DECRET
Nr. 254 din 10 iulie 1978
pentru ratificarea unor tratate internationale
ACT EMIS DE: CONSILIUL DE STAT
ACT PUBLICAT IN: BULETINUL OFICIAL NR. 64 din 17 iulie 1978
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art. 1
Se ratifica Acordul de cooperare economica si tehnica pe termen lung dintre
guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt,
semnat la Cairo la 2 martie 1978.
Art. 2
Se ratifica Acordul de cooperare in domeniile invatamantului, stiintei si
culturii dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii
Arabe Egipt, semnat la Cairo la 25 ianuarie 1978.
Art. 3
Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si
guvernul Canadei asupra relatiilor lor reciproce in domeniul pescuitului,
incheiat la Bucuresti la 17 ianuarie 1978.
Art. 4
Se ratifica Conventia consulara dintre Republica Socialista Romania si
Republica Tunisiana, semnata la Tunis la 8 octombrie 1977
Art. 5
Se ratifica Conventia dintre Republica Socialista Romania si Republica
Austria privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor si averii, la Viena
la 30 septembrie 1976.
Art. 6
Se ratifica Conventia privind prevenirea si sanctionarea infractiunilor
contra persoanelor care se bucura de protectie internationala, inclusiv agentii
diplomatici, adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la
14 decembrie 1973, cu urmatoarea rezerva:
"Republica Socialista Romania declara ca nu se considera legata de
prevederile paragrafului 1 al articolului 3 din conventie, conform carora
diferendele dintre doua sau mai multe parti contractante privind interpretarea
sau aplicarea conventiei, care nu vor fi fost reglementate pe cale de
negocieri, vor fi supuse arbitrajului sau Curtii Internationale de Justitie, la
cererea uneia dintre parti.
Republica Socialista Romania considera ca asemenea diferende pot fi supuse
arbitrajului sau Curtii Internationale de Justitie numai cu consimtamantul
tuturor partilor in litigiu, pentru fiecare caz in parte".
Art. 7
Se ratifica Conventia internationala asupra eliminarii si reprimarii crimei
de apartheid, adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite la
30 noiembrie 1973.
Art. 8
Se ratifica Protocolul referitor la modificarea Conventiei privind
decontarile multilaterale in ruble transferabile si organizarea Bancii
Internationale de Colaborare Economice, precum si a statutului acestei banci,
semnat la Moscova la 23 noiembrie 1977.
Art. 9
Se ratifica Protocolul privind reglementarea trecerii frontierei de stat
romano-iugoslava, in legatura cu construirea si exploatarea conductelor de
etilena - propilena, din Republica Socialista Federativa Iugoslavia in
Republica Socialista Romania, care intersecteaza subacvatic raul Birzava,
semnat la Timisoara la 25 noiembrie 1977.
Art. 10
Se ratifica Protocolul referitor la amendarea Conventiei privind aviatia
civila internationala, incheiat la Montreal la 30 septembrie 1977.
NICOLAE CEAUSESCU
Presedintele
Republicii Socialiste Romania
ACORD
de cooperare economica si tehnica pe termen lung intre guvernul Republicii
Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt
Pornind de la dorinta de a extinde si adanci in continuare relatiile
prietenesti si de colaborare in toate domeniile de activitate intre cele doua
tari, in spiritul Declaratiei solemne comune a Republicii Socialiste Romania si
Republicii Arabe Egipt, semnata la Bucuresti la 30 iunie 1974, si al
intelegerilor convenite cu prilejul vizitelor si convorbirilor la nivel inalt,
hotarate sa fundamenteze relatiile dintre ele pe principiile respectarii
independentei, suveranitatii nationale, egalitatii depline in drepturi,
neamestecului in treburile interne si avantajului reciproc,
convinse de necesitatea promovarii progresului economic si social al
tuturor tarilor si a cooperarii intre state, indeosebi al tarilor in curs de
dezvoltare, pentru eliminarea decalajului dintre acestea si statele dezvoltate,
pentru instaurarea unei noi ordini economice internationale,
confirmind interesul lor reciproc in utilizarea cat mai eficienta, pe calea
cooperarii economice si tehnice pe multiple planuri, a posibilitatilor create
de cresterea continua a potentialului economic si a progresului tehnic al
ambelor tari,
apreciind importanta acordurilor pe termen lung, menite sa asigure o baza
stabila si de durata relatiilor economice si tehnice dintre cele doua tari,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
Art. 1
Cele doua parti vor extinde, intari si adanci relatiile lor de prietenie si
cooperare in domeniile economic si tehnic, in interesul popoarelor celor doua
tari.
Art. 2
Cele doua parti vor sprijini, incuraja si facilita dezvoltarea cooperarii
economice si tehnice pe multiple planuri, in scopul fructificarii in cat mai
mare masura a avantajelor pe care le ofera participarea la diviziunea
internationala a muncii si in vederea cresterii si diversificarii schimburilor
economice reciproc avantajoase dintre cele doua tari.
Art. 3
Cele doua parti sunt de acord sa promoveze cooperarea economica si tehnica,
in scopul valorificarii cat mai depline a resurselor lor naturale, potrivit
obiectivelor de dezvoltare economica a fiecarei tari.
Art. 4
Cele doua parti vor favoriza dezvoltarea contactelor si a schimburilor de
experienta intre institutiile si organizatiile din tarile lor, in toate
domeniile de activitate economica si tehnica, in vederea unei mai bune
cunoasteri reciproce.
Art. 5
Cele doua parti vor tine seama in activitatea de cooperare de larga durata
de prevederile planurilor de dezvoltare economica si sociala ale celor doua
tari. Se vor organiza periodic consultari intre organele de specialitate din
Republica Socialista Romania si Republica Araba Egipt, pentru stabilirea
domeniilor si directiilor de dezvoltare a cooperarii economice si tehnice de lunga
durata.
Art. 6
Cele doua parti convin sa-si acorde reciproc, in relatiile lor de cooperare
economica si tehnica, tratamentul natiunii celei mai favorizate, in
conformitate cu prevederile Acordului comercial de lunga durata intre guvernul
Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt, semnat la
Cairo la 13 mai 1977.
Art. 7
Cresterea continua a progresului tehnic al economiilor celor doua tari, ca
si diversificarea productiei industriale si dezvoltarea in continuare a economiei
Republicii Socialiste Romania si Republicii Arabe Egipt, precum si faptul ca
ambele tari dispun de o serie de capacitati modern utilate in industrie si in
alte domenii economice, care asigura o calitate a produselor si serviciilor
recunoscuta pe plan mondial, fac posibil ca cele doua tari sa largeasca si sa
intensifice relatiile de cooperare economica reciproce, in primul rand in acele
domenii si ramuri ale economiilor nationale care sunt purtatoare ale
progresului tehnic.
Art. 8
Cooperarea de lunga durata intre organele si organizatiile economice si de
cercetare stiintifica din cele doua tari se va realiza in conformitate cu
prevederile acordurilor, conventiilor, contractelor si altor intelegeri
incheiate.
Cele doua parti convin ca la realizarea de obiective economice in cadrul
cooperarii romano-egiptene, atat pe teritoriile tarilor lor, cat si pe terte
piete, contributia lor sa constea, in principal, din urmatoarele:
a) executarea de lucrari de cercetare stiintifica si de dezvoltare tehnologica,
inclusiv geologico-miniera;
b) executarea de lucrari de proiectare, studii si prospectiuni;
c) livrarea de licente, tehnologii si know-how;
d) livrari, din productia proprie a fiecarei tari, de instalatii, masini,
utilaje si echipamente, precum si piese de schimb necesare pentru buna
functionare a obiectivelor in perioada de garantie.
In cazul in care sunt necesare importuri din valoarea acestora va fi
platita de catre partea beneficiara, potrivit cu termenii contractuali stabiliti
cu respectivul furnizor din tara terta. Acesti termeni urmeaza sa fie acceptati
intre partile contractante;
e) cooperarea si specializarea in productia de ansamble si subansamble si
piese, in scopul fabricarii in comun de masini, utilaje si instalatii, in una
sau ambele tari, pentru acoperirea necesarului intern si pentru export pe terte
piete;
f) efectuarea de activitati de consulting, marketing si engieering;
g) acordarea reciproca de asistenta tehnica la montarea si punerea in
functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor livrate pentru realizarea de
obiective in cele doua tari sau pe terte piete;
h) pregatirea si specializarea personalului pentru obiectivele ce se
realizeaza prin cooperare.
Cooperarea concreta si formele acesteia pentru fiecare domeniu de interes
reciproc se vor stabili prin contracte intre organizatiile economice si de
cercetare stiintifica din cele doua tari.
Art. 9
Mijloacele financiare necesare indeplinirii prevederilor prezentului acord,
conditiile si modalitatile concrete de livrare si de plata, precum si
obligatiile fiecaruia dintre cele doua parti cu privire la realizarea
obiectivelor de cooperare, vor fi stabilite prin contractele care se vor
incheia, pentru fiecare obiectiv in parte, intre organizatiile competente din
cele doua tari.
Art. 10
Contractele care se vor incheia pentru realizarea pe obiective in cadrul
prezentului acord vor avea la baza principiile convenite prin Acordul comercial
pe termen lung dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul
Republicii Arabe Egipt, semnat la Cairo la 13 mai 1977.
Art. 11
In spiritul intrajutorarilor intre tari in curs de dezvoltare, cele doua
parti sunt de acord ca in cadrul relatiilor lor de cooperare pe multiple
planuri sa-si acorde reciproc facilitati economico-financiare, inclusiv credite
pentru finantarea realizarii obiectivelor, in conditiile ce se vor stabili de
comun acord de catre ambele parti.
Art. 12
Cele doua parti sunt de acord sa constituie societati mixte in diferite
domenii economice, in conformitate cu legile si reglementarile existente in
cele doua tari.
Investitiile unei parti in tara celeilalte parti vor fi executate in
conformitate cu prevederile Acordului dintre Republica Socialista Romania si
Republica Araba Egipt privind promovarea si garantarea reciproca a
investitiilor de capital, incheiat la Cairo la 10 mai 1976.
Art. 13
Cele doua parti convin ca documentatiile livrate in cadrul prezentului
acord sa nu fie transmise unei terte tari fara aprobarea prealabila, in scris,
a autoritatilor competente din tara furnizoare.
Art. 14
Comisia mixta guvernamentala romano-egipteana de cooperare economica si
tehnica va actiona pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentului acord
si pentru dezvoltarea relatiilor de cooperare economica si tehnica dintre cele
doua tari.
In acest scop, comisia mixta se va reuni periodic, pe baza intelegerii
reciproce, alternativ la Bucuresti si Cairo, pentru a analiza modul de
desfasurare a relatiilor de cooperare economica si tehnica si de a lua masuri
concrete pentru realizarea obligatiilor ce revin celor doua parti din
protocoalele sesiunilor Comisiei mixte guvernamentale de cooperare economica si
tehnica si din acordurile de cooperare economica si tehnica in vigoare.
De asemenea, comisia mixta va examina si va stabili masuri pentru
dezvoltarea cooperarii economice si tehnice.
Art. 15
Dispozitiile prezentului acord vor continua sa se aplice, si dupa expirarea
sa, la toate contractele dintre organizatiile competente din cele doua tari,
incheiate in baza sa, anterior expirarii valabilitatii sale.
Art. 16
Prezentul acord se incheie pentru o perioada de 5 ani.
La expirarea acestei perioade, acordul va fi reinnoit automat pentru noi
perioade de 1 an, in afara cazului in care una dintre cele doua parti va
comunica celeilalte parti, in scris, denuntarea acestuia, cu 6 luni inaintea
expirarii perioadei de valabilitate.
Art. 17
Prezentul acord va intra in vigoare la data ultimei notificari pe care
partile si-o fac reciproc cu privire la indeplinirea formalitatilor de
ratificare sau aprobare cerute de legislatia partilor semnatare.
Semnat la Cairo la 2 martie 1978, in doua originale, fiecare in limba
romana, araba si engleza, toate textele fiind egal autentice. In caz de
divergenta, textul de referinta va fi textul englez.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania
Angelo Miculescu
Pentru guvernul
Republicii Arabe Egipt
Hamed Abdel Latif El Sayeh
ACORD
de cooperare in domeniile invatamantului, stiintei si culturii intre guvernul
Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Arabe Egipt,
animate de dorinta de a promova si dezvolta relatii de prietenie si
cooperare intre popoarele celor doua tari,
dorind sa adanceasca cunoasterea reciproca a rezultatelor obtinute de cele
doua tari in dezvoltarea invatamantului, stiintei, culturii si artei, ocrotirii
sanatatii, presei, radiodifuziunii si televiziunii, sportului si turismului,
au hotarat sa incheie acest acord pe baza respectarii reciproce a
suveranitatii nationale si independentei nationale, neamestecului in treburile
interne, egalitatii in drepturi si avantajului reciproc.
Art. 1
Cele doua parti vor incuraja dezvoltarea relatiilor in domeniul
invatamantului, prin:
a) promovarea cooperarii intre universitati si alte institutii de
invatamant superior;
b) vizite reciproce ale cadrelor didactice si functionarilor superiori din
invatamantul de toate gradele, in scopul tinerii de conferinte si documentarii
asupra sistemului de invatamant din cele doua tari;
c) acordarea reciproca de burse pentru studii si specializare;
d) schimburi directe de manuale scolare, cursuri sau prelegeri
universitare, in vederea asigurarii unei prezentari corespunzatoare a istoriei,
geografiei, dezvoltarii economice, sociale si culturale a celor doua tari in
manualele lor scolare si cursurile universitare;
e) schimburi de publicatii de specialitate, materiale documentare si de
informare din domeniul invatamantului;
f) studierea conditiilor cerute pentru recunoasterea echivalarii gradelor
si a diplomelor de invatamant acordate de catre universitatile si institutiile
de invatamant de toate gradele din cele doua tari, in vederea incheierii unor
protocoale speciale in acest domeniu.
Art. 2
Cele doua parti vor coopera in domeniul cercetarii stiintifice si
dezvoltarii pentru solutionarea unor obiective specifice de interes comun si
vor incuraja dezvoltarea cooperarii intre institutiile stiintifice si de
cercetare-dezvoltare din cele doua tari.
Art. 3
Cele doua parti vor coopera in domeniile literaturii, muzicii, artelor
plastice, cinematografiei, teatrului, precum si in alte domenii cultural -
artistice, prin:
a) schimburi de vizite ale scriitorilor, compozitorilor, artistilor
plastici, cineastilor, precum si ale altor oameni de cultura;
b) schimburi de formatii artistice si artisti pentru a sustine concerte si
spectacole;
c) organizarea de expozitii din domeniile artei, culturii si stiintei;
d) traducerea si publicarea unor lucrari din domeniile literaturii, artei
si culturii celeilalte tari;
e) dezvoltarea relatiilor intre muzee, edituri, biblioteci si alte
institutii culturale prin schimburi de carti, publicatii, microfilme, articole,
materiale documentar-informative;
f) promovarea relatiilor intre editurile in vederea asigurarii reflectarii
corecte a celor doua tari in lucrarile enciclopedice si alte materiale de
referinta;
g) includerea reciproca in repertoriile institutiilor de arta (teatre,
opere, orchestre simfonice, filarmonici) a unor lucrari dramatice si muzicale
reprezentative apartinand celeilalte tari;
h) promovarea cooperarii directe intre uniunile si asociatiile oamenilor de
cultura si arta (scriitori, compozitori, artisti plastici etc.).
Art. 4
Cele doua parti vor incuraja cooperarea pe linie de sanatate, prin:
a) adancirea cooperarii directe intre institutiile de sanatate din cele
doua tari;
b) participarea la reuniuni stiintifice pe teme medicale organizate in cele
doua tari;
c) schimburi de publicatii de specialitate;
d) vizite reciproce de experti pentru schimb de experienta si prezentarea
de conferinte.
Art. 5
Cele doua parti vor promova cooperarea directa intre agentiile de presa,
asociatiile de ziaristi, organizatiile de radiodifuziune si televiziune ale
celor doua tari, precum si schimbul de vizite de ziaristi si reporteri.
Art. 6
Cele doua parti vor promova dezvoltarea turismului si sportului intre cele
doua tari.
Art. 7
Fiecare parte va acorda, la cerere, asistenta de specialitate in domeniile
care fac obiectul prezentului acord, prin trimiterea de specialisti pentru a
lucra pe perioade limitate in cealalta tara.
Trimiterea de specialisti se va face pe baza unor protocoale incheiate
intre ministerele sau institutiile de resort din cele doua tari, care vor
stabili conditiile concrete privind activitatea specialistilor celeilalte
parti.
Art. 8
Cele doua parti vor sprijini participarea reciproca la congrese,
conferinte, festivaluri sau alte manifestari cu participare internationala,
organizate in cealalta tara, in domeniile care fac obiectul prezentului acord.
Art. 9
Pentru aplicarea acestui acord, cele doua parti vor incheia programe
executive periodice, care urmeaza a fi semnate, alternativ, in capitalele celor
doua tari.
Art. 10
La data intrarii in vigoare a prezentului acord, Acordul cultural dintre
guvernul Republicii Populare Romane si guvernul Republicii Egipt, incheiat la
Cairo la 15 aprilie 1957, isi inceteaza valabilitatea.
Programele executive, protocoalele si intelegerile incheiate in baza
Acordului cultural semnat la 15 aprilie 1957 raman valabile pana la data
expirarii lor.
Art. 11
Prezentul acord va fi supus aprobarii organelor competente, conform
dispozitiilor prevazute in legislatia fiecarui stat, si va intra in vigoare la
data ultimei notificari a aprobarii.
Prezentul acord este valabil pentru o perioada de 5 ani de la data intrarii
sale in vigoare, dupa care va fi reinnoit prin tacita reconductiune pe noi
perioade consecutive, de cate 5 ani, daca nici una dintre parti nu-l va
denunta, in scris, cu cel putin 6 luni inaintea expirarii fiecarei perioade de
valabilitate.
Semnat la Cairo la 25 ianuarie 1978, in doua originale, fiecare in limba
romana, araba si engleza, toate textele fiind in mod egal autentice. In caz de
interpretare diferita, textul in limba engleza va constitui textul de
referinta.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania
Petru Burlacu,
ambasador extraordinar si
plenipotentiar al Republicii
Socialiste Romania in
Republica Araba Egipt
Pentru guvernul
Republicii Arabe Egipt
Saad Afra,
subsecretar de stat pentru
afacerile externe al
Republicii Arabe Egipt
ACORD
intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Canadei asupra
relatiilor lor reciproce in domeniul pescuitului
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Canadei, considerand
interesul ambelor guverne pentru administrarea, conservarea si utilizarea
rationala a resurselor biologice ale marii si interesul guvernului Canadei
pentru bunastarea colectivitatilor sale costiere si pentru resursele biologice
ale apelor adiacente de care depind aceste colectivitati,
recunoscand ca guvernul Canadei a extins jurisdictia sa asupra resurselor
biologice ale apelor sale adiacente conform principiilor pertinente ale
dreptului international si exercita in interiorul unei zone de 200 mile marine
drepturi suverane in scopul explorarii si exploatarii, al conservarii si
administrarii acestor resurse,
recunoscand ca, tinand seama de caracteristicile geografice unice ale
regiunii Marilor Bancuri - Flamish Cap din largul coastei canadiene,
activitatile de pescuit in aceasta regiune a marii libere exterioara si imediat
adiacenta zonei de sub jurisdictia canadiana trebuie sa fie administrate pe o
baza stiintifica si tinand seama de conservarea stocurilor de pesti si de
cerintele colectivitatilor costiere ale Canadei,
dorind sa determine modalitatile care vor conduce relatiile lor reciproce
in domeniul pescuitului si sa favorizeze dezvoltarea metodica a dreptului marii,
luand in considerare faptul ca Republica Socialista Romania s-a angajat in
practicarea pescuitului in largul coastei canadiene intr-un context de
cooperare internationala,
luand in considerare practica statelor si lucrarile celei de-a treia Conferinte
a Natiunilor Unite asupra dreptului marii,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
Art. 1
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Canadei se angajeaza sa
mentina o colaborare stransa intre cele doua tari in problemele referitoare la
conservarea si utilizarea resurselor biologice ale marii. Ele vor lua masuri
adecvate in scopul facilitarii acestei colaborari si vor continua sa se
consulte si sa coopereze in cadrul negocierilor si al organizatiilor
internationale, in vederea realizarii obiectivelor lor comune in domeniul
pescuitului.
Art. 2
1. Guvernul Canadei se angajeaza sa autorizeze navele romanesti, sa
pescuiasca in interiorul zonei de pescuit aflate sub jurisdictia canadiana,
dincolo de limitele marii teritoriale si ale zonelor de pescuit ale Canadei in
largul coastei Atlanticului, astfel cum au fost promulgate inainte de 1
ianuarie 1977, atribuindu-le, dupa caz, parti din capturile globale autorizate
care depasesc capacitatea de exploatare canadiana, in conformitate cu
prevederile paragrafelor 2 si 3 din prezentul articol.
2. In exercitiul drepturilor sale suverane asupra resurselor biologice ale
zonei mentionate in paragraful 1, guvernul Canadei determina in fiecare an, sub
rezerva modificarii considerate necesare in cazul unor imprejurari neprevazute:
a) volumul total al capturilor autorizate pentru anumite stocuri sau pentru
ansambluri de stocuri de pesti, tinand seama de interdependenta stocurilor, de
criteriile recunoscute pe plan international si de orice alt factor pertinent;
b) capacitatea de exploatare canadiana in privinta respectivelor stocuri;
si
c) dupa consultari corespunzatoare, cotele din excedentele acestor stocuri
sau ansambluri de stocuri de pesti care se atribuie, dupa caz, navelor romanesti.
3. Pentru a pescui cotele care le sunt atribuite in baza prevederilor
paragrafelor 1 si 2, navele romanesti trebuie sa obtina licente de la
autoritatile competente ale guvernului Canadei. Ele se vor conforma masurilor
de conservare si altor modalitati stabilite de guvernul Canadei si se vor
supune legilor si reglementarilor Canadei in domeniul pescuitului.
4. Guvernul Republicii Socialiste Romania se angajeaza sa coopereze cu
guvernul Canadei, in sensul evolutiei relatiilor lor in domeniul pescuitului,
conform prevederilor prezentului acord, in cercetari stiintifice necesare in
scopul administrarii, conservarii si utilizarii resurselor biologice ale zonei
mentionate in paragraful 1. In aceste scopuri, oameni de stiinta din cele doua
tari se vor consulta cu privire la desfasurarea acestor cercetari, precum si in
ceea ce priveste analiza si interpretarea rezultatelor obtinute.
Art. 3
1. Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Canadei afirma
necesitatea de a asigura conservarea resurselor biologice ale marii libere
dincolo de limitele jurisdictiei nationale asupra pescuitului, precum si
interesul deosebit al Canadei, inclusiv cerintele colectivitatilor sale
costiere, in privinta mentionatelor resurse ale sectorului exterior si imediat
adiacent zonei mentionate in alin. II. In consecinta, ele se angajeaza sa
coopereze in lumina acestor principii atat direct, cat si prin intermediul
organizatiilor internationale, dupa caz, in vederea asigurarii administrarii si
conservarii corespunzatoare si acestor resurse biologice.
2. Atunci cand exista si aceleasi stocuri de peste sau stocuri de specii
inrudite atat in zona mentionata in art. II, cat si intr-un sector exterior si
adiacent acestei zone, iar cetatenii si navele Republicii Socialiste Romania
participa sau doresc sa participe la pescuitul acestor stocuri in sectorul
adiacent, cele doua guverne se vor stradui, fie direct, fie prin intermediul
organizatiilor internationale corespunzatoare, sa se inteleaga asupra masurilor
de conservare si de administrare a acestor stocuri in zona adiacenta, luand in
considerare necesitatea concordantei dintre masurile aplicate in interiorul
zonei mentionate la art. II si in zona adiacenta, precum si principiile
enuntate la paragraful 1.
3. Atunci cand exista stocuri distincte de pesti intr-un sector exterior si
adiacent zonei mentionate in art. II, iar cetatenii si navele Republicii
Socialiste Romania si Canadei participa sau doresc sa participe la pescuitul
acestor stocuri, ambele guverne se vor stradui, fie direct, fie prin
intermediul organizatiilor internationale corespunzatoare, sa se inteleaga
asupra masurilor de conservare si administrare a acestor stocuri, luand in
considerare principiile enuntate in paragraful 1, precum si interesele Republicii
Socialiste Romania cu privire la aceste stocuri.
Art. 4
1. Sub rezerva serviciilor disponibile si a necesitatilor navelor
canadiene, guvernul Canadei se angajeaza sa autorizeze navele romanesti sa faca
escala in porturile canadiene, in conformitate cu legile, reglementarile si
cerintele administrative ale Canadei, in scopul de a cumpara nada, provizii si
echipamente sau pentru a efectua reparatii, precum si pentru orice alte motive
asupra carora guvernul Canadian va putea decide, atunci cand navele sunt
autorizate prin licente sa pescuiasca sau sa sprijine activitatile de pescuit
in baza art. II.
2. Aceasta autorizare va fi nula si neavenita fata de orice nava, din
momentul anularii sau expirarii licentei sale de pescuit sau de sprijinire a
activitatilor de pescuit, in afara de cazul in care aceasta nava trebuie sa
faca escala pentru a cumpara provizii sau pentru a efectua reparatii necesare
plecarii sale in larg.
3. Prevederile prezentului articol nu aduc nici un prejudiciu in problema
accesului in porturile canadiene in cazurile de pericol, ingrijiri medicale
urgente sau forta majora.
Art. 5
1. Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Canadei recunosc ca
statele in ale caror rauri se reproduc specii anadrome au un interes major si
poarta raspunderea principala pentru aceste specii si convin ca speciile
anadrome nu ar trebui sa fie pescuite in zonele care se intind dincolo de
limitele jurisdictiei nationale de pescuit. Ele vor continua sa lucreze
concentrat la incheierea aranjamentelor multilaterale permanente care reflecta
aceasta pozitie.
2. Conform paragrafului 1, guvernul Republicii Socialiste Romania va adopta
masuri pentru a face astfel incat navele si persoanele aflate sub jurisdictia
sa sa evite capturarea speciilor anadrome care se reproduc in apele canadiene.
Art. 6
1. Guvernul Republicii Socialiste Romania va adopta masuri pentru a face
astfel incat navele sale sa se conformeze prevederilor prezentului acord,
precum si masurilor care vor fi adoptate pe masura necesitatilor de catre cele
doua guverne in baza prevederilor prezentului acord.
2. Guvernul Canadei va adopta masurile necesare pentru aplicarea
prevederilor prezentului acord, inclusiv eliberarea licentelor.
Art. 7
1. Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Canadei se vor
consulta periodic cu privire la aplicarea prezentului acord si asupra
posibilitatilor de a extinde cooperarea lor. Aceste consultari vor avea loc cel
putin o data pe an, la nivelul si intr-un cadru care vor putea fi determinate
de cele doua guverne.
2. Cele doua guverne vor examina impreuna posibilitatea de a dezvolta
cooperarea lor bilaterala, inclusiv o cooperare in domenii cum ar fi: schimbul
de informatii tehnice si de personal specializat; imbunatatirea utilizarii si
prelucrarii capturilor; inlesnirea intelegerilor de cooperare intre
intreprinderi romane si canadiene cu privire la utilizarea resurselor biologice
din apele situate in largul coastei canadiene; initierea unor aranjamente
privind utilizarea porturilor canadiene de catre navele romanesti de pescuit
pentru imbarcarea sau debarcarea membrilor de echipaj sau a altor persoane si
pentru orice alte scopuri asupra carora vor putea conveni cele doua parti;
examinarea extinderii pietelor pentru pestele si produsele pescuitului
originare din Canada, si, tinand seama de drepturile si obligatiile celor doua
tari in calitate de parti contractante la Acordul general privind tarifele
vamale si comertul, incurajarea reducerii sau eliminarii barierelor tarifare si
netarifare pentru aceste produse.
3. Cu prilejul consultarilor prevazute la alin. c) al paragrafului 2 din
art. II cu privire la cotele din excedentele stocurilor sau ansambluri de
stocuri de pesti care se atribuie navelor de pescuit romanesti, guvernul
Canadei va lua in considerare toti factorii pertinenti, inclusiv, intre altele,
interesele canadiene, capturile anterioare ale navelor romanesti privind
stocurile mentionate sau ansamblurile de stocuri de peste si evolutia
cooperarii intre cele doua guverne, in conformitate cu prevederile prezentului
acord.
Art. 8
1. Prezentul acord nu va aduce prejudicii celorlalte acorduri in vigoare
intre cele doua guverne, nici conventiilor multilaterale la care cele doua
guverne sunt parti, si nici vederilor unuia sau altuia dintre guverne in ceea
ce priveste dreptul marii.
2. Prezentul acord poate fi revocat de oricare parte la 31 decembrie 1982
sau oricand dupa aceasta data, prin notificarea unui aviz in acest scop cu cel
putin 12 luni inaintea expirarii perioadei mentionate.
Art. 9
Prezentul acord va intra in vigoare la data semnarii.
Drept care subsemnatii, autorizati in modul cuvenit in acest scop de catre
guvernele lor respective, au semnat prezentul acord.
Incheiat in doua exemplare la Bucuresti, la 17 ianuarie 1978, in limbile
romana, engleza si franceza, fiecare versiune avand aceeasi valabilitate.
Pentru guvernul
Republicii Socialiste Romania
Petre Blajovici,
ministru secretar de stat,
seful Departamentului
industriei alimentare
Pentru guvernul
Canadei
Joseph Elmo Thibault,
ambasador extraordinar
si plenipotentiar
al Canadei
CONVENTIE CONSULARA
intre Republica Socialista Romania si Republica Tunisiana
Republica Socialista Romania si Republica Tunisiana, in dorinta de a
dezvolta relatiile lor de prietenie pe baza principiilor respectarii
suveranitatii, independentei nationale, neamestecului in afacerile interne,
egalitatii in drepturi si avantajului reciproc,
dorind sa reglementeze relatiile consulare, sa faciliteze protectia
intereselor lor, precum si a cetatenilor lor, si sa stabileasca drepturile si
obligatiile, privilegiile si imunitatile oficiilor consulare, ale
functionarilor consulari si angajatilor consulari ai tarilor lor,
afirmand ca dispozitiile Conventiei de la Viena cu privire la relatiile consulare,
din 24 aprilie 1963, vor continua sa fie aplicabile pentru problemele care n-au
fost in mod expres reglementate prin dispozitiile prezentei conventii, au
hotarat sa incheie o conventie consulara si, in acest scop, au numit ca
imputerniciti ai lor:
Presedintele Republicii Socialiste Romania, pe domnul Marin Radoi,
ambasadorul Romaniei la Tunis, Presedintele Republicii Tunisiene, pe domnul
Abdelkrim Gana, ambasador director al afacerilor consulare, care, dupa schimbul
imputernicirilor lor, gasite in buna si cuvenita forma,
au convenit asupra urmatoarelor dispozitii:
Art. 1
Definitii
In intelesul prezentei conventii:
a) oficiu consular inseamna orice consulat general, consulat, viceconsulat
sau agentie consulara;
b) circumscriptie consulara inseamna teritoriul atribuit unui oficiu
consular pentru exercitarea functiilor consulare;
c) sef de oficiu consular inseamna persoana insarcinata sa actioneze in
aceasta calitate;
d) functionar consular inseamna orice persoana, inclusiv seful oficiului
consular, insarcinata cu exercitarea functiilor consulare, in calitate de
consul general, consul, viceconsul sau agent consular;
e) angajat consular inseamna orice persoana angajata in serviciile
administrative sau tehnice ale unui oficiu consular;
f) membru al personalului de serviciu inseamna orice persoana afectata
serviciului casnic al unui oficiu consular;
g) membri ai oficiului consular inseamna functionarii consulari, angajatii
consulari si membrii personalului de serviciu;
h) membri ai personalului consular inseamna functionarii consulari, altii
decat seful oficiului consular, angajatii consulari si membrii personalului de
serviciu;
i) membru al personalului particular inseamna o persoana angajata in mod exclusiv
in serviciul particular al unui membru al oficiului consular;
j) membri de familie inseamna sotul, copiii minori, precum si tatal sau
mama unui membru al oficiului consular, care traiesc in acelasi camin si sunt
intretinuti de acesta;
k) localuri consulare inseamna cladirile sau partile de cladiri si terenul
care tine de acestea, care, indiferent in proprietatea cui se gasesc, sunt
utilizate exclusiv pentru oficiul consular;
l) arhive consulare inseamna orice corespondenta si toate documentele
oficiale, hartiile, cartile, filmele, benzile de magnetofon si registrele
oficiului consular, precum si materialul de cifru, fisierele si mobilele
destinate sa le protejeze si sa le conserve;
m) nava a statului trimitator, in intelesul art. 22 al prezentei conventii,
inseamna orice nava avand nationalitatea statului trimitator, acordata in
conformitate cu legislatia acestuia.
CAP. 1
Stabilirea si conducerea relatiilor consulare
Art. 2
1. Un oficiu consular nu poate fi infiintat pe teritoriul uneia dintre cele
doua parti contractante decat cu consimtamantul celeilalte.
2. Sediul oficiului consular, rangul si circumscriptia sa consulara sunt
fixate prin intelegere intre statul trimitator si statul de resedinta.
3. Modificari ulterioare ale sediului oficiului consular, rangului sau
circumscriptiei sale consulare nu pot fi aduse decat prin intelegere intre
statul trimitator si statul de resedinta.
Art. 3
1. Sefii oficiului consular sunt numiti de statul trimitator si admisi
sa-si exercite functiile lor de catre statul de resedinta.
2. Statul trimitator transmite, pe cale diplomatica, patenta consulara
Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta.
Patenta consulara trebuie sa ateste calitatea, indica numele si prenumele,
rangul sefului oficiului consular, circumscriptia consulara si sediul oficiului
consular.
3. Seful oficiului consular, consul general, consul sau viceconsul este
admis sa-si exercite functiile printr-o autorizatie a statului de resedinta
denumita "exequatur".
4. Statul de resedinta poate acorda sefului oficiului consular o
autorizatie provizorie pentru exercitarea functiilor sale pana la eliberarea
exequaturului.
In acest caz, dispozitiile prezentei conventii ii sunt aplicabile.
5. In cazul in care seful oficiului consular a fost admis, chiar cu titlu
provizoriu, sa-si exercite functiile sale, statul de resedinta trebuie sa
informeze despre aceasta, imediat, autoritatile competente din circumscriptia
consulara si sa ia masurile necesare ca seful oficiului consular sa poata sa-si
indeplineasca functiile.
6. Statul de resedinta poate refuza exequaturul oricand si fara sa fie
tinut sa explice motivele hotararii sale.
Art. 4
1. In cazul in care seful oficiului consular este in imposibilitate de a-si
exercita functiile sale sau daca postul este vacant, conducerea oficiului
consular poate fi incredintata in mod provizoriu unui functionar consular din
cadrul aceluiasi oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului
trimitator situat in statul de resedinta sau unui agent diplomatic din cadrul
misiunii diplomatice a statului trimitator in statul de resedinta.
2. Numele si prenumele persoanei desemnate, conform dispozitiilor din
paragraful precedent, in calitate de gerant interimar, sunt notificate, in
prealabil, Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta.
3. Functionarul consular desemnat in calitate de gerant interimar se va
bucura de drepturile, imunitatile si privilegiile acordate sefului oficiului
consular prin prezenta conventie.
Art. 5
1. Functionarii consulari de cariera trebuie sa aiba numai cetatenia
statului trimitator; ei nu trebuie sa fie rezidenti permanenti ai statului de
resedinta si nici sa se gaseasca pe teritoriul acestui stat pentru indeplinirea
altor functii.
2. Angajatii consulari si membrii personalului de serviciu nu trebuie sa
aiba decat cetatenia statului trimitator sau a statului de resedinta.
Art. 6
Statul trimitator stabileste numarul membrilor oficiului sau consular,
tinand seama de importanta acestui oficiu, precum si de necesitatile
dezvoltarii normale a activitatii sale; statul de resedinta poate, totusi, cere
ca efectivul membrilor oficiului consular sa fie mentinut in limitele a ceea ce
el considera rezonabil si normal, tinand seama de conditiile existente in
circumscriptia consulara si de necesitatile oficiului consular.
Art. 7
In ceea ce priveste functionarii consulari care nu sunt sefi de oficiu,
statul de resedinta admite exercitarea functiilor lor prin simpla lor numire si
sub rezerva notificarii.
Art. 8
Sunt notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de resedinta
sau autoritatii desemnate de acest minister:
a) numirea membrilor oficiului consular, sosirea lor dupa numirea la
oficiul consular, plecarea definitiva sau incetarea functiilor lor, precum si
orice alte schimbari care intereseaza statutul lor si se pot produce in cursul
activitatii lor la oficiul consular;
b) sosirea si plecarea definitiva a unei persoane din familia unui membru
al oficiului consular care traieste in acelasi camin si, daca este cazul,
faptul ca o persoana devine sau inceteaza de a fi membru al familiei;
c) sosirea si plecarea definitiva a membrilor personalului particular si,
daca este cazul, incetarea serviciului lor in aceasta calitate;
d) angajarea si concedierea persoanelor rezidente in statul de resedinta
atat ca membri ai oficiului consular, cat si ca membri ai personalului
particular, avand dreptul la privilegii si imunitati.
Art. 9
1. Autoritatea competenta a statului de resedinta va elibera, gratuit,
fiecarui functionar consular un document care atesta identitatea si calitatea
sa.
2. Dispozitiile paragrafului precedent se aplica, de asemenea, angajatilor
consulari si membrilor personalului de serviciu, cu exceptia celor care au
cetatenia statului de resedinta sau sunt rezidenti permanenti pe teritoriul
acestui stat.
3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica, de asemenea membrilor de familie
ai membrilor oficiului consular, cu exceptia celor care au cetatenia statului
de resedinta, sunt rezidenti permanenti in acest stat sau exercita o activitate
lucrativa.
Art. 10
Membrii oficiului consular nu au dreptul sa exercite o activitate comerciala
sau o alta activitate cu scop lucrativ pe teritoriul statului de resedinta.
Art. 11
Functiile unui membru al oficiului consular iau sfarsit mai ales prin:
a) notificarea de catre statul trimitator statului de resedinta a faptului
ca functiile unui membru al oficiului consular au luat sfarsit;
b) retragerea exequaturului;
c) notificarea de catre statul de resedinta statului trimitator ca a
incetat sa mai considere persoana respectiva ca membru al personalului
consular.
2. Statul de resedinta poate, in orice moment, sa notifice statului
trimitator ca un functionar consular persona non grata sau ca un angajat
consular ori un membru al personalului de serviciu nu este acceptabil. In acest
caz, statul trimitator va hotari, dupa caz, fie sa recheme functionarul
consular, fie sa puna capat activitatii angajatului consular sau a membrului
personalului de serviciu al oficiului consular.
3. Daca statul trimitator nu executa, intr-un termen rezonabil, obligatiile
care-i revin ca urmare a notificarii, statul de resedinta poate, dupa caz, sa
retraga exequaturul sefului de oficiu consular sau sa inceteze de a mai
considera persoana in cauza ca membru al personalului consular, dupa ce a
notificat, pe cale diplomatica, aceasta hotarare statului trimitator.
4. In cazurile mentionate la paragrafele 2 si 3 ale prezentului articol,
statul de resedinta nu este obligat sa comunice statului trimitator motivele
hotararii sale.
CAP. 2
Functiile consulare
Art. 12
Functiile consulare sunt exercitate pentru:
1) apararea in statul de resedinta a drepturilor si intereselor statului
trimitator, precum si ale cetatenilor acestuia;
b) favorizarea dezvoltarii relatiilor comerciale, economice, stiintifice,
culturale si turistice intre statul trimitator si statul de resedinta;
c) informarea prin toate mijloacele licite despre conditiile si evolutia
vietii comerciale, economice, culturale, stiintifice si turistice din statul de
resedinta;
d) promovarea relatiilor de prietenie intre cele doua state;
e) acordarea de ajutor si asistenta cetatenilor statului trimitator.
2. Dispozitiile prezentei conventii privind cetatenii statului trimitator
reglementeaza in mod analog, in masura in care ele sunt aplicabile, activitatea
persoanelor juridice avand nationalitatea statului trimitator, potrivit
legislatiei sale.
Art. 13
1. Functiile consulare sunt exercitate de catre functionarii consulari ai
statului trimitator.
2. Membrii personalului diplomatic al misiunii diplomatice a statului
trimitator din statul de resedinta pot, de asemenea, cu titlu temporar, sa
exercite functiile consulare in cadrul unui oficiu consular al statului
trimitator.
In acest caz, drepturile si obligatiile membrilor misiunii diplomatice vor
fi respectate.
3. Functiile consulare sunt exercitate in limitele circumscriptiei
consulare. In cazuri deosebite, exercitarea functiilor consulare in afara
circumscriptiei consulare poate avea loc numai cu consimtamantul prealabil al
statului de resedinta.
4. Functiile consulare prevazute in aceasta conventie sunt exercitate cu
respectarea legilor statului de resedinta si in limitele admise de dreptul
international.
Art. 14
1. In exercitarea functiilor consulare, potrivit prezentei conventii, functionarul
consular se poate adresa:
a) autoritatilor locale competente din circumscriptia consulara;
b) autoritatilor centrale ale statului de resedinta daca, si in masura in
care aceasta este admis prin legile, regulamentele si practica statului de resedinta
sau prin acordurile internationale in materie.
2. Functionarul consular se poate adresa direct Ministerului Afacerilor
Externe al statului de resedinta numai in absenta unui agent diplomatic al
statului trimitator.
Art. 10
1. Functionarul consular are dreptul sa inregistreze cetatenii statului
trimitator care au domiciliul sau resedinta in circumscriptia sa consulara.
2. Inregistrarea efectuata de catre functionarul consular nu scuteste pe
acesti cetateni de obligatia de a respecta legislatia si regulamentele statului
de resedinta privind sederea strainilor.
Art. 16
Functionarul consular este autorizat sa ia masuri in scopul asigurarii,
conform legilor statului de resedinta, reprezentarii corespunzatoare a
cetatenilor statului trimitator in fata tribunalelor sau altor autoritati ale
statului de resedinta. El poate cere, conform legilor si regulamentelor
statului de resedinta, adoptarea de masuri provizorii in vederea asigurarii
drepturilor si intereselor cetatenilor statului sau atunci cand din cauza
absentei lor sau pentru orice alta cauza ei nu-si pot apara in timp util
drepturile si interesele lor.
Art. 17
Functionarul consular are dreptul:
a) sa elibereze, sa reinnoiasca, sa retraga si sa prelungeasca valabilitatea
pasapoartelor si altor documente de calatorie ale cetatenilor statului
trimitator;
b) sa acorde vize persoanelor care doresc sa mearga in statul trimitator.
Art. 18
1. Functionarul consular are dreptul sa inregistreze nasterea si decesul cetatenilor
statului trimitator si sa elibereze certificatele corespunzatoare. Aceste
dispozitii nu scutesc persoanele interesate de a face declaratiile prevazute de
legile statului de resedinta.
2. Functionarul consular are dreptul sa oficieze casatorii intre cetatenii
statului trimitator si sa elibereze certificatele si copiile autentice ale
actelor corespunzatoare. Functionarul consular precum si cel interesat vor
indruma despre aceasta intarziere, autoritatile competente ale statului de
resedinta.
3. In cazul decesului unui cetatean al statului trimitator pe teritoriul
statului de resedinta autoritatile competente ale acestui stat in masura in
care au cunostinta, informeaza, fara intarziere oficiul consular.
Art. 19
1. In limitele admise de legile statului de resedinta functionarul consular
poate interveni pe langa autoritatile competente ale acestui stat, in toate
cazurile de tutela sau curatela stabilite sau care trebuie stabilite in
favoarea cetatenilor statului trimitator. El poate, de asemenea, sa propuna
autoritatilor competente ale statului de resedinta persoanele care ar putea fi
insarcinate sa indeplineasca functiile de tutor sau curator.
2. Autoritatile competente ale statului de resedinta vor informa, fara
intarziere, functionarul consular, in masura in care au cunostinta de cazurile
in care numirea unui tutor sau a unui curator in favoarea unui cetatean al
statului trimitator este necesara.
Art. 20
1. In masura in care legislatia statului de resedinta nu se opune functionarul
consular este autorizat sa indeplineasca in circumscriptia sa consulara si in
cererea nationalilor sai urmatoarele activitati:
a) sa primeasca, sa intocmeasca si sa autentifice documente cuprinzand
declaratiile cetatenilor statului trimitator;
b) sa primeasca, sa intocmeasca si sa autentifice acte si contracte ale
cetatenilor statului trimitator, daca sunt destinate sa produca efecte in afara
statului de resedinta si daca nu se refera la bunuri imobiliare situate pe
teritoriul acestui stat sau la drepturi reale asupra acestor bunuri imobiliare;
c) sa legalizeze semnaturile de pe documente ale cetatenilor statului
trimitator, precum si semnaturile autoritatilor judiciare sau ale altor
autoritati ale statului trimitator si ale statului de resedinta, pe documentele
pe care le emit;
d) sa legalizeze copiile, traducerile sau extrasele de pe orice documente;
e) sa primeasca in depozit documentele apartinand cetatenilor statului
trimitator sau care sunt destinate acestora. Aceste depozite nu beneficiaza de
imunitatile prevazute de art. 30 al prezentei conventii.
2. Documentele prevazute in paragraful 1 de mai sus au in statul de
resedinta aceeasi valoare juridica si forta probanta ca documentele
autentificate, legalizate sau certificate de autoritatile judiciare sau de alte
autoritati competente ale acestui stat.
Art. 21
1. Autoritatea competenta a statului de resedinta va anunta, fara
intarziere, oficiul consular al statului trimitator, atunci cand o persoana
careia ii revine, in calitate de mostenitor titular de drepturi sau legatar, o
succesiune deschisa pe teritoriul statului de resedinta, este cetatean al
statului trimitator; totusi aceasta comunicare nu se face decat daca persoana
in cauza nu locuieste sau nu este legal reprezentata in statul de resedinta.
2. Autoritatea competenta a statului de resedinta, atunci cand este
solicitata va notifica, fara intarziere, oficiului consular al statului
trimitator, masurile pentru conservarea si administrarea bunurilor succesorale
care au ramas pe teritoriul statului de resedinta de pe urma unui cetatean
decedat al statului trimitator.
Functionarii consulari pot sa-si dea concursul direct sau prin intermediul
unui delegat la punerea in executare a masurilor vizate in alineatul precedent.
Ei pot de asemenea:
a) sa urmareasca respectarea drepturilor succesorale ale cetatenilor
statului trimitator;
b) sa vegheze ca toate sumele de bani, valori sau alte bunuri mobile
provenind din drepturile lor succesorale pe teritoriul statului de resedinta sa
fie transmise cetatenilor statului trimitator. Transmiterea se va efectua cu
respectarea legilor statului de resedinta.
3. Daca dupa indeplinirea pe teritoriul statului de resedinta a
formalitatilor privitoare la succesiune, mobilele din succesiune ori produsul
vanzarii mobilelor sau imobilelor revin unui mostenitor, titular de drepturi
sau legatar, cetatean al statului trimitator, care nu locuieste pe teritoriul
statului de resedinta, nu a participat la procedura succesorala sau nu si-a
desemnat un mandatar, acele bunuri ori produsul vanzarii lor vor fi predate
oficiului consular al statului trimitator pentru a fi transmise mostenitorului,
titularului de drepturi sau legatarului, cu conditia ca:
a) autoritatile competente sa fi autorizat remiterea bunurilor succesorale
sau a produsului vanzarii lor;
b) toate datoriile mostenirii, declarate in termenul prescris de legea
statului de resedinta, sa fi fost platite sau garantate;
c) calitatea de mostenitor titular de drepturi sau legatar sa fie
justificata;
d) drepturile (taxele) asupra succesiunii sa fi fost platite sau garantate.
4. In cazul cand un cetatean al statului trimitator se afla provizoriu pe
teritoriul statului de resedinta si decedeaza pe acel teritoriu, lucrurile
personale si sumele de bani ramase de la decujus si care nu au fost pretinse de
un mostenitor prezent vor fi predate, fara alta formalitate, oficiului consular
al statului trimitator, cu titlu provizoriu, spre a li se asigura pastrarea sub
rezerva dreptului autoritatilor administrative sau judiciare teritoriale de a
le prelua in interesul justitiei.
Oficiul consular va trebui sa remita lucrurile personale si sumele de bani
oricarei autoritati a statului de resedinta care ar fi desemnata pentru a le
asigura administrarea sau lichidarea. El va trebui sa respecte legislatia
statului de resedinta in ceea ce priveste exportul lucrurilor si transferul
sumelor de bani.
Art. 22
1. Functionarii consulari au dreptul sa acorde asistenta navelor sub
pavilionul statului trimitator si care intra sau se gasesc intr-un port din
circumscriptia lor consulara.
2. In masura in care legile statului trimitator le permit, functionarii
consulari au dreptul sa ia legatura cu echipajele navelor sub pavilionul
statului trimitator, sa le viziteze, sa verifice si sa vizeze documentele de
bord, precum si documentele cu privire la incarcatura si, in general, sa
asigure aplicarea pe aceste nave a legilor de navigatie ale statului
trimitator. Fara a aduce atingere competentei autoritatilor statului de
resedinta si, in masura in care legislatia statului trimitator il autoriza,
functionarii consulari au, de asemenea, dreptul sa ia masurile necesare pentru
asigurarea ordinii si disciplinei pe aceste nave.
3. Autoritatile statului de resedinta nu vor interveni in nici o cauza care
a survenit la bordul navei, cu exceptia dezordinelor de natura sa tulbure
linistea si ordinea publica pe uscat sau in port ori sa aduca prejudicii
sanatatii si securitatii publice sau in care s-ar gasi implicate persoane
straine de echipaj.
4. In caz de avarie, esuare sau naufragiu in apele nationale sau
teritoriale ale statului de resedinta al unei nave sub pavilionul statului
trimitator, autoritatile competente ale acestui stat vor instiinta imediat
oficiul consular cel mai apropiat de locul accidentului si-l vor informa despre
masurile intreprinse, in vederea salvarii si ocrotirii navei, echipajului,
pasagerilor, incarcaturii si proviziilor. Aceste autoritati vor acorda, de
asemenea, functionarilor consulari sprijinul necesar in luarea masurilor ce se
impun ca urmare a avariei, esuarii sau naufragiului. In masura in care legile
statului de resedinta nu se opun, autoritatile competente ale acestui stat vor
invita functionarul consular sa asiste la ancheta deschisa pentru determinarea
cauzelor avariei, esuarii sau naufragiului. Functionarii consulari au dreptul
sa ceara autoritatilor statului de resedinta sa ia masurile necesare in vederea
salvarii si ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, incarcaturii si
proviziilor.
5. Daca proprietarul sau armatorul navei avariate, esuate ori naufragiate
sau orice alta persoana indreptatita sa actioneze in numele lor nu poate lua
masurile necesare in legatura cu nava, incarcatura ori provizia acesteia,
functionarii consulari pot lua aceste masuri in numele proprietarului,
armatorului sau persoanei indreptatite. Tot astfel, functionarii consulari pot
lua asemenea masuri in legatura cu orice obiecte apartinand unor cetateni ai
statului trimitator provenind din incarcatura ori proviziile aduse in port sau
gasite pe coasta, in apropierea coastei sau pe nava care a esuat sau
naufragiat. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru aceasta nava
sau pentru incarcatura ori proviziile sale, afara de cazul cand acestea au fost
puse in consumatie sau folosite in statul de resedinta.
6. In cazul cand autoritatile statului de resedinta sa ia, potrivit
competentei lor, masuri de asigurare ori executare sau de constrangere pe
bordul navelor sub pavilionul statului trimitator, vor instiinta in prealabil
oficiul consular, pentru ca un functionar consular sa poata asista la
executarea unor astfel de masuri. Daca, in cazurile urgente, instiintarea
oficiului consular n-a fost posibila, iar functionarul consular nu a fost
prezent la luarea masurilor de executare, autoritatile statului de resedinta
vor informa neintarziat oficiul consular cu privire la masurile luate. Oficiul
consular va fi instiintat si in cazul cand membrii echipajului navei urmeaza sa
fie interogati de catre autoritatile statului de resedinta.
Dispozitiile prezentului paragraf nu se refera la controlul vamal, sanitar
si de pasapoarte.
7. Prevederile prezentului articol nu se aplica navelor de razboi.
Art. 23
1. Functionarii consulari pot exercita drepturile control si inspectie
prevazute prin legile si regulamentele statului trimitator asupra aeronavelor
inmatriculate in acest stat, precum si asupra echipajelor acestora, in masura
in care legile si regulamentele statului de resedinta permit aceasta. Ei pot,
de asemenea, sa acorde asistenta aeronavelor, precum si echipajelor acestora.
2. Atunci cand o aeronava inmatriculata in statul trimitator sufera un
accident pe teritoriul statului de resedinta, autoritatile competente ale
acestui stat vor informa despre aceasta, fara intarziere, oficiul consular cel
mai apropiat de locul in care accidentul s-a produs.
Art. 24
In afara functiilor enumerate in prezenta conventie, functionarul consular
este autorizat sa exercite orice alte functii consulare incredintate de catre
statul trimitator si admise in mod expres de catre statul de resedinta sau la
care statul de resedinta nu se opune.
Art. 25
Statul de resedinta acorda toate facilitatile pentru indeplinirea functiilor
oficiului consular si ia toate masurile corespunzatoare care sa permita
membrilor oficiului consular sa-si exercite activitatea si sa se bucure de
imunitatile si privilegiile acordate prin prezenta conventie.
Art. 26
Statul de resedinta faciliteaza, conform legislatiei sale, dobandirea pe
teritoriul sau de catre statul trimitator a localurilor necesare oficiului
consular sau va ajuta statul trimitator sa obtina aceste localuri intr-un alt
mod. Statul de resedinta va sprijini, de asemenea, oficiul consular in
obtinerea de locuinte corespunzatoare pentru membrii oficiului consular.
Art. 27
1. Scutul cu stema statului trimitator si inscriptia corespunzatoare cu
denumirea oficiului consular, in limbile celor doua parti contractante, pot fi
asezate la sediul oficiului consular si la resedinta sefului de oficiu
consular.
2. Drapelul national al statului trimitator poate fi arborat la sediul
oficiului consular, la resedinta sefului de oficiu consular si la mijloacele de
transport ale sefului de oficiu consular atunci cand acestea sunt utilizate in
exercitarea functiilor oficiale.
3. In exercitarea dreptului acordat prin prezentul articol se va tine seama
de legile, regulamentele si practica statului de resedinta.
Art. 28
1. Localurile consulare, precum si locuinta sefului de oficiu consular sunt
inviolabile.
2. Autoritatile statului de resedinta nu pot patrunde in localurile
consulare decat cu consimtamantul sefului de oficiu consular al statului
trimitator, al sefului misiunii diplomatice a acestui stat sau a persoanei de
semnate de acestia. In locuinta sefului de oficiu consular, autoritatile
statului de resedinta nu pot patrunde decat cu consimtamantul acestuia sau al
sefului misiunii diplomatice. Cu toate acestea, consimtamantul sefului de
oficiu consular poate fi prezumat in caz de incendiu sau alt sinistru, care fac
necesare masuri de protectie imediata.
3. Statul de resedinta are obligatia sa ia toate masurile corespunzatoare
pentru a asigura securitatea localurilor consulare, pentru a impiedica ca
localurile consulare sa fie invadate sau deteriorate si pentru a impiedica ca
linistea oficiului consular sa fie tulburata ori demnitatea sa-i fie stirbita.
4. Localurile consulare, mobilierul si bunurile oficiului consular, precum
si mijloacele de transport ale acestuia nu pot face obiectul oricarei forme de
rechizitie in scopul apararii nationale sau utilitatii publice. In cazul in
care o expropriere ar fi necesara in aceste scopuri, vor fi luate toate
masurile corespunzatoare in scopul evitarii de a se impiedica exercitarea
functiilor consulare si o indemnizatie prompta, adecvata si efectiva va fi
acordata statului trimitator.
Art. 29
1. Imobilele proprietate a statului trimitator sau detinute cu chirie si
care sunt destinate indeplinirii activitatii consulare ori servesc ca locuinte
pentru functionarii consulari sunt scutite de impozite si taxe de orice natura,
nationale, regionale, provinciale sau comunale, cu exceptia taxelor percepute
pentru remunerarea serviciilor special prestate.
2. In ce priveste imobilele proprietatea statului trimitator sau detinute
cu chirie, scutirea fiscala nu se va aplica pentru impozitele si taxele care,
conform legii statului de resedinta, sunt in sarcina persoanei care a contractat
cu statul trimitator sau cu persoana care actioneaza in contul acestui stat.
3. Exceptiile prevazute la paragraful 1 se aplica si mijloacelor de
transport, proprietate a statului trimitator, destinate utilizarii in
exercitarea activitatii consulare.
Art. 30
Arhivele si documentele consulare sunt inviolabile in orice moment si in
orice loc s-ar gasi.
Art. 31
1. Statul de resedinta va permite si inlesni oficiilor consulare ale
statului trimitator libertatea de comunicare cu guvernul lor, precum si cu
misiunile diplomatice si cu alte oficii consulare ale acelui stat din statul de
resedinta sau din alte state. In acest scop, oficiile consulare pot folosi
toate mijloacele publice de comunicare, curierii diplomatiei sau consulari,
valiza diplomatica sau consulara si mesajele in clar sau cifrate. Totusi,
oficiul consular nu poate instala sau utiliza un post emitator de radio decat
cu asentimentul statului de resedinta.
2. Corespondenta oficiala a oficiului consular este inviolabila, prin corespondenta
oficiala se intelege orice corespondenta privitoare la oficiul consular si la
functiile sale.
3. Valiza consulara nu trebuie sa fie nici deschisa, nici retinuta. Totusi,
daca autoritatile competente ale satului de resedinta au motive serioase sa
creada ca valiza contine alte obiecte decat corespondenta, documentele si
obiectele mentionate la paragraful 4 al prezentului articol, ele pot cere ca
valiza sa fie deschisa in prezenta lor de un reprezentant autorizat al statului
trimitator. Daca autoritatile acestui stat refuza aceasta cerere, valiza va fi
retrimisa la locul de origine.
4. Valiza consulara, care poate fi formata din unul sau mai multe colete,
trebuie sa fie sigilata, sa aiba semne exterioare vizibile ale caracterului ei;
ea nu poate contine decat corespondenta oficiala sau documente si obiecte
privind exclusiv activitatea oficiului consular.
5. Curierul consular trebuie sa posede un document oficial atestand
calitatea sa si precizand numarul coletelor care constituie valiza consulara.
Nu poate fi curier consular un cetatean al statului de resedinta sau rezident
permanent in acest stat. In exercitarea functiilor sale, curierul este protejat
de statul de resedinta. El se bucura de inviolabilitatea personala si nu poate
fi supus nici arestarii si nici oricarei alte forme de detinere ori de limitare
a libertatii personale.
Art. 32
1. Functionarii consulari au dreptul, in cadrul circumscriptiei lor
consulare, sa comunice cu cetatenii statului trimitator, sa-i viziteze, sa-i
indrume si, atunci cand este cazul, sa ia masurile necesare pentru a le asigura
asistenta juridica si reprezentarea lor in justitie.
Cetatenii statului trimitator pot sa comunice cu functionarii consulari si
sa-i viziteze.
2. Daca interesatul cere, autoritatile competente ale statului de resedinta
vor incunostinta, fara intarziere si, in orice caz, in termen de 7 zile,
oficiul consular al statului trimitator, cand in circumscriptia consulara un
cetatean al acestui stat a fost arestat sau supus oricarei alte forme de
limitare a libertatii personale.
3. Functionarii consulari au dreptul sa primeasca corespondenta sau orice
alte comunicari din partea cetateanului statului trimitator aflat in arest
preventiv sau supus oricarei alte forme de limitare a libertatii personale si,
in lipsa refuzului expres al interesatului, sa-l viziteze si sa comunice cu el.
Exercitarea acestui drept nu poate fi amanata de catre autoritatile
statului de resedinta dupa implinirea termenului de 10 zile de la data informarii
prevazute la paragraful 2 al prezentului articol.
4. Drepturile mentionate la paragraful 3 al prezentului articol se vor
exercita potrivit modalitatilor de aplicare prevazute de legile si
regulamentele statului de resedinta cu privire la vizita si comunicarea cu
persoanele supuse unei masuri privative de libertate.
5. Autoritatile competente ale statului de resedinta vor aduce la
cunostinta cetateanului statului trimitator, aflat in stare de arest preventiv
sau supus oricarei alte forme de limitare a libertatii personale, posibilitatea
de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol.
Art. 33
Sub rezerva legilor si regulamentelor referitoare in zonele in care accesul
este interzis sau regulamentul din motive de securitate nationala sau de
interes public, statul de resedinta asigura membrilor oficiului consular
libertatea de deplasare si de circulatie pe teritoriul sau.
Art. 34
Statul de resedinta va trata functionarii consulari cu respectul cuvenit si
va lua masurile corespunzatoare, pentru a impiedica orice atingere adusa
persoanelor lor, libertati si demnitatii lor.
Art. 35
1. Functionarii consulari si angajatii consulari nu sunt supusi
jurisdictiei autoritatilor judiciare sau administrative ale statului de resedinta
pentru actele indeplinite in exercitarea functiilor lor.
2. Totusi, dispozitiile primului paragraf nu se aplica in cazul unei
actiuni civile:
a) rezultata din incheierea unui contract al unui membru al oficiului
consular, care nu a fost facut in mod expres sau implicit in numele statului
trimitator;
b) intentata de catre un tert pentru pagube rezultate dintr-un accident
cauzat in statul de resedinta de catre un vehicul, o nava sau o aeronava.
3. Pentru actele indeplinite in afara functiilor lor, functionarii
consulari nu pot fi arestati sau supusi oricarei alte forme de privare sau
limitare a libertatii personale, decat in cazul cand sunt invinuiti de
autoritatea judiciara competenta de o infractiune grava sau ca urmare a unei
hotarari judiciare definitive de condamnare.
4. Prin infractiune grava trebuie sa se inteleaga, in sensul prezentului
articol, orice infractiune pentru care legislatia statului de resedinta prevede
o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 5 ani.
5. Cand o procedura penala este angajata impotriva unui functionar
consular, acesta este obligat sa se prezinte in fata autoritatilor competente.
Totusi, procedura trebuie sa fie condusa cu consideratia datorata
functionarului consular cuvenita pozitiei sale oficiale si de o maniera care sa
stanjeneasca cat mai putin posibil exercitarea functiilor consulare. Atunci
cand in imprejurarile mentionate la paragraful 3 a aparut necesar ca un
functionar consular sa fie arestat sau supus oricarei alte forme de privare sau
de limitare a libertatii personale, procedura indreptata contra lui trebuie
deschisa in termenul cel mai scurt.
6. In cazul luarii unei masuri privative de libertate impotriva unui membru
al oficiului consular sau de urmarire penala angajata impotriva lui, statul de
resedinta este obligat sa informeze despre aceasta pe seful oficiului consular
cat mai curand posibil.
Art. 36
1. Membrii oficiului consular pot fi chemati sa raspunda ca martori in
cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Daca un functionar consular
refuza sa depuna marturie, nici o masura coercitiva sau sanctiune nu-i poate fi
aplicata.
Angajatii consulari si membrii personalului de serviciu nu trebuie sa
refuze sa raspunda ca martori, in afara cazurilor mentionate la paragraful 3.
2. Autoritatea statului de resedinta care solicita marturia trebuie sa
evite sa stanjeneasca pe functionarul consular in desfasurarea functiilor sale
oficiale. Ea poate sa primeasca marturia functionarului consular in localul
oficiului consular sau la locuinta acestuia ori sa accepte o declaratie scrisa
din partea sa.
3. Membrii oficiului consular nu sunt obligati sa depuna marturie asupra
faptelor care au legatura cu desfasurarea functiilor lor si nici sa prezinte
corespondenta sau alte documente oficiale privind exercitarea functiilor lor.
4. Membrii oficiului consular nu sunt obligati sa actioneze ca experti in
ceea ce priveste dreptul national al statului trimitator.
Art. 37
Membrii oficiului consular si membrii familiei care traiesc sub ingrijirea
acestora sunt exceptati in statul de resedinta de orice serviciu national si de
orice sarcini cu caracter militar, de prestatii personale de orice natura,
precum si de contributiile care le-ar inlocui.
Art. 38
Functionarii consulari si angajatii consulari, precum si membrii familiei
care traiesc sub ingrijirea acestora, sunt exceptati de orice obligatii
prevazute de catre legile si regulamentele statului de resedinta in materie de
inregistrare a strainilor si permis de sedere.
Art. 39
1. Potrivit dispozitiilor legislative si regulamentelor pe care le poate
adopta, statul de resedinta autorizata intrarea si acorda scutirea de orice
drepturi vamale, taxe si alte obligatii similare, pentru obiectele destinate:
a) folosintei oficiale a oficiului consular;
b) folosintei personale a functionarului consular si a membrilor familiei
sale, care locuiesc impreuna cu el, inclusiv efectele destinate instalarii
sale. Articolele de consum nu trebuie sa depaseasca cantitatile necesare pentru
folosirea lor directa de catre cei interesati.
Scutirile astfel recunoscute nu privesc cheltuielile de depozit, de
transport, precum si cheltuielile aferente pentru servicii similare.
2. Angajatii consulari beneficiaza de privilegiile si scutirile prevazute
la alineatul b) al paragrafului 1 in ceea ce priveste obiectele importate cu
ocazia primei lor instalari.
3. Bagajele personale care insotesc functionarii consulari si membrii
familiei lor, care locuiesc impreuna cu ei, sunt scutite de control vamal. Ele
nu pot fi supuse controlului decat daca exista motive serioase sa se presupuna
ca ele contin alte obiecte decat cele mentionate la alineatul b) al
paragrafului 1 din prezentul articol ori obiecte al caror import sau export
este interzis de catre legile si regulamentele statului de resedinta ori supus
legilor si regulamentelor sale de carantina. Acest control nu poate sa aiba loc
decat in prezenta functionarului consular sau a unui membru al familiei sale.
Art. 40
1. Functionarii consulari si angajatii consulari sunt exceptati de orice
impozite si taxe, personale sau reale, nationale, regionale sau comunale, cu
exceptia:
a) impozitelor indirecte care sunt in mod normal incorporate in pretul
marfurilor sau serviciilor;
b) impozitelor si taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe
teritoriul statului de resedinta, sub rezerva art. 29;
c) drepturilor de succesiune si de mutatie percepute de statul de
resedinta, sub rezerva dispozitiilor paragrafului b) al art. 42;
d) impozitelor si taxelor asupra castigurilor particulare care isi au sursa
in statul de resedinta;
e) drepturilor de inregistrare, grefa, ipoteci si timbre, sub rezerva
dispozitiilor art. 29.
2. Membrii personalului de serviciu sunt exceptati de impozite si taxe pe
salariile pe care le primesc pentru serviciile lor oficiale.
3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale caror retributii
sau salarii nu sunt scutite de impozitul pe venit in statul de resedinta trebuie
sa respecte obligatiile pe care legile si regulamentele statului respectiv le
impun in materie de percepere a impozitului pe venit.
Art. 41
1. Oficiul consular poate percepe pe teritoriul statului de resedinta
drepturile si taxele pe care legile si regulamentele statului trimitator le
prevad pentru serviciile consulare.
2. Sumele incasate ca drepturi si taxe prevazute la paragraful 1 al
prezentului articol sunt scutite de orice impozite si taxe in statul de
resedinta.
Art. 42
In caz de deces al unui membru al oficiului consular, statul de resedinta
este obligat:
a) sa permita exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu exceptia
acelora care au fost dobandite in statul de resedinta si care fac obiectul unei
prohibitii la export in momentul decesului;
b) sa scuteasca bunurile mobile ale succesiunii de impozitele si taxele sau
de alte drepturi similare de orice natura, cu conditia ca aceste bunuri sa se
gaseasca pe teritoriul statului de resedinta numai datorita prezentei defunctului
in calitatea sa de membru al oficiului consular.
Art. 43
1. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3, membrii oficiului consular
sunt exceptati, in ceea ce priveste serviciile pe care ei le aduc statului
trimitator, de la dispozitiile privind asigurarile sociale in vigoare in statul
de resedinta.
2. Scutirea prevazuta la paragraful 1 se aplica si membrilor personalului
particular care se afla in serviciul exclusiv al membrilor oficiului consular,
daca:
a) nu sunt cetateni ai statului de resedinta sau nu sunt rezidenti
permanenti in acest stat;
b) sunt supusi dispozitiilor referitoare la asigurarile sociale in statul
trimitator sau intr-un stat tert.
3. Membrii oficiului consular care au in serviciul lor persoane carora
scutirea prevazuta la paragraful 2 nu li se aplica, trebuie sa respecte
obligatiile pe care dispozitiile privind asigurarile sociale ale statului de
resedinta le impun celui care angajeaza.
4. Scutirea prevazuta la paragrafele 1 si 2 nu exclude participarea
facultativa la regimul asigurarilor sociale existent in statul de resedinta, cu
conditia ca ea sa fie admisa la acest stat.
Art. 44
1. Angajatii consulari si membrii personalului de serviciu al oficiului
consular care sunt cetateni ai statului de resedinta sau cetateni ai statului
trimitator, rezidenti permanenti in statul de resedinta, nu beneficiaza decat
de imunitatile si privilegiile prevazute la art. 35 paragraful 1 si art. 36
paragraful 3 din prezenta conventie.
2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiaza, in
masura in care imprejurarile permit, de privilegiile recunoscute acestora din
urma, afara numai daca sunt cetateni ai statului de resedinta sau rezidenti
permanenti pe teritoriul acestui stat sau exercita aici o activitate
particulara cu caracter lucrativ.
3. Statul de resedinta trebuie sa-si exercite jurisdictia asupra
persoanelor mentionate la paragrafele 1 si 2 ale prezentului articol, astfel
incat sa nu impiedice activitatea oficiului consular.
Art. 45
1. Statul trimitator poate renunta, in ceea ce priveste un membru al
oficiului consular, la privilegiile si imunitatile prevazute de art. 35.
2. Renuntarea trebuie sa fie intotdeauna expresa, sub rezerva dispozitiilor
paragrafului 3 al prezentului articol, si trebuie comunicata in scris statului
de resedinta.
3. Daca un membru al oficiului consular, intr-una din materiile in care ar
beneficia de imunitate de jurisdictie in virtutea art. 35 paragraful 1,
angajeaza o procedura, el nu va putea invoca imunitatea de jurisdictie cu
privire la orice cerere reconventionala legala de cererea principala;
4. Renuntarea la imunitatea de jurisdictie pentru o actiune civila sau
administrativa nu implica renuntarea la imunitatea privind masurile de executare
a hotararii, pentru care este necesara o renuntare distincta.
Art. 46
1. Membrii oficiului consular beneficiaza de privilegiile si imunitatile
prevazute de prezenta conventie din momentul trecerii frontierei teritoriului
statului de resedinta pentru a-si ocupa postul, iar daca se gaseste deja pe
acest teritoriu de la intrarea lui in functie la oficiul consular.
2. Membrii de familie ai membrilor oficiului beneficiaza de privilegiile
prevazute de prezenta conventie in urmatoarele conditii:
a) din momentul in care membrul oficiului consular incepe sa se bucure de
imunitati si privilegii conform paragrafului 1;
b) din momentul trecerii frontierei statului sedinta, daca au intrat pe
acest teritoriu la o data ulterioara celei prevazute la alin a);
c) din momentul cand au devenit membri de familie ai membrului oficiului
consular, daca au dobandit aceasta calitate la o data ulterioara celei
prevazute la alin. a) si b).
3. Atunci cand activitatea unui membru al oficiului consular ia sfarsit,
imunitatile si privilegiile sale, precum si cele ale membrilor sai de familie,
inceteaza in momentul in care persoana in cauza paraseste teritoriul statului
de resedinta sau la expirarea unui termen rezonabil acordat in acest scop.
Imunitatile si privilegiile angajatilor consulari ale membrilor
personalului de serviciu, care sunt cetateni ai statului de resedinta sau care
au domiciliul in statul de resedinta, inceteaza in momentul in care persoana in
cauza isi pierde calitatea de angajat consular sau membru al personalului de
serviciu.
4. Privilegiile acordate membrilor de familie inceteaza, de asemenea, din
momentul in care aceste persoane nu mai fac parte din familia membrului
oficiului consular.
Totusi, daca aceste persoane declara ca intentioneaza sa paraseasca
teritoriul statului de resedinta intr-un termen rezonabil, privilegiile lor
subzista pana in momentul plecarii.
5. In cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei
sale continua sa se bucure de privilegiile recunoscute prin prezenta conventie
pana in momentul in care parasesc teritoriul statului de resedinta sau pana la
expirarea unui termen rezonabil acordat in acest scop.
6. Membrii personalului particular beneficiaza de drepturile si inlesnirile
care le sunt acordate prin prezenta conventie pe durata angajarii lor in
aceasta calitate.
7. Pentru actele indeplinite de catre membrii oficiului consular in
exercitiul functiilor lor oficiale, imunitatea de jurisdictie subzista fara
limita de durata.
Art. 47
1. Fara a se aduce atingere privilegiilor si imunitatilor lor, prevazute
prin prezenta conventie, toate persoanele care beneficiaza de aceste privilegii
si imunitati au obligatia sa respecte legile si regulamentele statului de
resedinta si sa nu se amestece in treburile interne ale acestui stat.
2. Facilitatile, privilegiile si imunitatile membrilor oficiului consular
nu vor fi folosite de acestia decat in scopul indeplinirii obligatiilor lor
oficiale.
3. Localurile consulare nu vor fi folosite intr-un mod incompatibil cu
exercitarea functiilor consulare.
Art. 48
Toate mijloacele de transport, proprietate a statului trimitator si care
sunt folosite de catre oficiile consulare, precum si toate mijloacele de
transport apartinand membrilor oficiului consular sau membrilor lor de familie,
trebuie sa fie asigurate impotriva daunelor cauzate tertilor.
CAP. 3
Dispozitii finale
Art. 49
1. Prezenta conventie va fi ratificata.
Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc cat mai curand posibil la
Bucuresti.
2. Prezenta conventie va intra in vigoare in a 30-a zi de la schimbul
instrumentelor de ratificare. Ea este incheiata pentru o perioada de 10 ani si
va fi prelungita de fiecare data, pe aceeasi perioada, in afara de cazul in
care una dintre partile contractante nu o denunta cu 12 luni inainte de
expirarea perioadei respective.
Drept care, plenipotentiarii respectivi au semnat prezenta conventie,
punind sigiliul lor.
Facuta la Tunis la 8 octombrie 1977, in doua exemplare originale, fiecare
in limbile romana, araba si franceza. In caz de divergenta de interpretare
intre textele in romana si araba, textul francez va face credinta.
Pentru Republica Socialista Romania
Marin Radoi
Pentru Republica Tunisiana
Abdelkrim Gana
CONVENTIE
intre Republica Socialista Romania si Republica Austria privind evitarea dublei
impuneri asupra veniturilor si averii
Republica Socialista Romania si Republica Austria, in dorinta de a promova
si de a intari relatiile economice intre cele doua tari pe baza avantajului
reciproc, au convenit asupra urmatoarelor dispozitii privind evitarea dublei
impuneri asupra veniturilor si averii:
Art. 1
Persoane vizate
Prezenta conventie se aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia din
statele contractante sau ale fiecaruia din cele doua state contractante.
Art. 2
Impozite vizate
1. Prezenta conventie se aplica impozitelor pe venit si pe avere percepute
in contul fiecaruia dintre statele contractante sau al subdiviziunilor lor
teritoriale, indiferent de sistemul de percepere.
2. Sunt considerate ca impozite pe venit si pe avere, toate impozitele
percepute pe venitul total, pe averea totala sau pe elemente de venit ori de
avere, inclusiv impozitele pe castigurile provenind din instrainarea bunurilor
mobile sau imobile, impozitul pe veniturile din retributii (salarii), precum si
impozitul asupra cresterii averii.
3. Impozitele actuale asupra carora se aplica conventia sunt urmatoarele:
a) in Republica Austria:
1. impozitul pe venit;
2. impozitul pe societati;
3. taxa asupra tantiemelor;
4. impozitul pe avere;
5. taxa asupra averilor care nu sunt supuse impozitului asupra mostenirii;
6. impozitul asupra meseriilor, inclusiv impozitul asupra sumei salariilor;
7. impozitul funciar;
8. taxa asupra intreprinderilor agricole si silvice;
9. contributiile intreprinderilor agricole si silvice la fondul de egalizare
pentru ajutorarea familiilor;
10. taxa asupra valorii terenurilor virane
(denumite in continuare impozit austriac).
b) In Republica Socialista Romania:
1. impozitul pe veniturile din retributii, din lucrari de litere, arta si
stiinta, din colaborari la publicatii sau la spectacole, din expertize si din
alte surse asemanatoare:
2. impozitul pe veniturile realizate din Romania de persoanele fizice si
juridice nerezidente;
3. impozitul pe veniturile societatilor mixte constituite in Romania cu
participarea organizatiilor economice romane si a partenerilor straini;
4. impozitul pe veniturile din activitati lucrative (meserii, profesii
libere), precum si din intreprinderi altele decat cele de stat;
5. impozitul pe veniturile din inchirieri de cladiri si terenuri;
6. impozitul pe veniturile realizate din activitati agricole.
(denumite in continuare impozit roman).
4. Conventia se va aplica, de asemenea, impozitelor viitoare de natura
identica sau analoaga care se vor adauga celor existente sau care le vor
inlocui. Autoritatile competente ale statelor contractante isi vor comunica
reciproc modificarile importante aduse legislatiei lor fiscale.
Art. 3
Definitii generale
1. In sensul prezentei conventii, daca contextul nu cere o alta
interpretare:
a) expresiile un stat contractant si celalalt stat contractant indica, dupa
context, Republica Socialista Romania sau Republica Austria;
b) expresia Romania inseamna teritoriul Republicii Socialiste Romania si
zonele situate in afara apelor sale teritoriale asupra carora, in conformitate
cu dreptul international si dupa propria sa legislatie, Republica Socialista
Romania poate exercita drepturi suverane privitoare la fundul marii sau
subsolul marin, in vederea explorarii sau exploatarii resurselor lor naturale,
dar numai in masura in care persoana, proprietatea sau activitatea in legatura
cu care se aplica conventia este in raport cu explorarea sau exploatarea
acestor resurse;
c) expresia Austria inseamna teritoriul Republicii Austria;
d) expresia persoana cuprinde persoanele fizice si societatile;
e) expresia societate indica persoanele juridice sau subiectele de drept
care sunt supuse impunerii ca persoane juridice, inclusiv societatile mixte
prevazute de legislatia romana;
f) expresiile intreprindere a unui stat contractant si intreprindere a
celuilalt stat contractant indica, dupa caz, o intreprindere exploatata de un
rezident al unui stat contractant sau o intreprindere exploatata de un rezident
al celuilalt stat contractant;
g) expresia trafic international inseamna acel transport cu o nava, un
avion, un vehicul rutier sau un vehicul feroviar care este exploatat de catre o
intreprindere cu conducerea de afaceri efectiva intr-un stat contractant; sunt
exceptate cazurile in care nava, avionul, vehiculul rutier sau vehiculul
feroviar sunt exploatate in mod exclusiv intre puncte din celalalt stat
contractant;
h) expresia autoritate competenta indica:
1. in Republica Socialista Romania, pe ministrul finantelor sau pe
reprezentantul sau legal autorizat;
2. in Republica Austria, pe ministrul federal al finantelor.
2. In aplicarea conventiei de catre fiecare dintre statele contractante,
orice expresie care nu este altfel definita are sensul ce i se atribuie
potrivit dreptului statului mentionat care reglementeaza impozitele facand
obiectul conventiei, in masura in care contextul nu cere o interpretare
diferita.
Art. 4
Domiciliu fiscal
1. In sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat
contractant desemneaza orice persoana care, in virtutea prevederilor legale ale
statului mentionat, este subiect de impunere in acest stat datorita
domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau pe baza oricarui alt
criteriu de natura analoaga.
2. Cand, conform dispozitiilor paragrafului 1, o persoana fizica este
considerata rezidenta a fiecaruia din statele contractante, cazul se rezolva
dupa regulile ce urmeaza:
a) aceasta persoana este considerata rezidenta a statului in care dispune
de o locuinta permanenta. Daca dispune de o locuinta permanenta in fiecare din
statele contractante, ea este considerata rezidenta a statului contractant cu
care legaturile sale personale si economice sunt cele mai stranse (centrul
intereselor vitale);
b) daca nu se poate stabili in care stat contractant persoana are centrul
intereselor vitale sau nu dispune in nici un stat contractant de o locuinta
permanenta, atunci este considerata rezidenta a statului contractant in care
locuieste in mod obisnuit;
c) daca persoana locuieste in mod obisnuit in ambele state contractante sau
nu locuieste in nici unul din statele contractante, este considerata rezidenta
a statului contractant a carui cetatenie o are;
d) daca persoana are cetatenia ambelor state contractante sau nu are
cetatenia nici unuia din statele contractante, autoritatile competente ale
statelor contractante vor proceda potrivit art. 26.
3. Daca, conform paragrafului 1, o persoana, alta decat o persoana fizica,
este socotita rezidenta a ambelor state contractante, atunci ea este
considerata rezidenta a statului contractant unde se gaseste conducerii sale
efective de afaceri.
Art. 5
Sediu stabil
1. In sensul prezentei conventii, expresia sediu stabil indica o baza fixa
de afaceri in care intreprinderea exercita in total sau in parte activitatea
sa.
2. Expresia sediu stabil cuprinde indeosebi:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, o cariera sau orice alt loc de extractie a bogatiilor naturale;
g) un santier de constructii a carui durata depaseste 18 luni;
h) un santier de montaj a carui durata depaseste 12 luni.
3. Nu se considera sediu stabil daca:
a) se foloseste o baza fixa de afaceri numai in scopul depozitarii,
expunerii sau livrarii de bunuri sau marfuri apartinand intreprinderii;
b) bunurile sau marfurile apartinand intreprinderii sunt depozitate numai
in scopul stocarii, expunerii sau livrarii;
c) bunurile sau marfurile apartinand intreprinderii sunt depozitate numai
in scopul prelucrarii de catre o alta intreprindere;
d) bunurile sau marfurile apartinand intreprinderii, care au fost expuse la
un targ comercial sau la o expozitie, sunt vandute de catre intreprindere la
inchiderea acestui targ comercial sau a expozitiei;
e) o baza fixa de afaceri este folosita exclusiv pentru cumpararea de
marfuri sau de a culege informatii pentru intreprindere;
f) o baza fixa de afaceri este folosita pentru intreprindere exclusiv in
scopuri de publicitate, de a furniza informatii, cercetari stiintifice sau
activitati analoage care au un caracter preparator sau auxiliar.
4. O persoana activand intr-unul din statele contractante in contul unei
intreprinderi din celalalt stat contractant - alta decat un agent care are un
statut independent in sensul paragrafului 5 - se considera sediu stabil in
primul stat contractant, daca dispune in acest stat de imputerniciri pe care le
exercita in mod obisnuit care-i permit sa incheie contracte in numele
intreprinderii, in afara de cazul cand activitatea acestei persoane este
limitata la cumpararea de marfuri pentru intreprindere.
5. Nu se considera ca o intreprindere a unuia dintre statele contractante
are un sediu stabil in celalalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta
isi exercita aici activitatea prin intermediul unui curtier (misit), a unui
comisionar general sau a oricarui alt intermediar cu statut independent, cu
conditia ca aceste persoane sa actioneze in cadrul activitatii lor obisnuite.
6. Faptul ca o societate rezidenta a unui stat contractant controleaza sau
este controlata de catre o societate rezidenta a celuilalt stat contractant sau
care exercita acolo activitatea sa (printr-un sediu stabil sau in alt mod) nu
este prin el insusi suficient pentru a face din una din aceste societati un
sediu stabil al celeilalte.
Art. 6
Venituri din bunuri imobiliare
1. Veniturile provenind din bunuri imobile sunt impozabile in statul
contractant in care aceste bunuri sunt situate.
2. Expresia bunuri imobile este definita in conformitate cu legislatia
statului contractant unde bunurile in discutie sunt situate. Expresia cuprinde,
in orice caz, accesoriile averilor imobile, inventarul viu si mort al
unitatilor agricole si forestiere, drepturile asupra carora se aplica dreptul
privat cu privire la proprietatea funciara, uzufructul bunurilor imobile si
drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea
exploatarii zacamintelor minerale, izvoarelor si altor bogatii ale solului;
navele si aeronavele nu sunt considerate ca bunuri imobile.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obtinute din
exploatarea directa, din inchiriere sau din arendare, precum si din orice alta
forma de exploatare a bunurilor imobile.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 3 se aplica, de asemenea, veniturilor
provenind din bunuri imobile ale unei intreprinderi si veniturilor din bunuri
imobile folosite la exercitarea unei profesii libere.
Art. 7
Beneficiile intreprinderilor
1. Beneficiile unei intreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile
numai in acest stat, in afara de cazul cand intreprinderea exercita activitatea
sa in celalalt stat contractant printr-un sediu stabil aflat in acel stat. Daca
intreprinderea exercita activitatea sa in acest mod, beneficiile intreprinderii
sunt impozabile in celalalt stat, dar numai in masura in care aceste beneficii
sunt atribuibile acestui sediu stabil.
2. Cand o intreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa si
in celalalt stat contractant, printr-un sediu stabil aflat in acel stat, se
atribuie in fiecare stat contractant, acelui sediu stabil, beneficiile pe care
le-ar fi putut realiza daca ar fi exercitat activitati identice sau analoage in
conditii identice sau analoage si daca in raportul cu intreprinderea al carui
sediu stabil este ar fi fost pe deplin independenta.
3. La determinarea beneficiilor unui sediu stabil sunt admise la scadere
cheltuielile pentru scopurile urmarite de acest sediu stabil, inclusiv
cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare, indiferent
de faptul ca s-au efectuat in statul contractant in care se afla sediul stabil
sau in alta parte.
4. In masura in care intr-un stat contractant se obisnuieste ca beneficiile
unui sediu stabil sa fie determinate prin repartizarea beneficiilor totale ale
intreprinderii intre diversele ei parti componente, nici o dispozitie a
paragrafului 2 nu impiedica acest stat de a determina beneficiile impozabile in
conformitate cu repartitia uzuala; metoda de repartizare adoptata trebuie, in
orice caz, sa fie - ca rezultat - in concordanta cu principiile enuntate in
prezentul articol.
5. Nici un beneficiu nu se poate atribui unui sediu stabil numai pentru
faptul ca acest sediu stabil cumpara bunuri sau marfuri pentru intreprindere.
6. In vederea aplicarii prevederilor paragrafelor precedente, beneficiile
atribuibile unui sediu stabil trebuie determinate in fiecare an prin aceeasi
metoda, in afara de cazul cand exista motive suficiente si valabile de a
proceda altfel.
7. Cand beneficiile cuprind elemente de venit, tratate, separat in alte
articole ale prezentei conventii, dispozitiile acelor articole nu sunt afectate
de dispozitiile prezentului articol.
8. Prevederile acestui articol se aplica si veniturilor obtinute de un
asociat linistit din participarea sa la o societate linistita (stille
Gesellschaft) a dreptului austriac.
Art. 8
Intreprinderi de transport
1. Beneficiile obtinute din exploatarea in trafic international a navelor
sau aeronavelor pot fi impuse numai in statul contractant in care se afla locul
conducerii efective de afaceri a intreprinderii.
2. Daca locul conducerii efective de afaceri a unei intreprinderi de
navigatie se afla la bordul unei nave, atunci el este considerat ca aflandu-se
in statul contractant in care se afla portul de baza al navei sau, daca nu
exista un port de baza, in statul contractant in care se afla stabilita persoana
care exploateaza nava.
3. Dispozitiile paragrafului 1 se aplica in mod corespunzator si
beneficiilor provenind din participarile intr-un pool, la o exploatare in comun
sau la o organizatie internationala de exploatare.
4. Beneficiile realizate din exploatarea in trafic international a
vehiculelor feroviare sau rutiere pot fi impuse numai in statul contractant
unde este situat sediul conducerii efective a intreprinderii, in afara de cazul
in care intreprinderea din celalalt stat isi desfasoara acolo activitatea
printr-un sediu stabil. In cazul, in care intreprinderea isi desfasoara
activitatea in acest mod se aplica art. 7.
Art. 9
Intreprinderi asociate
Atunci cand:
a) o intreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la
conducerea, la controlul sau la capitalul unei intreprinderi a celuilalt stat
contractant, sau cand
b) aceleasi persoane participa direct sau indirect la conducerea, la
controlul sau la capitalul unei intreprinderi a unui stat contractant, si a
unei intreprinderi a celuilalt stat contractant,
si cand, intr-unul sau in celalalt caz, cele doua intreprinderi sunt, in
relatiile lor financiare sau comerciale, legate prin conditii acceptate sau
impuse, care difera de acelea care ar fi fost stabilite intre intreprinderi
independente, beneficiile care, fara aceste conditii, ar fi fost obtinute de
catre una din intreprinderi dar nu au putut fi obtinute in fapt datorita
acestor conditii, pot fi incluse in beneficiile acestei intreprinderi si impuse
in consecinta.
Art. 10
Dividende
1. Dividendele platite de catre o societate rezidenta a unui stat
contractant catre o persoana rezidenta a celuilalt stat contractant se impun in
acest celalalt stat.
2. Totusi, aceste dividende pot fi impuse in statul contractant in care
este rezidenta societatea platitoare de dividende, potrivit legislatiei acestui
stat; impozitul astfel stabilit nu poate depasi insa 15% din suma bruta a
dividendelor.
Prevederile acestui paragraf nu privesc impozitarea societatii pentru
beneficiile din care se platesc dividendele.
3. Termenul dividende folosit in acest articol inseamna venituri din
actiuni, actiuni sau titluri de folosinta, parti miniere, parti de fondator sau
alte drepturi - exceptand creante - cu participare la beneficii sau venituri
provenite din alte parti sociale asimilate veniturilor din actiuni de catre
legislatia fiscala a statului, in care este rezidenta societatea distribuitoare
a dividendelor. Din aceeasi categorie fac parte de asemenea beneficiile care
conform legislatiei romane sunt repartizate de societatile mixte
subscriitorilor de capital.
4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica, cand beneficiarul
dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat
contractant, in societatea, in care societatea platitoare de dividende este
rezidenta, un sediu stabil de care este legata in mod efectiv participarea
generatoare de dividende. In acest caz se aplica prevederile art. 7.
5. Daca o societate rezidenta a unui stat contractant realizeaza beneficii
sau venituri din celalalt stat contractant, acest celalalt stat nu poate
percepe nici un impozit asupra dividendelor platite de acea societate
persoanelor care nu sunt rezidente ale acestui celalalt stat, nici sa preleve
vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societatii, chiar daca
dividendele platite sau beneficiile nedistribuite reprezinta, in total sau in
parte, beneficii sau venituri provenind din acest celalalt stat.
Art. 11
Dobanzi
1. Dobanzile provenind dintr-un stat contractant platite unui rezident al
celuilalt stat contractant sunt impozabile in acest celalalt stat contractant.
2. Totusi, aceste dobanzi pot fi impuse in statul contractant din care
provin, in conformitate cu legislatia acestui stat; impozitul astfel stabilit
nu poate depasi 10% din suma dobanzilor.
3. Dispozitiile paragrafului 2 nu se aplica la dobanzile pentru creditele
acordate sau garantate direct sau indirect de catre un stat contractant, de o
subdiviziune administrativ-teritoriala sau de o persoana de drept public a
acestui stat si pentru creditele acordate direct de catre o banca.
4. Termenul dobanzi folosit in prezentul articol indica veniturile din
efecte publice, din obligatiuni, insotite sau nu de garantii ipotecare sau de o
clauza cu participare la beneficii si din creante de orice natura, precum si
orice alte venituri asimilate veniturilor din sume imprumutate de legislatia
fiscala a statului contractant din care provin veniturile.
5. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica beneficiarul dobanzilor,
rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat contractant, din care
provin dobanzile, un sediu stabil de care sunt legate efectiv creantele
generatoare de dobanzi. In acest caz se aplica prevederile art. 7.
6. Dobanzile sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cand
debitorul este acest stat, o subdiviziune administrativ-teritoriala, o
colectivitate locala sau un rezident din acest stat. Cu toate acestea, daca
platitorul dobanzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant,
are intr-unul din statele contractante un sediu stabil pentru care operatiunea
generatoare de dobanzi a fost contractata si care suporta sarcina acestor
dobanzi, dobanzile mentionate sunt considerate ca provenind din statul
contractant in care este situat sediul stabil.
7. Daca, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor
sau a relatiilor pe care si unul si celalalt le intretin cu terte persoane,
suma dobanzilor platite, tinand cont de creanta pentru care ele sunt varsate,
depaseste pe aceea asupra careia ar fi convenit debitorul si creditorul in
lipsa unor astfel de relatii, dispozitiile prezentului articol se aplica numai
la aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a platilor ramane
impozabila conform legislatiei fiecarui stat contractant si tinand cont de
celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
Art. 12
Redevente
1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant, platite unui rezident
al celuilalt stat contractant, sunt impozabile in acest celalalt stat.
2. Totusi, aceste redevente pot fi impuse in statul contractant din care
provin, in conformitate cu legislatia acestui stat; impozitul astfel stabilit
nu poate depasi 10% din suma redeventelor.
3. Termenul redevente folosit in prezentul articol indica remuneratiile de
orice natura platite pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui drept de
autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv filmele
de cinematograf si filmele si benzile magnetice destinate televiziunii sau
radiodifuziunii, a unui brevet de inventie, a unei marci, a unui desen sau a
unui model, a unui plan, a unei formule sau a unui procedeu secret, ca si
pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial,
comercial sau stiintific si pentru informatiile relative la experienta
castigata in domeniul industrial, comercial sau stiintific.
4. Dispozitiile paragrafelor 1 si 2 nu se aplica cand beneficiarul
redeventelor, rezident al unui stat contractant, are in celalalt stat
contractant, din care provin redeventele, un sediu stabil de care se leaga
efectiv dreptul sau bunul generator de redevente. In acest caz se aplica
dispozitiile art. 7.
5. Redeventele sunt considerate ca provenind dintr-un stat contractant daca
debitorul este acest stat, o subdiviziune administrativ-teritoriala, o
colectivitate locala sau un rezident din acel stat. Cu toate acestea, daca
debitorul redeventelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant,
are intr-unul din statele contractante un sediu stabil de care este legat
efectiv dreptul sau bunul generator al redeventelor si care suporta sarcina
acestor redevente, acestea sunt considerate ca provenind din statul contractant
in care este situat sediul stabil.
6. Daca, datorita relatiilor speciale existente intre debitor si creditor
sau pe care si unul si celalalt le intretin cu terte persoane, cuantumul
redeventelor platite, tinand cont de prestarea pentru care ele sunt varsate,
excede pe acelea asupra carora s-ar fi convenit de debitor si creditor in lipsa
unor asemenea relatii, dispozitiile prezentului articol se aplica numai la
aceasta ultima suma. In acest caz, partea excedentara a platilor ramane
impozabila conform legislatiei fiecarui stat contractant si tinand cont de
celelalte dispozitii ale prezentei conventii.
Art. 13
Castiguri din capital
1. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor imobile, astfel cum
sunt definite la paragraful 2 al art. 6, sunt impozabile in statul contractant
in care sunt situate aceste bunuri.
2. Castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile facand parte din
activul unui sediu stabil pe care o intreprindere a unui stat contractant il
are in celalalt stat contractant sau care fac parte dintr-o baza fixa de care
dispune un rezident al unul stat contractant in celalalt stat contractant
pentru exercitarea unei profesii libere, inclusiv asemenea castiguri provenind
din instrainarea acestui sediu stabil (singur sau cu ansamblul intreprinderii)
sau a acestei baze fixe sunt impozabile in acest celalalt stat. Cu toate
acestea, castigurile provenind din instrainarea bunurilor mobile vizate la art.
23, paragraful 3 sunt supuse impozitului numai in statul contractant in care
bunurile in cauza sunt impozabile conform prevederilor mentionatului articol.
3. Castigurile provenind din instrainarea oricaror bunuri, altele decat
cele mentionate la paragrafele 1 si 2 sunt impozabile numai in statul
contractant al carui rezident este cedentul.
Art. 14
Profesii independente
1. Veniturile realizate de catre un rezident al unui stat contractant din
exercitarea pe cont propriu a unei profesii libere sau a altor activitati
independente cu un caracter analog sunt impozabile numai in acest stat, daca
rezidentul nu dispune in celalalt stat contractant de o baza fixa pentru
exercitarea activitatii sale. Daca dispune de o astfel de baza veniturile sunt
impozabile in acest celalalt stat, dar numai in masura in care acestea sunt
atribuibile mentionatei baze fixe.
2. Expresia profesii libere cuprinde in special activitatile independente
de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si
exercitarea independenta a profesiei de medic, avocat, inginer, arhitect,
dentist si expert contabil.
Art. 15
Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18 si 19, retributiile si alte
remuneratii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeste
pentru o activitate retribuita sunt impozabile numai in acest stat, cu conditia
ca activitatea sa nu fie exercitata in celalalt stat contractant. Daca
activitatea este exercitata in celalalt stat contractant, remuneratiile primite
sunt impozabile in acest celalalt stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneratiile pe care un
rezident al unui stat contractant le primeste pentru o activitate retribuita
exercitata in celalalt stat contractant nu sunt impozabile decat in primul stat
contractant daca:
a) beneficiarul ramane in celalalt stat o perioada sau perioade care nu
depasesc in total 183 de zile in cursul anului fiscal vizat, si
b) remuneratiile sunt platite de catre o persoana sau in numele unei
persoane care nu este rezidenta a celuilalt stat, si
c) sarcina remuneratiilor nu este suportata de catre un sediu stabil sau de
o baza fixa pe care cel care angajeaza le are in celalalt stat.
3. Prin derogare de la dispozitiile acestui articol, remuneratiile pe care
un rezident al unui stat contractant le primeste pentru activitatea retribuita
exercitata la bordul unei nave, aeronave sau intr-un vehicul feroviar ori
rutier in trafic international sunt impozabile in statul contractant in care se
afla sediul conducerii efective a intreprinderii.
Art. 16
Remuneratiile membrilor consiliilor de administratie sau de conducere
Tantiemele, jetoanele de prezenta si alte remuneratii similare primite de
catre un rezident al unui stat contractant in calitate de membru al consiliului
de administratie sau de conducere a unei societati rezidenta in celalalt stat
contractant sunt impozabile in acest celalalt stat contractant.
Art. 17
Artisti si sportivi
1. Prin derogare de la prevederile art. 14 si 15, veniturile pe care
profesionistii de spectacole, cum sunt artistii de teatru, de cinema, de radio
sau de televiziune si interpretii muzicali, precum si sportivii le obtin din
activitatea lor personala desfasurata in aceasta calitate, sunt impozabile in
statul contractant in care aceste activitati sunt exercitate.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, veniturile provenite din
activitatile mentionate la paragraful 1 realizate de persoanele care desfasoara
o activitate pe baza unui acord cultural convenit intre statele contractante
sunt impozabile numai in statul in care acestia sunt rezidenti.
Art. 18
Pensii
1. Pensiile si alte remuneratii similare platite unui rezident al unui stat
contractant pentru activitatea dependenta desfasurata in trecut se impun numai
in acest stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, pensiile platite de un
stat contractant, de o subdiviziune administrativ-teritoriala, de o
colectivitate locala sau de o persoana juridica de drept public a acestui stat,
fie direct fie din fondurile pe care ele le-au constituit, unei persoane fizice
pentru activitatea desfasurata in trecut in exercitarea de functii cu caracter
public sunt impozabile numai in acest stat contractant.
Aceste prevederi nu sunt valabile pentru pensiile platite persoanelor
fizice care sunt cetateni ai celuilalt stat.
3. Rentele viagere sau de alta natura primite de un rezident al unui stat
contractant sunt impozabile numai in acest stat contractant.
Art. 19
Functii publice
1. Remuneratiile platite de un stat contractant, de una din subdiviziunile
sale administrativ-teritoriale, de o colectivitate locala sau de o persoana
juridica de drept public a acestui stat, fie direct fie prin prelevare si din
fondurile pe care ele le-au constituit, unei persoane fizice, pentru serviciile
prestate acestui stat, acestei subdiviziuni, acestei colectivitati sau acestei
persoane de drept public, in exercitarea de functii cu caracter public sunt
impozabile numai in acest stat.
Aceasta dispozitie nu se aplica pentru remuneratiile platite persoanelor
fizice care au cetatenia celuilalt stat.
2. Dispozitiile art. 15, 16 si 18 se aplica remuneratiilor platite pentru
servicii prestate in cadrul unei activitati comerciale sau industriale
exercitate de unul din statele contractante sau de una din subdiviziunile sale
administrativ-teritoriale sau de o persoana juridica de drept public a acestui
stat.
Art. 20
Personal didactic
Remuneratiile pe care profesorii si alti membri ai corpului de invatamant
rezidenti ai unui stat contractant, care predau intr-o universitate sau in
orice alta institutie de invatamant a celuilalt stat contractant, le primesc
pentru aceasta activitate sunt impozabile numai in primul stat, pe o perioada
care nu depaseste doi ani de la inceperea activitatii lor.
Art. 21
Studenti
1. Sumele pe care un student sau un practicant, care este sau a fost
anterior rezident al unui stat contractant si care se afla in celalalt stat
contractant exclusiv in scopul instruirii sau specializarii, le primeste pentru
intretinerea sa, studiul sau, instruirea sau specializarea sa nu vor fi impuse
in celalalt stat, cu conditia ca aceste sume sa provina din surse situate in
afara acestui celalalt stat.
2. Veniturile persoanelor prevazute la paragraful 1, pe care acestea le
primesc pentru o activitate de dependenta, remunerata, exercitata in celalalt
stat contractant exclusiv in scopul completarii experientei practice
profesionale si a carei durata nu depaseste 183 de zile din anul fiscal, nu
sunt supuse impozitului in acest stat.
Art. 22
Venituri nementionate expres
Veniturile unei persoane rezidenta intr-un stat contractant nementionate in
mod expres la articolele precedente sunt impozabile numai in acest stat.
Art. 23
Impunerea averii
1. Averea constituita din bunuri imobile, asa cum sunt ele definite la
paragraful 2 al art. 6, este impozabila in statul contractant unde aceste
bunuri situate.
2. Averea constituita din bunuri mobile facand din activul unui sediu
stabil al unei intreprinderi sau din bunurile mobile constitutive ale unei baze
fixe servind la exercitarea unei profesii libere este impozabila in statul
contractant unde este situat sediul stabil sau baza fixa.
3. Navele si aeronavele exploatate in trafic international, precum si
bunurile mobile afectate exploatarii lor sunt impozabile numai in statul
contractant in care se afla sediul conducerii efective a intreprinderii.
4. Vehiculele feroviare sau rutiere exploatate trafic international, precum
si bunurile mobile afectate exploatarii lor sunt impozabile numai in statul
contractant in care se afla sediul conducerii efective a intreprinderii, in
afara de cazul ca aceste vehicul sau bunuri mobile fac parte din activul unui
sediu stabil pe care intreprinderea il are in celalalt stat. In acest caz se
aplica paragraful 2.
5. Toate celelalte elemente ale averii unui rezident unui stat contractant
sunt impozabile numai in acest stat.
Art. 24
Dispozitii privind evitarea dublei impuneri
1. Daca o persoana rezidenta intr-un stat contractant realizeaza venituri
sau dispune de avere si aceste venituri sau aceasta avere sunt impozabile
conform acestei conventii in celalalt stat contractant, atunci primul stat
mentionat, sub rezerva paragrafului 2, exclude la impozitare aceste venituri sau
aceasta avere; acest stat poate insa la stabilirea impozitului pentru restul
veniturilor sau pentru restul averii acestei persoane sa aplice cota de impozit
care ar fi aplicabila daca respectivele venituri sau respectiva avere nu ar fi
fost excluse de la impozitare.
2. Daca o persoana rezidenta intr-un stat contractant realizeaza venituri
care, conform articolelor 10, 11 12 ar trebui sa fie impozabile in celalalt
stat contractant, atunci primul stat mentionat ia in considerare la impozitul
pe care acesta trebuie sa-l perceapa pe venitul acestei persoane si suma care
corespunde impozitului platit in celalalt stat contractant. Suma luata in
considerare nu trebuie sa depaseasca totusi partea impozitului stabilit inainte
de luarea in considerare care se refera la veniturile realizate in celalalt
stat contractant.
3. In sensul acestui articol, beneficiile intreprinderilor de stat romane
varsate la bugetul statului sunt considerate ca impozit al Republicii
Socialiste Romania.
Art. 25
Nediscriminarea
1. Cetatenii unui stat contractant nu sunt supusi in celalalt stat
contractant nici unei impozitari sau obligatii legate de impunere, diferita sau
mai impovaratoare decat aceea la care sunt sau vor fi supusi cetatenii
celuilalt stat aflati in aceeasi situatie.
2. Termenul cetateni indica:
a) toate persoanele fizice care au cetatenia unui stat contractant;
b) toate persoanele juridice, societatile de persoane si alte asociatii de
persoane infiintate conform legislatiei in vigoare intr-unul din statele
contractante.
Impozitarea unui sediu stabil pe care o intreprindere a unui stat
contractant il are in celalalt stat contractant nu se stabileste in acest
celalalt stat intr-un mod mai putin favorabil decat impozitarea
intreprinderilor acestui alt stat care exercita aceeasi activitate.
Aceasta prevedere nu trebuie interpretata astfel incat sa oblige un stat
contractant sa acorde persoanelor rezidente in celalalt stat contractant
scutiri si reduceri de impozite in functie de situatia sau sarcinile familiale
pe care le acorda rezidentilor proprii.
4. Intreprinderile unui stat contractant, al caror capital este in
totalitate sau in parte, direct sau indirect, detinut sau controlat de unul sau
mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu sunt supuse in primul
stat la nici un impozit sau obligatie legata de impunere care sa fie diferita
sau mai impovaratoare decat acelea la care sunt sau ar putea fi supuse
celelalte intreprinderi de acelasi fel din acest prim stat.
5. Se stabileste ca perceperea diferentiata de impozite asupra veniturilor,
beneficiilor si averii care sunt prevazute in Republica Socialista Romania
pentru intreprinderile socialiste nu contravine prevederilor acestui articol.
6. Termenul impozitare indica in prezentul articol impozitele de orice
natura sau denumire.
Art. 26
Procedura amiabila
1. Cand un rezident al unui stat contractant apreciaza ca masurile luate de
un stat contractant sau de fiecare din cele doua state contractante ii atrag
sau ii vor atrage o impozitare care nu este conforma cu prezenta conventie, el
poate, indiferent de caile de atac prevazute de legislatia nationala a acestor
state, sa supuna cazul sau autoritatii competente a statului al carui rezident
este.
2. Aceasta autoritate competenta se va stradui, daca reclamatia ii pare
intemeiata si daca ea insasi nu este in masura sa aduca o rezolvare
satisfacatoare, sa rezolve problema pe calea unei intelegeri amiabile cu
autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, in vederea evitarii unei
impozitari care nu este conforma cu conventia.
3. Autoritatile competente ale statelor contractante se vor stradui, pe
calea intelegerii amiabile, sa rezolve dificultatile sau sa inlature dubiile la
care poate da loc aplicarea conventiei. Ele pot, de asemenea, sa se consulte in
vederea evitarii dublei impuneri in cazurile neprevazute de conventie.
4. Autoritatile competente ale statelor contractante pot comunica direct
intre ele in vederea realizarii unei intelegeri, astfel cum se prevede la
paragrafele precedente. Daca schimburile de vederi orale sunt de natura sa
faciliteze intelegerea, acestea pot avea loc in cadrul unei comisii compusa din
reprezentanti ai autoritatilor competente ale statelor contractante.
Art. 27
Schimb de informatii
1. Autoritatile competente ale statelor contractante vor schimba
informatiile de ordin fiscal de care ele dispun in mod normal si care vor fi
necesare pentru aplicarea dispozitiilor prezentei conventii.
Orice informatie astfel obtinuta va fi tinuta in secret si nu va putea fi
comunicata decat persoanelor sau autoritatilor insarcinate cu stabilirea si
incasarea impozitelor vizate de prezenta conventie.
2. Dispozitiile paragrafului 1 nu pot fi in nici un caz interpretate ca
impunand unuia din statele contractante obligatia.
a) de a lua masuri administrative care sa deroge de la propria sa
legislatie sau de la practica sa administrativa sau a celei a celuilalt stat
contractant;
b) de a furniza informatii care nu ar putea fi obtinute pe baza propriei
sale legislatii sau in cadrul practicii sale administrative normale ori a celor
ale celuilalt stat contractant;
c) de a transmite informatii care ar da la iveala un secret comercial de
afaceri, industrial, profesional sau un procedeu comercial sau informatii a
caror comunicare ar fi contrara ordinii publice.
Art. 28
Functionari diplomatici si consulari
1. Dispozitiile prezentei conventii nu afecteaza privilegiile fiscale de
care beneficiaza functionarii diplomatici sau consulari, in virtutea fie a
regulilor generale ale dreptului international, fie a conventiilor speciale.
2. Conventia nu se aplica organizatiilor internationale, organelor sau
functionarilor lor, nici persoanelor care sunt membri ai misiunilor diplomatice
sau consulare ale unui stat tert si membrilor lor de familie, daca se gasesc pe
teritoriul unuia din statele contractante si nu sunt tratati ca rezidenti ai
acestuia sau ai celuilalt stat contractant in materia impozitelor pe venit si
pe avere.
Art. 29
Intrarea in vigoare
1. Prezenta conventie va fi supusa ratificarii. Documentele de ratificare
vor fi schimbate in Bucuresti, cat si mai curand posibil.
2. Conventia intra in vigoare la 60 de zile dupa schimbarea documentelor de
ratificare.
Art. 30
Inceperea aplicarii
Prevederile acestei conventii sunt aplicabile asupra tuturor impozitelor
care se percep de la 1 ianuarie al anului in care a avut loc schimbul
documentelor de ratificare.
Art. 31
Denuntarea
1. Prezenta conventie ramane in vigoare atata timp cat nu este denuntata de
unul din statele contractante.
2. Fiecare stat poate, dupa minimum 5 ani de la intrarea in vigoare, sa
denunte in scris conventia pe cale diplomatica cu cel putin sase luni inainte
de sfarsitul anului calendaristic. In acest caz, acordul nu se mai aplica
asupra impozitelor care sunt percepute incepand cu 1 ianuarie al anului
calendaristic care urmeaza anului la al carui sfarsit a avut loc denuntarea.
Drept care imputernicitii celor doua state contractante au semnat si
sigilat prezenta conventie.
Facuta in Viena la 30 septembrie 1976, in doua exemplare originale, fiecare
in limbile romana si germana, ambele avand aceeasi valabilitate.
Pentru Republica Socialista Romania
MANEA MANESCU
Pentru Republica Austria
Dr. BRUNO KREISKY
CONVENTIE
privind prevenirea si sanctionarea infractiunilor contra persoanelor care se
bucura de protectie internationala, inclusiv agentii diplomatici *)
Statele parti la prezenta conventie,
avand in vedere scopurile si principiile Cartei O.N.U. privind mentinerea
pacii internationale si promovarea relatiilor prietenesti si cooperarea intre
state,
considerand ca infractiunile comise impotriva diplomatilor si altor
persoane care se bucura de protectie internationala aduc atingere securitatii
acestor persoane, constituind o amenintare serioasa la adresa relatiilor
internationale normale necesare cooperarii intre state,
apreciind ca comiterea unor astfel de infractiuni constituie un motiv de
neliniste pentru comunitatea internationala,
convinse de necesitatea adoptarii urgente a unei masuri corespunzatoare si
eficace pentru prevenirea si sanctionarea acestor infractiuni,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
Art. 1
In sensul prezentei conventii:
1. Prin expresia persoana care se bucura de protectie internationala se
intelege:
a) orice sef de stat, inclusiv orice membru al unui organ colegial, care in
virtutea constitutiei statului respectiv indeplineste functiile sefului de
stat; orice sef de guvern sau ministru al afacerilor externe, atunci cand o
astfel de persoana se gaseste intr-un stat strain, precum si membrii de familie
care ii insotesc;
b) orice reprezentant, functionar sau personalitate oficiala a unui stat si
orice functionar, personalitate oficiala sau alt reprezentant al unei
organizatii interguvernamentale, care, la data cand si in locul in care o
infractiune s-a comis impotriva sa, a resedintei oficiale, a locuintei
personale sau mijloacelor sale de transport, este indreptatit conform dreptului
international la o protectie speciala impotriva oricarei atingeri a persoanei,
a libertatii sau demnitatii sale, precum si a membrilor familiei care fac parte
din gospodaria sa.
2. Prin expresia autor presupus al infractiunii se intelege orice persoana
contra careia exista probe suficiente ca a comis sau a participat la una sau
mai multe infractiuni prevazute de art. 2.
Art. 2
1. Fapta intentionata:
a) de a comite un omor, o rapire sau orice alt act impotriva integritatii
corporale sau libertatii unei persoane care se bucura de protectie
internationala.
b) de a comite folosind violenta, un atac impotriva localurilor oficiale,
resedintei personale sau mijloacelor de transport apartinand unei persoane care
se afla sub protectie internationala si care este de natura sa-i puna in
pericol persoana si libertatea,
c) de a ameninta cu comiterea unui astfel de atac,
d) de a incerca savarsirea unui astfel de atac,
e) de a participa in calitate de complice la un astfel de atac,
este considerata de statele parti la conventie ca reprezentand o
infractiune conform legislatiei lor interne.
2. Fiecare stat parte la conventie va sanctiona aceste infractiuni luand in
considerare gravitatea lor.
3. Paragrafele 1 si 2 din prezentul articol nu prejudiciaza obligatiile pe
care le au statele parti, in virtutea dreptului international, de a lua
masurile ce se impun pentru prevenirea altor atingeri aduse integritatii
corporale, libertatii si demnitatii persoanelor care se bucura de protectie
internationala.
Art. 3
1. Fiecare stat parte va lua masurile ce se impun in vederea stabilirii
competentei sale in cazul infractiunilor prevazute la art. 2 si anume:
a) cand infractiunea a fost comisa pe teritoriul sau, ori la bordul unei
nave sau aeronave inmatriculate pe teritoriul sau;
b) atunci cand autorul prezumat al infractiunii are nationalitatea statului
respectiv;
c) atunci cand infractiunea a fost comisa impotriva unei persoane care
avand dreptul la protectie internationala in sensul articolului 1, se bucura de
acest statut in virtutea chiar a functiilor pe care ea le exercita in numele
statului respectiv.
2. Fiecare stat parte va lua masurile necesare pentru a-si stabili
competenta in cazul cand autorii prezumati ai infractiunilor nu sunt extradati,
conform art. 8, unuia din statele prevazute la paragraful 1 din prezentul
articol.
3. Prezenta conventie nu exclude exercitarea competentei penale in virtutea
legislatiei interne.
Art. 4
Statele parti colaboreaza la prevenirea infractiunilor prevazute la art. 2,
mai ales pentru:
a) luarea masurilor necesare cu scopul de a preveni pregatirea pe
teritoriul lor, a unor astfel de infractiuni care ar urma sa fie comise pe sau
in afara acestui teritoriu;
b) schimbul de informatii si coordonarea masurilor administrative si
altele, daca este cazul, cu scopul de a preveni continuarea unor astfel de
infractiuni.
Art. 5
1. Statul parte pe teritoriul caruia au fost comise una sau mai multe
infractiuni prevazute la art. 2, daca are motive sa creada ca autorul prezumat
al infractiunii a fugit de pe teritoriul sau, comunica celorlalte state
interesate, direct sau prin intermediul secretarului general al Organizatiei
Natiunilor Unite, orice element de fapt pertinent privind infractiunea si
celelalte informatii de care dispune privind identitatea autorului prezumat al
infractiunii.
2. Atunci cand una sau mai multe infractiuni prevazute la art. 2 a fost
comisa impotriva unei persoane care se bucura de protectie internationala,
statul parte care dispune de informatii privind victima si circumstantele
infractiunii le va comunica, in conditiile prevazute de legislatia sa interna,
in timp util si complet, statului parte in numele caruia persoana respectiva
isi exercita functiile.
Art. 6
1. Daca considera ca circumstantele o justifica statul parte pe teritoriul
caruia se gaseste autorul prezumat al infractiunii ia masurile necesare
potrivit legislatiei sale interne in vederea asigurarii prezentei autorului
prezumat al infractiunii cu scopul de a porni urmarirea penala sau de a-l
extrada. Aceste masuri sunt notificate fara intarziere direct sau prin
intermediul secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite:
a) statului unde infractiunea a fost comisa;
b) statului sau statelor al carui autor prezumat al infractiunii are
nationalitatea sau, daca acesta este apatrid, statului pe teritoriul caruia isi
are resedinta permanenta;
c) statului sau statelor a carui nationalitate o are persoana care se
bucura de protectie internationala sau in numele caruia sau carora isi exercita
functiunile;
d) tuturor celorlalte state interesate, si
e) organizatiilor interguvernamentale ale caror persoane se bucura de
protectie internationala, in cazul cand este vorba de un functionar sau o
personalitate oficiala.
2. Orice persoana fata de care au fost luate masurile vizate la paragraful
1 din prezentul articol este in drept:
a) sa comunice fara intarziere cu reprezentantul competent cel mai apropiat
al statului a carui nationalitate o are sau care este abilitat sa-l protejeze,
daca este vorba de o persoana apatrida, care este dispus, la cererea sa, sa-i
protejeze drepturile; si
b) sa primeasca vizita unui reprezentant al acestui stat.
Art. 7
Statul parte pe teritoriul caruia se gaseste autorul prezumat al
infractiunii, daca nu-l extradeaza supune cazul, fara nici o exceptie si fara
intarzieri nejustificate, autoritatilor sale competente sa exercite actiunea
penala, dupa o procedura conforma cu legislatia acestui stat.
Art. 8
1. In masura in care infractiunile prevazute la art. 2 nu figureaza pe
lista cazurilor de extradare in conventiile de extradare in vigoare intre
statele parti, ele sunt considerate ca fiind incluse in aceste conventii.
Statele parti se angajeaza sa includa aceste infractiuni ca situatii de
extradare in toate tratatele de extradare ce vor incheia intre ele.
2. Daca un stat parte care subordoneaza extradarea existentei unui tratat
este sesizat cu o cerere de extradare de catre un alt stat parte cu care nu
este legat printr-un tratat de extradare, poate, daca decide extradarea, sa
considere prezenta conventiei ca fiind baza juridica a extradarii pentru aceste
infractiuni. Extradarea este supusa regulilor de procedura si altor conditiuni
prevazute de dreptul statului in care se face extradarea.
3. Statele parti care nu subordoneaza extradarea existentei unui tratat recunosc
aceste infractiuni ca constituind intre ele cazuri de extradare supuse
regulilor de procedura si altor conditii prevazute de dreptul statului
primitor.
4. In vederea extradarii, aceste infractiuni sunt considerate intre statele
parti ca fiind comise atat la locul unde s-au petrecut cat si pe teritoriul
statelor tinute sa-si stabileasca competenta in baza art. 3 paragraful 1.
Art. 9
Persoana contra careia s-a angajat o procedura judiciara, ca urmare a unei
infractiuni prevazute la art. 2, se bucura de garantii si tratament echitabil
in orice faza a procedurii.
Art. 10
1. Statele parti isi acorda asistenta judiciara in orice faza a procedurii
penale angajate pentru infractiunile prevazute la art. 2, inclusiv in ceea ce
priveste comunicarea oricaror elemente de proba de care ele dispun si care sunt
necesare realizarii scopurilor procedurii.
2. Dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol nu afecteaza
obligatiile relative la asistenta judiciara prevazute in orice alt tratat.
Art. 11
Statul parte care angajeaza o procedura penala contra autorului prezumat al
infractiunii comunica rezultatul definitiv secretarului general al Organizatiei
Natiunilor Unite, care, la randul sau, informeaza despre aceasta celelalte
state parti.
Art. 12
Dispozitiile conventiei nu vor afecta aplicarea tratatelor referitoare la
azil, care sunt in vigoare la data adoptarii prezentei conventii, in ceea ce
priveste statele, care sunt parti la aceste tratate, un stat parte la conventie
nu va putea insa invoca tratatele referitoare la azil fata de un alt stat parte
la conventie care nu este parte la aceste tratate.
Art. 13
1. Orice diferend intre doua sau mai multe state parti privind
interpretarea sau aplicarea prezentei conventii care nu se solutioneaza prin
negocieri se supune arbitrajului, la cererea uneia din parti. Daca, in sase
luni de la data cererii de arbitrare partile nu cad de acord sa se supuna
arbitrajului, oricare dintre ele va putea supune diferendul Curtii
internationale de justitie, depunind in acest sens o cerere conform Statutului
Curtii.
2. Orice stat parte va putea, in momentul semnarii prezentei conventii,
ratificarii sau aderarii la ea, sa declare ca nu se considera legata de
dispozitiile paragrafului 1 al prezentului articol.
Celelalte state parti nu vor fi legate de dispozitiile respective fata de
un stat parte care va formula o astfel de rezerva.
3. Orice stat parte care va formula o rezerva conform dispozitiilor din
paragraful 2 al prezentului articol va putea in orice moment sa ridice aceasta,
rezerva printr-o notificare adresata secretarului general al Organizatiei
Natiunilor Unite.
Art. 14
Prezenta conventie va fi deschisa pentru semnare tuturor statelor, pana la
31 decembrie 1974, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite, la New York.
Art. 15
Prezenta conventie va fi ratificata. Instrumentele de ratificare vor fi
depuse pe langa secretarul general Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 16
Prezenta conventie va ramane deschisa aderarii oricarui stat. Instrumentele
de aderare vor fi depuse pe langa secretarul general al Organizatiei Natiunilor
Unite.
Art. 17
1. Prezenta conventie va intra in vigoare dupa 30 de zile de la data
depunerii pe langa secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite a celui
de al 22-lea instrument de ratificare sau aderare. Pentru fiecare din statele
care vor ratifica conventia sau vor adera la ea dupa depunerea celui de-al
22-lea instrument de ratificare sau aderare, conventia va intra in vigoare dupa
a 30-a zi de la depunerea de catre acest stat a instrumentului sau de aderare
sau ratificare.
Art. 18
1. Orice stat parte poate sa denunte prezenta conventie prin notificare
scrisa adresata secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
2. Denuntarea va avea efect dupa 6 luni de la data la care notificarea a
fost primita de secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 19
Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite notifica tuturor
statelor, intre altele:
a) semnaturile puse pe prezenta conventie si depunerea instrumentelor de
ratificare sau de aderare conform art. 14. 15 si 16, precum si notificarile
facute in virtutea art. 18.
b) data la care prezenta conventie va intra in vigoare conform art. 17.
Art. 20
Originalul prezentei conventii, ale carei texte englez, chinez, spaniol,
francez si rus au valoare egala, va fi depus pe langa secretarul general al
Organizatiei Natiunilor Unite, care va transmite copii certificate tuturor
statelor.
Drept pentru care subsemnatii, legal imputerniciti de catre guvernele lor
respective, au semnat prezenta conventie, deschisa pentru semnare la New York,
la 14 decembrie 1973.
CONVENTIA INTERNATIONALA
asupra eliminarii si reprimarii crimei de apartheid*)
--------------------
*) Traducere.
Statele parti la prezenta conventie,
reamintind prevederile Cartei Natiunilor Unite prin care toti membrii s-au
angajat sa actioneze atat impreuna cat si separat, in cooperare cu Organizatia,
in vederea asigurarii respectarii universale si efective a drepturilor omului
si a libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba
sau religie,
considerand ca Declaratia universala a drepturilor omului, care dispune ca
toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi si ca
fiecare poate sa se prevaleze de toate drepturile si toate libertatile
proclamate in Declaratie, fara nici o deosebire, indeosebi de rasa, culoare sau
origine nationala,
luand in considerare Declaratia asupra acordarii independentei tarilor si
popoarelor coloniale in care Adunarea generala a declarat ca procesul de
eliberare este irezistibil si ireversibil si ca, in interesul demnitatii umane,
al progresului si justitiei, trebuie sa se puna capat colonialismului si
tuturor practicilor de segregatie si de discriminare care il insotesc,
reamintind ca potrivit Conventiei internationale asupra eliminarii tuturor
formelor de discriminare rasiala, statele condamna in special segregatia
rasiala si apartheidul si se angajeaza sa previna, sa interzica si sa elimine
din teritoriile de sub jurisdictia lor toate practicile de aceasta natura,
reamintind ca in Conventia pentru prevenirea si reprimarea crimei de
genocid anumite acte care pot fi calificate si ca acte de apartheid constituie
o crima in raport cu dreptul international,
reamintind ca, potrivit Conventiei asupra imprescriptibilitatii crimelor de
razboi si a crimelor impotriva umanitatii, actele inumane decurgand din
politica de apartheid sunt calificate drept crime impotriva umanitatii,
reamintind ca Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat o
serie de rezolutii in care politica si practicile de apartheid sunt condamnate
ca o crima impotriva umanitatii,
reamintind ca Consiliul de Securitate a subliniat ca intensificarea si
largirea continua a apartheidului tulbura si ameninta grav pacea si securitatea
internationala,
convinse ca o conventie internationala asupra eliminarii si reprimarii
crimei de apartheid ar permite sa se ia noi masuri mai eficiente pe plan
international si pe plan national in vederea eliminarii si reprimarii crimei de
apartheid,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
Art. 1
Statele parti la prezenta conventie declara ca apartheidul este o crima
impotriva umanitatii si ca actele inumane rezultand din politicile si
practicile de apartheid si alte politici si practici asemanatoare de segregatie
si discriminare rasiala, definite in art. II al conventiei, sunt crime care contravin
normelor dreptului international, indeosebi scopurilor si principiilor Cartei
Natiunilor Unite si ca ele constituie o amenintare serioasa pentru pacea si
securitatea internationala.
2. Statele parti la prezenta conventie declara criminale organizatiile,
institutiile si persoanele care comit crima de apartheid.
Art. 2
In termenii prezentei conventii, expresia crima de apartheid, care
inglobeaza politicile si practicile asemanatoare de segregatie si discriminare
rasiala, asa cum ele sunt practicate in Africa australa, desemneaza actele
inumane indicate mai jos, comise in vederea instituirii sau mentinerii
dominatiei unui grup rasial de fiinte umane asupra oricarui alt grup rasial de
fiinte umane si de a-l asupri sistematic pe acesta:
a) a refuza unui membru sau unor membri ai unui grup rasial sau ai mai
multor grupuri rasiale dreptul de viata si de libertate persoanei:
i) luand viata unor membri ai unui grup rasial sau ai mai multor grupuri
rasiale;
ii) aducand grava atingere integritatii fizice sau psihice, libertatii sau
demnitatii membrilor unui grup rasial sau al mai multor grupuri rasiale sau
supunindu-i torturii sau unor pedepse sau tratamente crude inumane sau
degradante;
iii) arestind arbitrar si detinind ilegal membrii unui grup rasial sau ai
mai multor grupuri rasiale;
b) a impune deliberat unui grup rasial sau mai multor grupuri rasiale
conditii de viata menite sa duca la distrugerea fizica totala sau partiala;
c) a lua masuri legislative sau de alta natura, menite sa impiedice un grup
rasial sau mai multe grupuri rasiale de a participa la viata politica, sociala,
economica si culturala a tarii si sa creeze deliberat conditii care impiedica
deplina dezvoltare a grupului sau a grupurilor respective. De asemenea, sa
priveze pe membrii unui grup rasial sau ai mai multor grupuri rasiale de
libertatile si drepturile fundamentale ale omului, in special dreptul la munca,
dreptul de a forma sindicate recunoscute, dreptul la educatie, dreptul de a-si
parasi tara si de a reveni, dreptul la o nationalitate, dreptul de a circula
liber si de a-si alege resedinta, dreptul de libertate de opinie si de
exprimare si dreptul la libertatea de intrunire si asociere pasnica;
d) a lua masuri, inclusiv masuri legislative, vizand divizarea populatiei
dupa criterii rasiale creand rezervatii si ghetouri pentru membrii unui grup
rasial sau ai mai multor grupuri rasiale interzicind casatoriile intre persoane
apartinand unor grupuri rasiale diferite si expropriind terenurile apartinand unui
grup rasial sau mai multor grupuri rasiale sau unor membri ai acestor grupuri;
e) a exploata munca membrilor unui grup rasial sau ai mai multor grupuri
rasiale, in special supunindu-i muncii fortate;
f) a persecuta organizatii sau persoane privindu-le de libertatile si
drepturile fundamentale, pentru ca se opun apartheidului.
Art. 3
Sunt considerate din punct de vedere penal ca fiind responsabile pe plan
international, si oricare ar fi mobilul, persoanele, membrii unor organizatii
si institutii si reprezentantii statului, care fie ca isi au resedinta pe
teritoriul statului in care actele sunt savarsite sau intr-un alt stat, care:
a) comit actele mentionate la art. II al prezentei conventii. Participa la
aceste acte, le inspira direct sau conspira la savarsirea lor;
b) favorizeaza sau incurajeaza direct savarsirea crimei de apartheid sau
coopereaza la ea direct.
Art. 4
Statele parti la prezenta conventie se angajeaza:
a) sa ia toate masurile, legislative sau de alta natura, necesare pentru a
impiedica ca crima de apartheid si alte politici segregationiste asemanatoare
sau manifestarile lor sa nu fie incurajate intr-o maniera oarecare precum si
pentru a elimina orice incurajare de aceasta natura si pentru a pedepsi persoanele
vinovate de aceasta crima;
b) sa ia masuri legislative, judiciare si administrative pentru a urmari,
judeca si pedepsi, in conformitate cu legislatia lor, persoanele responsabile
sau acuzate de actele definite la art. II al prezentei conventii, fie ca isi au
sau nu resedinta pe teritoriul statului in care aceste acte au fost savarsite
si in care se refera la cetateni ai acestui stat sau ai unui alt stat sau la
persoane apatride.
Art. 5
Persoanele acuzate de actele enumerate la art. II al prezentei conventii
pot fi judecate de un tribunal competent al oricarui stat parte la conventie
care ar putea avea jurisdictii asupra acestor persoane sau de catre un tribunal
international penal care ar fi competent fata de acele state parti care vor fi
acceptat competenta sa.
Art. 6
Statele parti la prezenta conventie se angajeaza sa accepte si sa execute
in conformitate cu Carta Natiunilor Unite deciziile luate de Consiliul de
Securitate avand drept scop de a preveni, a elimina si a reprima crima de
apartheid, precum si de a concura la executarea deciziilor adoptate de alte
organe competente ale Organizatiei Natiunilor Unite in vederea atingerii
obiectivelor conventiei.
Art. 7
1. Statele parti la prezenta conventie se angajeaza sa supuna periodic
grupului creat in conformitate cu art. IX al conventiei rapoarte asupra
masurilor legislative, judiciare, administrative sau de alta natura pe care
le-au luat pentru a da efect dispozitiilor conventiei.
2. Exemplare ale acestor rapoarte vor fi transmise prin grija secretarului
general al Organizatiei Natiunilor Unite, Comitetului special pentru apartheid.
Art. 8
Orice stat parte la prezenta conventie poate cere oricarui organ competent
al Organizatiei Natiunilor Unite de a lua, conform Cartei Natiunilor Unite,
masurile pe care le considera corespunzatoare pentru a preveni si elimina crima
de apartheid.
Art. 9
1. Presedintele Comisiei drepturilor omului va desemna un grup compus din
trei membri ai acestei comisii, care vor fi in acelasi timp reprezentanti ai
unor state parti la prezenta conventie, in scopul examinarii rapoartelor
prezentate de statele parti in conformitate cu prevederile art. VII al
conventiei.
2. Daca Comisia drepturilor omului nu cuprinde reprezentanti ai unor state
parti la prezenta conventie sau cuprinde mai putin de trei, secretarul general
al Organizatiei Natiunilor Unite, in consultare cu toate statele parti la
conventie, va desemna un reprezentant al unui stat parte sau reprezentanti ai
unor state parti la conventie membri ai Comisiei drepturilor omului pentru a
face parte din grupul creat in baza dispozitiilor paragrafului 1 al prezentului
articol pana la alegerea in Comisia drepturilor omului de reprezentanti ai unor
state parti la conventie.
3. Grupul va putea sa se intruneasca pentru a examina rapoartele prezentate
in conformitate cu dispozitiile art. VII pe o perioada maxima de cinci zile,
fie inainte de deschidere, fie dupa inchiderea sesiunii Comisiei drepturilor
omului.
Art. 10
1. Statele parti la prezenta conventie imputernicesc Comisia drepturilor
omului:
a) sa ceara organismelor Organizatiei Natiunilor Unite, atunci cand ele
transmit exemplare ale unor petitii in conformitate cu art. 15 al Conventiei
internationale asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala, de a
aduce in atentia comisiei plangerile privind actele ce sunt enumerate la art.
II al prezentei conventii;
b) sa stabileasca bazandu-se pe rapoartele organismelor competente ale
Organizatiei Natiunilor Unite si pe rapoartele supuse periodic de statele parti
la prezenta conventie, o lista a persoanelor, organizatiilor, institutiilor si
reprezentantilor unor state care sunt prezumate raspunzatoare de crimele
enumerate la art. II, precum si de acelea impotriva carora s-au angajat
urmariri judiciare de catre statele parti la conventie;
c) sa ceara organismelor competente ale Organizatiei Natiunilor Unite
informatii cu privire la masurile luate de autoritatile responsabile cu
administrarea de teritorii sub tutela si teritorii neautonome precum la orice
alte teritorii carora li se aplica rezolutia 1514 (XV) a Adunarii generale, din
14 decembrie fata de persoanele care ar fi responsabile de crimele vizate la
art. II si care sunt prezumate a apartine jurisdictiei lor teritoriale si
administrative.
2. Asteptind sa fie atinse obiectivele Declaratiei asupra acordarii
independentei tarilor si popoarelor coloniale, care figureaza in rezolutia 1514
(XV) a Adunarii generale, prevederile prezentei conventii nu vor restrange cu
nimic dreptul de petitie acordat acestor popoare de alte instrumente
internationale sau de Organizatia Natiunilor Unite si institutiile sale
specializate.
Art. 11
1. Actele enumerate la art. II al prezentei conventii vor fi considerate
drept crime politice in scopurile extradarii.
2. Statele parti la prezenta conventie se angajeaza sa acorde intr-un
asemenea caz extradarea conform legislatiei lor si tratatelor in vigoare.
Art. 12
Orice diferend intre statele parti privind interpretarea, aplicarea sau
executarea prezentei conventii care nu a fost reglementat pe cale de negocieri
va fi adus in fata Curtii Internationale de Justitie, la cererea statelor parti
la diferend, in afara de cazul cand acestea n-au convenit un alt mod de reglementare.
Art. 13
Prezenta conventie este deschisa semnarii de catre toate statele. Orice
stat care nu a semnat conventia pana la intrarea sa in vigoare va putea sa
adere la aceasta.
Art. 14
1. Prezenta conventie este supusa ratificarii. Instrumentele de ratificare
vor fi depuse la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
2. Aderarea se va face prin depunerea unui instrument de aderare la
secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Art. 15
1. Prezenta conventie va intra in vigoare a 30-a zi de la data depunerii la
secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite a celui de al douazecelea
instrument de ratificare sau aderare.
2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica prezenta conventie sau
vor adera la aceasta dupa depunerea celui de al douazecelea instrument de
ratificare sau aderare, conventia va intra in vigoare a 30-a zi de la data
depunerii de catre acest stat a instrumentului sau de ratificare sau aderare.
Art. 16
Orice stat parte poate sa denunte prezenta conventie pe calea notificarii
scrise adresata secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
Denuntarea va avea efect la un an de la data la care secretarul general a
primit notificarea.
Art. 17
1. Orice stat parte poate, in orice moment, sa ceara revizuirea prezentei
conventii pe calea notificarii scrise adresata secretarului general al
Organizatiei Natiunilor Unite.
2. Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite hotaraste masurile de
luat, daca este nevoie, in legatura cu o cerere de aceasta natura.
Art. 18
Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va informa toate
statele:
a) asupra semnarilor, ratificarilor si aderarilor in temeiul art. XIII si
XIV;
b) asupra datei la care prezenta conventie va intra in vigoare in
conformitate cu art. XV;
c) asupra denunturilor notificate in conformitate cu art. XVI;
d) asupra notificarilor adresate in conformitate cu art. XVIII.
Art. 19
1. Prezenta conventie, ale carei texte in limbile engleza, chineza,
spaniola, franceza si rusa au aceeasi valabilitate, va fi depusa in arhivele
Organizatiei Natiunilor Unite.
2. Secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va trimite o copie
certificata conforma cu prezenta conventie tuturor statelor.
PROTOCOL
referitor la modificarea Conventiei privind decontarile multilaterale in
ruble transferabile si organizarea Bancii Internationale de Colaborare
Economica, precum si a statutului acestei banci*)
--------------------
*) Traducere.
