DECIZIE Nr.
982 din 30 septembrie 2008
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
ACT EMIS DE:
CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 720 din 23 octombrie 2008
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Lăzăroiu -judecător
Tudorel Toader -judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Augustin Zegrean -judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie
ridicată de Lucreţia Ivas, Ludovic Fazakas, Simion Suarasan, Irina Simon,
Elisabeta Szekeiy, Ioan Rus şi Ioan Boian în Dosarul nr. 1.339/219/2006 al
Judecătoriei Dej.
La apelul nominal lipsesc
părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa
anterioară a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Incheierea din 23 aprilie 2008, pronunţată în
Dosarul nr. 1.339/219/2006, Judecătoria Dej a sesizat Curtea Constituţională
cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (1) din
Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991. Excepţia a fost ridicată de Lucreţia Ivas, Ludovic Fazakas, Simion
Suarasan, Irina Simon, Elisabeta Szekeiy, Ioan Rus şi Ioan Boian într-o cauză
civilă având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unor titluri de
proprietate.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că „examinarea legalităţii actelor
eliberate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/1997, prin raportare la
cazurile de nulitate stabilite în această lege, impune raportarea actelor la
condiţii care nu erau stabilite la data eliberării titlurilor de proprietate,
la prevederile unei legi care încă nu era adoptată, încălcându-se, în acest
mod, dispoziţiile imperative ale art. 15 alin. (2) din Constituţie".
Judecătoria Dej apreciază
că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. In acest sens,
precizează că textele de lege criticate nu aduc atingere drepturilor funciare
câştigate în baza actelor juridice emise cu respectarea legii în vigoare la
momentul naşterii lor.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază
că prevederile art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 constată o
nulitate preexistentă, astfel încât nu contravin dispoziţiilor constituţionale
ale art. 15 alin. (2).
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de
sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate,
raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine
următoarele:
Curtea Constituţională a fost
legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din
Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997.
Alin. (1) al art. III din Legea nr. 169/1997 a fost modificat de titlul V, art. 21, punctul 1 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în
domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 653 din 22 iulie 2005.
Art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 are următorul
cuprins: „Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor
legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele
acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii
nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările
ulterioare şi ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a
dreptului de proprietate,
în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite,
potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau
constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor
persoane care nu au
avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire şi constituire în
favoarea altor persoane
asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza
Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr.
1/2000 şi a prezentei legi,
precum şi actele de constituire pe terenuri scoase
din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire şi constituire a
dreptului de proprietate
în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolă de producţie, nu
au predat terenurile
statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de
proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a
dreptului de proprietate
emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripţiuni şi
inscripţiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum şi actele de înstrăinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire şi constituire a
dreptului de proprietate
în măsura în care au depăşit limitele de suprafaţă stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar'nr. 18/1991;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de
proprietate asupra unor terenuri forestiere
pentru persoanele care nu au deţinut anterior
în proprietate astfel de terenuri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate
pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în
domeniul public al comunelor, oraşelor sau
municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a
dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile
revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite conform art. 23
din lege;'
d) actele de constituire a dreptului de proprietate
pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate,
în condiţiile art. 20, în localităţile în care s-a aplicat cota de reducere
prevăzută de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate,
în condiţiile art. 20 şi în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a
constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în
alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor
prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului
primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumpărare privind construcţiile
afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grădiniţe, cantine, cămine culturale, sedii şi
altele asemenea - ce au
aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea dispoziţiilor
imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege."
Autorii excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor
constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea
reţine că prevederile art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 consacră
sancţiunea nulităţii absolute aplicabilă actelor emise cu încălcarea
prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor
forestiere şi, astfel, nu aduc nicio noutate din punct de vedere legislativ.
Curtea observă că dispoziţiile criticate precizează o
dată în plus sancţiunea nulităţii actelor translative de proprietate încheiate
cu încălcarea normelor legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce
efecte, fiind desfiinţat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate să
constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate. Pentru a
exista retroactivitate, noua reglementare trebuia să se aplice şi situaţiilor
juridice anterioare intrării ei în vigoare. In cazul de faţă, însă, sancţiunea
este aceeaşi, astfel încât continuitatea reglementării exclude, prin ipoteză,
retroactivitatea legii noi.
In consecinţă, prevederile art. III alin. (1) din Legea
nr. 169/1997, care consacră sancţiunea nulităţii absolute aplicabilă actelor
emise cu încălcarea unor norme legale imperative, nu contravin principiului
neretroactivităţii legii prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
prevederilor art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Lucreţia
Ivas, Ludovic Fazakas, Simion Suarasan, Irina Simon, Elisabeta Szekely, Ioan
Rus şi Ioan Boian în Dosarul nr. 1.339/219/2006 al Judecătoriei Dej.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 septembrie
2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu