DECLARATIE din 22 decembrie 2001
Declaratia de politica generala a Guvernului privind bilantul primului an de
guvernare
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 833 din 22 decembrie 2001

Domnilor presedinti,
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Stimati invitati,
Pentru Guvern, investit prin votul Parlamentului Romaniei la 28 decembrie
2000, ziua de astazi are o semnificatie deosebita.
Este pentru prima data in viata parlamentara postrevolutionara cand un
guvern isi angajeaza, potrivit Constitutiei, raspunderea asupra unei declaratii
de politica generala. Astfel, angajamentul nostru de a prezenta in fata forului
legislativ al tarii bilantul primului an de guvernare este respectat.
Angajarea raspunderii constituie o dovada concludenta ca am reusit sa
asiguram ca in Romania institutiile statului de drept sa functioneze normal,
procesul de guvernare sa se desfasoare in conformitate cu principiile
democratice si in conditiile unei depline transparente.
Doresc ca printr-un asemenea demers sa restabilim functionarea eficienta a
relatiei Executivului cu Parlamentul, sa inlaturam unele slabiciuni ale
sistemului politic si institutional al statului nostru de drept, sa asiguram
stabilitate si coerenta actului legislativ.
In plenul Camerelor reunite va prezentam astazi rezultatele politicii
guvernamentale. Asa ne-am angajat, in urma cu un an, atat in fata
Parlamentului, cat si in fata celor care au determinat victoria in alegeri si
accesul la putere al Partidului Social Democrat.
Desi riscam o motiune de cenzura, Guvernul se prezinta in fata
Parlamentului pentru ca acesta sa poata aprecia in ce masura Executivul si-a
indeplinit angajamentele asumate cu prilejul acordarii votului de incredere. De
asemenea, vom putea constata daca Guvernul dispune in continuare de sustinere
parlamentara pentru ducerea la bun sfarsit a mandatului sau.
Am afirmat cu prilejul investirii Guvernului ca, impreuna cu colegii mei,
formam echipa care va gestiona bunul mers al societatii romanesti la inceputul
mileniului al III-lea, dupa un regres economic si social sever, inregistrat in
perioada 1997 - 1999.
In acest sens prin programul nostru de guvernare ne-am propus 5 obiective fundamentale:
- in primul rand, sa relansam si sa modernizam economia;
- in al doilea rand, sa reducem polarizarea sociala, sa combatem saracia si
somajul prin cresterea generala a standardului de viata si afirmarea
solidaritatii sociale;
- in al treilea rand, sa refacem autoritatea statului si a institutiilor
sale;
- in al patrulea rand, sa reducem birocratia, sa combatem coruptia si
criminalitatea;
- in al cincilea rand, sa valorificam oportunitatea de integrare a tarii
noastre in structurile europene si euroatlantice.
La fel ca la sfarsitul anului 2000, reafirm si acum ca viziunea
social-democrata de guvernare a tarii este cea mai potrivita pentru Romania.
Acesta este contextul in care putem asigura un program economico-social cu obiective
si prioritati in concordanta cu realitatile romanesti si cu interesul national.
Ne-am straduit sa obtinem incredere, pe plan intern, din partea populatiei
si sa recastigam credibilitatea, pentru actiunile Guvernului, pe plan
international. Am reusit sa instituim un dialog normal, eficient, deschis si
constructiv pe plan politic si economic, in Europa si in lume.
In acest cadru, printr-un demers politic consecvent, dupa un an de
guvernare, Romania se dovedeste a fi un partener viabil si credibil, ale carui
eforturi si rezultate sunt recunoscute.
Iata de ce astazi tara noastra se bucura de cel mai larg si substantial
sprijin international - in raport cu perioadele anterioare - si este apreciata
ca promotor al cooperarii si al stabilitatii regionale.
Cel mai elocvent argument in sustinerea acestor afirmatii il constituie, pe
de o parte, rezultatele multiplelor contacte politice, economice si diplomatice
realizate, atat la nivelul Guvernului si Administratiei Prezidentiale, cat si
la nivelul Camerei Deputatilor si al Senatului Romaniei. Pe de alta parte,
evaluarile pozitive ale organismelor internationale si institutiilor europene,
ale agentiilor de rating, institutelor si asociatiilor profesionale din alte
tari constituie tot atatea dovezi ale progreselor politice, economice si
sociale in primul an de guvernare a P.S.D.
Un raspuns convingator privind capacitatea Guvernului de a actiona
consecvent pentru consolidarea democratiei, asigurarea stabilitatii interne si
accelerarea pregatirii Romaniei pentru integrarea europeana a fost dat de
unanimitatea cu care statele membre ale Uniunii Europene au votat recent in
favoarea renuntarii la obligativitatea vizelor de calatorie pentru cetatenii
romani in spatiul Schengen.
Doresc sa informez Parlamentul ca Guvernul a abordat cu responsabilitate,
in spiritul Constitutiei si legilor tarii, relatia Administratia Prezidentiala
- Executiv. Astfel, sedintele care au dezbatut probleme de interes national
privind politica externa, apararea si ordinea publica au fost prezidate de
domnul Ion Iliescu, Presedintele Romaniei. De asemenea, in numeroase cazuri am
realizat consultari cu Presedintele tarii pe probleme urgente si de importanta
deosebita.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Bilantul primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele negative ale
auditului privind modul in care guvernele din anii 1997 - 2000 au gestionat
treburile publice.
In momentul preluarii puterii de catre Guvernul nostru, Romania era intr-o
stare economica si sociala grava.
Astfel, produsul intern brut scazuse fata de anul 1996 cu 11,2%, productia
industriala cu peste 15%, si investitiile cu circa 10% . Rata somajului era de
10,5%, in timp ce inflatia din anul 2000 a fost de 40,7% .
Aceste contraperformante ale guvernarii de dreapta au fost consecinta
instabilitatii politice din acea perioada, a indiferentei fostilor guvernanti
fata de tara si de cetatenii ei, a manierei necorespunzatoare prin care actul
de decizie a fost asociat coruptiei si clientelismului politic.
Politica preponderent conjuncturala, caracteristica anilor de guvernare
1997 - 2000, a insemnat doar incercarea de rezolvare a unor dificultati
punctuale. Grav este ca in acea perioada s-a acceptat regresul economic
programat, afectandu-se astfel dezvoltarea economica si sociala a tarii pe
termen mediu si lung.
Pornind de la o asemenea situatie, Guvernul nostru a actionat ca o echipa
unitara, hotarata sa accelereze procesul de reforma, in asa fel incat
societatea romaneasca sa isi recapete increderea in sine si credibilitatea
internationala.
Spiritul de echipa reprezinta una dintre trasaturile principale atat la
nivelul Guvernului si ministerelor, cat si in administratia locala.
Obiectivul central al programului nostru este, pentru intreaga perioada de
guvernare, ridicarea nivelului de viata al populatiei, bazata pe dezvoltarea
durabila a tarii si pe reducerea decalajului care separa Romania de standardele
medii ale Uniunii Europene.
Cresterea economica realizata in anul 2001 a asigurat conditii favorabile
pentru redemararea coerenta a reformei structurale a economiei si a
privatizarii, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate de aceste
procese.
Evaluarea activitatii si a rezultatelor primului an de guvernare ne
indreptatesc sa afirmam ca angajamentele asumate prin Programul de guvernare
pentru anul 2001 au fost, in cea mai mare masura, realizate.
Masurile aplicate vizand reorientarea si accelerarea reformei economice au
fost corecte si au permis o relansare semnificativa a cresterii economice.
Importanta este acum cresterea vitezei cu care vor fi facute schimbarile
structurale sectoriale si la nivel microeconomic, pentru a se realiza cat mai
rapid si eficient o economie de piata functionala.
Stimati colegi,
Anul 2001 a fost anul recuplarii Romaniei la tendintele europene de
dezvoltare si modernizare.
Rezultatele economice din acest an sunt in general superioare nivelurilor
prognozate initial.
Cresterea economica, pe care o estimam la 4,9%, privita la inceput cu
reticenta si apreciata de multi ca prea optimista, este cu atat mai
edificatoare cu cat s-a realizat intr-un context international relativ
nefavorabil si in conditiile unor constrangeri interne, datorate involutiei
economice si inconsistentei procesului de reforma din ultimii patru ani.
Vreau sa subliniez ca, in pofida incetinirii cresterii economice mondiale,
Romania a reusit sa realizeze in anul 2001 cel mai inalt ritm de crestere
economica intre tarile Europei Centrale si de Est.
Analiza rezultatelor economice din anul 2001 releva ca economia Romaniei
s-a inscris pe traiectoria dezvoltarii economice durabile.
Produsul intern brut a fost, in primele 9 luni, in crestere - in termeni
reali - cu 5,1% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent.
Realizarile din primele trei trimestre ale anului evidentiaza o schimbare
structurala importanta in utilizarea produsului intern brut, in sensul
cresterii semnificative a cererii interne si, in cadrul acesteia, a ponderii acumularii
si consumului populatiei.
Formarea bruta de capital fix a inregistrat o majorare cu 6%, rata de
investitie fiind in crestere.
Un alt argument al caracterului durabil al cresterii economice il ofera
evolutia valorica, dar mai ales structurala, a comertului exterior.
In primele 10 luni exportul de 9,6 miliarde dolari este cu peste un miliard
de dolari mai mare decat in perioada corespunzatoare din anul trecut. In anul
2001 preliminam un export de circa 11,6 miliarde dolari, ceea ce reprezinta cel
mai ridicat nivel realizat vreodata de Romania.
Intr-adevar, si importurile sunt mai mari, fapt generat, in primul rand, de
facilitatile acordate intreprinderilor mici si mijlocii, de factura energetica,
de relansarea investitiilor si modernizarea economiei, de cresterea majoritatii
preturilor pe plan mondial si, nu in ultimul rand, de insuficienta corelare a
cursului de schimb cu evolutia monedei euro. Dar consideram ca important este
faptul ca respectam strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitul
balantei comerciale si al contului curent al balantei de plati. Preliminam
pentru acesti indicatori chiar o situatie mai buna decat cea pusa de acord cu
Fondul Monetar International si cu Banca Mondiala.
Apreciez ca - dupa atatia ani in care autoritatile guvernamentale nu si-au
respectat angajamentele fata de organismele financiare internationale - am
reusit sa dam dovada de seriozitate in respectarea cuvantului dat. Aceste
lucruri sunt ilustrate si in cele 6 volume din "Cartea alba a guvernarii
P.S.D.", care v-au fost puse la dispozitie dumneavoastra, tuturor
parlamentarilor.
Doamnelor si domnilor deputati si senatori,
Din perspectiva relansarii economiei si a cresterii competitivitatii
acesteia, politica financiara a fost astfel orientata incat sa contribuie la
stimularea economisirii, a investitiilor si exportului. Astfel, s-a redus
gradul general de fiscalitate la 30%, prin eliminarea unor cote aferente unor
fonduri speciale. S-a practicat o politica de stimulare a intreprinzatorilor
privati prin facilitati de ordin fiscal, referitoare la taxe vamale si la taxa
pe valoarea adaugata, care in anul 2001 au insumat peste 3.500 miliarde lei. De
asemenea, s-a asigurat orientarea cererii catre producatorii interni cu capital
autohton si strain, prin care s-au creat aproape 400.000 de noi locuri de
munca.
Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 miliarde lei, ca efect al
cresterii economice, a permis alocari suplimentare de fonduri - in termeni
reali - pentru invatamant, sanatate, armata, mediu, asistenta sociala,
cercetare stiintifica, pensii si alocatii de stat pentru copii.
In anul 2001 a fost asigurata o mai buna alocare a fondurilor bugetare
pentru sprijinirea activitatii din agricultura, minerit si industria energetica,
transport feroviar de calatori, metrou si altele. Cu toate acestea, nu putem
trece cu vederea ca in unele cazuri se inregistreaza importante cheltuieli
neeconomicoase si risipa, asupra carora vom actiona mai ferm in anul 2002.
In acest an s-au aplicat politici monetare si valutare in concordanta cu
obiectivele Programului economic al Guvernului.
Ca efect, s-a recunoscut de catre agentiile internationale de rating
reducerea riscului de tara pentru Romania. Astfel, pentru datoria externa pe
termen lung, Standard & Poor a imbunatatit perspectiva de rating de la
stabil la pozitiv si apoi a scazut gradul de risc de la B minus la B. Agentia
Moody's a reconfirmat nivelul B3, precum si perspectiva neutra la stabil.
Agentia Fitch IBCA a modificat perspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au
permis reluarea accesului pe pietele externe de capital, in conditii rezonabile
de dobanda.
In acest cadru se inscrie lansarea emisiunii de eurobonduri pe 7 ani, in
valoare de 600 milioane euro, realizata in luna iunie 2001, la un cost mult mai
scazut decat cel al emisiunii pe 5 ani din luna noiembrie 2000, fiind
considerata "emisiunea anului".
Credibilitatea Executivului a fost confirmata si prin recenta aprobare de
catre Fondul Monetar International a acordului stand-by, din care prima transa
a fost deja eliberata in luna noiembrie.
Evolutia principalilor indicatori bugetari in primele 10 luni ale anului
2001 scoate in evidenta faptul ca deficitul bugetului general consolidat de
3,5% din produsul intern brut va fi respectat, fata de 3,7% programat la
inceputul anului.
Datele statistice pe 11 luni consemneaza o rata a inflatiei de 27,5% fata
de luna decembrie 2000, confirmand incadrarea in tinta anuala proiectata pentru
acest indicator, respectiv in jur de 30% .
In Programul de guvernare am prevazut aplicarea unei cote reduse cu pana la
9% a taxei pe valoarea adaugata pentru produsele esentiale in consumul
populatiei, concomitent cu majorarea T.V.A. la produsele de lux. Conditiile
macroeconomice de la sfarsitul anului 2000, ce au impus insemnate constrangeri
bugetare pentru un orizont de timp mai mare decat cel anticipat, nu au permis
inca aplicarea acestei masuri, dar o vom realiza in anii 2003 - 2004.
Va trebui sa obtinem venituri suplimentare la bugetul de stat prin
cresterea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern brut, al
reducerii economiei subterane si aplicarii din anul 2001 a impozitului pe
venitul global. Pe masura realizarii acestor obiective Guvernul are in vedere,
pentru anii urmatori, o relaxare graduala a fiscalitatii. Astfel se va continua
in anul 2003 eliminarea de fonduri speciale si se va diminua cota aferenta
impozitului pe venitul global de la 40% la 28 - 29% .
De altfel chiar in bugetul pe anul 2002, promovat de Guvern si aprobat de
Parlament, pentru prima data dupa Revolutie, in termenul legal - ceea ce
reprezinta o noua dovada de intrare in normalitate - se regaseste aceasta
tendinta, prin eliminarea cotei de 2% destinate fondului pentru invatamant, precum
si prin reducerea cu un procent a fondului pentru persoanele cu handicap.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Dupa prezentarea principalelor actiuni si rezultate in planul
macrostabilizarii, permiteti-mi sa ma refer la reforma in domeniul microeconomic.
Astfel eforturile noastre au vizat imbunatatirea mediului de afaceri si a
mecanismelor de acces pe piata, prin:
- infiintarea in cadrul fiecarei camere de comert teritoriale a unui birou
unic, ceea ce permite scurtarea duratei infiintarii si autorizarii noilor
societati comerciale la 20 de zile fata de circa 90 de zile in sistemul
anterior;
- reducerea taxelor in acest domeniu cu aproape 40%;
- eliminarea de pe piata a firmelor-fantoma.
Am actionat in acelasi timp pentru perfectionarea cadrului legal si
institutional destinat investitorilor. As mentiona in acest sens doua schimbari
importante, apreciate pozitiv de majoritatea investitorilor romani si straini:
- in primul rand, adoptarea Legii privind promovarea investitiilor directe
cu impact semnificativ in economie; in acest cadru remarc faptul ca de la
intrarea in vigoare a legii, respectiv din 27 iulie si pana in prezent, s-au
inregistrat 58 de investitii mari in industria chimica, farmaceutica, in
transportul gazelor naturale, comunicatii, tehnica de calcul, comert si altele,
cu o valoare totala de aproximativ jumatate de miliard de dolari;
- in al doilea rand, am infiintat la Guvern un departament care se ocupa de
accesul direct al antreprenorilor straini cu investitii substantiale; pana in
prezent s-au realizat peste 800 de contracte.
Totodata in anul 2001 am asigurat importante facilitati pentru
intreprinderile mici si mijlocii, ceea ce a condus la crearea a inca 20.000 de
intreprinderi mici si mijlocii, ajungandu-se la 406.000 de unitati. Pentru cele
230.000 de microintreprinderi, care au maximum 9 salariati, s-a redus
substantial cota de impozitare si s-a introdus un sistem financiar-contabil
simplificat.
Doamnelor si domnilor deputati si senatori,
O alta prioritate a activitatii Guvernului, vizand restructurarea si
modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea intregii conceptii de
privatizare, astfel incat activitatea din acest domeniu sa devina un factor
dinamic al cresterii economice.
Privatizarea nu mai este tratata ca un scop in sine, ci ca un proces prin
care transferul de proprietate trebuie sa se regaseasca atat in recapitalizare
si modernizare prin investitii, cat si in asigurarea unui management performant
al societatilor comerciale.
In pofida obstructiilor si dificultatilor Guvernul nostru a reusit
privatizarea SIDEX. In acelasi timp am finalizat si o alta privatizare
importanta, cea a Bancii Agricole.
Pe primele 10 luni au fost incheiate contracte de vanzare-cumparare de
actiuni pentru 121 de societati comerciale, cu un capital social vandut de
9.600 miliarde lei, mai mare cu peste 50% fata de anul 2000.
Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societati
comerciale, respectiv Banca Comerciala Romana, ALRO si ALPROM, ceea ce va
permite in anul 2002 accelerarea procesului de privatizare si realizarea, in
termeni generali, a conditionalitatilor programelor PSAL I si RICOP.
Stimati colegi,
Un alt aspect pe care doresc sa il relev in mod deosebit se refera la
actiunile intreprinse pentru restructurarea economiei reale si implementarea
politicilor sectoriale care vizeaza cresterea productiei nationale.
Actiunile de reforma in industrie au urmarit, in principal, restructurarea
sectorului energetic, a productiei de aparare, precum si pregatirea pentru
privatizare a societatilor de distributie a energiei electrice, gazelor
naturale si a SNP Petrom. Dintre acestea sunt de mentionat:
- reorganizarea S.C. "Electrica" in 8 sucursale de distributie;
- reorganizarea S.C. "Termoelectrica" in 2 sucursale-grup,
concomitent cu sistarea investitiilor pentru 15 obiective, retragerea din
exploatare a 8 obiective si externalizarea unor centrale;
- reorganizarea C.N. "Transelectrica", externalizandu-se activitatea
de intretinere;
- reorganizarea si restructurarea societatilor de explorare, productie si
depozitare a gazelor naturale, prin infiintarea operatorului de piata in
domeniu si deschiderea pietei de gaze naturale cu 10%;
- dezvoltarea sistemului national de transport al gazelor naturale, precum
si extinderea capacitatilor de tranzit din Federatia Rusa spre tarile din
regiunea balcanica;
- restructurarea organizatorica a companiilor miniere de la Deva si
Ploiesti;
- continuarea actiunilor de inchidere a minelor neviabile prin finalizarea
lucrarilor la inca 20 de mine; in cadrul acestora se inscrie si desfasurarea
programului de restructurare a sectorului minier, finantat de Banca Mondiala,
in valoare de 44,5 milioane dolari, si care vizeaza inchiderea a 29 de mine;
- inceperea actiunilor de constituire a unor parcuri industriale in cadrul
unor societati comerciale care aveau in profil productia militara, in scopul
introducerii lor in circuitul productiei civile;
- constituirea societatii mixte EUROCOPTER ROMANIA - S.A. Brasov, in
sistemul productiei de aparare;
- continuarea activitatii de privatizare a sucursalelor de distributie
Banat si Dobrogea, precum si pentru 21 de obiective de investitii in sectorul
hidroenergetic.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Politica de guvernare in domeniul agriculturii s-a axat, in principal, pe
relansarea productiilor vegetale si animale.
Principalele masuri aplicate de Guvern au urmarit sprijinirea
producatorilor agricoli prin:
- acordarea unui sprijin direct de 1 milion lei pentru fiecare hectar
cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde lei;
- reducerea pretului de cumparare a semintelor certificate din productia
interna cu 40 - 50%, reprezentand 760 miliarde lei;
- punerea in functiune a sistemelor de irigatii si de desecari pe o
suprafata de 900 mii hectare, de 2,5 ori mai mare fata de cea realizata in anul
2000; pentru aceasta actiune s-au destinat 1.000 miliarde lei, o cota
importanta revenind direct asociatiilor utilizatorilor de apa;
- alocarea a 103 miliarde lei pentru combaterea bolilor si daunatorilor;
- reducerea cu 55% din pretul de cumparare al tractoarelor, masinilor
agricole, utilajelor si instalatiilor achizitionate de la producatorii interni;
au fost contractate utilaje agricole in suma de circa 2.416 miliarde lei.
Valoarea totala a investitiilor ce se vor realiza in acest an in domeniul
agriculturii se estimeaza a fi de 17.650 miliarde lei, peste 15% din totalul
investitiilor tarii.
Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv pregatirea
conditiilor pentru majorarea ponderii acestui sector in totalul productiei
agricole, prin accelerarea ritmurilor de crestere a efectivelor de animale si,
respectiv, a productiei de lapte si carne, ca produse de interes national,
indispensabile in structura bunurilor agroalimentare.
Tinand seama de gestionarea deficitara a problemelor din zootehnie in
perioada 1997 - 2000, Guvernul nostru a adoptat un program special pentru
stoparea declinului si sporirea gradului de acoperire din productia interna a
consumului de produse de origine animala, valorificarea in masura sporita a
conditiilor si posibilitatilor naturale, a fortei umane si a traditiei
existente pentru cresterea animalelor.
Pe aceasta linie am actionat pentru repunerea in functiune a constructiilor
zootehnice dezafectate, care au fost parasite, precum si a fabricilor de
nutreturi, prin oferirea acestora in folosinta gratuita - pe o perioada de
cinci ani - asociatiilor de crescatori de animale si persoanelor fizice in
varsta de pana la 40 de ani.
In domeniul transporturilor Guvernul s-a preocupat pentru intensificarea
actiunilor de modernizare a infrastructurii. Astfel la calea ferata sunt in
plina desfasurare lucrarile de reabilitare pe tronsonul Bucuresti - Brasov.
In infrastructura rutiera s-a pus un accent deosebit pe obtinerea de
credite pentru construirea si modernizarea de autostrazi, drumuri exprese si
linii de centura, astfel incat Romania sa se alinieze la standardele europene.
In anul 2001 au fost reluate lucrarile de executie la autostrada Bucuresti -
Cernavoda, valoarea contractelor pe cele trei tronsoane incepute fiind de 157
milioane euro, cu finalizare in anul 2004.
In contextul actual de eliminare a blocajului financiar, de eficientizare a
activitatii si de creare a conditiilor de privatizare prin restructurari
tehnice, organizatorice si economice, s-au infiintat 26 de societati comerciale
prin externalizarea activitatilor din domeniile feroviar si rutier.
Am pus in aplicare o noua conceptie a constructiei de locuinte. Aceasta s-a
materializat in deschiderea a 130 de santiere, atat pentru locuinte destinate
tineretului, cat si pentru locuinte prin credit ipotecar; daca in anul 2000 au
fost date in folosinta 1.301 locuinte, in 2001 numarul acestora este de 3.158,
prin relansarea sectorului constructiei de locuinte, impreuna cu alte industrii
care sustin, pe orizontala, aceasta ramura.
Am acordat o atentie deosebita tehnologiei informatiei; un prim inceput
consta in initierea a 20 de proiecte-pilot ce ofera solutii pentru plata
taxelor si impozitelor prin mijloace electronice, servicii de larga informare
cetateneasca, licitatii pentru achizitii publice. Aceste proiecte vor fi extinse
la nivel national in anul viitor.
Au fost luate masuri pentru scutirea de impozitul pe venit pentru
specialistii din sectorul tehnologiei informatiei si pentru crearea de parcuri
de software, sub forma unui parteneriat intre mediul de afaceri, mediul
academic si autoritatile locale.
O importanta aparte o reprezinta investitia americana de 350 milioane
dolari, din care 150 milioane dolari au intrat deja in Romania pentru
realizarea in premiera mondiala a primei retele digitale de telefonie mobila in
banda de 450 MHz.
Ne-am preocupat intens de valorificarea potentialului turistic al tarii
prin dezvoltarea si modernizarea bazei materiale, cu efect in cresterea
activitatii acestui sector. Astfel numai in primele 9 luni numarul turistilor
din Uniunea Europeana a crescut cu 19% fata de aceeasi perioada a anului 2000.
Prin accelerarea privatizarii in turism au fost si sunt in curs de vanzare 17
societati, urmand ca pana la sfarsitul trimestrului I 2002 intregul sector sa
fie privatizat.
Nu pot sa nu subliniez ca numeroasele ilegalitati din anii 1997 - 2000 in
privatizarea celor mai importante active din acest sector au creat dificultati
majore si confuzie pentru investitorii straini. Ma refer in primul rand la
Neptun - Olimp, Poiana Brasov, BTT, Hotel Bucuresti.
Pentru redefinirea vocatiei Romaniei de tara turistica vom interveni mai
energic in anul 2002 in scopul intronarii legalitatii si respectului fata de
proprietatea publica si privata.
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
In intreaga sa activitate Guvernul a fost preocupat de identificarea unor
solutii viabile pentru una dintre cele mai delicate probleme ale tarii: justa
masura dintre nevoile sociale si constrangerile economice.
Solidaritatea si protectia sociala reprezinta principii fundamentale pentru
Guvernul P.S.D. In politica noastra componenta sociala este cu atat mai
importanta cu cat ignorarea acesteia in timpul guvernarii de dreapta din
perioada 1997 - 2000 a condus la prabusirea fara precedent a nivelului de trai
si la cresterea gradului de saracie a populatiei tarii, de la 19% la 43% la
sfarsitul anului 2000.
Masurile intreprinse in acest an, chiar daca uneori nu au raspuns in
totalitate asteptarilor populatiei, certifica - asa cum de altfel o reflecta si
sondajele de opinie - angajarea ferma a Guvernului pentru realizarea
obiectivelor asumate in domeniul social.
Incheierea Acordului social pe anul 2001, semnat in luna februarie de catre
toate centralele sindicale (C.N.S.L.R. - "Fratia", C.S.D.R., "Meridian",
B.N.S. si "Cartel Alfa") si patronatele reprezentative la nivel
national, a constituit elementul determinant al stabilitatii sociale, precum si
premisa necesara realizarii indicatorilor macroeconomici. Totodata trebuie
precizat si faptul ca, fiind semnat pentru prima data de catre toti partenerii
sociali, acest acord a insemnat si un vector de credibilitate pe plan extern.
In anul 2001 am aplicat masuri de protectie activa a fortei de munca prin
reorientarea si cresterea ocuparii acesteia, pentru amplificarea asistentei si
asigurarilor sociale, precum si pentru imbunatatirea politicii salariale.
Rezultatele obtinute constau in crearea a 397.000 locuri de munca, de doua
ori mai multe decat nivelul stabilit initial. Astfel - chiar in conditiile
restructurarilor efectuate in economie - rata somajului a scazut de la 10,5% in
decembrie 2000 la 7,7% in prezent.
Subliniez ca pe fondul cresterii numarului locurilor de munca au sporit
veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumului general al
populatiei cu 6,8% in primele 9 luni ale acestui an fata de perioada
corespunzatoare a anului trecut. Aceasta evolutie pozitiva a fost posibila in
conditiile cresterii cu 6% a salariului real, comparativ cu 4%, convenit prin
Acordul social, ceea ce sustine scaderea gradului de saracie.
Salariul de baza minim brut pe tara, ca instrument de diminuare a
polarizarii sociale si, in consecinta al reducerii saraciei, a fost majorat de
la 1.000.000 lei, cat era in decembrie 2000, la 1.400.000 lei incepand cu luna
martie 2001, urmand ca la 1 martie 2002 sa devina 1.750.000 lei.
In vederea sustinerii puterii de cumparare a personalului din sectorul
bugetar s-a majorat nivelul minim al salariului de baza cu cate 7% din luna
martie, respectiv iunie, si cu 6% incepand cu luna septembrie.
Angajamentul Guvernului de a mentine valoarea reala a pensiilor a fost
realizat in special prin indexarea lor trimestriala.
Incepand cu anul viitor ne vom inscrie intr-un proces de crestere treptata
a acestora. Prin recorelarea aplicata in acest an pensiile mai mici s-au
majorat in termeni reali.
Este de remarcat faptul ca efortul bugetar in sfera asigurarilor si
asistentei sociale a crescut de la 9,7% din PIB in anul trecut la 10,6% .
Eliminarea inechitatilor intre diferitele categorii de pensionari se va
realiza prin recorelarea pensiilor, actiune care va incepe din luna ianuarie
2002; aceasta masura va fi realizata in sase etape semestriale.
Cresterea puterii de cumparare a pensiilor va fi asigurata si prin
aplicarea cu consecventa a indexarilor trimestriale in raport cu rata
inflatiei.
Printre masurile de protectie sociala din anul 2001 se numara si
contractarea unui numar de 375.000 de bilete de tratament si 60.000 de bilete
de odihna - fiind alocate in acest sens 1.740 miliarde lei, respectiv 2% din
totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat. Beneficiarii
acestor bilete au fost pensionarii si salariatii bugetari, inclusiv membrii lor
de familie. Contributia pensionarilor si a salariatilor bugetari pentru plata
biletelor de tratament si odihna a reprezentat in anul 2001 numai 14,4% din
costul acestor bilete. O serie de categorii sociale, cum ar fi veteranii de
razboi, pensionarii I.O.V.R. si salariatii din mediul radioactiv, beneficiaza
gratuit de aceste bilete.
In vederea protejarii populatiei cu venituri foarte reduse Guvernul
Romaniei a elaborat un set de masuri pentru acordarea pe perioada iernii a unor
ajutoare de incalzire; de aceste ajutoare vor beneficia aproape 2,6 milioane de
familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoare de urgenta pentru familiile aflate
in situatii de extrema dificultate.
Guvernul a lansat un program-pilot in cadrul caruia s-au infiintat magazine
alimentare de tip "Economat", destinate pensionarilor; economia
anuala realizata de pensionari este apreciata la circa 2.250 miliarde lei.
A fost aprobata si va intra in vigoare de la inceputul anului 2002 Legea
venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia aproximativ 600.000
de familii si persoane singure. Venitul minim garantat - componenta importanta
a politicii noastre social-democrate - constituie o masura de protectie care va
inlocui actualele ajutoare sociale, al caror cuantum este extrem de scazut.
Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar
de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Desi au fost luate masuri impotriva economiei subterane si evaziunii
fiscale, factori majori ai saracirii si polarizarii sociale, rezultatele nu
sunt inca semnificative.
Exista inca zone, din pacate largi, ale societatii noastre care se
confrunta cu o saracie extrema. Cumularea de multiple privatiuni - in care la
lipsa de venituri se adauga conditii de locuit precare, somaj cronic,
dezorganizare familiala si sociala - este cauza proceselor grave de
marginalizare si excluziune sociala.
In acest prim an de guvernare am acordat o atentie speciala programelor de
activizare a dezvoltarii economico-sociale zonale, judetene si comunitare. Ma
refer la programul de microcredite, care va fi inaugurat anul viitor, si,
respectiv, la cresterea numarului de programe pentru satele sarace. Aceste
programe vor fi finantate din Fondul Roman de Dezvoltare Sociala, din care au
fost deja aplicate in acest an proiecte pentru 232 de sate sarace, totalizand o
suma de aproximativ 350 miliarde lei.
In sistemul national de sanatate s-au manifestat neajunsuri si disfunctii.
Aceasta situatie a fost agravata si de conceperea defectuoasa a Legii
asigurarilor sociale de sanatate, adoptata in 1997, ceea ce a determinat
inregistrarea unei datorii care, la sfarsitul anului 2000, reprezenta 5.525
miliarde lei, de 2,8 ori mai mare, in termeni reali, decat in 1996.
Pentru redresarea sistemului sanitar, in bugetele pe anii 2001 si 2002 s-au
alocat fonduri reprezentand 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6 -
3,8% in anii 1997 - 2000.
Guvernul a organizat recent o ampla analiza a starii de sanatate a
populatiei si a situatiei sistemului de asistenta medicala, cu participarea
tuturor factorilor responsabili.
S-au stabilit masuri si solutii concrete prin dezbaterea strategiilor si
programelor nationale de sanatate. Se urmaresc relansarea reformei in domeniul
sanatatii, imbunatatirea eficientei utilizarii fondurilor in acest sector,
asigurarea medicamentelor, inclusiv in regim compensat si gratuit,
restructurarea retelei spitalicesti, care vor avea efecte directe in cresterea
calitatii actului medical.
Anul 2001 a reprezentat o schimbare radicala a politicii de protectie a
copilului aflat in dificultate si a adoptiei. Pornind de la aprecierile
negative cuprinse in Raportul de tara aprobat de Consiliul Europei in
septembrie 2000, Guvernul a elaborat o noua strategie nationala avand ca
principale obiective:
- majorarea substantiala a fondurilor alocate pentru acest domeniu;
- inceperea tuturor programelor oferite de Comunitatea Europeana si
intarziate nejustificat in anii 1998 - 1999;
- stoparea proceselor de adoptii internationale, generatoare de coruptie si
mari deservicii aduse imaginii Romaniei;
- promovarea unor noi politici privind reducerea abandonului familial,
diminuarea masiva a numarului de copii aflati in institutiile de profil;
- asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA;
- trecerea in invatamantul normal a unui numar de peste 5.000 de copii cu
handicap.
In solutionarea problematicii copilului aflat in dificultate autoritatile
romane beneficiaza de un sprijin consistent din partea raportorului
Parlamentului European pentru Romania, doamna Emma Nicholson, a consilierilor
straini, precum si a Comisiei Europene, UNICEF, USAID, DFIDI - Marea Britanie.
Important este faptul ca seriozitatea masurilor si actiunilor de politica economica
si sociala, aplicate in tara noastra in anul 2001, a constituit un element
determinant al reconsiderarii, in sens favorabil, a unor puncte de vedere
negative din Raportul de tara pentru anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii
Europene.
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Inca din primele luni ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinic
problemele de continut ale reformei invatamantului.
Pe baza evaluarilor impactului masurilor anterioare asupra sistemului, s-au
efectuat corecturi in planurile de invatamant si s-au repus in drepturi
disciplinele marginalizate. Ma refer la istorie, limba si literatura romana,
fizica. S-au operat totodata modificari in vederea descongestionarii
programelor, precum si pentru a lega, pe orizontala, disciplinele inrudite.
Repartizarea computerizata a celor aproximativ 200.000 de absolventi de
gimnaziu a fost un succes nu numai pentru invatamant, dar si pe plan social.
S-a evitat repetarea unor situatii, precum aceea din anul 2000, care a provocat
nemultumiri elevilor si parintilor acestora, in Capitala si in marile orase ale
tarii. Acum acest program are si o recunoastere internationala. El a fost
singurul selectionat din tarile Europei Centrale si de Rasarit si a primit un
important premiu european - Best Practice in Government.
Pornind de la ideea regandirii retelei scolare, pentru prima data s-au
acordat 1.000 de burse studentilor care provin din mediul rural si care se
pregatesc sa devina profesori calificati pentru limba si literatura romana,
istorie, geografie, limbile engleza si franceza. Vom reusi in acest mod sa avem
mai putine persoane necalificate pe posturi de invatatori si profesori si sa
asiguram venituri mai mari celor care desfasoara o activitate de calitate.
Guvernul actioneaza pentru a asigura accesul tuturor elevilor la educatia
de baza, elaborand programe pentru:
- prevenirea abandonului scolar;
- acordarea celei de-a doua sanse pentru tinerii si adultii cu instruire
incompleta;
- sustinerea limbilor si culturilor minoritare;
- accesul la educatie al comunitatilor de romi;
- dezvoltarea zonelor defavorizate in plan educational;
- reinsertia persoanelor marginalizate sau excluse social.
Anul 2001 este primul an in care elevii proveniti din familii cu probleme
sociale au primit rechizite in mod gratuit, insumand 206 miliarde lei. Unui
numar de 923.000 de elevi li s-au atribuit rechizite in valoare de 200.000 -
300.000 lei pentru fiecare elev. Tot de la buget s-au alocat 325 miliarde lei
pentru asigurarea gratuita a manualelor scolare. Acestor eforturi li se adauga
peste 1.650 miliarde lei, destinate burselor pentru elevi si studenti,
taberelor de vacanta si subventionarii caminelor studentesti.
Pentru elevii performanti s-au alocat premii de peste 12 ori mai mari, in
termeni reali, fata de anul precedent. Totodata s-a infiintat Centrul national
de excelenta pentru elevii capabili de performanta, care va dezvolta programe
speciale de pregatire.
In anul 2001 am realizat unul dintre obiectivele importante ale guvernarii
noastre, respectiv descentralizarea finantarii intregului invatamant
preuniversitar. In acest an au fost reabilitate 184 de scoli fata de numai 20
in anul 2000.
In acelasi timp ne-am preocupat pentru aducerea invatamantului din mediul
rural la standardele normale; astfel, au fost restructurate peste 400 de scoli,
asigurandu-se elevilor acces in unitati cu cadre didactice calificate. Pentru
rezolvarea problemei transportului de la scoala la domiciliu, prin grija
Guvernului au fost achizitionate 193 de microbuze, in valoare de 80 miliarde
lei.
Angajamentul din Programul de guvernare pentru informatizarea scolilor
devine realitate. In acest cadru, incepand cu anul 2002 vom asigura circa 200
milioane dolari; de altfel, actiunea se afla in plina desfasurare si pana la
sfarsitul acestui an scolile vor fi dotate cu 12.000 de noi calculatoare si
imprimante, in valoare totala de peste 300 miliarde lei.
In concordanta cu importanta activitatii de cercetare, Guvernul a actionat
pentru perfectionarea cadrului legislativ si institutional, concomitent cu
imbunatatirea finantarii acestui domeniu prin bugetul de stat.
In conformitate cu angajamentele asumate prin documentele de aderare la
Uniunea Europeana, am asigurat trecerea de la finantarea institutionala la
finantarea competitionala, pe programe.
Am actionat pentru integrarea comunitatii stiintifice si tehnice romanesti
in sistemul european de stiinta si tehnologie. Amintesc in acest cadru
actiunile de cooperare si parteneriat international, care asigura participarea
cercetatorilor romani la programe europene.
Stimati colegi,
In domeniul justitiei s-a pornit de la necesitatea reevaluarii procesului
de reforma, in principal in scopul asigurarii independentei reale a puterii
judecatoresti, identificarii solutiilor normative corespunzatoare pentru
reglementarea raporturilor juridice specifice economiei de piata si pentru
realizarea aquisului comunitar.
Executivul a acordat in contextul economic actual atentia cuvenita
asigurarii conditiilor logistice si financiare pentru justitie. Mentionez ca nu
au fost operate reduceri de posturi in acest domeniu. Au fost alocate fondurile
necesare salarizarii personalului si, pentru prima data in existenta
magistraturii, am luat masuri pentru refacerea capacitatii de munca si a
sanatatii magistratilor; concret, am atribuit in administrare Ministerului
Justitiei si Ministerului Public un hotel cu baza de tratament pe litoral. Vom
continua acest program, fiind convinsi de importanta componentei economice si
financiare a independentei justitiei.
Ministerul Justitiei a luat, de asemenea, masurile administrative aflate in
competenta sa, potrivit legii, pentru imbunatatirea activitatii Consiliului
Superior al Magistraturii, prin implicarea sporita a acestui organism in
procesul de gestiune a resurselor umane din justitie, precum si din activitatea
Institutului National al Magistraturii.
Chiar din primele zile ale guvernarii au fost promovate acte normative
pentru a reda cetatenilor posibilitatea de a-si valorifica toate drepturile
procesuale, inclusiv pe cele privind exercitarea caii de atac a recursului in
anulare, precum si de a avea un control asupra calitatii actului de justitie,
prin reintroducerea obligativitatii motivarii tuturor hotararilor
judecatoresti.
Modificari si completari esentiale au fost aduse Codului penal si Codului
de procedura penala, urmarind protectia mai eficienta a unor valori sociale de
importanta deosebita, in special prin sanctionarea severa a furturilor care
afecteaza conductele petroliere, de irigatii, retelele electrice si cele de
transport feroviar, precum si in domeniul asigurarii sigurantei cetateanului si
al eliminarii oricaror discriminari in exercitarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti.
Am promovat o noua reglementare, moderna, unitara si functionala, privind
regimul constatarii si sanctionarii contraventiilor, inlocuind astfel
dispozitii desuete, practic inutilizabile, datand de peste 30 de ani.
Pentru crearea cadrului normativ adecvat unor forme moderne de comert au
fost elaborate legile privind comertul electronic si semnatura electronica,
precum si proceduri judiciare, simplificate, mai rapide, pentru valorificarea
creantelor.
In mai putin de un an de la semnarea la Palermo a Conventiei O.N.U. privind
combaterea criminalitatii transfrontaliere Romania este singurul stat dintre
tarile candidate la aderarea la Uniunea Europeana care are un cadru legislativ
si institutional dezvoltat, compatibil cu normele internationale, in domeniul
traficului de fiinte umane. Am adoptat Legea privind prevenirea si combaterea
traficului de persoane. Au fost incriminate unele fapte savarsite in afara
teritoriului tarii de catre cetatenii romani in legatura cu migratia
clandestina. De asemenea, sunt desemnati ofiterii si magistratii de legatura
care actioneaza, sub o coordonare unica, pe baza unui program bine definit.
Raspunzand prompt si ferm la imperativul combaterii terorismului, am
adoptat - corespunzator masurilor politice - ordonante de urgenta menite sa
previna si sa combata actele de terorism, precum si folosirea sistemelor
financiar-bancare in finantarea unor asemenea acte.
In domeniul ordinii publice s-a actionat cu prioritate pentru apararea si
protejarea patrimoniului national, a avutului public si privat, a vietii si
integritatii cetatenilor, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale
acestora. Astfel s-au intreprins actiuni pentru reconstructia si modernizarea
institutionala a intregului sistem de ordine publica. S-au reorganizat
structurile functionale, asigurandu-se reducerea in medie cu 20% a posturilor
din aparatul central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale si
comandamentelor de arma si transferarea acestora la unitatile teritoriale, in
scopul cresterii capacitatii operative si de interventie. Totodata s-au avut in
vedere:
- perfectionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea legislatiei in
acord cu cerintele acquisului comunitar;
- negocierea de acorduri si conventii in domeniul combaterii crimei
organizate si criminalitatii transfrontaliere;
- imbunatatirea procesului de cooperare politieneasca internationala.
In acelasi timp s-a urmarit reducerea criminalitatii pe fondul
intensificarii actiunilor, dar si al prezentei mai active a politiei; pe 11
luni rata criminalitatii a inregistrat o usoara scadere, respectiv cu 3,2%, iar
furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa 30% .
A crescut gradul de profesionalizare si de implicare a politistilor in
combaterea marii criminalitati, in retinerea infractorilor constituiti in
grupuri organizate, a traficantilor de toate categoriile. Amintesc doar
identificarea si prinderea operativa a criminalului international grec,
descoperirea autorilor in 7 cazuri de omucidere prin cruzime, comise in urma cu
3 - 4 ani, identificarea autorului principal in cazurile de omor de la
Timisoara si Deva.
S-au intensificat actiunile specifice de penetrare a gruparilor crimei
organizate pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme, munitii,
substante explozive si radioactive. Astfel a fost descoperit primul laborator
clandestin de fabricare a drogurilor sintetice din Romania, unde urmau sa se
produca 350.000 de comprimate de ecstasy, in valoare de peste un milion de
dolari pe piata drogurilor.
De asemenea, trebuie subliniate masurile complexe luate pentru combaterea
furturilor din conductele de produse petroliere, prin care au fost identificate
419 infractiuni cu 806 autori.
Putem afirma ca am asigurat imbunatatirea proceselor de securizare a
granitelor prin reorganizarea la standarde europene a politiei de frontiera si
cresterea gradului de profesionalizare a personalului, concomitent cu
amplificarea actiunilor de supraveghere si control la frontierele de stat, in
vederea reducerii migratiei si imigratiei ilegale, a traficului ilegal de
persoane si bunuri; in acest an s-au descoperit 746 de infractiuni de migratie
ilegala si de trafic de carne vie.
In anul 2002 Guvernul va depune eforturi consistente pentru realizarea unei
reforme semnificative in domeniul descentralizarii institutionale, a deciziei
operative si pentru asigurarea transparentei in scopul realizarii unui serviciu
public eficient, pus in slujba sigurantei cetateanului si care sa raspunda la
un nivel corespunzator dezideratelor integrarii in structurile europene.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Este bine cunoscut faptul ca institutiile internationale, in principal
Banca Mondiala, au semnalat in ultimii ani inexistenta unui program unitar si
coerent in domeniul combaterii coruptiei. De aceea Guvernul a elaborat, cu o
larga consultare a reprezentantilor principalelor partide si a sindicatelor, a
O.N.G. si mass-media, Programul national de combatere a coruptiei.
Este evident ca reforma prost gestionata in anii trecuti si nefinalizarea
masurilor pe care aceasta le-a implicat se numara printre principalii factori
generatori de coruptie. Cu cat sectorul privat va fi mai puternic, cu cat
economia de piata va fi mai functionala si cadrul normativ mai stabil si coerent,
cu atat coruptia va gasi din ce in ce mai putin teren de manifestare.
Marile probleme generate de restituirea proprietatilor nu au beneficiat de
un cadru legislativ unitar si corespunzator. In procesul de aplicare a legilor
proprietatilor abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe
coruperea factorilor de decizie administrativa si judiciara au creat un
adevarat haos.
Acelasi comportament incepuse sa capete forme alarmante si in aplicarea
Legii nr. 10/2001, ceea ce ne-a determinat sa completam legea, introducand
masuri severe pentru persoanele care folosesc abuziv drepturile conferite de
aceasta sau care utilizeaza acte false ori falsificate.
Coruptia si lipsa de responsabilitate au condus la privatizari frauduloase
sau lipsite de perspective reale de viabilitate si care s-au transformat
treptat in litigii insolubile. Marturie sunt cele 14.000 de litigii referitoare
la privatizari, aflate in prezent pe rolul instantelor de judecata. De
asemenea, sunt definitivate cercetarile in 27 de cauze penale, cu propunere de
sesizare a instantelor.
In anul 2001 s-a constatat ca importante venituri ilicite - care se
constituie in fraude de mari proportii in dauna bugetului statului si care
alimenteaza fenomenul de coruptie - se obtin prin incalcarea prevederilor
legale ce reglementeaza importul, producerea, procesarea si comercializarea
alcoolului, indeosebi datorita neachitarii contributiilor legale datorate
statului. Astfel, in acest an au fost controlate peste 340 de societati comerciale
care au ca principal obiect de activitate producerea si comercializarea
alcoolului, constatandu-se ca la 113 dintre acestea legislatia
economico-financiara a fost incalcata; de retinut este faptul ca au fost
constatate 88 de infractiuni prin care bugetul statului a fost pagubit cu peste
600 miliarde lei.
Pe fondul cresterii volumului de comert exterior multi agenti economici
folosesc documente straine vamale falsificate, insotite de acte legale de
transport, sau subevalueaza marfurile importate, ceea ce contribuie la
amplificarea economiei subterane si la proliferarea coruptiei. Spre
exemplificare, numai de 4 societati - care au importat aparatura electronica si
de uz casnic, covoare si flori - statul a fost prejudiciat initial cu 65
miliarde lei. In ceea ce priveste subevaluarea facturilor, multe firme au
declarat pentru o marca germana importul a 2 radiocasetofoane sau 10 radiouri
ori 4 aspiratoare sau 20 de ceasuri; un televizor este declarat in vama la
valoarea de 20 de marci.
Sunt in continuare nerezolvate de justitie si probleme legate de adoptiile
internationale, cazuri de abuzuri si coruptie care au generat o reactie
negativa si in strainatate.
Toate acestea nu sunt fenomene aparute in anul 2001. Societatea romaneasca
le-a inregistrat de aproape un deceniu si in forme din ce in ce mai acute in
ultimii ani.
Caile deschise influentelor si ingerintelor in sfera justitiei, mai ales
prin modificarile din 1997 ale legii de organizare judecatoreasca si prin
activitatea Consiliului National de Actiune impotriva Coruptiei si Crimei
Organizate, au avut serioase implicatii in evolutia ascendenta a fenomenului
coruptiei.
Asumandu-ne in decembrie 2000 raspunderea guvernarii, ne-am luat si
obligatia de a lupta impotriva coruptiei, de a gasi si de a aplica tehnicile de
control social cele mai eficiente.
Dupa abandonul declarat oficial in anul 2000 de catre factorii politici
angajati in combaterea coruptiei, am reconstruit institutii, le-am consolidat
pe cele existente si am trecut la aplicarea de masuri concrete. Sectia
specializata in combaterea coruptiei din cadrul Parchetului a inceput sa
functioneze efectiv din acest an, desi a fost infiintata prin lege cu 2 ani in
urma.
In acest context, in anul 2001 numarul persoanelor deferite parchetelor
pentru acte de coruptie a fost de 7.900, cu 33% mai mult decat in anul trecut.
Printre persoanele cercetate sunt 2 demnitari, 38 de directori generali si
directori, 23 de functionari bancari, 24 de functionari vamali si 339 de
manageri ai unor societati comerciale sau regii autonome.
In primele 11 luni autoritatile Ministerului Public au finalizat anchete
fata de 2.386 de persoane. Din Ministerul de Interne sunt in cercetare penala
356 de cadre, din care 62 pentru fapte legate de coruptie.
In domeniul criminalitatii economico-financiare au fost cercetate peste
61.000 de persoane, cu 19% mai mult decat in anul anterior, in special
directori de societati comerciale (2.062), functionari din administratie (753),
lucratori din banci (158), functionari vamali (137).
Justitia a inceput un proces de autoevaluare si de indepartare din cadrul
structurilor a organismelor cu risc de coruptie, precum si de identificare si
tragere la raspundere a celor care, intr-o forma sau alta, nesocotesc legea.
Astfel, s-au luat masuri impotriva unor magistrati. S-au emis 25 de avize de
cercetare, 5 avize de trimitere in judecata, 4 magistrati au fost deferiti
justitiei, s-au inaintat 14 cereri Consiliului Suprem al Magistraturii in
vederea indepartarii din justitie pentru incompetenta, precum si 45 de avize de
cercetare penala si trimitere in judecata pentru notari. Dar ceea ce este
deosebit de grav consta in faptul ca acest fenomen s-a nascut din toleranta si
duplicitatea fostei guvernari, pentru ca in toate cazurile semnalate sunt in
discutie acte savarsite in anii 1999 - 2000, perioada in care ministrul
justitiei nu a avizat cercetarea penala sau nu s-a exercitat actiune
disciplinara.
Desi vom actiona cu fermitate pentru aplicarea strategiei si Programului
national de combatere a coruptiei, noi nu facem din acest complex de masuri un
instrument de lupta politica, pentru ca Guvernul nostru a decis sa actionam in
respectul legii, al principiilor statului de drept, al independentei puterii
judecatoresti.
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Prin activitatile desfasurate in cursul acestui an Guvernul a abordat
frontal procesul de accelerare a reformei in domeniul administratiei publice
centrale si locale, fapt recunoscut de altfel prin Raportul de tara al Comisiei
Europene pe anul 2001, publicat in luna noiembrie.
Raportul constata progresele substantiale realizate fata de anul trecut in
domeniul administratiei publice.
Pornind de la necesitatea apropierii administratiei publice de cetatean si a
cresterii calitatii serviciilor fata de contribuabil, precum si de la
exigentele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat recent Strategia privind
accelerarea reformei administratiei publice si Strategia privind Planul
national de informatizare a administratiei publice.
In anul 2001 am actionat pentru realizarea obiectivelor cuprinse in
Programul de guvernare, asigurand:
- cresterea semnificativa a capacitatii manageriale a Guvernului si a
cooperarii interministeriale;
- descentralizarea atributiilor si competentelor catre autoritatile
administratiei publice locale;
- includerea fostelor agentii departamentale in structura Guvernului, in
scopul imbunatatirii coeziunii administratiei si coerentei actului de decizie;
reducerea cu 22% a personalului din institutiile bugetare la nivel central;
- constituirea structurilor responsabile in ministere cu managementul
procesului de pregatire a integrarii in Uniunea Europeana si, respectiv, cu
relatia cu Parlamentul;
- aprobarea infiintarii Institutului National de Administratie, avand ca
principala atributie pregatirea la standarde europene a functionarilor publici;
- adoptarea unei noi legi privind administratia publica locala, prin care
se asigura consolidarea autonomiei publice locale, administrative si
financiare, descentralizarea si demilitarizarea serviciilor comunitare si
definirea relatiilor dintre autoritatile centrale si locale;
- aprobarea Legii serviciilor publice de gospodarie comunala, prin care se
va reglementa - impreuna cu legislatia secundara - organizarea coerenta si
desfasurarea normala a serviciilor pentru contribuabil la nivelul fiecarei
localitati.
In acest an s-a actionat pentru implementarea Legii statutului
functionarului public si a legislatiei secundare pentru acest domeniu in scopul
asigurarii stabilitatii si continuitatii in functiile publice, al depolitizarii
si debirocratizarii administratiei publice centrale si locale; Guvernul va
adopta in perioada imediat urmatoare strategia privind managementul functiei publice
si al functionarilor publici.
In anul 2001 a crescut semnificativ gradul de implicare a autoritatilor
locale in derularea unor programe cu asistenta internationala; de altfel, unele
judete si municipii au inceput chiar contractarea directa de credite externe,
fara garantia statului, destinate imbunatatirii infrastructurii locale.
Pe 11 luni consiliile judetene si locale municipale, orasenesti si comunale
au realizat investitii de peste 11.433 miliarde lei, din care 7.294 miliarde
lei din bugetele locale, 2.273 miliarde lei de la bugetul de stat si 1.866
miliarde lei din surse externe.
Investitii importante s-au realizat in infrastructura localitatilor pentru
alimentari cu apa, canalizari si depozite ecologice pentru deseuri (2.562
miliarde lei), incalzire, retele de gaze si termoficare (820 miliarde lei),
drumuri judetene si comunale (1.460 miliarde lei), obiective social-culturale
(4.215 miliarde lei).
In anul 2002 volumul investitiilor care se vor realiza de catre consiliile
judetene si locale se va ridica la peste 36.700 miliarde lei, in crestere de
2,5 ori, in termeni reali, fata de acest an.
Stimati membri ai Parlamentului,
Romania respecta normele internationale in ceea ce priveste protectia
drepturilor pentru cetatenii care apartin minoritatilor nationale. In opinia
noastra semnarea si ratificarea documentelor europene in problema
minoritatilor, utilizarea limbii materne in administratie, infiintarea
Consiliului National al Minoritatilor Nationale, adoptarea Ordonantei Guvernului
privind prevenirea si combaterea discriminarii, adoptarea Hotararii Guvernului
privind crearea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, precum si
posibilitatea utilizarii limbii materne la toate nivelurile de invatamant sunt
cateva dintre actiunile pe care Romania le-a intreprins pentru
institutionalizarea dialogului interetnic si rezolvarea pe cale pasnica a
problemelor dintre majoritari si minoritari.
In acest an Guvernul a adoptat Strategia nationala pentru imbunatatirea
situatiei romilor, document concret si realist, apreciat in toate evaluarile
internationale referitoare la Romania, menit sa asigure emanciparea acestei
etnii printr-un efort al intregii societati romanesti.
Am facut progrese semnificative, iar tara noastra este considerata un model
de gestionare a relatiilor interetnice. Apreciem ca actualul cadru legislativ
romanesc asigura respectarea drepturilor cetatenilor apartinand minoritatilor
nationale, pornind de la administratia locala si mergand pana la educatie, organizare
civica si politica.
Stimati colegi,
La preluarea mandatului procesul de reforma a armatei se afla intr-un
deficit de credibilitate, indeosebi sub raportul respectarii propriilor
angajamente.
In aceasta situatie Guvernul a modificat fundamental abordarea reformei din
punct de vedere al viziunii manageriale, precum si al ritmului, tinand seama de
obiectivele summitului de la Praga. Astfel, in anul 2001 au fost implementate
17 obiective de parteneriat Romania - NATO, fata de numai 5 pana la sfarsitul
anului 2000.
Comparativ cu evaluarea realizata in anul 2000, analiza activitatilor de
pregatire a Romaniei pentru aderarea la NATO, efectuata in acest an de catre
Secretariatul Aliantei, a evidentiat o atitudine favorabila si rezultate pozitive.
Pregatirea ciclului al III-lea al Programului national anual pentru aderarea
Romaniei la NATO a fost prezentat in luna octombrie si a fost apreciat pentru
seriozitatea si coerenta actiunilor propuse. Romania a fost primul candidat
care a inaintat documentul respectiv la Secretariatul NATO, dupa consultari cu
membri ai Aliantei.
Inca de la inceputul anului s-a actionat pentru imbunatatirea actului de
administrare a organismului militar, declansandu-se totodata procesul de
intensificare a efortului de integrare in structurile euroatlantice.
Obiectivul strategic asumat in Programul de guvernare a fost abordat in
acest an prin restructurarea fortelor in vederea constituirii unei armate
credibile, deplin compatibila cu fortele NATO si capabila sa contribuie la
securitatea regionala.
In acelasi timp a fost pus la punct un sistem cuprinzand compensari,
cursuri de reconversie profesionala si conventii cu agentii ale statului pentru
preluarea fortei de munca disponibilizate. Drept urmare, in anul 2001 armata a
fost restransa cu peste 4.100 de ofiteri, din care 44 de generali. Dinamica si
proportiile acestui proces au fost apreciate de statele membre ale Aliantei. In
acest context, in anul 2001 au fost realizate toate cele 13 obiective asumate
prin al doilea Plan national de aderare.
In perioada urmatoare ne vom concentra atentia asupra unor domenii
prioritare, cum ar fi: restructurarea si operationalizarea fortelor in
contextul compatibilitatii cu NATO; participarea la operatiunile conduse de NATO,
inclusiv in cadrul unor structuri multinationale; managementul spatiului
aerian, al sistemelor de comunicatii si informatica, logistica si
infrastructura; reforma sistemului de invatamant militar.
Consideram ca directia noastra de actiune este bine definita si ne bucuram
de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate in Programul national
anual de pregatire a aderarii la NATO. Folosim asistenta oferita de parteneri
in sprijinul efortului nostru general de integrare in Alianta, subliniind in mod
special aportul deosebit al secretarului general al NATO, domnul George
Robertson.
Vizita efectuata la Bucuresti saptamana trecuta de secretarul general al
NATO a confirmat faptul ca suntem pe un drum bun si ca, urmarind cu acelasi
dinamism indeplinirea angajamentelor asumate, putem sa fim optimisti in ceea ce
priveste decizia de anul viitor de la Praga.
Suntem constienti ca admiterea in NATO depinde de noi, de stabilitatea
politica si sociala, precum si de progresul reformei economice.
In vederea sustinerii procesului de pregatire pentru aderare a fost
asigurata o perspectiva bugetara pe termen mediu, clara, solida si sustenabila,
aprobata de Parlamentul Romaniei.
Acumularile la care m-am referit, realizate intr-un timp scurt si cu eforturi
considerabile, s-au concretizat in faptul ca Romania este astazi un candidat cu
sanse reale, sporite fata de anul 2000, de a fi invitat sa adere la NATO cu
prilejul summitului de la Praga din anul viitor.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Romania a reactionat prompt si solidar la constituirea coalitiei
internationale impotriva terorismului. Mesajul politic transmis a fost acela ca
Romania isi asuma concret responsabilitatile pe care le implica apartenenta la
grupul de state ce impartasesc valorile euroatlantice. Romania a fost prima
dintre statele candidate la aderare care a facut o oferta concreta de a
contribui la eforturile operationale ale Aliantei, decizie care a fost aprobata
imediat de Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturala; Guvernul si
Parlamentul au demonstrat ca Romania intelege sa isi asume, deopotriva cu
membrii Aliantei, responsabilitatea fata de valorile in numele carora doreste
sa adere la NATO.
Reactia noastra la actele teroriste din 11 septembrie a fost lipsita de
echivoc. Am pus la dispozitie coalitiei antiteroriste internationale atat
spatiul aerian terestru si maritim, cat si o oferta de forte, care demonstreaza
capacitatea noastra de a actiona ca membri de facto ai Aliantei. Rolul
Presedintelui Romaniei, al Parlamentului si Guvernului in acest context a fost
esential, iar atitudinea Romaniei a fost apreciata pe deplin de S.U.A. si de
NATO.
As vrea sa mentionez, pentru deplina intelegere a lucrurilor, ca progresele
inregistrate in plan intern - relansarea economica, seriozitatea indeplinirii
angajamentelor, rezultatele evidentiate prin Raportul de tara - au determinat
imbunatatirea imaginii si credibilitatii activitatii guvernamentale. Acest fapt
a fost confirmat, de altfel, la intalnirile pe care conducerea Guvernului le-a
avut la Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris si Roma, amplu
relatate de mass-media interna si internationala.
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Pregatirea Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana a dobandit o
consistenta sporita prin remodelarea institutionala de coordonare si executie a
acestui proces, precum si prin realizarea unui dialog eficient cu institutiile
comunitare.
Noul mod de abordare a relatiei dintre Romania si Uniunea Europeana a
determinat in acest an un progres important in realizarea obiectivelor
prioritare ale Guvernului, asa cum sunt evidentiate in Raportul de tara pe anul
2001 al Comisiei Europene si in Raportul prezentat Parlamentului European.
Rapoartele contin in mod firesc recomandari care impreuna cu prioritatile
din Parteneriatul de aderare constituie elementele de baza ale Programului de
masuri pentru intensificarea si accelerarea pregatirilor pentru aderare.
Aplicarea acestuia va conduce la indeplinirea criteriilor economice de aderare
si la deschiderea tuturor capitolelor in perioada presedintiei spaniole.
Sustinerea Romaniei de catre Comisia Europeana si Parlamentul European, de
catre statele membre, exprimata atat in cele 8 conferinte de aderare care au
avut loc in acest an, cat si la consiliile europene de la Goteborg si Laeken,
este neechivoca: Romania are sansa aderarii la Uniunea Europeana, recuperand
decalajele in negocieri.
Este insa de retinut ca situatia actuala se datoreaza integral ramanerilor
in urma in ceea ce priveste elaborarea documentelor de pozitie pana in anul
2000. Astfel, daca celelalte tari candidate din grupul Helsinki aveau depuse
toate documentele la sfarsitul anului 2000, Romania a trebuit sa realizeze
acest lucru in 2001. Astazi putem afirma ca am recuperat acest handicap, creand
astfel conditiile pentru accelerarea procesului de negocieri.
In acest moment consider ca important este sa intelegem ca negocierile
pentru integrarea europeana reprezinta de fapt o excelenta oportunitate pentru
a moderniza economia si ca, in realitate, este vorba de doua procese simultane.
Procesul de modernizare economica interna care faciliteaza integrarea Romaniei
in Uniunea Europeana si, pe aceasta baza, decizia politica a Comisiei Europene
privind modelul extinderii.
Pe acelasi plan, al intensificarii activitatii de pregatire a aderarii, se
inscriu actiunile privind atragerea si utilizarea fondurilor comunitare
nerambursabile. Astfel, in ceea ce priveste Programul ISPA, Romania ocupa
primul loc intre tarile candidate din punct de vedere al volumului de fonduri
atrase. In anul 2001 au fost semnate memorandumuri de finantare pentru proiecte
de infrastructura de transport si de mediu in valoare de 930 milioane euro, la
care se adauga cofinantari de la BERD, BEI si comunitatile locale romanesti de
circa 1 miliard euro. Principalele proiecte de investitii, dintre care multe
sunt deja in derulare, vizeaza reabilitarea retelelor de alimentare cu apa, de
epurare a celor uzate, precum si lucrari de canalizare din municipiile Braila,
Arad, Cluj, Oradea, Focsani, Timisoara, Targu Mures, Pascani.
In ceea ce priveste proiectele de constructie si reabilitare a drumurilor
sunt avute in vedere autostrada Bucuresti - Cernavoda, sectiunea de cale ferata
Baneasa - Fetesti, drumurile nationale Bucuresti - Giurgiu, Craiova -
Drobeta-Turnu Severin - Lugoj si altele.
In ceea ce priveste Programul SAPARD, incepand cu luna februarie au fost
recuperate toate intarzierile in semnarea si ratificarea acordurilor cu Comisia
Europeana, adaptarile legislatiei romane pentru infiintarea institutiilor
necesare gestionarii unui volum de fonduri de peste 1 miliard euro; programul
se afla in faza de finalizare a acreditarii nationale.
Guvernul Romaniei a salutat decizia Consiliului ministrilor de justitie si
de afaceri interne din statele Uniunii Europene (Consiliul J.A.I.) de eliminare
a vizelor pentru cetatenii romani care doresc sa calatoreasca in spatiul
Uniunii Europene incepand cu 1 ianuarie 2002. Este indiscutabil ca decizia
Consiliului J.A.I. confirma progresele inregistrate de Romania in domeniul
controlului frontierelor, luptei impotriva crimei organizate si coruptiei, al
imbunatatirii substantiale a securizarii documentelor de calatorie si a
controlului migratiei ilegale.
In luarea acestei decizii au fost apreciate eforturile considerabile depuse
deopotriva de Guvernul si Parlamentul Romaniei pentru dezvoltarea cadrului
legislativ si institutional, pentru armonizarea legislatiei romane cu
standardele europene in materia extradarii si regimului strainilor, a
frontierei de stat a Romaniei, a organizarii si functionarii Politiei de
frontiera, a statutului si regimului refugiatilor in tara noastra. Relevam
totodata eforturile facute in acest sens pentru ratificarea unor importante
conventii ale Consiliului Europei, ce fac parte integranta din acquisul
comunitar.
Evident, aceste rezultate nu ar fi fost posibile fara adoptarea, in primele
zile ale lunii ianuarie 2001, a Planului de actiune in domeniul vizelor, plan transmis
Consiliului Uniunii Europene, apreciat si monitorizat ca atare de acest
important organism. Guvernul nostru a trebuit sa solutioneze problemele
dificile lasate nerezolvate de guvernele anterioare, constand in blocarea
dialogului cu statele membre, in mod special cu Germania, si in ignorarea
avertismentelor adresate inca din 1999 de Cehia ca va introduce vize, daca
anumite solicitari nu vor fi satisfacute.
Salutand decizia Consiliului ministrilor de justitie si de interne privind
ridicarea vizelor, Guvernul este constient de obligatiile ce ne revin in
contextul in care granitele Romaniei vor deveni frontierele externe ale Uniunii
Europene.
Ingaduiti-mi de aceea sa va asigur ca in continuare vom gestiona cu toata
raspunderea consecintele acestei importante decizii a Uniunii Europene.
Este pentru mine o onoranta indatorire sa multumesc Parlamentului pentru
modul responsabil in care a inteles sa acorde prioritate promovarii legislatiei
noastre, armonizata cu cea din Uniunea Europeana, si pentru sprijinul pe care -
sunt sigur - il va acorda in continuare in acest important domeniu.
Stimati colegi,
Politica externa a Romaniei s-a aflat in anul 2001 in fata unei misiuni de
cea mai mare raspundere, ce decurge din noul statut al tarii noastre in
ansamblul relatiilor internationale, in primul rand in procesul de aderare la
Uniunea Europeana, ca si din calitatea de candidat important pentru urmatoarea
etapa a largirii Aliantei Nord-Atlantice.
Prezenta Romaniei in viata internationala s-a distins prin:
- initiativa in promovarea proiectelor ce pot aduce beneficii pentru
securitatea si prosperitatea tarii;
- rigoare in indeplinirea obiectivelor strategice si a angajamentelor
asumate;
- demnitate in sustinerea intereselor noastre nationale;
- constructie solida si de incredere in relatiile cu partenerii nostri, in
primul rand cu tarile din spatiul euroatlantic, de care sunt legate profund
prioritatile externe ale tarii noastre.
Anul 2001 a fost un an intens in plan diplomatic, in care Romania a detinut
presedintia OSCE si presedintia Comitetului mixt al CEFTA. Bucurestiul s-a
afirmat in repetate randuri ca un centru de interes pentru Europa si pentru
intreaga lume, gazduind evenimente majore in viata internationala: Conferinta
ministeriala a OSCE, Reuniunea regionala a Pactului de Stabilitate pentru
Sud-Estul Europei, summitul CEFTA si summitul pentru mediu si dezvoltare
durabila, reuniuni regionale ale cooperarilor din domeniul economic sau in
domeniul combaterii amenintarilor neconventionale, crimei organizate.
Fata de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare s-a actionat
pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a aderarii Romaniei la
structurile europene si euroatlantice prin intarirea relatiilor de parteneriat
si cooperarilor strategice cu tarile membre ale Uniunii Europene si NATO.
Romania si-a indeplinit cu succes mandatul presedintiei OSCE, una dintre
responsabilitatile cele mai prestigioase in plan international ale tarii
noastre in ultimele decenii.
Tara noastra a continuat sa isi consolideze rolul sau dinamic in plan
regional pe baza unor strategii coerente si urmarite riguros de Guvern pentru
punerea in valoare a potentialului de cooperare cu tarile vecine si din
vecinatate.
In centrul politicii externe promovate de Guvernul Romaniei s-a aflat si se
afla sustinerea si apararea intereselor directe ale cetateanului roman - ca
cetatean al Europei Unite -, precum si siguranta, prosperitatea si demnitatea
sa.
In acelasi sens actiunile externe au promovat cu profesionalism interesele
economice ale tarii noastre, in primul rand prin asigurarea deschiderilor
politice necesare pentru patrunderea pe noi piete de desfacere a produselor
romanesti, o buna reprezentare a intereselor noastre economice si a
oportunitatilor de afaceri si investitionale din Romania.
In plan bilateral Guvernul a urmarit relansarea relatiilor cu tari de
importanta strategica pentru interesele de politica externa ale Romaniei,
reconfirmarea prin rezultate concrete a parteneriatelor stabilite cu tari
membre ale UE si NATO, asezarea pe o baza noua, credibila si productiva, a
relatiilor bilaterale cu state fata de care Romania are interese majore in plan
politic si economic.
Anul 2001 reprezinta o etapa de varf pentru intensitatea dialogului politic
dintre Romania si S.U.A. Contactele la nivel inalt cu reprezentantii
Administratiei Americane, discutiile de substanta avute cu presedintele si
vicepresedintele S.U.A, cu secretarul de stat, cu membri ai Congresului si cu
reprezentati ai unor importante companii au confirmat si au intarit
Parteneriatul strategic romano-american.
In acest an Romania a marcat o dinamica noua in relatiile cu Germania,
Franta, Marea Britanie, Italia, concretizata in dialogul politic la nivel inalt
cu sefii guvernelor din aceste tari si prin noi proiecte de cooperare economica
bilaterala. Acestea au confirmat:
- o structurare dinamica, bazata pe incredere, a relatiilor cu Germania;
- substanta politica a Parteneriatului special romano-francez;
- parteneriatul productiv cu Italia;
- cooperarea strategica cu Marea Britanie.
Au fost asezate pe noi baze de incredere si deschidere deplina relatiile cu
Spania, Olanda, Belgia si cu tarile nordice si s-a reusit rezolvarea problemei
datoriei Romaniei fata de Suedia, care trena de aproape 50 de ani, readucand
relatiile romano-suedeze in cadrul firesc de cooperare.
Au fost reconfirmate excelentele relatii cu Grecia si Turcia prin dialogul
politic la nivelul cel mai inalt.
Guvernul a continuat sa promoveze proiecte concrete de cooperare cu
celelalte tari membre si candidate la Uniunea Europeana, precum si cu Canada,
confirmand prestigiul si identitatea Romaniei ca viitoare membra a Uniunii
Europene si candidat credibil pentru aderarea la NATO.
Doamnelor si domnilor,
Romania este interesata in construirea unor bune relatii de parteneriat cu
Federatia Rusa. Urmarim totodata relansarea si dezvoltarea legaturilor
economice si comerciale romano-ruse. Conduita pragmatica promovata in aceasta
relatie confirma pozitia conform careia a fi pro-Vest nu inseamna a neglija
Estul. Contactele politice din acest an indica premisele relansarii cooperarii
bilaterale, in special a cooperarii economice. In negocierile privind Tratatul
politic bilateral am inregistrat dezvoltari semnificative. Evaluarea
preliminara a modului in care se desfasoara acestea permite aprecierea ca
aspectele in suspensie vor putea fi rezolvate in curand.
Obiectivul aderarii la Uniunea Europeana a fost intarit prin dezvoltarea
parteneriatelor cu vecinii, bazate pe o strategie coerenta, pe stabilirea unor
relatii consolidate cu tarile central-europene, de care ne leaga preocupari
comune de cooperare.
Au fost deschise noi proiecte de cooperare cu partenerii nostri iugoslavi,
pe baza unei strategii special constituite pentru aceasta relatie si incurajand
consecvent evolutiile democratice din aceasta tara.
Cooperarea cu Bulgaria, in sensul Parteneriatului de buna vecinatate dintre
tarile noastre, a constituit o tema prioritara pe agenda promovata de Guvernul
Romaniei in dialogul cu noile autoritati guvernamentale de la Sofia.
In relatia cu Ungaria am continuat sa demonstram disponibilitatea noastra
de a lucra cu partenerii unguri pentru concretizarea proiectelor economice in
avantaj reciproc. In ultimele luni au fost realizate demersuri diplomatice
consistente legate de continutul Legii privind statutul maghiarilor de peste
granite. Pozitia Romaniei pe aceasta tema a fost confirmata de reprezentantii
unor importante organisme si institutii europene, in primul rand de Comisia
Europeana pentru Democratie prin Drept de la Venetia. Guvernul Romaniei a
urmarit cu consecventa respectarea cadrului normal de dialog bilateral bazat pe
prevederile Tratatului de baza, pe normalitatea relatiilor de buna vecinatate
si pe respectul reciproc, sustinand totodata eliminarea prevederilor
discriminatorii fata de cetatenii romani ale legii, aflate in contradictie
evidenta cu normele europene.
In relatia cu Ucraina dialogul politic bilateral a fost marcat, pe de-o
parte, de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera si spatiul maritim
si, pe de alta parte, de lansarea proiectului Parteneriatului romano-ucrainean
pentru Europa, de dorinta comuna pentru cooperare economica, pe care o vom
concretiza in cursul vizitei la Bucuresti a primului-ministru ucrainean in luna
ianuarie anul viitor.
Pe parcursul acestui an relatiile cu Republica Moldova au fost marcate de
evolutiile politice de la Chisinau, abordarea de catre Romania a relatiilor
bilaterale fiind deschisa si pragmatica. In pofida eforturilor si deschiderii
depline a Guvernului Romaniei pentru intarirea cooperarii bilaterale,
raspunsurile autoritatilor de la Chisinau nu au fost intotdeauna sincrone.
Romania a contribuit la admiterea Republicii Moldova in Pactul de Stabilitate
si la sustinerea intereselor acestei tari pentru a avea acces la proiectele de
dezvoltare promovate de Comisia Europeana si de Pactul de Stabilitate.
Guvernul Romaniei a continuat sa promoveze consecvent, prin dialogul
politic la nivel inalt si prin prezenta tot mai eficienta a companiilor
romanesti, dimensiunea estica a cooperarii. Prin pozitia sa geostrategica
Romania reprezinta puntea prin care Uniunea Europeana poate sa isi proiecteze
rolul si capacitatea sa de motor al economiei mondiale spre spatiile in
tranzitie de dincolo de Marea Neagra, catre Marea Caspica si Asia Centrala.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Caracteristicile demersului romanesc pentru integrarea in NATO si pentru
promovarea procesului de aderare la Uniunea Europeana au fost: realism,
solidaritate cu ceilalti candidati, punerea in valoare cu eficienta a
realizarilor in plan intern in vederea aderarii.
Guvernul Romaniei a promovat calea solidaritatii cu toti candidatii la
NATO, atitudine consacrata in cadrul noii cooperari Vilnius-10, la care Romania
este parte si la care contribuie cu convingerea ca partenerii de astazi vor fi
aliatii de maine.
Dialogul cu partenerii Guvernului din societatea civila a fost si ramane un
instrument concret si convingator al promovarii candidaturii noastre pentru
aderare, iar consensul fortelor politice parlamentare in jurul obiectivelor
fundamentale de politica externa a fost afirmat explicit pe parcursul anului
2001. Acest exercitiu a fost inceput o data cu instrumentarea Strategiei
Nationale de Aderare la NATO, asumata de Guvern.
Eforturile Guvernului Romaniei pentru sustinerea intregii activitati a
presedintiei OSCE au fost considerabile si apreciate in cei mai buni termeni de
partenerii externi. Obiectivele pe care tara noastra si le-a propus la asumarea
mandatului presedintiei OSCE au fost realizate integral. Aceasta misiune a fost
un test important al gradului de implicare a tarii noastre in gasirea unor
formule de securitate pentru a face fata noilor provocari inainte de aderarea
la UE si NATO. Romania a confirmat capacitatea sa de a fi un partener capabil
sa isi asume responsabilitati de anvergura si sa duca la indeplinire
angajamentele luate. In acest context nu se poate omite sublinierea sansei, dar
si a raspunderii care a rezultat pentru tara noastra din faptul fara precedent
ca Romania a detinut in acelasi timp atat conducerea ramurii guvernamentale,
cat si a celei parlamentare a OSCE. Prin modul in care am reusit integrarea
acestor doua dimensiuni am marit atat relevanta aportului politic romanesc
pentru OSCE, cat si relevanta OSCE pentru pacea, securitatea si stabilitatea
globala.
O atentie speciala a fost acordata intaririi rolului si contributiei
Romaniei la dezvoltarea cooperarii regionale in Europa de Sud-Est, in primul
rand prin intermediul Pactului de Stabilitate si pe baza unei Strategii de
actiune a Romaniei in plan regional. In acelasi timp Romania a avut o prezenta
activa si initiative de referinta in cadrul cooperarilor regionale la Marea
Neagra, Initiativa Central-Europeana si SECI.
Un moment de referinta in afirmarea Romaniei ca important factor de
stabilitate si promotor al cooperarii regionale l-a constituit Conferinta
Regionala a Pactului de Stabilitate, organizata in luna octombrie la Bucuresti.
Cu aceasta ocazie au fost reconfirmate proiectele de infrastructura pentru care
Romania beneficiaza de cea mai importanta suma alocata in plan regional.
In promovarea intereselor economice in plan extern o atentie speciala a
fost acordata revitalizarii legaturilor cu partenerii din afara spatiului
euroatlantic, urmarind redeschiderea de piete de desfacere pentru produsele
romanesti, in special in America Latina, tarile arabe si Asia - Pacific, identificarea
de parteneri stabili pentru aprovizionarea cu materii prime si recuperarea
datoriilor contractate inainte de 1990.
Prioritara pe aceste spatii a fost identificarea niselor de oportunitate
pentru interesele economice ale Romaniei. Africa reprezinta o sursa inca
insuficient valorificata. Ministerele de resort au alcatuit un inventar de
oportunitati economice, care va fi urmarit in actiunile externe si in
promovarea intereselor asociatiilor private ale intreprinzatorilor si
exportatorilor din Romania.
Un rol important pentru asigurarea deschiderilor politice necesare
consolidarii relatiilor economice cu tari din aceste zone, in special din Asia,
l-au avut contactele pe linie parlamentara, cu deosebire la nivelul
presedintilor celor doua Camere.
Romania a fost o prezenta activa si recunoscuta in dezbaterile privind
rolul viitor si reformele necesare unor institutii cu vocatie universala, in
primul rand ONU. De asemenea, a fost continuata participarea in cadrul
Consiliului Europei, organizatie in care parlamentarii romani se bucura de
prestigiu. La Strasbourg, la fel ca si la New York, Bruxelles si Geneva,
Romania se afirma ca participant la miscarea universala de promovare si
asigurare a respectarii drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor apartinand
minoritatilor nationale.
Politica externa a continuat sa promoveze proiectele de sprijinire a
comunitatilor romanesti de peste hotare, pentru consolidarea identitatii lor
culturale, pe baza normelor europene. A fost adoptata Strategia privind
relatiile cu romanii din afara granitelor, cu atentie speciala privind
problemele romanilor din vecinatatea tarii.
Guvernul Romaniei a initiat si sustine din acest an Proiectul Casa
Romaniei, dedicat intaririi relatiilor Romaniei cu comunitatile romanesti de
peste hotare, dar si pentru promovarea intereselor economice romanesti in
strainatate. Fondul Romania, constituit la initiativa Guvernului, va fi un
suport semnificativ atat pentru activitatile de promovare a intereselor
economice si comerciale de export ale mediului de afaceri din tara, cat si un
sprijin consistent pentru viitoarele actiuni ale Casei Romaniei.
In intreaga activitate de promovare a politicii externe a Romaniei Guvernul
nostru a beneficiat de sprijinul constant al Presedintelui Ion Iliescu si al
Parlamentului. Prin contributia diplomatiei parlamentare am reusit sa promovam
o politica externa coerenta si eficienta, dedicata pe deplin intereselor
nationale ale tarii noastre.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
In decembrie 2000 Guvernul PSD s-a angajat si cred ca, in buna parte, a
reusit sa restabileasca raporturile constitutionale dintre executiv si
legislativ prin repunerea Parlamentului in rolul sau de reprezentant suprem al
poporului roman si de unica autoritate legiuitoare a tarii.
Impreuna cu Parlamentul, prin simplificarea procedurilor de dezbatere si de
adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficientei in desfasurarea
activitatii legislative; pana in acest moment au fost adoptate si promulgate
748 de legi.
In realizarea Programului legislativ pentru perioada 2001 - 2004 au fost
elaborate si prezentate proiecte de acte normative pe domenii, in concordanta
cu reglementarile comunitare in materie, precum si cu prevederile cuprinse in
tratatele internationale la care Romania este parte.
Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin si continuu
prin informari, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la
initiativele legislative parlamentare, raspunsuri la intrebarile sau
interpelarile deputatilor si senatorilor adresate membrilor Guvernului, motiuni
simple, asumarea raspunderii.
Cu privire la modul in care ne-am indeplinit angajamentele asumate am sa
citez cateva evaluari recente ale Comisiei Europene din Raportul de tara pentru
Romania pe anul 2001, referitor la Parlament, in capitolul intitulat
"Criterii politice - Democratia si statul de drept", in care se
afirma: "Eficienta puterii legislative, identificata drept o problema
deosebita in rapoartele precedente, s-a imbunatatit considerabil [...].
Inaintea alegerilor corpul legislativ se gasea in stare de paralizie, ca urmare
a slabiciunii coalitiei de la putere.
Una dintre primele initiative ale noului Parlament a fost reformarea
functionarii celor doua Camere, cu scopul accelerarii procesului legislativ
[...]. S-au luat o serie de masuri de imbunatatire a relatiilor dintre
legislativ si executiv [...]. Numarul de legi adoptate de Parlament a crescut
semnificativ de la inceputul anului [...]. Toate agentiile guvernamentale au fost
subordonate ministerelor, ceea ce a imbunatatit coeziunea administratiei
[...]."
Simplificarea procedurilor parlamentare prin modificarea Regulamentelor
Camerei Deputatilor si Senatului a condus, pe de o parte, la accelerarea
procesului legislativ, iar pe de alta parte, la transferul centrului de
greutate al dezbaterilor in comisiile permanente de specialitate. Drept urmare,
Plenul Camerei Deputatilor, al Senatului sau al sedintelor comune a devenit
forum de dezbatere politica si de decizie finala.
Pe plan legislativ Guvernul a actionat in doua directii: pe de o parte, a
reexaminat proiectele de legi initiate in legislatura 1996 - 2000 aflate in
momentul preluarii guvernarii in procedura de legiferare la Parlament,
prezentand punctul sau de vedere asupra acestora, in concordanta cu masurile
propuse prin programul nostru de guvernare. Pe de alta parte, a initiat noi
proiecte de acte normative in diferite domenii de activitate, necesare punerii
in practica a angajamentelor luate pentru armonizarea legislatiei nationale cu
cea comunitara. Astfel, de la investitura si pana in prezent Guvernul si-a
exercitat dreptul de initiativa legislativa prin transmiterea la Parlament a
unui numar de 393 de proiecte de legi.
Este adevarat ca in cadrul procesului de legiferare am uzat si de
institutia delegarii legislative, dar cu respectarea prevederilor
constitutionale si regulamentare. Guvernul a emis in acest an un numar
important de ordonante de urgenta. Insa motivele principale care au determinat
emiterea lor au fost intemeiate, asa cum s-a demonstrat in expunerile de motive
pentru aprobarea proiectelor de lege, conform articolului 114 din Constitutie.
In perioada sesiunilor parlamentare din acest an Guvernul a elaborat 148 de
puncte de vedere la initiativele legislative parlamentare ale deputatilor si
senatorilor. De asemenea, a raspuns la 990 de intrebari si interpelari adresate
membrilor Guvernului, inclusiv primului-ministru.
O insemnata parte a intrebarilor si interpelarilor ne-a ajutat sa examinam
si sa solutionam situatii, stari sau aspecte din viata economica si sociala.
Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul exercitat
pe calea motiunilor. Ne-am confruntat cu un numar record de motiuni simple pe
parcursul a doua sesiuni. Numai in ultima luna au fost depuse 4 motiuni simple
si va asigur ca le-am tratat cu maxima seriozitate si responsabilitate.
Inchei acest capitol dedicat raporturilor constitutionale Guvern -
Parlament cu ceea ce noi am numit "dialogul saptamanal al parlamentarilor
cu Guvernul". In acest sens am asigurat ca de doua ori pe saptamana, la
sediul celor doua Camere, secretarii de stat pentru relatia cu Parlamentul sa
fie prezenti la intalnirea cu senatorii sau deputatii care doresc sa se consulte
sau sa se documenteze in vederea solutionarii unor probleme din propria
circumscriptie electorala.
Doamnelor si domnilor parlamentari,
Un lucru important pe care l-am realizat in aceste 11 luni a fost
castigarea a legitimitatii proiectului nostru de transformare sociala si,
implicit, legitimitatii guvernarii noastre.
Suportul popular pe care l-am castigat in aceasta perioada reprezinta, pe
de o parte, o dovada consistenta ca suntem pe drumul cel bun, iar pe de alta
parte, o premisa a participarii active la reconstructia economica si sociala,
participare fara de care nici un program de dezvoltare nu poate avea sorti de
izbanda in conditiile democratiei.
Daca la alegerile din anul 2000 coalitia Polului Social Democrat a obtinut
putin peste 35% din voturi, astazi, dupa un an de guvernare, toate sondajele de
opinie indica un sprijin politic intre 55 si 62% . In plus, Guvernul si
Parlamentul, alte institutii fundamentale ale sistemului democratic au castigat
in acest an importante puncte de incredere. Este un lucru fara precedent,
regula fiind pierderea de credibilitate dupa primele luni de guvernare.
Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important este faptul
ca, desi o mare parte a populatiei nu beneficiaza inca de un nivel de trai
acceptabil, declara totusi ca este pregatita sa faca, pe termen scurt,
sacrificii pentru reforma. Este un fapt care ne responsabilizeaza suplimentar,
dandu-ne in acelasi timp dovada intelepciunii si realismului cetatenilor
Romaniei, semne ale culturii civice participative.
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
In analele Parlamentului Romaniei sedinta de astazi a celor doua Camere va
fi consemnata ca un moment special in care, din proprie initiativa, Executivul
isi angajeaza, pentru prima data, raspunderea politica fata de activitatea
desfasurata in primul an de guvernare. Acest act exprima hotararea actualului
Cabinet de a-si continua mandatul numai cu conditia aprobarii Declaratiei de
politica generala cu care se prezinta in fata forului legislativ si a acordarii
in continuare de catre acesta a increderii politice.
Desigur, prin angajarea raspunderii Guvernul pune Parlamentul in fata unei
alternative: fie sa mentina in functiune actualul Guvern, aprobandu-i
Declaratia de politica generala, fie sa incerce retragerea increderii prin
initierea unei motiuni de cenzura.
Consideram ca un asemenea demers trebuie sa se bazeze pe o fundamentare
corecta a continutului motiunii, respectiv pe invocarea unor neajunsuri si
disfunctii care pot fi imputate pe drept Executivului si nu pe afirmatii
generale, fara corespondent in realitate, sau pe asertiuni vizand diferite
fenomene negative provenite din alte perioade de guvernare sau generate de
factori obiectivi.
Tratand in mod just optiunea pe care o au, raportat la declaratia noastra
de politica generala, distinsii reprezentanti ai Opozitiei au prilejul sa
demonstreze ca actioneaza in spiritul interesului national si in mod
constructiv fata de rezultatele preponderent pozitive ale actualei guvernari.
Imi exprim increderea in fair-playul politic al colegilor din Opozitia
parlamentara, multumindu-le totodata pentru atentia si rabdarea de care au dat
dovada pe parcursul prezentarii acestei Declaratii de politica generala
referitoare la bilantul primului an de guvernare P.S.D.
Aceasta Declaratie de politica generala privind bilantul primului an de
guvernare, asupra careia Guvernul si-a angajat raspunderea in temeiul
dispozitiilor art. 113 alin. (1) din Constitutia Romaniei, prezentata de primul-ministru,
domnul Adrian Nastase, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din
18 decembrie 2001, a fost acceptata de Parlament, devenind obligatorie pentru
Guvern ca urmare a respingerii motiunii de cenzura dezbatute in sedinta comuna
a celor doua Camere ale Parlamentului din 21 decembrie 2001, in conditiile
prevederilor art. 112 si 113 din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU
PRESEDINTELE SENATUI
NICOLAE VACAROIU