DECIZIE Nr.
976 din 6 noiembrie 2007
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu
prevederile art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul strainilor in Romania
ACT EMIS DE: CURTEA
CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN:
MONITORUL OFICIAL NR. 804 din 26 noiembrie 2007
Ioan Vida -
preşedinte
Nicolae Cochinescu -judecător
Aspazia Cojocaru -judecător
Acsinte Gaspar -judecător
Petre Ninosu
-judecător
Ion Predescu
-judecător
Puskas Valentin Zoltan -judecător
Tudorel Toader
-judecător
Augustin
Zegrean -judecător
Ion Tiucă -
procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu
prevederile art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilor în România, excepţie ridicată de cetăţeanul
chinez Zhang Guixin în Dosarul nr. 7.677/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti -
Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, cauză ce face obiectul
Dosarului nr. 528D/2007 al Curţii Constituţionale.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei,
lipsind partea Oficiul Român pentru Imigrări, faţă de care procedura de citare
a fost legal îndeplinită. Se prezintă interpretul de limba chineză desemnat în
cauză spre a asigura traducerea, dl. Ioan Budura.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr.
532D/2007, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată
de cetăţeanul chinez Zhan Aimei în Dosarul nr. 8.124/2/2006 al Curţii de Apel
Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepţiei,
lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare a fost legal
îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea dintre obiectul
excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, pune
în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Autorii excepţiilor, prin traducător, sunt de acord cu
conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este, de asemenea, de
acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al art. 53 alin. (5) din
Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 532D/2007 la Dosarul nr. 528D/2007, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii
acordă cuvântul părţilor prezente. Prin traducător, acestea formulează
susţineri asemănătoare, arătând, în esenţă, că actul normativ criticat nu oferă
străinilor care au realizat investiţii în perioada şederii legale în România
suficientă protecţie, în sensul protejării dreptului de proprietate.
Menţionează, de asemenea, că prin executarea dispoziţiilor de părăsire a
teritoriului ţării le este pusă în pericol şi viaţa de familie, autorii excepţiilor având copii
născuţi în România şi care în China nu s-ar bucura de recunoaştere şi statut
legal.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând în
acest sens că susţinerile autorilor au caracterul unor aspecte de fapt asupra
cărora Curtea Constituţională nu se poate pronunţa, acestea fiind relevante
pentru soluţionarea cauzei în fond de către instanţa de judecată competentă.
Mai mult, jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional, de
exemplu Decizia nr. 642/2007, statuează în sensul constituţionalităţii textelor
de lege criticate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine
următoarele:
Prin încheierile din 30
ianuarie 2007 şi 15 martie 2007 pronunţate în dosarele nr. 7.677/2/2006 şi nr.
8.124/2/2006, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios
administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu
prevederile art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
194/2002 privind regimul străinilorîn România. Excepţia a fost ridicată de
cetăţenii chinezi Zhang Guixin şi Zhan Aimei în cauze de contencios
administrativ având ca obiect anularea unor dispoziţii de părăsire a
teritoriului României.
In motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având
un conţinut identic, se susţine, în esenţă, că „prin refuzul de a li se
prelungi dreptul de şedere temporară cetăţenilor străini pentru că ar fi
introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi străini, se
limitează excesiv şi discriminatoriu dreptul constituţional de proprietate al
acestora, în condiţiile în care fapta nu a fost îndeajuns dovedită şi nu s-a
stabilit săvârşirea unei infracţiuni cu privire la introducerea ilegală a unor
străini, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă". Totodată, textul de
lege criticat, prin lipsa de precizie şi claritate, nu îndeplineşte criteriul
de calitate în înţelesul dat de practica jurisprudenţială a Curţii Europene,
iar pe de altă parte, este discriminatoriu întrucât se aplică numai în cazul
străinilor.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a
contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu
cele ale art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
194/2002, nu încalcă art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului
şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 din Protocolul nr. 12 adiţional la
Convenţie. De asemenea, textele legale criticate nu contravin dispoziţiilor
art. 44 alin. (2) din Constituţie şi art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1
la Convenţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi
formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că
excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Textele de lege criticate
nu conţin norme privind dreptul de proprietate şi, ca atare, prevederile art.
44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, coroborate cu art. 1 paragraful 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, nu au incidenţă în cauză. Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 reglementează regimul străinilor în România, astfel că,
evident, se adresează acestora, iar criticile pe motivul discriminării pe
criterii de origine naţională sunt nefondate. Intregul act normativ criticat nu
se adresează cetăţenilor români, ci străinilor, fiind aplicabil în mod unitar
acestora, în funcţie de situaţiile identice în care se află.
Avocatul Poporului apreciază
că dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu cele ale art. 50 alin.
(2) lit. b) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilorîn România, sunt
constituţionale. Textele legale criticate au ca obiect de reglementare
condiţiile de prelungire a dreptului de şedere temporară în România, dacă în
perioada şederii nu a intervenit unul din motivele de nepermitere a intrării în
România, referitor la interdicţia introducerii sau încercării de introducere
ilegală în România de către un străin a altor străini.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de
neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite
de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile
procurorului şi dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este
competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi
ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să
soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl
constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit.
b), coroborate cu cele ale art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 8 martie 2004. După republicarea ordonanţei, cele două
texte au fost modificate prin pct. 5 şi 21 ale articolului unic din Legea nr.
482/2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 194/2002 privind regimul străinilorîn România, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 27 noiembrie 2004. Dispoziţiile de lege criticate au
următorul conţinut:
- Art. 8 alin. (2) lit. b):
„(2) Organele poliţiei de frontieră pot refuza
intrarea străinilor pe teritoriul statului român şi în următoarele
situaţii:[...]
b) au introdus sau au încercat să introducă ilegal
în România alţi străini."; ' -Art. 50 alin.
(2) lit. b):
„(2) Dreptul de
şedere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până
la un an, numai dacă: [...]
b) nu a intervenit, pe perioada şederii în România,
vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării prevăzute la art. 8 alin. (1)
lit. b)-d) şi alin. (2)."
In opinia autorilor excepţiei, textele de lege
criticate încalcă dreptul de proprietate privată, garantat de art. 44 alin. (2)
din Constituţie şi art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi
contravin totodată principiului nediscriminării, consacrat de art. 14 din
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
coroborat cu art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi Convenţie. Se
mai invocă, de asemenea, jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a
Drepturilor Omului.
Examinând prezenta cauză, Curtea Constituţională reţine
că dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu cele ale art. 50 alin.
(2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilorîn România, astfel cum au fost modificate prin pct. 5 şi 21 ale
articolului unic din Legea nr. 482/2004, au mai făcut obiect al controlului de
constituţionalitate, cu o motivare similară şi prin raportare la aceleaşi norme
constituţionale şi internaţionale ca şi în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 642
din 28 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007, Curtea, pentru argumentele acolo reţinute, a statuat că aceste dispoziţii legale sunt constituţionale.
Cele statuate în decizia indicată îşi menţin
valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi, de natură a
determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
In plus, Curtea arată că anumite elemente de fapt, care
ţin de situaţia personală a autorilor excepţiei şi care au fost invocate în
faţa instanţei de contencios constituţional, nu pot fi reţinute ca motive de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate, acestea putând fi însă
susţinute în faţa instanţei de contencios administrativ sesizate cu
soluţionarea cauzei pe fond.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
In numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu cele ale art. 50 alin.
(2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul
străinilor în România, excepţie ridicată de Zhang Guixin şi Zhan Aimei în
Dosarele nr. 7.677/2/2006 şi nr. 8.124/2/2006 ale Curţii de Apel Bucureşti -
Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 noiembrie
2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi