În urmă cu 10 ani, la 2 aprilie 2004, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, cea mai importantă organizaţie de securitate colectivă din toate timpurile şi cea mai relevantă în complicatul context de securitate al zilelor noastre.În acest fel, România şi-a realizat un obiectiv strategic de politică externă, aderarea la organizaţia care garantează pacea şi securitatea în spaţiul euro-atlantic de mai bine de o jumătate de secol. Totodată, acest act, care a întrunit consensul întregii clase politice, a marcat împlinirea unei aspiraţii - revenirea României în marea familie a democraţiilor occidentale, de care a fost despărţită, împotriva propriei voinţe, pentru aproape o jumătate de veac.Aderarea la NATO a restabilit locul şi rolul României în arhitectura internaţională de securitate, definind poziţia ţării noastre pe scena politică a lumii contemporane, răspunderile care îi revin faţă de poporul român, dar şi faţă de ceilalţi membri al Alianţei.România şi toţi cetăţenii săi beneficiază direct de protecţia de securitate a Alianţei, de natură să garanteze pe termen lung dezvoltarea democratică şi prosperitatea societăţii româneşti, care a susţinut şi susţine într-o proporţie covârşitoare rolul NATO în mediul contemporan de securitate.Semnificaţia şi importanţa acestui moment ne apar cu atât mai evidente astăzi, când constatăm că ameninţări de securitate pe care le consideram demult depăşite în spaţiul european, cum ar fi anexarea Crimeei de către Rusia, prin încălcarea dreptului internaţional, revin în prim-planul actualităţii. Aceste evoluţii îngrijorătoare, pe care România le condamnă cu fermitate, vin să reconfirme validitatea premiselor care au stat la baza aderării ţării noastre la NATO.Cu acest prilej aniversar, afirmăm că România şi-a îndeplinit obligaţiile de contributor de securitate în cadrul NATO. Se cuvine în primul rând să aducem omagiul nostru memoriei militarilor români, să ne exprimăm adânca recunoştinţă faţă de aceşti eroi care şi-au dat viaţa în numele democraţiei, libertăţii şi drepturilor omului, în misiuni desfăşurate sub drapelul NATO. În acelaşi timp, gândurile noastre se îndreaptă spre familiile acestor eroi, care au pierdut un fiu, un soţ sau un tată şi cărora le datorăm în egală măsură toată gratitudinea noastră. Reiterăm, totodată, profundul nostru respect faţă de munca şi devotamentul exemplar al tuturor celor care au participat la misiunile asumate de România în cadrul NATO, dovedindu-se la înălţimea încrederii cu care i-a învestit societatea românească în ansamblul ei.Aniversarea unui deceniu de la aderarea României la NATO coincide cu a 65-a aniversare a înfiinţării Alianţei Nord-Atlantice. În ultimii 10 ani, România a crescut împreună cu Alianţa, participând în mod activ şi direct la transformarea acesteia într-o organizaţie capabilă să facă faţă cu succes provocărilor de securitate ale începutului de mileniu.Summitul NATO care a avut loc la Bucureşti în aprilie 2008 a reprezentat o recunoaştere a relevanţei strategice a României, a rolului şi contribuţiilor sale la obiectivele NATO, precum şi a importanţei acordate vecinătăţii NATO.România a participat, alături de Aliaţi, la adoptarea, în 2010, a noului concept strategic al NATO, document de viziune care stabileşte principalele repere ale acţiunii NATO pe termen mediu şi oferă opiniei publice şi statelor Aliate imaginea de ansamblu a priorităţilor NATO.Am dorit ca noul Concept strategic să constituie răspunsul statelor democratice la spectrul larg de ameninţări şi sfidări asimetrice cu care sunt confruntate, punând în evidenţă, în acelaşi timp, şi mizele demersului - afirmarea consolidată a identităţii NATO prin obţinerea sprijinului populaţiei din statele membre, creşterea solidarităţii transatlantice, promovarea flexibilităţii Alianţei şi, implicit, a eficacităţii misiunilor în derulare, redefinirea conceptului de „descurajare“ şi a sistemului actual de parteneriate ale Alianţei.În procesul complex de transformare a NATO, România şi-a demonstrat cu consecvenţă ataşamentul faţă de principiile, valorile şi ţelurile Alianţei, s-a dovedit a fi un Aliat responsabil, generator de valoare adăugată, care şi-a subsumat propriile eforturi demersurilor colective de adaptare a capacităţilor şi structurilor NATO la noul Concept strategic.Pe acest fond, România a participat în ultimii ani la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă, care va reprezenta o contribuţie importantă la programul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Prin finalizarea cu succes a acordurilor bilaterale cu SUA şi operaţionalizarea, la orizontul anului 2015, a Facilităţii antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu, se va extinde protecţia asupra teritoriului Aliat din Europa împotriva ameninţărilor cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune, consolidându-se poziţia ţării noastre de Aliat de încredere în cadrul NATO.Am pledat şi pledăm în modul cel mai consecvent pentru „politica uşilor deschise“ a NATO, pentru intensificarea şi diversificarea relaţiilor parteneriale, apreciind că, în noul context geopolitic, aceste teme rămân de o stringentă actualitate.Considerăm deosebit de importantă continuarea extinderii Alianţei în zona Balcanilor de Vest şi în regiunea extinsă a Mării Negre. În contextul conflictelor prelungite, aceasta se dovedeşte a fi singura opţiune viabilă pentru asigurarea pe termen lung a apărării colective şi a stabilităţii acestor zone, care continuă să constituie surse de instabilitate şi conflict.Suntem în continuare preocupaţi de contextul geopolitic actual, marcat de riscuri emergente care au un impact negativ asupra situaţiei globale de securitate. România a promovat şi va continua să promoveze în cadrul NATO, în strânsă legătură cu statele Aliate şi cu cele partenere, în special din vecinătatea imediată, atât propriile interese în materie de securitate energetică, cât şi interesele Europei.Având în vedere situaţia actuală creată în această zonă a Europei, unde ţara noastră este graniţa de est a UE şi NATO, Parlamentul României îşi exprimă speranţa că NATO va analiza în perioada următoare, până la summit-ul din Ţara Galilor din acest an, posibilitatea susţinerii creşterii credibilităţii strategice a Alianţei.Suntem preocupaţi, de asemenea, de ameninţările cibernetice, aflate într-o permanentă diversificare, şi susţinem adoptarea unor măsuri concrete la nivelul NATO pentru contracararea respectivelor ameninţări.Procesul de reformă a Cartierului General al NATO, care a cuprins toate sectoarele de activitate ale Alianţei, a avut drept rezultat o organizaţie suplă, flexibilă, eficientă şi puternic ancorată, din punct de vedere conceptual, în mediul internaţional de securitate. NATO este astăzi pregătită să contribuie la stabilitatea, predictibilitatea şi solidaritatea transatlantică, în acelaşi timp îndeplinindu-şi rolul de garant al mediului de securitate regional şi global.Parlamentul României a acordat sprijinul său constant Adunării Parlamentare a NATO, contribuind, prin reprezentanţii săi, la definirea şi punerea în practică a obiectivelor sale, animat de convingerea că acest for joacă un rol decisiv prin impulsionarea şi dezvoltarea dialogului interparlamentar, inclusiv cu partenerii Alianţei.Într-adevăr, diplomaţiei parlamentare îi revine o misiune esenţială, ea permiţând diseminarea directă a mesajelor Alianţei şi corecta informare a cetăţenilor asupra priorităţilor şi misiunii acesteia. Găzduirea de către Parlamentul României, la Bucureşti, a două sesiuni anuale ale Adunării Parlamentare a NATO, în octombrie 1997 şi octombrie 2011, a marcat momente importante atât pentru România, în calitate de ţară gazdă, cât şi pentru Alianţă.La acest moment aniversar pentru România şi pentru NATO, ne exprimăm convingerea fermă că astăzi organizaţia este mai solidă ca oricând, la aceasta contribuind coeziunea statelor membre şi angajamentul acestora pentru promovarea valorilor libertăţii şi democraţiei.Vom acţiona, în continuare, pentru recunoaşterea NATO ca actor de securitate global, cu un profil în creştere, cât mai atractiv pentru partenerii interesaţi. Totodată, România va susţine în mod activ promovarea rolului NATO de furnizor de stabilitate, promotor al reformelor şi cooperării regionale în vecinătatea imediată a României, în sinergie cu UE şi alte organizaţii globale şi europene.Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 1 aprilie 2014, cu prilejul sesiunii solemne consacrate marcării a 10 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică şi a 65 ani de existenţă a NATO.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALERIU-ŞTEFAN ZGONEAPREŞEDINTELE SENATULUICĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU