DECIZIE Nr. 97 din 6 martie 2003
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin.
1 si 3 si ale art. 406 alin. 4 din Codul de procedura penala
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 227 din 4 aprilie 2003
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Nicoleta Grigorescu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 403 alin. 1 si 3 si ale art. 406 alin. 4 din Codul de
procedura penala, exceptie ridicata de Stefan Dragomir in Dosarul nr.
1.125/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei
de neconstitutionalitate, ca fiind neintemeiata, aratand ca textele de lege
criticate nu incalca prevederile constitutionale ale art. 16, privind
egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, si nici pe
cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 19 noiembrie 2002, pronuntata in Dosarul nr.
1.125/2002, Curtea Suprema de Justitie - Sectia penala a sesizat Curtea
Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403
alin. 1 si 3 si ale art. 406 alin. 4 din Codul de procedura penala, exceptie
ridicata de Stefan Dragomir, revizuent recurent in dosarul mentionat.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca
dispozitiile legale criticate aduc atingere prevederilor art. 16 alin. (1) din
Constitutie, precum si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul
oricarei persoane de a fi judecata public, echitabil si intr-un termen
rezonabil de catre un tribunal independent si impartial. Astfel, se arata ca,
existand admiterea in principiu, ca prim stadiu al revizuirii, se creeaza o
situatie discriminatorie intre condamnatul care beneficiaza de rejudecarea
cauzei pe fond ca urmare a admiterii cererii sale in principiu si condamnatul
care nu beneficiaza de rejudecare deoarece i-a fost respinsa cererea prin
procedura admiterii in principiu.
Curtea Suprema de Justitie - Sectia penala considera ca exceptia de
neconstitutionalitate ridicata in cauza este neintemeiata, deoarece fazele
procesuale stabilite de legiuitor privind solutionarea unei cereri de revizuire
nu sunt de natura sa il prejudicieze pe revizuent in raport cu alte cai de atac.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in
conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca dispozitiile art. 403 alin. 1
si 3 si ale art. 406 din Codul de procedura penala sunt constitutionale. Se
argumenteaza ca admiterea in principiu a cererii de revizuire nu incalca
prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece exista suficiente
garantii procesuale pentru desfasurarea corecta a procesului penal, justitia
infaptuindu-se de catre instantele de judecata, asa cum prevede art. 125 din
Constitutie, iar nu de procuror, care, in calitate de organ de urmarire penala,
efectueaza numai cercetari prealabile. Mai mult, sentintele instantei de
revizuire, date potrivit art. 403 alin. 3 si art. 406 alin. 1 din Codul de
procedura penala, sunt supuse acelorasi cai de atac ca si hotararile la care se
refera revizuirea, iar deciziile date in apel sunt supuse recursului.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata,
deoarece textele de lege criticate nu contravin nici uneia dintre dispozitiile
constitutionale invocate de autorul exceptiei.
Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 403 alin. 1 si 3 si ale
art. 406 alin. 4 din Codul de procedura penala sunt constitutionale. Se arata
in acest sens ca, prin dispozitiile art. 403 alin. 1 si 3 si ale art. 406 alin.
4 din Codul de procedura penala, nu este incalcat principiul constitutional al
egalitatii in drepturi a cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice,
ci, dimpotriva, aceasta reglementare reprezinta o materializare a prevederilor
art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora competenta si procedura de judecata
sunt stabilite de lege. De asemenea, nu se constata o incalcare a dreptului
oricarei persoane la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un timp
rezonabil, de catre o instanta independenta, drept prevazut in art. 6
paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
Presedintele Senatului nu a transmis punctul sau de vedere asupra
exceptiei.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de
judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata si este
competenta, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.
403 alin. 1 si 3 si ale art. 406 alin. 4 din Codul de procedura penala,
dispozitii care au urmatorul continut:
- Art. 403 alin. 1 si 3: "Instanta, ascultand concluziile procurorului
si ale partilor, examineaza daca cererea de revizuire este facuta in conditiile
prevazute de lege si daca din probele stranse in cursul cercetarii efectuate de
procuror rezulta date suficiente pentru admiterea in principiu. Instanta poate
verifica oricare dintre probele pe care se intemeiaza cererea sau poate, cand
este necesar, sa administreze probe noi. [...]
Instanta, in baza celor constatate, dispune prin incheiere admiterea in
principiu a cererii de revizuire sau, prin sentinta, respingerea acesteia.
[...]";
- Art. 406 alin. 4: "Daca instanta constata ca cererea de revizuire
este neintemeiata, o respinge."
In sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia apreciaza
ca prin dispozitiile legale criticate sunt incalcate prevederile
constitutionale ale art. 16 alin. (1), conform carora "Cetatenii sunt
egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara
discriminari", precum si dispozitiile art. 6 paragraful 1 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit
carora: "Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod
public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta
independenta si impartiala, instituita de lege [...]."
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
dispozitiile criticate sunt incluse in titlul II, capitolul IV, sectiunea a
II-a din Codul de procedura penala, destinate revizuirii, una dintre cele trei
cai extraordinare de atac. Revizuirea, ca mijloc procesual prin care sunt
atacate hotararile penale definitive care contin grave erori de fapt, presupune
o procedura complexa, bazata pe mai multe etape; o prima etapa se desfasoara in
fata procurorului, iar cea de a doua, cuprinzand doua stadii - admiterea in
principiu si rejudecarea dupa admiterea in principiu -, are loc in fata
instantei de judecata. Art. 403, ale carui alineate 1 si 3 sunt invocate ca
fiind neconstitutionale, reglementeaza modul in care instanta de judecata
verifica regularitatea cererii de revizuire si indeplinirea conditiilor legale
de folosire a acestei cai de atac. Fiind o activitate procesuala de statuare
privind exercitarea unui drept procesual, prin urmare o judecata, solutionarea
consta, dupa caz, in admiterea in principiu, prin incheiere, sau respingerea,
prin sentinta. Art. 406, care reglementeaza solutiile pronuntate de instanta
dupa rejudecare, prevede in alin. 4 ca instanta respinge cererea de revizuire
in cazul in care o considera neintemeiata.
Existenta a doua momente procesuale in judecarea cererilor de revizuire
este o solutie traditionala nu numai pentru procesul penal roman, dar si pentru
procesul penal francez si se aplica in mod egal, fara privilegii sau
discriminari, tuturor persoanelor care sunt in aceeasi situatie.
Procedura admiterii in principiu nu este de natura a incalca egalitatea
cetatenilor in fata legii, consacrata de art. 16 alin. (1) din Constitutie,
aceasta presupunand, astfel cum in mod constant a statuat Curtea
Constitutionala, instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in
functie de scopul urmarit, nu sunt diferite.
De asemenea, prevederile legale criticate nu incalca nici dispozitiile art.
6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale. Admiterea in principiu a cererii de revizuire este de natura a
deschide sau nu o a doua etapa a revizuirii - rejudecarea - in care, conform
art. 405 din Codul de procedura penala, se aplica regulile privind judecarea in
prima instanta, cu respectarea principiilor impuse de conventie.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a art. 403 alin. 1 si 3 si a
art. 406 alin. 4 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Stefan
Dragomir in Dosarul nr. 1.125/2002 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia
penala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 6 martie 2003.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu