabilire profitului net, deoarece acest fond are
destinatiunea de a acoperi eventualele pierderi ale Caselor de imprumut.
In caz de lichidare a societatii, acest fond se va imparti pe din doua
intre societate si Ministerul de Finante.
26. Sumele cuvenite Ministerului de Finante, potrivit art. 23, se vor
depune in contul acestui minister in fiecare an, la 1 Aprilie, la Banca
Nationala a Romaniei.
27. Statul va controla observarea conditiunilor stabilite in actul de
concesiune si in total gestiunea interna a Caselor de imprumut, printr-un
delegat al Ministerului de Finante, si printr-unul din censorii societatii,
numit de Ministerul de Finante, dintre expertii contabili.
Legea pentru organizarea si reglementarea comertului de banca nu se aplica
societatilor constituite pe baza prezentului decret-lege.
28. Administratia Caselor de imprumut pe amanet se va face, conform unui
regulament general, care va cuprinde si conditiunile stabilite in actul de
concesiune si se va supune aprobarii Ministerului de Finante, inainte de
functionarea Casei de imprumut din Bucuresti.
29. Delegatul Ministerului de Finante va avea urmatoarele drepturi si
datorii:
a) Va controla observarea legii si regulamentului general;
b) Va controla la incheierea anuala a conturilor si la stabilirea
profitului net, avand sa subscrie si bilantul anual;
c) Va participa la licitatiunile amanetelor nerascumparate, direct sau
printr-un reprezentant al sau.
30. Retributiunea delegatului ministerului se va fixa de catre Ministerul
de Finante de comun acord cu Casa de imprumut pe amanet, care se va trece la
contul de cheltuieli al Casei.
31. Toate litigiile ce s ar putea naste din operatiunile Caselor de
imprumut sunt de competinta instantelor ordinare.
32. Conventiunea va stabili conditiunile de reziliere prin justitie ale
acestui contract, in caz de neexecutare din partea societatii, a tuturor
obligatiunilor decurgand din el.