DECIZIE Nr. 95 din 4 martie 2004
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 155 din
Codul de procedura penala, cu modificarile ulterioare
ACT EMIS DE: CURTEA CONSTITUTIONALA
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 234 din 17 martie 2004
Nicolae Popa - presedinte
Costica Bulai - judecator
Nicolae Cochinescu - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokar Gabor - judecator
Petre Ninosu - judecator
Serban Viorel Stanoiu - judecator
Lucian Stangu - judecator
Ioan Vida - judecator
Iuliana Nedelcu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 155 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de
Horea Stefan Sergiu Anderco in Dosarul nr. 3.736/2003 al Tribunalului Bucuresti
- Sectia I penala.
La apelul nominal lipsesc partile, fata de care procedura de citare este
legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public
solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondata. Se
apreciaza ca dispozitiile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2003, nu contravin prevederilor
constitutionale invocate de autorul exceptiei. Totodata se sustine ca prin
ordonanta de urgenta se poate reglementa in domenii rezervate legilor organice.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 29 iulie 2003, pronuntata in Dosarul nr. 3.736/2003,
Tribunalul Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 155 din Codul de
procedura penala, cu modificarile ulterioare. Exceptia a fost ridicata de Horea
Stefan Sergiu Anderco, inculpat in dosarul mentionat.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2003, prin care au fost modificate
prevederile alin. 1 al art. 155 din Codul de procedura penala, sunt
neconstitutionale, deoarece privesc domeniul legilor organice, asa cum este
Codul de procedura penala, care nu pot fi modificate sau abrogate de catre
Guvern, iar pe de alta parte, ca nu au fost indeplinite cerintele
constitutionale pentru emiterea ordonantei de urgenta, in sensul ca nu a
existat un caz exceptional care sa o justifice, potrivit dispozitiilor art. 114
alin. (4) teza intai din Constitutie. Se mai afirma ca ordonanta de urgenta
este contrara si art. 107 alin. (4), deoarece nu a fost contrasemnata de
ministrul administratiei publice si internelor, precum si prevederilor art. 114
alin. (4) teza a doua, referitoare la conditiile intrarii in vigoare a
ordonantelor de urgenta.
Tribunalul Bucuresti considera exceptia ca fiind neintemeiata, deoarece
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2003 a fost emisa cu respectarea
dispozitiilor constitutionale, intr-un caz exceptional si intr-o perioada in
care Parlamentul se afla in sesiune.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in
conformitate cu dispozitiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificarile
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata. In acest sens se arata ca interdictia reglementarii de catre
Guvern in domeniul legilor organice priveste numai ordonantele adoptate in baza
unei legi speciale de abilitare, aceasta interdictie decurgand direct din
textul constitutional. O asemenea limitare nu este prevazuta de art. 115 alin.
(4) din Constitutie, referitor la ordonantele de urgenta.
Avocatul Poporului arata ca, in ceea ce priveste neconstitutionalitatea
dispozitiilor art. 155 din Codul de procedura penala, astfel cum au fost
modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2003, fata de
prevederile art. 115 alin. (1) si (4) din Constitutia Romaniei, exceptia este
neintemeiata. Se motiveaza ca ordonanta de urgenta nu este o varietate a
ordonantei emise in temeiul unei legi de abilitare, ci o masura de ordin
constitutional ce permite Guvernului, sub controlul strict al Parlamentului, sa
faca fata unei situatii extraordinare, care impune adoptarea unor solutii
imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public. Se
mai precizeaza ca numai Curtea Constitutionala are posibilitatea sa stabileasca
daca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2003 a fost adoptata in
conditiile art. 115 alin. (4) din Constitutie. In ceea ce priveste
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 155 din Codul de procedura penala,
fata de prevederile art. 108 alin. (4) din Constitutie, se apreciaza ca textul
constitutional invocat nu are incidenta in cauza. In concluzie, Avocatul
Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor
de vedere asupra exceptiei.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si
Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, republicata, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei il constituie dispozitiile art. 155 din Codul de
procedura penala, modificate dupa cum urmeaza: dispozitiile alin. 1, prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2003, publicata in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 502 din 11 iulie 2003 (ordonanta aprobata prin Legea
nr. 359/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 635 din
5 septembrie 2003), iar dispozitiile alin. 2, prin Legea nr. 281/2003,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003.
Textul de lege criticat are urmatorul continut: "Arestarea inculpatului
dispusa de instanta poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, motivat,
daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare
privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de
libertate.
In cazul prevazut in alin. 1, prelungirea duratei arestarii inculpatului
poate fi dispusa de instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in
fond sau de instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de
detinere."
Analizand motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea
Constitutionala constata ca, desi autorul exceptiei sustine
neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 155 din Codul de procedura penala,
critica vizeaza, in realitate, intregul continut al Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 66/2003, prin care a fost modificat alin. 1 al art. 155, cu motivarea,
in esenta, ca au fost incalcate prevederile constitutionale ale art. 107 alin.