Guvernele Republicii Populare Bulgaria, Republicii Populare Ungare,
Republicii Socialiste Vietnam, Republicii Democrate Germane, Republicii Cuba,
Republicii Populare Mongole, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste
Romania, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste si Republicii Socialiste
Cehoslovace,
in scopul perfectionarii activitatii Bancii Internationale de Colaborare
Economica,
in conformitate cu articolul XV din Conventia privind decontarile
multilaterale in ruble transferabile si organizarea Bancii Internationale de
Colaborare Economica, din 22 octombrie 1963, si cu articolul 44 din Statutul
Bancii Internationale de Colaborare Economica, care constituie parte integranta
a Conventiei mentionate,
au convenit urmatoarele:
Art. 1
In Conventia privind decontarile multilaterale in ruble transferabile si
organizarea Bancii Internationale de Colaborare Economica, sa se introduca
urmatoarele modificari si completari:
1. Penultimul alineat al articolului II sa se inlocuiasca cu alineate in
urmatoarea redactare:
"In afara de functiile enumerate mai sus, banca poate efectua, pe
seama mijloacelor proprii si atrase, creditarea organizatiilor economice
internationale, bancilor si altor organizatii create de tarile membre ale
bancii, precum si a bancilor altor tari, in conformitate cu principiile si
conditiile de baza, ce se stabilesc de consiliul bancii.
Banca poate efectua, pe seama resurselor alocate de tarile interesate,
finantarea organizatiilor economice internationale ai altor organizatii, create
de tarile membre ale Bancii."
2. Ultimele trei alineate ale articolului III sa se inlocuiasca cu alineate
in urmatoarea redactare:
"Suma capitalului statutar al bancii poate fi majorata cu acordul
tarilor membre ale bancii, la recomandarea consiliului bancii.
Suma capitalului statutar al bancii se majoreaza, la primirea unei noi tari
ca membra a bancii, cu suma varsamintului (cotei) ei la acest capital. Suma,
modul si termenele varsamintului se stabilesc de consiliul bancii, prin
intelegere cu aceasta tara.
Banca are capital de rezerva; termenele, marimea, scopul si modul de
constituire a acestuia se stabilesc de consiliul bancii.
Banca poate avea fonduri speciale proprii, care se creeaza prin hotararea
consiliului bancii.
In conformitate cu conventiile incheiate intre tarile interesate si banca,
la banca pot fi create fonduri speciale pe seama resurselor acestor tari."
3. Articolul IX sa se formuleze in urmatoarea redactare:
"Art. 11
Banca Internationala de Colaborare Economica poate efectua decontari in
ruble transferabile cu tarile nemembre ale bancii. Modalitatea si conditiile
decontarilor se stabilesc de consiliul bancii, prin intelegere cu tarile interesate."
4. Articolul XI sa se formuleze in urmatoarea redactare:
"Art. 11
Banca Internationala de Colaborare Economica este persoana juridica. Banca
se bucura de capacitatea juridica necesara pentru indeplinirea functiilor si
atingerea scopurilor sale, in conformitate cu prevederile prezentei conventii
si ale statutului bancii.
Ca organizatie internationala, banca poate incheia conventii
internationale.
Banca, precum si reprezentantii tarilor in consiliul bancii si functionarii
bancii, beneficiaza, pe teritoriul fiecarei tari membre a bancii, de
privilegiile si imunitatile care sunt necesare pentru indeplinirea functiilor
si atingerea scopurilor sale, prevazute de prezenta conventie si de statutul
bancii. Privilegiile si imunitatile mentionate mai sus se definesc prin
statutul bancii.
Banca poate deschide pe teritoriul tarii de sediu, precum si pe teritoriul
altor tari, filiale, agentii si reprezentante ale sale. Relatiile dintre banca
si tara de sediu a bancii, dintre filialele, agentiile si reprezentantele sale
se stabilesc prin intelegeri corespunzatoare."
5. Alineatele 2 si 3 ale articolului XIII sa se formuleze in urmatoarea
redactare:
"Primirea ca membra a bancii se face prin consiliului bancii.
Copia corespunzator certificata a hotararii consiliului bancii cu privire
la primirea noii tari ca membra a bancii se transmite acestei tari si
depozitarului prezentei conventii. Din ziua primirii de catre depozitar a
documentului mentionat, impreuna cu documentul (cererea) de aderare, se
considera ca tara a aderat la conventie si a fost primita in randul membrilor
bancii, fapt despre care depozitarul instiinteaza tarile membre ale bancii si
banca.
Art. 2
In Statutul Bancii Internationale de Colaborare Economica sa se introduca
urmatoarele modificari si completari:
1. La articolul 5:
Alineatul 5 sa se formuleze in urmatoarea redactare:
"Suma capitalului satutar al bancii poate fi majorata in conformitate
cu prevederile art. III al conventiei."
Alineatul 7 sa se formuleze in urmatoarea redactare:
"La incetarea activitatii bancii, varsamintele si alte mijloace
existente ale bancii, dupa satisfacerea pretentiilor creditorilor pentru
obligatiile acesteia, urmeaza sa fie restituite tarilor membre ale bancii si
distribuite intre ele dupa scaderea sumei pentru acoperirea datoriilor ca
urmare a reglementarii reciproce a pretentiilor tarilor membre ale
bancii."
2. Articolul 8 sa se formuleze in urmatoarea redactare:
"Art. 8
Banca poate avea fonduri speciale proprii. Scopurile, marimea, termenele si
conditiile crearii si utilizarii acestor fonduri se stabilesc de consiliul
bancii.
La banca se pot crea, de asemenea, fonduri speciale pe seama resurselor
tarilor interesate. Scopurile, marimea, modul de creare si utilizare a acestor
fonduri se stabilesc prin conventii intre tarile interesate si banca."
3. Articolul 9 sa se formuleze in urmatoarea redactare:
"Art. 9
Banca organizeaza si efectueaza decontari multilaterale in ruble
transferabile pentru operatiunile comerciale si alte operatiuni.
Decontarile se efectueaza prin conturile in ruble transferabile ale
bancilor tarilor membre (denumite in continuare bancile imputernicite),
deschise la Banca Internationala de Colaborare Economica sau, prin intelegere
cu aceasta, la alte banci imputernicite.
Platile se efectueaza de catre banca in limitele mijloacelor pe care le are
fiecare banca imputernicita in conturile in ruble transferabile."
4. Articolul 10 sa se formuleze in urmatoarea redactare:
"Art. 10
Banca poate deschide conturi in ruble transferabile organizatiilor
economice internationale, bancilor si altor organizatii create de tarile membre
ale bancii, precum si bancilor si organizatiilor altor tari si poate efectua
decontari prin aceste conturi, in modalitatea stabilita de banca."
5. Alineatele 3 si 4 ale articolului 11 sa se inlocuiasca cu un alineat cu
urmatorul continut:
"Titularii de conturi care au in conturi la banca mijloace in ruble
transferabile si in alte valute, pot dispune liber de aceste mijloace."
6. Articolul 12 sa se formuleze in urmatoarea redactare:
"Art. 12
Pentru mijloacele in ruble transferabile, pastrate in conturi la Banca
Internationala de Colaborare Economica, se calculeaza si se platesc dobanzi in
cuantumul stabilit de consiliul bancii."
7. Articolul 19 sa se completeze cu un al treilea alineat, cu urmatorul
continut:
"Banca poate acorda, de asemenea, credite organizatiilor economice
internationale, bancilor si altor organizatii create de tarile membre ale
bancii, precum si bancilor altor tari, in conformitate cu principiile si
conditiile de baza, stabilite de consiliul bancii."
8. Alineatul 2 al articolului 20 sa se formuleze in urmatoarea redactare:
"Planurile de credite ale bancii se intocmesc pe baza declaratiilor de
credite ale bancilor imputernicite, care pornesc de la datele planurilor de
dezvoltare a economiei nationale si comertului exterior, ale acordurilor si
contractelor comerciale. In planurile de credite ale bancii se includ, de
asemenea, declaratiile de credite ale organizatiilor economice internationale,
bancilor si altor organizatii create de tarile membre ale bancii, precum si
declaratiile de credite ale bancilor altor tari.
La intocmirea planurilor de credite, banca foloseste, de asemenea, datele
si calculele proprii. Planurile de credite se aproba de consiliul bancii. In
cazul solicitarii de credite de catre banca imputernicita a unei tari, peste
sumele prevazute in planul de credite, banca examineaza aceasta cerere tinand
seama de datele prezentate de banca imputernicita, cu privire la stadiul
indeplinirii de catre tara respectiva a acordurilor comerciale si de alte
materiale necesare in acest scop."
9. Articolul 23 sa se formuleze in urmatoarea redactare:
"Art. 23
Banca poate efectua, pe seama resurselor puse la dispozitie de tarile
interesate, finantarea organizatiilor economice internationale si a altor
organizatii create de tarile membre ale bancii."
10. Articolul 24 sa fie formulat in urmatoarea redactare:
"Art. 24
Banca poate acorda si primi credite si imprumuturi in valute liber
convertibile si in alte valute, pe baza conventiilor incheiate cu banci si alte
organizatii si institutii ale tarilor membre si tarilor nemembre ale bancii,
poate efectua operatiuni de depozit, de arbitraj, cambiale, de garantie, de
decontare si alte operatiuni uzuale in practica bancara internationala, in
aceste valute, precum si operatiuni cu aur."
11. Din alineatul 3 al articolului 26 sa se excluda cuvintele: " ....
pana la trei reprezentanti din fiecare tara".
12. La articolul 28:
Punctele "c" si "h" sa se formuleze in urmatoarea
redactare:
"c) creeaza fonduri speciale proprii ale bancii;"
"h) ia hotarari cu privire la primirea de noi membri ai bancii;"
La punctul "j", cuvintele "...... decurgand din prezentul
statut" sa se inlocuiasca cu cuvintele: "... decurgand din conventia
si prezentul statut".
13. La alineatul intai al articolului 34, cuvintele:
"...... si patru membri" sa se inlocuiasca cu cuvintele:
"...... si cinci membri".
14. Alineatul intai al articolului 37 sa se formuleze in urmatoarea
redactare:
"Litigiile bancii cu clientela sa din tarile membre ale bancii,
potrivit intelegerii dintre parti, se examineaza in arbitrajul ce se alege din
randul arbitrajelor existente sau nou constituit."
Art. 3
Prezentul protocol va fi supus ratificarii si va intra in vigoare de la
data cand ultima dintre partile contractante va preda instrumentul de
ratificare depozitarului acestui protocol. Protocolul va intra totusi in
vigoare, temporar, din ziua semnarii sale.
Art. 4
Prezentul protocol va fi predat spre pastrare Secretariatului Consiliului
de Ajutor Economic Reciproc care va indeplini functia de depozitar al acestui
protocol.
Intocmit in orasul Moscova, la 23 noiembrie 1977, intr-un singur exemplar
in limba rusa.
PROTOCOL
privind reglementarea trecerii frontierei de stat romano-iugoslava, in legatura
cu construirea si exploatarea conductelor de etilena-propilena, din Republica
Socialista Federativa Iugoslavia in Republica Socialista Romania, care
intersecteaza subacvatic raul Birzava
Guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Socialiste
Federative Iugoslavia avand in vedere Conventia de cooperare economica in
domeniul petrochimiei intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul
Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, semnata la Bucuresti, la 21
aprilie 1973 au hotarat sa incheie prezentul Protocol si in acest scop au numit
pe imputernicitii lor:
guvernul Republicii Socialiste Romania, pe Aurel Lupu, director al
Intreprinderii de comert exterior "Rompetrol" din Bucuresti,
guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, pe Miodrag
Mihailovic, director al Organizatiei de munca "Petrochimia" din
Pancevo,
care, dupa schimbul deplinelor puteri, gasite in buna si cuvenita forma, au
convenit sa reglementeze:
Art. 1
1. Trecerea frontierei de stat romano-iugoslava de catre cetatenii romani
si cetatenii iugoslavi, care participa la construirea si exploatarea sistemului
de conducte de etilena-propilena.
2. Controlul documentelor de trecere a frontierei de stat si al regimului
vamal, pentru personalului ambelor parti, care trece frontiera cu ocazia
executarii lucrarilor de construire si exploatare a sistemului de conducte,
precum si al transportarii utilajelor, instrumentelor si materialelor necesare
la construirea si intretinerea acestuia.
3. Regimul de lucru al specialistilor si muncitorilor, precum si al
transportarii utilajelor.
Art. 2
1. Trecerea frontierei de stat de catre cetatenii romani si cetatenii
iugoslavi se efectueaza prin portiunea dintre localitatile Partos (Republica
Socialista Romania) si Markovicevo (Republica Socialista Federativa
Iugoslavia), pe baza permisului prevazut in Acordul dintre guvernul Republicii
Populare Romane si guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia,
privind unificarea permiselor de trecere a frontierei de stat romano-iugoslava
semnat la Belgrad, la 8 aprilie 1965, sau a tabelului vizat de catre organul
competent al tarii ai carei cetateni sunt, insotit de buletinele de identitate.
2. Prevederile prezentului articol, sunt aplicabile specialistilor si
muncitorilor romani si iugoslavi, care executa lucrarile de construire si
exploatare a conductelor, la frontiera sau in apropierea acesteia, pe
teritoriul celeilalte parti.
Art. 3
1. Cetatenii romani si cetatenii iugoslavi, posesori ai permiselor sau
persoanele trecute pe tabel, prevazute la art. 2 pct. 1, din prezentul
Protocol, trec frontiera de stat si se inapoiaza pe teritoriul tarii lor, prin
acelasi loc.
2. Trecerea frontierei de stat pe teritoriul celeilalte parti se efectueaza
in prezenta reprezentantilor organelor competente pentru controlul trecerii
frontierei si incepe cu o ora inainte de rasaritul soarelui si termina la o ora
dupa apusul soarelui.
Art. 4
1. Persoanele prevazute la art. 2, din prezentul Protocol, au dreptul:
- sa treaca frontiera de stat romano-iugoslava prin portiunea dintre
localitatile Partos-Markovicevo;
- sa se deplaseze pe teritoriul celeilalte parti, in zona constructiei;
- sa ramana pe teritoriul celeilalte parti, pana la sapte zile,
Pe timpul exploatarii conductelor, specialistii desemnati pot trece
frontiera si se pot deplasa pana la ventilele de sectionare si la statiile de
masurare, iar, in situatii deosebite si de-a lungul intregului traseu al
conductelor.
Pentru nevoi de serviciu, imbolnaviri, accidente sau forta majora, organele
competente ale fiecarei parti pot aproba ramanerea pe teritoriul propriu, insa
sa se informeze reciproc despre imprejurarile care au facut imposibila
inapoierea normala.
Art. 5
La trecerea frontierei de stat, sunt scutite de taxe vamale si alte taxe:
alimentele, produsele din tutun si medicamentele aduse de catre persoanele care
participa la executarea lucrarilor de constructie si intretinere a conductelor,
in cantitatile necesare uzului personal, pe timpul sederii pe teritoriul
celeilalte parti.
2. In ce priveste utilajele, instrumentele si materialele, care se introduc
pe teritoriul celeilalte parti si sunt destinate constructiei sau intretinerii
sistemului de conducte, se aplica reglementarile vamale ale tarii respective.
3. Specialistii si muncitorii care au dreptul de trecere a frontierei de
stat pot introduce, cu conditia inapoierii obligatorii, documentatia tehnica
necesara executarii lucrarilor si documentele de serviciu.
Art. 6 .
Cetatenii care trec frontiera de stat pe baza permiselor sau a tabelelor,
sunt obligati ca pe timpul sederii lor pe teritoriul celeilalte parti, sa
respecte legile tarii respective.
Art. 7
Asigurarea aplicarii prevederilor prezentului protocol revine organelor
competente ale fiecarei parti.
Art. 8
1. Prezentul protocol se aplica provizoriu de la data semnarii acestuia si
va intra in vigoare, in ziua ultimei notificari privind aprobarea lui.
2. Protocolul se incheie pe o perioada de zece ani se va prelungi, in
continuare, pe termene de cate cinci ani, pana cand nu va fi denuntat de catre
una din partile contractante cu sase luni inainte de expirarea valabilitatii
acestuia.
Prezentul protocol a fost intocmit la Pancevo si Timisoara, in doua
exemplare identice, fiecare in limba romana ei in limba sarbo-croata. Ambele
texte au aceeasi valabilitate.
Semnat la Timisoara, la 25 noiembrie 1977.
Din imputernicirea guvernului
Republicii Socialiste Romania
Aurel Lupu
Din imputernicirea guvernului
Republicii Socialiste Federative Iugoslavia
Miodrag Mihailovic
PROTOCOL
referitor la amendarea Conventiei privind aviatia civila internationala,
semnat la Montreal la 30 septembrie 1977 *)
------------------
*) Traducere.
Adunarea generala a Organizatiei Aviatiei Civile Internationale,
intrunita in cadrul celei de-a 22-a sesiuni, la Montreal, la 30 septembrie
1977,
luand act de Rezolutia A 21-13 referitoare la textul autentic in limba rusa
al Conventiei privind aviatia civila internationala,
luand act de dorinta generala a statelor contractante de a se mentiona
existenta unui text autentic in limba rusa a conventiei mai sus mentionate,
considerand necesar sa amendeze, in acest scop, Conventia privind aviatia
civila internationala, incheiata la Chicago la 7 decembrie 1944,
1. Aproba, conform dispozitiilor alin. a) din art. 94 si conventiei,
urmatoarea propunere de amendament conventia mentionata;
Sa se inlocuiasca textul actual al ultimului paragraf conventiei cu textul
de mai jos:
"Incheiata la Chicago, in a saptea zi a lunii decembrie 1944, in limba
engleza. Textele prezentei conventii redactate in limbile franceza, engleza,
spaniola si rusa au aceeasi valabilitate. Textele vor fi depuse la arhivele
guvernului Statelor Unite ale Americii, iar acest guvern va transmite copii
certificate pentru conformitate guvernelor tuturor statelor care vor semna sau
vor adera la prezenta conventie. Conventia va fi deschisa spre semnare la
Washington (D.C.)."
2. Fixeaza, conform dispozitiilor alin. a) din art. 94 mai sus mentionat,
la nouzeci si patru numarul statelor contractante a caror ratificare este
necesara pentru intrarea in vigoare a prezentului amendament.
3. Hotaraste ca secretarul general al Organizatiei Aviatiei Civile
Internationale sa redacteze un protocol in limbile franceza, engleza, spaniola
si rusa, fiecare text avand aceeasi valabilitate, care sa cuprinda amendamentul
propus, precum si urmatoarele dispozitii:
In consecinta, in conformitate cu hotararea de mai sus a Adunarii generale:
Prezentul protocol a fost redactat de Secretarul general al Organizatiei.
Protocolul va fi deschis spre ratificare oricarui stat care a ratificat
conventia mai sus mentionata privind aviatia civila internationala sau a aderat
la aceasta.
Instrumentele de ratificare vor fi depuse la Organizatia Aviatiei Civile
Internationale.
Protocolul va intra in vigoare pentru statele care vor ratifica la data
cand cel de-al nouazeci si patru instrument de ratificare va fi depus.
Secretarul general va notifica imediat tuturor statelor contractante data
depunerii fiecarei ratificari a protocolului.
Secretarul general va notifica imediat tuturor statelor parti la conventia
mentionata data cand protocolul va intra in vigoare.
Protocolul va intra in vigoare pentru statele contractante care il vor
ratifica dupa data mai sus mentionata, atunci cand acestea vor depune
instrumentul lor de ratificare la Organizatia Aviatiei Civile Internationale.
Drept care, presedintele si secretarul general al celei de-a 22-a sesiuni a
Adunarii generale a Organizatiei Aviatiei Civile Internationale, autorizati in
modul cuvenit de Adunarea generala, semneaza prezentul protocol.
Incheiat la Montreal la treizeci septembrie al anului o mie noua sute
saptezeci si sapte, intr-un singur exemplar, in limbile franceza, engleza,
spaniola si rusa, fiecare dintre texte avand aceeasi valabilitate. Prezentul
protocol va fi depus la arhivele Organizatiei Aviatiei Civile Internationale si
secretarul general al organizatiei va transmite copii certificate tuturor
statelor parti la Conventia privind aviatia civila internationala, incheiata la
Chicago la 7 decembrie 1944.
K. O. Rattray,
Presedintele celei de-a 22-a
sesiuni a Adunarii generale
Yves Lambert,
Secretar general