(4) si ale art. 114 alin. (1) si (4), intrucat reglementarile Codului de
procedura penala apartin domeniului legii organice, astfel ca nu pot fi
modificate si completate printr-o ordonanta a Guvernului. Se considera ca, de
vreme ce Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2003 este neconstitutionala,
deoarece a fost adoptata prin incalcarea unor prevederi constitutionale,
acelasi caracter trebuie sa-l aiba si dispozitiile adoptate prin acest act
normativ.
Potrivit Constitutiei republicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor si
renumerotarea textelor, art. 107 alin. (4), privind semnarea si contrasemnarea
actelor Guvernului, a devenit art. 108 alin. (4), iar art. 114 alin. (1),
privind emiterea ordonantelor in baza unei legi de abilitare, precum si cele
ale alin. (4), referitor la conditiile de adoptare si de intrare in vigoare a
ordonantelor de urgenta ale Guvernului, a devenit art. 115 alin. (1), respectiv
alin. (4) si (5). In legatura cu invocarea dispozitiilor art. 114 alin. (4) din
Constitutie, Curtea urmeaza a avea in vedere conditiile prevazute in textele
constitutionale in vigoare la data emiterii actului normativ care constituie
obiectul exceptiei, al caror cuprins este in mare masura diferit de cel al
dispozitiilor art. 115 alin. (4) si (5) in redactarea actuala a Constitutiei.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta
este neintemeiata.
I. Primul motiv al criticii de neconstitutionalitate a dispozitiilor
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2003 se bazeaza, in esenta, pe
sustinerea ca prevederile Codului de procedura penala sunt de domeniul legii
organice si deci nu puteau fi modificate prin ordonanta de urgenta emisa de
Guvern. Analizand aceasta critica de neconstitutionalitate, Curtea constata ca
nu este intemeiata. Jurisprudenta Curtii Constitutionale a stabilit ca
ordonantele de urgenta pot fi emise de Guvern si in domeniul legilor organice,
restrictia pentru aceasta categorie de legi nefiind prevazuta decat pentru
ordonantele emise in baza unei legi de abilitare, conform art. 114 alin. (1)
din Constitutie.
II. Curtea nu poate retine nici critica de neconstitutionalitate a
dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 66/2003 conform careia nu
se justifica emiterea acesteia intrucat nu exista un caz exceptional, asa cum
prevedea art. 114 alin. (4) din Constitutie.
Analizand aceasta sustinere in lumina textului constitutional in vigoare la
data adoptarii ordonantei de urgenta, invocat de autorul exceptiei, Curtea
retine ca, asa cum rezulta din continutul Notei de fundamentare care a insotit
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2003, dubla conditie a existentei
cazului exceptional si a urgentei a fost indeplinita conform cerintelor
constitutionale prevazute de art. 114 alin. (4) pentru adoptarea ordonantei de
urgenta criticate. In esenta, Guvernul a avut in vedere ca "previzibilitatea
legii de procedura penala, calitatea normei de procedura penala de a nu da
nastere la interpretari diferite, constituie una dintre cerintele care se
desprind din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, iar in
situatiile in care aceasta cerinta nu este indeplinita, se impune, de urgenta,
o modificare legislativa".
In legatura cu existenta "cazului exceptional" de care depinde
legitimitatea constitutionala a ordonantei de urgenta, jurisprudenta Curtii
Constitutionale a stabilit ca acesta se justifica "pe necesitatea si
urgenta reglementarii unei situatii care, datorita circumstantelor sale
exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei
grave atingeri aduse interesului public". (A se vedea in acest sens Decizia
nr. 65 din 20 iunie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 129 din 28 iunie 1995, si Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998.)
III. Referitor la intrarea in vigoare a ordonantei de urgenta, Curtea
Constitutionala retine ca ordonanta de urgenta a fost depusa spre aprobare la
Parlament la data de 11 iulie 2003, fiind respectate astfel dispozitiile art.
114 alin. (4) teza intai. Totodata, Parlamentul, convocat in sesiune
extraordinara, a aprobat ordonanta prin Legea nr. 359/2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 635 din 5 septembrie 2003. In
consecinta, nu se confirma nici incalcarea prevederilor art. 114 alin. (4) teza
finala din Constitutie.
IV. Curtea nu poate retine nici incalcarea prevederilor constitutionale ale
art. 107 alin. (4) [devenit art. 108 alin. (4)], potrivit carora
"Hotararile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de
primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor
in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei". Este de
observat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2003 a fost contrasemnata
de ministrul justitiei, fiind astfel respectate dispozitiile constitutionale
mentionate.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin.
(4) din Constitutie, republicata, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al
art. 23 si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 155 din
Codul de procedura penala, cu modificarile ulterioare, exceptie ridicata de
Horea Stefan Sergiu Anderco in Dosarul nr. 3.736/2003 al Tribunalului Bucuresti
- Sectia I penala.
Definitiva si obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 martie 2004.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat asistent,
Florentina Geangu